View
48
Download
2
Category
Preview:
DESCRIPTION
Sinteza Capitol
Citation preview
149
Anexa nr. 1
Impozitul pe veniturile realizate de microntreprinderi
Impozitul pe veniturile microntreprinderilor1 a fost instituit ca o alternativa
fiscala la impozitul pe profit, n vederea stimularii afacerilor realizate de societatile
comerciale mici. De asemenea, unul scopurile instituirii acestui impozit a fost si
simplificarea evidentei contabile si fiscale pentru firmele care au o activitate redusa
din punct de vedere valoric si al operatiunilor. Prin instituirea acestui impozit,
societatile comerciale care se ncadrau n categoria microntreprinderilor2 erau
obligate3, iar ulterior, puteau opta4 pentru plata unui impozit calculat asupra
veniturilor realizate.
Initial, prin instituirea acestui impozit nu se lasa posibilitatea agentilor
economici care ndeplineau conditiile pentru a fi considerati microntreprinderi (a se
tabelul nr. 1 din anexa) sa opteze ntre plata impozitului pe venitul
microntreprinderilor si plata impozitului pe profit, acestia fiind obligati la plata
impozitului pe venit. Impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare de
1,5%5 asupra bazei impozabile, constituita din totalul veniturilor trimestriale obtinute
din orice sursa6. Ulterior s-a lasat posibilitatea firmelor care se ncadrau n categoria
1 Acest impozit a fost instituit n Romnia prin OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 427/2001. 2 n cazul n care n cursul anului nu mai ndeplineau conditiile pentru a fi considerate microntreprinderi, firmele erau obligate sa pastreze pentru acel an modalitatea de impozitare a microntreprinderilor. 3 Conform art 1 din OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 427/2001. 4 Conform art 1 din Legea nr. 111/2003 pentru aprobarea OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 243/2003. 5 Prin OUG nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n MO nr. 1281/2004 cota de impozitare a fost majorata la 3%. 6 Mai putin veniturile din variatia stocurilor, veniturile din productia de imobilizari, veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare (conform Ordinului ministrului finantelor publice, nr. 1880/2001, publicat n MO nr. 651/2001), precum si a veniturilor din exploatare reprezentnd cota parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor, a veniturilor rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului de stat, a veniturilor realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii (conform HG nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n MO nr. 112/2004).
150
microntreprinderilor sa opteze ntre plata impozitului pe venit sau a impozitului pe
profit7, acestea, prin alegerea facuta, putnd optimiza impozitul platit.
n ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca o
microntreprindere este de mentionat faptul ca cea mai importanta modificare este
aceea ca, daca initial nu exista obligativitatea angajarii unui salariat, ulterior s-a pus
conditia ca microntreprinderea sa aiba cel putin un salariat8. Aceasta conditie
urmarea sa diminueze impactul negativ avut la buget de catre folosirea
microntreprinderilor pentru eludarea platii impozitelor aferente salariilor si fondului
de salarii n cazul unor angajati.
Un alt aspect ce trebuie evidentiat n cazul microntreprinderilor este faptul ca
pentru determinarea impozitului s-au acordat sau se mai acorda o serie de facilitati.
Astfel, ca facilitati au mentionam urmatoarele:
- reducerea bazei de impozitare cu valoarea casei/lor de marcat achizitionata/e
de firma n luna n care acestea sunt achizitionate;
- scaderea din impozitul datorat a valorii investitiilor n activele corporale si
necorporale amortizabile efectuate din profitul realizat de catre
microntreprinderile care desfasoara activitatea n domeniul producerii de
bunuri sau prestarii de servicii9;
- reducerea de impozit cu 20% n cazul n care se asigura cresterea numarului
de salariati cu 10%, pentru perioada ct personalul nou angajat ramne n
ntreprindere si nu se fac disponibilizari, iar forta de munca nou angajata este
cel putin 10% din forta de munca existenta n ntreprindere10.
Plata impozitului pe veniturile microntreprinderilor se realizeaza trimestrial,
scadenta de plata fiind data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmator celei
pentru care s-a determinat impozitul.
7 n cazul societatilor existente, optiunea trebuie realizata pna la 31 ianuarie a anului pentru care se face optiunea (Ttu L., Serbanescu C. , Stefan D., Vasilescu D., Nica A., Fiscalitate de la lege la practica , Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 129 ). 8 La nivel de intentie, s-a vehiculat posibilitatea cresterii numarului minim de salariati la 5 ncepnd cu anul 2006, dar se pare ca exista un puternic curent de opinie mpotriva acestei modificari. 9 Aceasta facilitate a fost instituita prin OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor. De aceasta facilitate s-a beneficiat pna la 1 iulie 2002, fiind abrogata de Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n MO nr. 456/2002. 10 Aceasta facilitate a fost instituita prin OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor. De aceasta facilitate s-a beneficiat pna la 1 iulie 2002, fiind abrogata de Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n MO nr. 456/2002.
151
Tabelul nr. 1. Conditii ce trebuie ndeplinite de o firma pentru a fi considerata
microntreprindere din punct de vedere fiscal
Anul Conditii ce trebuie ndeplinite cumulativ la 31 decembrie a anului
precedent
Septembrie
200111,12 -
aprilie 2003
a) sunt producatoare de bunuri ma teriale, presteaza servicii sau/si
desfasoara activitati de comert;
b) au pna la 9 salariati;
c) au realizat venituri, reprezentnd echivalentul n lei, de pna la
100.000 euro, inclusiv13;
d) au capital integral privat.
Aprilie 200314
- decembrie
2003
a) sunt producatoare de bunuri materiale, presteaza servicii sau/si
desfasoara activitati de comert;
b) au de la 1 pna la 9 salariati, inclusiv15;
c) au realizat venituri, reprezentnd echivalentul n lei, de pna la
100.000 euro, inclusiv16;
d) au capital integral privat.
200417 -
prezent
a) sunt producatoare de bunuri materiale, presteaza servicii sau/si
desfasoara activitati de comert;
b) au de la 1 pna la 9 salariati, inclusiv;
c) au realizat venituri, reprezentnd echivalentul n lei, de pna la
100.000 euro, inclusiv18;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane,
altele dect statul, autoritatile locale si institutiile publice.
