5
ISSN 1454-3923 IANUARIE 2021 www.herculanehercules.ro l redactor-șef: PETRE-DANIEL COMAN l Senior editor: prof. univ. dr. ILIE CRISTESCU Ziar sus]inut de UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI DIN ROMÂNIA 1868 DE ANI DE TĂMĂDUIRE LA 1868 DE ANI DE TĂMĂDUIRE LA Băile Herculane Băile Herculane ÎMPĂRĂTEASA ELISABETA ÎMPĂRĂTEASA ELISABETA DE WITTELSBACH (SISI) DE WITTELSBACH (SISI) ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF I ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF I AL AUSTRIEI AL AUSTRIEI „Herculanele este cea mai frumoasă stațiune de pe continent.” (1854) „În liniştea nopții Se aude cântecul Cernei, Ca unei păsări nevăzute Dansând din piatră-n piatră Ducând la vale cu ea Toate gândurile şi visurile mele”

PETRE-DANIEL COMAN Senior editor

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: PETRE-DANIEL COMAN Senior editor

ISSN 1454-3923 IANUARIE 2021

www.herculanehercules.ro l redactor-șef: PETRE-DANIEL COMAN l Senior editor: prof. univ. dr. ILIE CRISTESCU

Ziar sus]inut de UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI DIN ROMÂNIA

1868 DE ANI DE TĂMĂDUIRE LA1868 DE ANI DE TĂMĂDUIRE LABăile HerculaneBăile Herculane

ÎMPĂRĂTEASA ELISABETA ÎMPĂRĂTEASA ELISABETA DE WITTELSBACH (SISI)DE WITTELSBACH (SISI)

ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF I ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF I AL AUSTRIEIAL AUSTRIEI

„Herculanele este cea mai

frumoasă stațiune de

pe continent.” (1854)

„În liniştea nopțiiSe aude cântecul Cernei,Ca unei păsări nevăzute

Dansând din piatră-n piatrăDucând la vale cu ea

Toate gândurile şi visurile mele”

Page 2: PETRE-DANIEL COMAN Senior editor

2 IANUARIE 2021 IANUARIE 2021

Editura Hercules (www.herculanehercules.ro) vă oferă publicația Hercules-Foaia Băilor, fondată în 1924, care se implică ca un instrument de comunicare al societății civile din Caraș-Severin, întru mai bună cunoaștere și participare la viața politică, socială și economică a comunităților bănățene de munte. Aducem la cunoștință cititorilor că se vor putea intersecta cu aspectele reliefate în paginile publicației și credem în dialogarea cu membrii colegiului de redacție, legat de toate problemele

cu care vă confruntați, ținând cont și de faptul că publicația este în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.R.) și cu Asociația Națională Împotriva Corupției, Abuzurilor și Drepturilor Omului din România. (A.N.I.C.A.D.O.)

EDITURA HERCULESredactor-șef: PETRE-DANIEL COMAN l senior editor: prof. univ. dr. ILIE CRISTESCU

www.herculanehercules.ro email: [email protected] telefon / fax: 0355 417 099 mobil: 0726.330.709 / 0745.080.654

Colaborăm cu toate instituțiile administrației locale, județene, naționale, cu societăți comerciale și ONG-uri care își propun să aducă contribuții la crearea unui spirit cât mai potrivit comunităților locale, cu responsabilitatea socială de creștere a bunăstării spirituale și materiale.

Materialele publicate poartă responsabilitatea autorului.

