Gnoseologia (Teoria cunosaterii)Teoria cunoaterii este o component necesar oricarei construcii filosofice . n cadrulfilosofiei , ea reprezint dezvoltarea unui raspuns la ntrebarea pus de oameni din vechitimpuri dac gndirea lor e n stare s cunoasc lumea real . Ea explic ce este i cum serealizeaz cunoaterea lumii de ctre om , posibilitatea cunoaterii , legile , nivelele , formelei valoarea acesteia .Problematica teoriei cunoateriin abordarea teoretic a problemelor cunoaterii trebuie s facem distincia intreporcesul cunoaterii i teoria cunoaterii .Procesul cunoaterii e acel proces obiectiv , spontan ce se desfoar ca urmare a nzestrrii naturale a omului cu capacitai cognitive , omul nefiind contient de el , ci numaide rezultatele lui . De aceea , n primele filosofii problematica gnoseologic lipsete , reflexiafilosofic fiind centrat pe probleme de cosmologie , ontologie , i chiar politic i etic .Aceast situaie e remarcat de Petre Negulescu , care , ocupndu-se de genezaproblematicii gnoseologice , arat c la nceputurile ei , filosofiei i era caracteristic o ncredere spontan n capacitatea raiunii de a cunoate lumea i a dezvalui adevrul .Filosoful romn observ , pe bun dreptate c pentru oamenii primitivi nu exist nicimcar cunoatere , ci numai lucruri cunoscute .Procesul cunoaterii presupune :Un obiect (ceea ce e de cunoscut)Un subiect (cel ce cunoate , adic omul ca agent cunosctor)O relaie congnitiv ntre obiect si subiect (activitatea de cunoatere prin carese dobndesc cunotine)Un produs , un rezultat (cunotinele)Teoria filosofica a cunoaterii se constituie tocmai n funcie de aceste elemente aleprocesului cunoaterii , aprnd n cadrul ei o problematic ce are n centru relaiagnoseologic dintre obiect i subiect , relaie neleas ca modalitate de raportare a omului lalume , n care el , ca subiect cunoscator , reproduce lumea n planul gndirii sale .Dar problematica cunoaterii nu se reduce numai la problemele ce privesc relaiilecognitive obiect-subiect , ci cuprinde si probleme ce in de obiectul cunoaterii i desubiectul cunosctor .Problema obiectului cunoateriin legatur cu ea s-au conturat nc din antichitate doua linii:Linia lui Democlid (materialist)Linia lui Platon (idealist)

Problema subiectului cunoateriiDin modul n care e conceput subiectul cunoaterii , mai precis posibilitatea lui de acunoate rezult o alt grupare a concepiilor filosofice si anume :Optimismul gnoselogicAgnosticismulTermenul de optimism gnoseologic desemneaz ansamblul concepiior filosofice careafirm posibilitatea omului n calitatea sa de subiect cunoscator de a cunote realitatea .Termenul de agnosticism desemneaz ansamblul concepiilor filosofice care neaga inprincipiu posibilitatea omului de a cunoate realitatea .O variant a agnosticismului e scepticismul , care chiar dac in parte , admiteposibilitatea cunoaterii lumii , se ndoiete de valoarea cunotinelor dobndite .Problema relaiilor cognitive obiect-subiectn istoria filosofiei mai exist o alt imparire a conceptelor filosofice desprecunoatere , in funcie de rolul pe care l au in cadrul relaiilor cognitive obiectul si subiectulacesteia . Aceast mprire se refer al empirism i rationalism .Empirismulpornete n argumentarea sa de la cteva supoziii :Exist o cunoatere nemijlocitCunoaterea prin simuri e rezultatul simplei inregistrri a aciunii obiectuluiasupra subiectuluiObiectul acioneaz iat subiectul nregistreazn procesul cunoaterii , numai obiectul este activ , subiectul fiind pasiv ,receptiv , lipsit de spontaneitateEmpirismul , ca filosofie integral a cunoaterii , a avut o justificare istoric , careconst in faptul c el a fost legat de dezvoltarea tiinelor naturii .Raionalismulse opune empirismului prin sublinierea rolului activ al subiectului nprocesul cunoaterii . Acest lucru se exprim prin calitatea creatoare a raiunii care producenoiuni , concepte , independente de datele senzoriale .Pentru rationaliti subiectul cunoscator e concretizat prin spontaneitate , printr-oactivitate creatoare productiv .Leibnitz spunea mintea noastr e un izvor de cunotine independente de datelesenzoriale.Raionalismul definete cunoaterea ca act de creaie , ca o construcie a subiectului,obiectul fiind creat n procesul cunoaterii . Raionalismul ca doctrina gnoseologica a fost unpunct de plecare , si , totodat , o justificare a marilor construcii speculative de sisteme nepoca modern.