11 Conform OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 427/2001. 12 Persoanele nfiintate n cursul unui an fiscal sunt considerate microntreprinderi daca ndeplinesc conditiile prevazute la sfrsitul anului fiscal. 13 Se va folosi pentru transformare n euro cursul de schimb de la nchiderea exercitiului financiar. 14 Conform Legii nr. 111/2003 pentru aprobarea OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 243/2003. 15 n cazul nfiintarii unei microntreprinderi sau n cazul microntreprinderilor care nu aveau un angajat n aprilie 2003 exista obligatia angajarii cel putin a unei persoane n cel mult 60 de zile de la data nfiintarii, respectiv a intrarii n vigoare a Legii nr. 111/2003 16 Se va folosi pentru transformare n euro cursul de schimb de la nchiderea exercitiului financiar. 17 Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n MO nr. 927/2003. 18 Se va folosi pentru transformare n euro cursul de schimb de la nchiderea exercitiului financiar.
152
Anexa nr. 2
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit reprezinta impozitul care are cel mai mare impact asupra
performantelor economico-financiare realizate de o firma. Elementele care vor sta la
baza analizei sunt: cotele de impozitare, modul de determinare a profitului impozabil,
modul de determinare si de plata al impozitului.
Cota de impozitare reprezinta un element important n ceea ce priveste
dimensiunea valorica a impozitului n cazul unei firme, acest fapt rezultnd din
formula generala de calcul a impozitului pe profit: impozit pe profit = cota de
impozitare profitul impozabil.
Ca urmare a modificarilor continue a legislatiei fiscale n Romnia, nu a existat,
pentru o perioada ndelungata de timp, o constanta n ceea ce priveste nivelul cotei de
impozitare sau numarul cotelor de impozitare. Din 1990 pna n prezent au fost o serie
de modificari legislative, la baza carora au stat diferite considerente economice sau
legate de integrarea Romniei n Uniunea Europeana, ceea ce a dus la o varietate de
cote de impozitare. Astfel, cotele de impozitare n cazul impozitului pe profit au
evoluat continuu (a se vedea anexa nr. 2. tabelul nr. 2).
Din analiza efectuata asupra cotelor de impozitare se desprinde concluzia ca,
dupa anul 1994, sistemul de impozitare al profitului se baza pe o cota generala de
impozitare (care a scazut de la 38% la 16%), precum si pe o serie de cote de
impozitare specifice anumitor activitati. S-a urmarit astfel ncurajarea agriculturii
(prin stabilirea unei cote reduse de impozitare ntre anii 1995 - 2000), a exportului
(prin stabilirea unei cote de impozitare reduse de 5%, care apoi a devenit 6%, 12,5%,
urmnd a se renunta ulterior la aceasta ca urmare negocierilor cu Uniunea Europeana
n vederea aderarii), precum si a dezvoltarii zonelor libere. De asemenea, pentru unele
activitati cota de impozit a fost majorata fata de cota generala, prin aplicarea, n
general, a unor cote aditionale.
153
Prin reducerea cotei de impozitare la 16%, Romnia se aliniaza la tendinta
existenta n prezent n tarile vecine. Pentru comparatie, nivelul cotei de impozitare
valabile pentru anul 2005 n Bulgaria va fi de 15%, iar n Ungaria de 16%. Daca este
sa analizam nivelul cotei de impozit comparativ cu nivelul existent n Uniunea
Europeana (tabelul nr. 1), ajungem la concluzia ca impozitul pe profit n Romnia este
mai putin apasator dect n UE. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca n tarile
membre UE exista un sistem de cote reduse pentru dezvoltarea anumitor activitati si
de faptul ca economiile lor sunt mult mai dezvoltate.
Tabelul nr. 1. Cotele generale de ale impozitului pe profit n unele tari din UE
15 (n anul 2002)19
Statul Cota de impozitare
Austria 34%
Belgia - cote progresive pe transe ntre 28 si 41% pentru profit de pna la
323.750 Euro
- 39% pentru profitul ce depaseste 323.750 Euro
Danemarca 30%
Finlanda 29%
Franta 33,33%
Germania 25%
Grecia 35%
Italia 35%
Marea Britanie 30%
Olanda - 30% pentru un profit de pna la 22.689 Euro
- 35% pentru ce depaseste 22.689 Euro
Portugalia 30%
Spania 35%
Suedia 28%
Sursa: Inventory of Taxes in the EU, European Commission, www.europa.eu.int.
O imagine reala a impactului cotelor de impozitare asupra activitatii desfasurate
de firmele romnesti obtinem daca facem o corelatie ntre cotele de impozitare
19 Vezi Inventory of Taxes in the EU, European Commission, www.europa.eu.int.
154
prezentate, facilitatile oferite la determinarea impozitului, precum si modul de
determinare a veniturilor impozabile si a cheltuielilor deductibile.
De-a lungul timpului, firmele romnesti au beneficiat de o serie de facilitati
privind reducerea sau scutirea de impozit pe profit. Vom prezenta n continuare
aceste facilitati, urmarind, n special, facilitatile generale de care puteau beneficia cea
mai mare parte a societatilor comerciale romne (a se vedea anexa nr. 1, tabelul nr. 3).
La nceputurile perioadei postcomuniste a impozitarii profitului accentul se
punea pe acordarea directa de reducere sau scutire de impozit, apoi pe acordarea unor
reduceri ale impozitului n scopul stimularii investitiilor sau din considerente sociale,
urmnd ca n perioada prezenta reducerea sau scutirea de impozit sa nu mai
functioneze n mod direct, ci prin facilitati acordate, n special la determinarea
profitului impozabil. Tendinta pentru anii urmatori este re renuntare la acordarea de
facilitati sau reduceri al impozitului.
Facilitatile acordate n perioada de nceput a economiei romnesti
postcomuniste, constnd n special n scutirea de impozit pentru o anumita perioada
(ntre 6 luni si 5 ani) nu au avut ca efect constituirea unor societati comerciale solide
din punct de vedere economic, cu o perioada de activitate ndelungata, ci posibilitatea
ntreprinzatorilor de a obtine profit, fara a plati impozit. Astfel, o persoana constituia
mai multe firme, la un anumit interval de timp, desfasurnd activitatea prin
intermediul lor. Procedeul era urmatorul: se constituia prima firma care si desfasura
activitatea n perioada de scutire de impozit. La sfrsitul acestei perioade, persoana si
desfasura activitatea printr-o alta firma, nou constituita, dar nu lichida prima firma, ci
o mentinea, dar la un nivel de activitate redus, eventual pe pierdere (pentru a nu plati
statului impozitul aferent profitului din perioada de scutire). Noua firma si desfasura
si ea activitatea la un nivel normal pentru perioada de scutire, urmnd ca la expirarea
acestei perioade sa i ia locul o alta firma si asa mai departe. n acest fel a avut loc o
explozie de constituiri de societati comerciale care desfasurau activitate fara sa
plateasca impozit pe profit. Consideram ca scopul acestor masuri, acela de a crea un
climat pentru dezvoltarea unor firme competitive, nu a fost atins.