3

Profesorul Hariton Stoiculescu se aşeza la catedră în 1956, imediat după terminarea facultăţii, în satul natal Livezi. După 6 ani în şcoala din Livezi, în ‘62 devine şef secție învăţământ la Raionul Craiova, timp de 6 ani, iar un an mai târziu se bucura deja de aprecierea ministrului de atunci al Învăţământului, academicianul Ştefan Bălan, acordându-i distincţia de profesor emerit. Apoi lucrează timp de 6 ani inspector şcolar de specialitate matematică al județului Dolj. În această perioadă a editat numeroase cărţi de specialitate destinate elevi-lor, printre care apreciata carte „Matematici fără profesor”. În parcursul evoluției profesionale, se remarcă în mod deosebit ca director al celor două licee de prestigiu din Craiova şi anume: „Elena Cuza”, timp de 10 ani, şi „Frații Buzeşti”, timp de 4 ani. În cariera de foarte bun profesor de matematică, participă în țară şi în străinătate la congrese şi reuniuni ştiințifice din Montpellier, Lyon, Nancy şi altele. Pentru întreaga activitate a primit numeroase distincţii, ordine şi medalii ale ţării. După anii ‘90 se implică şi mai departe în procesul de învățământ, timp de 10 ani, fiind numit consilier onorific, al Ministrului Învăţământului pentru departamentul liceal, provocând amendamente şi soluții privind o reformă reală în învățământ şi pe care tot o aşteaptă de la revoluție încoace. Fiind acţi-onar la S.C. Hercules SA Herculane, Asociaţia Generală a Acţionariatului Pro Hercules l-a ales ca vicepreşedinte al acestei asociaţii care are peste 25.000 de acţionari, dar şi ca reprezentant al acţionarilor din Oltenia şi nu numai. Toto-dată domnul profesor Stoiculescu H. este ales şi în ANICADO (ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI, ABUZURILOR ŞI PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN ROMÂNIA) - afiliată la toate organizaţiile europene din acest domeniu în calitate de primvicepreședinte al asociaţiei şi unde, îndeobşte, este implicat în rezolvarea multor probleme de apărare constituţionale a drepturilor cetăţeneşti.

prof. univ. dr.prof. univ. dr.ILIE CRISTESCUILIE CRISTESCUL a imperativele solicitării

conducerii ANICADO, privind reluarea documen-telor care atestă periculoasa

şi frauduloasa privatizare a stațiunii Herculane a cărei urmării se ilustrează prin ruinarea monumentelor istorice balneare, ne vom preocupa a trans-miterii opiniei publice şi autorităților în drept succint şi evoluția fenomenu-lui cel mai grav de furt deşănțat din istoria turismului românesc. Vom aduce în prim plan toți „actorii” cu rol determinant în această urgie națională, spargere calificată a unui produs turistic balnear de primă valo-are a Europei.

În 1854 Franz Joseph declara ca Herculanele este cea mai frumoa-sa stațiune de pe continent ( deci produs turistic continental). Des-pre ruinarea acestei cetăți balneare româneşti - comoară a ROMÂNIEI ŞI EUROPEI, cum o denumeşte BBC-ul prin distinsul domn Charlie Ottley care afirmă că autorităților române ar trebui să le fie ruşine de ruinele din Herculane. Motivația permanentă a acestora este faptul că nu sunt bani, nu sunt fondurile necesare pentru re-punerea în valoare a muzeului balne-ar Herculane, incluzând toate monu-mentele istorice, în mod deosebit Baia Neptun, cât şi inceritudini legale, le-gate de propietăți, solicităm implicația de urgență a Consiliului Europei, Co-misiei Europene, respectiv autoritațile în drept să se implice în repunerea în

drepturi a acestui loc mirific şi legen-dar a lui Hercules, Acest strigăt al dez-nadejdii vine din partea tuturor celor care iubesc cu adevărat stațiunea Băile Herculane. Considerăm că şi credem că staful european va ințelege că bu-curia noastră de a intra în Europa este şi aceea de a se renaşte stațiunea lui Hercules aşa cum era odinioară, cre-indu-se un program special pentru stațiunea bimilenară Herculane.

Totodată pe lângă acest aspect de-osebit de important ca semnificație şi atitudine fermă față de patrimoniul legendar a lui Hercule, la solicitarea ANICADO de a aduce la lumina faptaşii acestui dezastru- monumen-tele istorice, vom cerceta, analiza şi transmite investigația cu privire la aceştia, trimițindu-i „la un tribunal moral” şi de ce nu implicat şi în răs-punderi materiale şi civile după caz.