O alta etapa n acordarea de facilitati pentru constituirea unui mediu de afaceri
solid a fost reprezentat de acordarea de reduceri ale impozitului de plata n cazul
realizarii de investitii sau din scopuri sociale. Aceasta masura se considera a fi un pas
nainte (de fapt se doreste si n prezent de catre mediul de afaceri acordarea de astfel
155
de facilitati), dar doar n masura n care investitiile sunt realizate n scopul dezvoltarii
afacerii, nu doar n scopul beneficierii de reducere de impozit.
O alta forma a facilitatilor s-a manifestat prin cote de impozitare reduse (cotele
reduse care au actionat pna n anul 2004 n cazul exportului, cota redusa folosita n
cazul zonelor libere, cota redusa de impozitare n cazul tranzactiilor cu valori
mobiliare si bunuri imobile) si prin acordarea posibilitatii de deducere a unor
cheltuieli suplimentare la determinarea profitului impozabil. De fapt, posibilitatea
reducerii profitului impozabil prin diferite facilitati ne arata urmatorul element
important n determinarea impozitului pe profit si a impactului acestuia asupra
performantelor firmelor.
n prezent facilitatile oferite se refera la scutirea de impozit a persoanelor care
desfasoara activitati n zonele libere pe baza de certificat de investitor permanent,
obtinut nainte de 1 iulie 2003, pe toata durata de existenta a zonei defavorizate, n
cazul profiturilor realizate din investitii n domeniile de interes al zonei defavorizate.
De asemenea, mai beneficiaza de scutire de impozit pe profit, pna pe 31 decembrie
2006, firmele care si desfasoara activitatea n zonele libere si au efectuat, pna pe 1
iulie 2002, investitii n active corporale amortizabile utilizate n industria
prelucratoare n valoare de cel putin 1.000.000 USD. Alte scutiri sunt scutiri acordate,
din considerente sociale sau de dezvoltare a unor anumite domenii (unitatilor protejate
destinate persoanelor cu handicap sau firmelor care si desfasoara activitatea n
domeniul productiei cinematografice).
n cele ce urmeaza, vom face o trecere n revista a modului de determinare a
profitului impozabil.
Profitul impozabil se determina ca diferenta ntre veniturile realizate din orice
sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile20.
profit impozabil = venituri realizate cheltuieli efectuate venituri
neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
20 Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n M.O. nr. 927/2003
156
Veniturile impozabile sunt veniturile realizate de firma din activitatea
desfasurata. Aceste venituri prezinta cea mai mare parte a veniturilor unei firme.
Exista si o serie de venituri neimpozabile, acestea fiind de o importanta mult mai
scazuta, ca dimensiune. n categoria lor se pot ncadra: veniturile din dividende
primite de la o alta persoana juridica romna, veniturile din anularea unor provizioane
care la constituire au fost considerate nedeductibile, veniturile din recuperarea
cheltuielilor nedeductibile (rambursari de impozit platit n plus) sau diferentele
favorabile de valoare a titlurilor de participare la firmele la care se detin participatii.
Din cele prezentate se observa ca veniturile neimpozabile apar ca urmare a activitatii
investitionale a firmei n cadrul altor firme sau sunt venituri ce anuleaza unele
cheltuieli nedeductibile.
Cheltuielile efectuate de o firma se pot mparti n 3 mari categorii:
- cheltuieli deductibile;
- cheltuieli deductibile n anumite limite;
- cheltuieli nedeductibile.
O importanta deosebita o au, n special, cheltuielile care sunt considerate
deductibile la determinarea profitului impozabil. De-a lungul timpului sfera acestora a
fost mai mare sau mai restrnsa, astfel ca, o societate comerciala putea obtine un
profit impozabil diferit de la un an la altul n conditiile n care avea aceleasi venituri si
aceleasi cheltuieli (att ca suma, ct si ca tip). Cheltuielile pentru care se acorda
deductibilitate sunt cheltuielile ndreptate spre obtinerea de profit. Astfel, cheltuielile
cu materiile prime, materialele, personalul, impozitele si taxele platite, amortizarea
sunt cheltuieli considerate, n cea mai mare parte a cazurilor cheltuieli deductibile.
Exista nsa o serie de cheltuieli care au deductibilitate limitata de anumite limite:
cheltuielile de protocol, cheltuielile cu diurna acordata personalului, anumite
cheltuieli sociale, cheltuielile cu dobnzile, cheltuielile cu amortizarea contabila21.
De asemenea, exista cheltuieli pentru care nu se acorda deducere: cheltuiala cu
impozitul platit n cursul anului, cheltuielile cu amenzile, cheltuielile care nu au la
baza un document justificativ, cheltuielile facute n favoarea actionarilor si asociatilor,
21 De fapt, conform formularului 101 reprezentnd declaratia anuala de impozit pe profit, cheltuielile cu amortizarea contabila sunt considerate cheltuieli nedeductibile, acordndu-se ca deducere cheltuielile cu amortizarea fiscala.
157
alte categorii de cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea desfasurata de
firma.
mpartirea cheltuielilor n cheltuieli deductibile si cheltuieli nedeductibile este
de o importanta majora, deoarece doar cheltuielile deductibile se scad din veniturile
impozabile n vederea determinarii profitului impozabil, deci doar pentru ele se obtine
o economie de impozit.
Un alt element important n ceea ce priveste determinarea impozitului pe profit
este regimul pierderilor reportate. Astfel, pierderile se recupereaza din profiturile
viitoare realizate n urmatorii 5 ani consecutivi nregistrarii pierderii. Acest lucru
nseamna ca pierderile se pot recupera din profitul impozabil doar daca au o vechime
mai mica de 5 ani. Pierderile se recupereaza n ordinea nregistrarii lor.
n cazul firmelor, plata impozitului pe profit se realizeaza trimestrial, scadenta
de plata fiind data de 25 a primei luni a trimestrului determinarii impozitului. Pentru
impozitul aferent trimestrului al IV-lea, se datoreaza o suma egala cu cea aferenta
trimestrului al III- lea22, urmnd ca regularizarea sa se efectueze pna la data la care
trebuie depuse situatiile financiare anuale. Astfel un contribuabil se poate afla n
situatia de a plati pentru trimestrul al IV-lea, pna pe 25 ianuarie, inclusiv, un impozit
mai mare dect datoreaza pe baza activitatii desfa surate sau se poate afla n situatia de
a plati un impozit mai mic dect cel datorat pe baza desfasurarii activitatii. Prima
situatie se traduce printr-o creditare a statului, firma platind un impozit suplimentar,
cu efect mai mare asupra trezoreriei ei. O a doua situatie se traduce prin amnarea
momentului platii pentru o parte din impozitul datorat, deci o presiune mai mica
asupra trezoreriei firmei.
22 Scadenta este 25 ianuarie, inclusiv, a anului urmator.
158
Tabelul nr. 2 Cotele impozitului pe profit n perioada 1990 2005 n Romnia
Anul Cota de impozit pe profit
1990 a) unitatile economice de stat23
- pentru o rentabilitate24 de pna la 5%, cota de impozit este
54%;
- pentru o rentabilitate cuprinsa ntre 5,1% si 10%, cota de
impozit este 55%;
- pentru o rentabilitate cuprinsa ntre 10,1% si 15%, cota de
impozit este 56%;
- pentru o rentabilitate cuprinsa ntre 15,1% si 20%, cote de
impozit este 57%;
- pentru o rentabilitate cuprinsa ntre 20,1% si 25%, cota de
impozit este 58%;
- peste o rentabilitate de peste 25% se preia ca impozit
beneficiul aferent rentabilitatii care depaseste 10,5%.
b) ntreprinderi mici, asociatii cu scop lucrative (unitatile cooperatiei
de consum, unitatile cooperatiei mestesugaresti) impozitul era
determinate pe baza unor cote progresive pe transe cuprinse ntre
10% si 82%.
1991 Impozitul pe profit a fost stabilit25 n cote progresive pe transe,
cuprinse ntre 5% si 77%
1992 -1994 Impozitul pe profit se determina astfel26:
- 30% pentru profitul impozabil de pna la 1.000.000 lei;
- 45% pentru partea din profitul impozabil ce depaseste
1.000.000 lei
1995 - 1997 Cote impozitului pe profit sunt urmatoarele27:
- 38% - cota generala de impozitare;
- 60% (38% + 20%) n cazul contribuabililor care obtin
venituri din jocuri de noroc, baruri si cluburi cu program
23 Conform HG 471/1990 privind impozitul pe beneficiu la unitatile economice de stat, publicata n M.O. nr. 86/1992. 24 Conform art. 5 din HG 471/1990 privind impozitul pe beneficiu, rentabilitatea se determina ca raport ntre beneficiul impozabil si cheltuielile totale de productie sau circulatie. 25 Conform Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 25/1991. 26 Conform H.G. 804/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 255/1991. 27 O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 246/1994.
159
de noapte, daca ponderea veniturilor din astfel de activitati
depaseste 50% din totalul veniturilor;
- 44,2% (38% + 6,2%) n cazul profitului realizat de o
persoana juridica straina, prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia;
- 25% pentru contribuabilii care realizeaza anul cel putin
80% din venituri din agricultura.
1998 - 1999 Cote impozitului pe profit sunt urmatoarele:
- 38% - cota generala de impozitare;
- 60% (38% + 20%) n cazul contribuabililor care obtin
venituri din jocuri de noroc, baruri si cluburi cu program
de noapte; Aceasta cota se aplica asupra partii din profitul
impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel
de activitati n total venituri28;
- 44,2% (38% + 6,2%) n cazul profitului realizat de o
persoana juridica straina, prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia;
- 25% pentru contribuabilii care realizeaza anual cel putin
80% din venituri din agricultura.
2000 - aprilie
2001
Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 29:
- 25% - cota generala de impozitare;
- 50% (25% + 25%) n cazul contribuabililor care obtin
venituri din jocuri de noroc, baruri si cluburi cu program
de noapte; Aceasta cota se aplica asupra partii din profitul
impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel
de activitati n total venituri;
- 10% pentru orice majorare de capital care se efectueaza din
prin ncorporarea rezervelor si/sau a profiturilor, cu
exceptia rezervelor legale si diferentelor favorabile din
reevaluarea patrimoniului.
28 Conform O.G. 40/1998 pentru modificarea si completarea O.G. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 43/1998. 29 Conform O.U.G. nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 650/1999.
160
Aprilie 2001
iunie 2002
Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 30:
- 25% - cota generala de impozitare;
- 50% (25% + 25%) n cazul contribuabililor care obtin
venituri din jocuri de noroc, baruri si cluburi cu program
de noapte; Aceasta cota se aplica asupra partii din profitul
impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel
de activitati n total venituri;
- 5% pentru orice majorare de capital care se efectueaza din
prin ncorporarea rezervelor si/sau a profiturilor, cu
exceptia rezervelor legale si diferentelor favorabile din
reevaluarea patrimoniului;
- 5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii
veniturilor din export, ncasate n valuta printr-un cont
bancar din Romnia, n total venituri31.
Iunie 2002
decembrie
2002
Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 32:
- 25% - cota generala de impozitare;
- 5% n cazul profitului impozabil aferent veniturilor
obtinute din activitatea desfasurata pe baza de licenta n
zonele libere;
- 6% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii
veniturilor din export, ncasate n valuta printr-un cont
bancar din Romnia, n total venituri;
- valoarea maxima ntre 5% din volumul veniturilor aferente
activitatilor desfasurate n barurilor, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor si 25% din profitul impozabil
aferent acestor activitati.
2003 Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 33:
- 25% - cota generala de impozitare;
- 5% n cazul profitului impozabil aferent veniturilor
obtinute din activitatea desfasurata pe baza de licenta n
30 Conform Legii nr. 189/2001 privind aprobarea O.U.G. nr. 217/1999 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 196/aprilie2001. 31 ncepnd cu 1 ianuarie 2002 cota de impozit pe profit aferenta activitatii de export este 6%. 32 Conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 456/2002.. 33 Conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 456/2002.
161
zonele libere;
- 12,5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii
veniturilor din export, ncasate n valuta printr-un cont
bancar din Romnia, n total venituri;
- valoarea maxima ntre 5% din volumul veniturilor aferente
activitatilor desfasurate n barurilor, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor si 25% din profitul impozabil
aferent acestor activitati.
2004 Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 34:
- 25% - cota generala de impozitare;
- 5% n cazul profitului impozabil aferent veniturilor
obtinute din activitatea desfasurata pe baza de licenta n
zonele libere;
- 10% pentru veniturile obtinute din vnzarea-cesionarea
proprietatilor imobiliare si a titlurilor de participare;
- valoarea maxima ntre 5% din volumul veniturilor aferente
activitatilor desfasurate n barurilor, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor si 25% din profitul impozabil
aferent acestor activitati.
2005-2006 Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 35:
- 16% - cota generala de impozitare;
- valoarea maxima ntre 5% din volumul veniturilor aferente
activitatilor desfasurate n barurilor, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor si 16% din profitul impozabil
aferent acestor activitati.
34 Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n M.O. nr. 927.2003. 35 Conform OUG nr. 138/2004 de completare si modificare a Codului fiscal, publicata n M.O. nr. 1281/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 163/2005, publicata n MO nr. 466/2005.
162
Tabelul nr. 3. Scutiri sau reduceri ale impozitului pe profit
Anul Facilitatile 1990 Unitatile economice de stat care utilizeaza cel putin 80% din
beneficiul ramas dupa plata impozitului pentru investitii n scop productiv beneficiaza de o reducere a cotei de impozit cu 20%, urmnd ca sumele sa fie folosite cu aceeasi destinatie 36.
1991 Unitatile economice (cu exceptia celor care au capital integral de stat), constituite dupa 1 ianuarie 1991 beneficiaza de scutire de impozit pe profit 37 astfel38:
- 5 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile din industrie, agricultura si constructii;
- 3 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile exploatarii si explorarii resurselor naturale, al telecomunicatiilor si transporturilor;
- 1 an de la data nfiintarii, pentru unitatile prestatoare de servicii;
- 6 luni de la data nfiintarii pentru unitatile cu profil comercial.
1992 1994 Unitatile economice (cu exceptia celor care au capital integral de stat), constituite dupa 1 ianuarie 1991 beneficiaza de scutire de impozit pe profit astfel:
- 5 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile din industrie, agricultura si constructii;
- 3 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile exploatarii si explorarii resurselor naturale, al telecomunicatiilor si transporturilor;
- 1 an de la data nfiintarii, pentru unitatile prestatoare de servicii;
- 6 luni de la data nfiintarii pentru unitatile cu profil comercial.
Reducere39 cu 50% a impozitului aferent sumelor cheltuite din profit 36 Conform HG 471/1990 privind impozitul pe beneficiu la unitatile economice de stat, publicata n M.O. nr. 86/1992. 37 n cazul n care unitatile platitoare de impozit si nceteaza activitatea ntr-un interval de timp mai mic dect cel pentru care sunt scutite de plata impozitului de la data expirarii perioadei pentru care se aplica scutirea de impozit, acestea au obligatia de a vira la bugetul administratiei centrale de stat sau la bugetele locale, dupa caz, impozitul pe profit calculat pentru ntreaga perioada de scutire. 38 Conform Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 25/1991, modificata prin Legea nr. 55/1991, publicata n M.O. nr. 167/1991. 39 Calculata anual. 40 Conform H.G. nr. 804/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 255/1991.
163
pentru finantarea investitiilor care au ca scop dezvoltarea si modernizarea tehnologiilor de fabricatie pentru obtinerea de profituri suplimentare si pentru protejarea mediului nconjurator40.
1995 1996 Reducere41 cu 50% a impozitului aferent sumelor cheltuite din profit pentru finantarea investitiilor care au ca scop dezvoltarea si modernizarea tehnologiilor de fabricatie pentru obtinerea de profituri suplimentare si pentru protejarea mediului nconjurator42.
1997 - 1998 Reducere43 a impozitului44: - proportional cu ponderea persoanelor considerate,
potrivit legii, handicapate sub aspectul capacitatii lor fizice si intelectuale, n cazul contribuabililor cu un numar de peste 250 de salariati, care au creat locuri de munca protejate, special organizate si care au angajate cel putin 3% persoane handicapate45;
- cu 50% n cazul contribuabililor care ncaseaza venituri n valuta din exportul bunurilor realizate din activitate proprie, din prestari de servicii internationale, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri n volumul total al veniturilor46;
- cu 50% pentru profitul folosit n anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii n scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitii destinate protejarii mediului nconjurator, care se concretizeaza n active corporale si necorporale amortizabile, dupa consumarea celorlalte surse de finantare a investitiilor, inclusiv a creditelor pentru investitii47.
1999 Reducere a impozitului: - proportional cu ponderea persoanelor considerate,
potrivit legii, handicapate sub aspectul capacitatii lor fizice si intelectuale, n cazul contribuabililor cu un numar de peste 250 de salariati, care au creat locuri de
41 Calculata lunar. 42 Conform O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 246/1994. 43 Suma reducerilor acordata unei firme nu poate depasi 50% din impozitul pe profit datorat n absenta reducerilor. 44 Conform Legii nr. 73/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 174/1996. 45 Aceasta reducere se calculeaza lunar. 46 Reducerea calculata lunar, cumulat de la nceputul anului. 47 Aceasta reducere se determina lunar, cumulat de la nceputul anului.
164
munca protejate, special organizate si care au angajate cel put in 3% persoane handicapate;
- cu 50% pentru profitul folosit n anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii n scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitii destinate protejarii mediului nconjurator, care se concretizeaza n active corporale si necorporale amortizabile, dupa consumarea celorlalte surse de finantare a investitiilor, inclusiv a creditelor pentru investitii.
2000 - prezent Pna n anul 2002 a fost acordata posibilitatea reducerii cu 50% a impozitului pe profit aferent profitului utilizat n anul n care a fost obtinut pentru investitii n active corporale si necorporale 48. De asemenea, pentru ntreaga perioada prezentata sau partial au functionat o serie de reduceri ale impozitului de plata, dar numai n cazul speciale: ntreprinderi mici si mijlocii (reducerea de impozit n cazul n care erau angajate persoane cu handicap sau crestea numarul salariatilor), investitiilor cu impact semnificativ n economie, investitii sau constituire de firme n zone defavorizate etc., accentual punndu-se pe acordarea unor facilitati sub forma unor cote de impozitare reduse sau a posibilitatii de deducere a unor cheltuieli suplimentare (amortizarea fiscala a unei parti din valoarea mijloacelor fixe la data punerii n functiune).
48 Vezi V. Juravle, L. Ttu, Fiscalitate aplicata n economie, Ed. Rolcris, Bucuresti, 2001.
165
Anexa nr. 3
Contributiile aferente fondului de salarii
Contributia de asigurari sociale
Este datorata att de angajator, ct si de angajat, fiecare suportnd o parte din
aceasta. n cazul contributiei de asigurari sociale, formula de calcul este urmatoarea:
CAS = cota de impozitare baza impozabila.
Cota de impozitare este stabilita n functie de conditiile de munca. Astfel, are loc
o diferentiere a cotei de impozitare dupa cum conditiile de desfasurare a activitatii la
locul de munca sunt ncadrate n urmatoarele categorii:
- conditii de munca normale;
- conditii de munca deosebite;
- conditii de munca speciale.
Nivelul cotelor de impozitare a fluctuat n timp. Astfel, ncepnd cu anul 1972 s-
a stabilit ca Unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii
obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, care folosesc
personal salariat, sunt datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat, o
contributie de 15% asupra cstigului brut realizat de personalul lor salariat, de
persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de
perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai
scolilor profesionale, pe timpul ct fac practica n productie, indiferent de forma n
care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata
contractului de munca.49. Separat de contributia angajatorului, si angajatii datorau o
contributie pentru pensie. Acesta era stabilita astfel: Pensia suplimentara se bazeaza 49 Art 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, publicat n MO nr. 112/1972.
166
pe principiul mutualitatii ntre persoanele asigurate, care contribuie, n acest scop, cu
2% din retributia lor tarifara lunara. Persoanele ncadrate n munca pot contribui
benevol cu nca 2% din retributia tarifara lunara pentru pensia suplimentara. n acest
caz contributia totala va fi de 4% din retributia tarifara.50
Ulterior, asupra cotelor de contributii de asigurari sociale datorate de angajatori
si angajati au intervenit diverse modificari (a se vedea anexa nr. 3, tabelul nr. 1), n
prezent firmele datornd pentru fondul de salarii urmatoarele contributii:
- pentru conditii normale de munca (31,5% - 22% angajatorul si 9,5%
angajatul);
- pentru conditii deosebite de munca (36,5% - 27% angajatorul si 9,5%
angajatul);
- pentru conditii speciale de munca de munca (41,5% - 32% angajatorul si
9,5% angajatul),
Evolutia cotelor de impozitare este redata n tabelul urmator.
Tabelul nr. 1. Evolutia modificarilor intervenite n cotele de impozitare a
contributii de asigurari sociale
Anul Modificarea
197251 Cota de contributii datorata de firmele angajatoare este stabilita la
15% si se aplica asupra cstigului brut realizat de personalul
salariat.
197752 Cota de contributie pentru pensia suplimentara este stabilita la 2%
din retributia tarifara lunara. Se mai putea plati o cota suplimentara
de 2%, cota ajungnd la 4%.
198653 Cota de contributie pentru pensia suplimentara este stabilita la 3%
(se aplica asupra retributie tarifare lunare si asupra sporului de
vechime nentrerupt n unitate). Se poate datora si o cota
facultativa de 2%, ajungnd astfel la 5%.
50 Art 64, alin (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, publicata n BO nr. 82/1977. 51 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, publicat n MO nr. 112/1972. 52 Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, publicata n BO nr. 82/1977.
167
199254 Cota de contributii datorata de angajatori este55:
- 35% pentru salariatii ncadrati n grupa I de munca;
- 30% pentru salariatii ncadrati n grupa a II-a de
munca;
- 25% n cazul celorlalte categorii de salariati.
Cota de contributie pentru pensia suplimentara datorata de angajati
este 3%.
1999 Cota de contributii datorata de angajatori este56:
- 40% pentru salariatii ncadrati n grupa I de munca;
- 35% pentru salariatii ncadrati n grupa a II-a de
munca;
- 30% n cazul celorlalte categorii de salariati.
n cazul contributiilor de mai sus se acorda o reducere a lor astfel:
- agentii economic care efectueaza plata la termenul
scadent sau n cel mult 3 zile de la scadenta
beneficiaza de o reducere cu 7% a contributiei.
- n cazul agentilor economic care ncadreaza personal
cu contract individual de munca pe durata
nedeterminata si i mentin n activitate cel putin n
anul 1999 beneficiaza n aceasta perioada de reducerea
cuantumului lunar al contributiilor cu 4, 5 sau 6%, n
functie de numarul de salariati ncadrati (pna la 10,
11-50 sau peste 50).
Contributia datorata de angajati este 5% din baza de impozitare57.
200158 Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale datorata de
53 Decretul nr. 932/1986 pentru modificarea unor dispozitii legale cu privire la pensia suplimentara, publicat n BO nr. 40/1986. 54 Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, publicata n MO nr. 107/1992. 55 n cadrul acestor cote este cuprinsa si contributia de 2% pentru compensarea cresterii preturilor la medicamente, ce a fost instituita prin OUG nr. 219/1991. 56 OUG nr. 2/1999 pentru modificarea si completarea Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, modificat si completat prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor modificari din legislatia de asigurari sociale, publicata n MO nr. 49/1999. 57 OUG nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguratilor din unitatile cu atributii n domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. 58 Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata n MO nr. 140/2000 (intra n vigoare de la 1 aprilie 2001).
168
salariati este data de salariul individual brut, inclusiv sporurile si
adaosurile reglementate prin contractul colectiv de munca. Aceasta
baza de impozitare nu poate depasi de 3 ori salariul mediul brut
lunar pe economie.
Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru salariat
este fondul total de salarii brute lunare, dar nu mai mul de 3
numarul mediul al asiguratilor pentru luna de calcul salariul
mediu brut lunar pe economie.
Contributia pentru asigurari sociale datorata de salariati reprezinta
1/3 din contributia pentru asigurari sociale aferente pentru conditii
normale de munca.
Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt 59:
- 45% - pentru conditii speciale de munca (11,67%
contributia datorata de salariati si 33,33% contributia
datorata de angajator);
- 40% pentru conditii deosebite de munca (11,67%
contributia datorata de salariati si 28,33% contributia
datorata de angajator);
- 35% pentru conditii normale de munca (11,67%
contributia datorata de salariati si 23,33% contributia
datorata de angajator).
200260 Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt:
- 45% - pentru conditii speciale de munca (11,67%
contributia datorata de salariati si 33,33% contributia
datorata de angajator);
- 40% pentru conditii deosebite de munca (11,67%
contributia datorata de salariati si 28,33% contributia
datorata de angajator);
- 35% pentru conditii normale de munca (11,67%
contributia datorata de salariati si 23,33% contributia
59 Legea nr. 191/2001 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2001, publicata n MO nr. 194/2001. 60 Legea nr. 744/2001 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe 2002, publicata n MO nr. 785/2001.
169
datorata de angajator).
De la 13.11.2002 contributia datorata de salariati este 9,5%, iar
contributia datorata de angajator devine 35,5% pentru conditii
speciale de munca, 30,5% pentru conditii deosebite de munca,
25,5% pentru conditii normale de munca61.
De asemenea, tot de la aceasta data se ia n calcul la stabilirea
nivelului maxim al bazei de impozitare cuantumul a 5 salarii medii
brute pe economie.
200362 Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt:
- 44% - pentru conditii speciale de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 34,5% contributia
datorata de angajator);
- 39% pentru conditii deosebite de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 29,5% contributia
datorata de angajator);
- 34% pentru conditii normale de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 24,5% contributia
datorata de angajator).
200463 Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt:
- 41,5% - pentru conditii speciale de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 32% contributia
datorata de angajator);
- 36,5% pentru conditii deosebite de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 27% contributia
datorata de angajator);
- 31,5% pentru conditii normale de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 22% contributia
datorata de angajator).
200564 Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt:
61 OUG nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare si modificarea unor acte normative, publicata n MO nr. 821/2002. 62 Legea 632/2002 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2003, publicata n MO nr. 871/2002. 63 Legea nr. 519/2003 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004, publicata n MO nr. 864/2003.
170
- 41,5% - pentru conditii speciale de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 32% contributia
datorata de angajator);
- 36,5% pentru conditii deosebite de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 27% contributia
datorata de angajator);
- 31,5% pentru conditii normale de munca (9,5%
contributia datorata de salariati si 22% contributia
datorata de angajator).
Evolutia cotelor folosite n determinarea contributiilor aferente asigurarilor
sociale dupa anul 1989 este redata n graficul nr. 1. Evolutia nivelului cotelor
contributiilor de asigurari sociale de stat pentru conditii normale de munca.
.
Graficul nr.1 Evolutia nivelului cotelor de impoyitare a contributiilor de asigurari sociale de stat pentru conditii normale de munca
05
101520
2530
3540
1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006
anul
nive
lul c
otei
CAS angajator + salariat CAS angajator CAS salariat
Din graficul prezentat anterior putem desprinde urmatoarele concluzii:
- trecerea de la o economie centralizata, n care forma de proprietate a
ntreprinderilor era proprietatea de stat, a dus la modificari n ceea ce
priveste nivelul cotelor de impozitare a contributiilor de asigurari sociale.
64 Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2005, publicata n MO nr. 1128/2004, modificata prin OUG nr. 139/2004, publicata n MO nr. 1280/ 2004.
171
- nivelul total al contributiilor a cunoscut cresteri ncepnd cu anul 1992,
maximul acestora atingndu-se n anii 1999-2003 (35%);
- se observa o tendinta de scadere a nivelului cotelor contributiilor, tendinta ce
va continua si n viitor65;
- daca la nceputul anilor 1990 participarea salariatilor pentru constituirea
fondurilor la buget (contributia pentru pensia suplimentara) era relativ
simbolica (3%), s-a ajuns ca n perioada 2001-2002 cota de contributii
datorata de salariati sa fie de 11,67% (1/3 din totalul contributiilor totale
datorate);
- raportul ntre contributiile datorat de angajatori si cele datorat de salariati a
cunoscut de-a lungul timpului modificari semnificative. Acest fapt se
datoreaza schimbarii, ncepnd cu anul 2001 a modului n care se determina
pensia pentru salariati, accentul punndu-se tot mai mult pe contributia
individuala de asigurari sociale.
Graficul nr. 2. Raportul CAS angajator / CAS salariat
0
12
3
4
5
6
78
9
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
anul
CAS angajator / CAS salariat
Baza impozabila n cazul contributiilor de asigurari sociale este :
- n cazul contributiei datorata e angajator : fondul de salarii brute, dar nu mai
mult de 5 numarul mediu de salariati salariul mediu brut pe economie
prevazut n legea bugetului asigurarilor sociale de stat ;
65 Programul de guvernare 2005-2008, www.gov.ro.
172
- n cazul contributiei datorata de angajat : salariul individual brut, inclusiv
sporurile si adaosurile reglementate prin contractul colectiv de munca, dar
nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie.
Contributia pentru asigurarile de somaj
Prima reglementare din perioada de dupa decembrie 1989 cu privire la stabilirea
unei contributii pentru asigurarile de somaj a aparut n anul 199166. Se punea
problema asigurarii unor fonduri pentru protectia sociala a somerilor, deoarece
fenomenul somajului aparea la scara mare si n Romnia, o data cu trecerea de la
economia centralizata la economia de piata. Astfel, Fondul necesar pentru plata
ajutorului de somaj se constituie din urmatoarele surse:
a) o cota de 4% aplicata asupra fondului de salarii realizat, n valoare
bruta, de persoane le fizice si juridice romne si straine care angajeaza
personal romn, ..;
b) o contributie de 1% din salariul de baza lunar de ncadrare brut, platita
de salariatii ..67
Contributia pentru asigurarile de somaj se determina dupa formula:
AS = cota de impozitare baza impozabila.
Baza impozabila este:
- fondul de salarii brute realizat, n cazul contributiei datorata de angajatori;
- salariul de ncadrare brut, n cazul contributiei datorata de angajati.
n ceea ce priveste nivelul cotelor de impozitare se constata o oarecare constanta
a lor n timp (a se vedea Tabelul nr. 2). Astfel, nivelul maxim al contributiei datorata
de angajatori a fost de 5% (ntre anii 1992 si 2003), iar cel mai scazut nivel se
nregistreaza n prezent. n ceea ce priveste nivelul cotei aferenta contributiei datorat
de salariati, acesta a ramas constant de la instituire, el fiind de 1%.
66 Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si integrarea lor profesionala, publicata n MO nr. 1/1991. 67 Art 20 din Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si integrarea lo r profesionala, publicata n MO nr. 1/1991.
173
Tabelul nr. 2. Evolutia modificarilor intervenite n cotelor de impozitare a
contributii pentru asigurarile de somaj
Cota Anul
Angajator Angajat
199168 4% 1%
iulie 199269 5% 1%
200370 3 ,5% 1%
200471 3% 1%
Graficul nr. 3. Evolutia cotelor de impozitare pentru contributia aferenta ajutorului de somaj
0
1
2
3
4
5
6
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006
anii
nive
lul c
otei
AS angajator (%) AS salariat (%)
68 Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, publicata n MO nr. 1/1991. 69 Legea nr. 86/1992 pentru modificarea si completarea Legii nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, publicata n MO nr. 181/1992. 70 OUG nr. 147/2002 privind reglementarea unor unor probleme financiare si pentru reglementarea unor acte normative, publicata n MO nr. 821/2002. 71 Legea nr. 519/2003 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2004, publicata n MO nr. 864/2003.
174
Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate
Contributia de asigurari sociale de sanatate a fost instituita n Romnia n anul
199772, ea fiind datorata att de angajatori, ct si de salariati.. Astfel, persoanele
fizice sau juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei de
asigurari sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii73. De asemenea,
Cuantumul obligatiei banesti lunare a persoanei asigurate [n.a. salariat] se stabileste
sub forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut74.
Cota contributie datorata de salariat a fost modificata de la 1 ianuarie 2003 de la
7% la 6,5%75.
Contributia pentru asigurarile socia le de sanatate se determina dupa urmatoarea
formula:
CASS = cota de impozitare baza impozabila.
Baza impozabila este:
- fondul de salarii brute, n cazul contributiei datorata de angajatori;
- salariul brut, n cazul contributiei datorata de angajati.
Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale a fost instituita n
anul 2002. Ea se datoreaza de angajatori,determinndu-se prin aplicarea cotei de
impozitare asupra fondului de salarii brute. Cota de impozitare a fost stabilita initia la
0,5%, iar din anul 2005 ea este stabilita diferentiat n functie de domeniul de
activitate, valorile fiind cuprinse ntre 0,5 si 4%.
72 Legea asigurarilor sociale de sanatate, nr. 145/1997, publicata n MO nr. 178/1997. 73 Art 53, alin (2) din Legea asigurarilor sociale de sanatate, nr. 145/1997, publicata n MO nr. 178/1997. 74 Art 52, alin (2) din Legea asigurarilor sociale de sanatate, nr. 145/1997, publicata n MO nr. 178/1997. 75 OUG nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, publicata n MO nr. 838/2002.
175
Anexa nr. 4
Influenta asupra eficientei cheltuielilor salariale si a fondului de salarii brute, n conditiile n care productia valorica ramne constanta si o parte din salariu se acorda sub forma de bonuri de masa
Pentru a determina valoric care este impactul asupra eficientei cheltuielilor
salariale, vom exemplifica pe cazul Romniei, cnd n anul 2005 valoarea unui bon de
masa este de 7 lei ncepnd cu 1 septembrie 76. Vom considera ca salariatul lucreaza
n medie 21 de zile pe luna. De asemenea, cota cumulata a contributiilor aferente
fondului de salarii brute este 32,5%.
Tabelul nr.1 Influenta cresterii salariale prin acordarea de bonuri de masa,
comparativ cu o crestere monetara de valoare egala, asupra eficientei cheltuielilor
salariale
Nr crt. Salariul
monetar
lunar
Salariul
monetar
zilnic
Valoarea
unui bon de
masa
Modificarea
relativa a
productivitatii
(%)
Raportul ntre
valoarea unui
bon de masa si
salariul
monetar zilnic
1. 315 15,00 7 8,3582 0,4667
2. 350 16,67 7 7,7241 0,4200
3. 400 19,05 7 6,9689 0,3675
4. 450 21,43 7 6,3482 0,3267
5. 500 23,81 7 5,8290 0,2940
6. 550 26,19 7 5,3883 0,2673
7. 600 28,57 7 5,0096 0,2450
76 Conform Ordinului ministrului Muncii, Solidaritatii sociale si Familie i, nr. 542/2005, publicat n MO nr. 687/2005.
176
8. 650 30,95 7 4,6806 0,2262
9. 700 33,33 7 4,3922 0,2100
10. 750 35,71 7 4,1372 0,1960
11. 800 38,10 7 3,9102 0,1838
12. 850 40,48 7 3,7069 0,1729
13. 900 42,86 7 3,5236 0,1633
14. 950 45,24 7 3,3576 0,1547
15. 1000 47,62 7 3,2065 0,1470
16. 1500 71,43 7 2,2116 0,0980
17. 2000 95,24 7 1,6878 0,0735
18. 2500 119,05 7 1,3647 0,0588
19. 3000 142,86 7 1,1454 0,0490
20. 3500 166,67 7 0,9868 0,0420
21. 4000 190,48 7 0,8668 0,0368
22. 4500 214,29 7 0,7728 0,0327
23. 5000 238,10 7 0,6972 0,0294
Pentru a determina care este impactul acordarii unui bon valoric n contul unei
parti din salariu asupra nivelului salariului monetar, n conditiile mentinerii constante
a eficientei cheltuielilor salariale si a productiei valorice, vom tine cont de datele
existente n Romnia n septembrie 2005 (valoarea unui bon de masa 7 lei, cota
cumulata a contributiilor sociale aferente fondului de salarii 32,5%) si vom presupune
ca sunt 21 de zile lucratoare pe luna.
177
Tabelul nr. 2 Influenta acordarii bonurilor de masa asupra cresterii cstigului
unui angajat, comparativ cu situatia neacordarii bonurilor de masa, n conditiile
mentinerii constante a eficientei cheltuielilor salariale, la acelasi nivel a productiei
valorice
Nr.
crt.
Salariul
monetar
brut lunar
n
conditiile
neacordarii
bonurilor
de masa
Salariul
monetar
brut zilnic
n
conditiile
neacordarii
bonurilor
de masa
Valoarea
unui bon
de masa
Salariul
monetar
brut zilnic
n
conditiile
acordarii
unui bon
de masa
Cstigul
brut zilnic
n
conditiile
acordarii
unui bon
de masa
Modificare
a relativa a
cstigului
salarial
brut n
conditiile
acordarii
unui bon
de masa
(%)
1. 46277 22 7 16,70 23,70 7,7135
2. 500 23,81 7 18,51 25,51 7,1273
3. 550 26,19 7 20,89 27,89 6,4793
4. 600 28,57 7 23,27 30,27 5,9394
5. 650 30,95 7 25,65 32,65 5,4825
6. 700 33,33 7 28,03 35,03 5,0909
7. 750 35,71 7 30,41 37,41 4,7515
8. 800 38,10 7 32,79 39,79 4,4545
9. 850 40,48 7 35,17 42,17 4,1925
10. 900 42,86 7 37,55 44,55 3,9596
11. 950 45,24 7 39,94 46,94 3,7512
12. 1000 47,62 7 42,32 49,32 3,5636
13. 1500 71,43 7 66,13 73,13 2,3758
14. 2000 95,24 7 89,94 96,94 1,7818
15. 2500 119,05 7 113,74 120,74 1,4255
77 Pentru determinarea acestei valori am pornit de la salariul minim brut pe economie la care am adaugat valoarea bonurilor de masa pe care le primeste un salariat ntr-o luna cu 21 de zile lucratoare. n cazul n care salariul este sub acesta valoare (si bonurile de masa sunt incluse n acesta) nu se pot acorda bonuri de masa pentru fiecare zi lucratoare deoarece s-ar ajunge la un salariu mai mic dect minimul pe economie.
178
16. 3000 142,86 7 137,55 134,55 1,1879
17. 3500 166,67 7 161,36 168,36 1,0182
18. 4000 190,48 7 185,17 192,17 0,8909
19. 4500 214,29 7 208,98 215,98 0,7919
20. 5000 238,10 7 232,79 239,79 0,7127
Recommended