În preambulul acestei acțiuni îl vom

prezenta pe ministrul turismului Dan Matei Agathon, important şi prețios şi un mare min-cinos care la prezentarea privatizării stațiunii Her-culane arăta ca este cea mai reuşită pri-vatizare din turism.

Acum în baza investigațiilor făcute arătăm că deținem dovezile pentru susținerea că privatizarea stațiunii Herculane a fost una frauduloasă, concepută şi efectuată de oameni corupți şi mincinoşi în detrimentul a miilor de acționari care printre altele se bucurau şi sperau şi în cele 7 zile de cazare gratuite în hotelurile societății.

Redăm mai jos documentele sem-nificative care atestă şi ilustrează ma-rea fraudare.

1. Contractul de vânzare-cumpă-rare întocmit în 28/08/2001 între Mi-nisterul Turismului şi SC. ARGIROM

INTERNAȚIONAL SA. cu semnături-le respective mai puțin a președintelui consiliului de administrație a SC. HERCULES SA. – Prof. Univ. Dr. Ilie Cristescu, care avea toate prerogati-vele la acel moment și a fost evitat intenționat, pentru a nu cunoaște conținutul contractului de vânzare-cumpărare, a condițiilor ce trebuiau să fie îndeplinite. (Contractul fiind trecut la secretizate)

Prezentarea acestuia a fost făcută în sala polivalentă a hotelului Roman cu prezența a numeroşilor jurnalişti, cu circa 20 de camere de luat vederi, a televiziunilor din România, posturi de radio şi presa scrisă, cât şi a mai multor oficialități în frunte cu Minis-trul Turismului Dan Matei Agaton şi Iosif Armaş – artizanii uneia dintre marilor privatizări frauduloase din turismul românesc.

Susțineau în fața asistenței că în cadrul contractului de privatizare suma ce urmează a fi investită în re-abilitarea bazei materiale turistice, respectiv capitalul investit va fi de 35 mil. $.

Minciună – contractul semnat între cele două părți era doar de 1,5 mil. $, deci de 23 de ori mai mic decât afișau cu emfază acești doi corupți. Rușine. Hoție.

Marea fraud\ din Marea fraud\ din

sta]iunea Herculanesta]iunea HerculaneA.N.I.C.A.D.OAsociația Națională Împotriva Corupției, Abuzurilor și pentru

Drepturile Omului din România

Domnului profesor universitar doctor Ilie Cristescu - vicepreședintele Consiliului Național A.N.I.C.A.D.O,

omul care a dat viață Băilor Herculane:

Prin publicația „FOAIA Băilor” din Herculane, pe care ați creat-o decenii întregi, dovediți patriotismul ce vă caracterizează, iubirea de oameni și lupta pentru triumful adevărului.

În ultimii ani, orașul Băile Herculane a fost scos la mezat, vândut sau furat... Acționarii din Oltenia și din toată țara au plâns! Dreptu-rile lor legiferate au fost aruncate la coș. Cetatea lui Hercules trebuie eliberată de „negustorii” care o exploatează. Românii trebuie ajutați și tratați cu aceste ape de aur. Cine a furat drepturile acționarilor? De ce și în ce fel au fost frustați adevărații salvatori ai acestei stațiuni de aur? Potentații care au dat frâu abuzurilor trebuiesc urgent trași la răspundere!

Au mers până acolo încât au furat și mobila împărătesei Sisi. De ce? Editați urgent, domnule profesor Ilie Cristescu, o nouă variantă a „Foii Băilor” și arătați adevărul absolut: Jos mâinile de pe Her-culane! Herculanele reprezintă o istorie a românilor și ea aparține românilor și nu hoților! Herculanele aparține Neamului românesc și nu se vinde nimănui. România trebuie să-i alunge pe hoți și să preia legal stațiunea - cu toată încrederea în capacitatea dumneavoastră de a salva Herculane, orașul în care ați investit o întreagă viață.

11 ianuarie 2021

Page 3: PETRE-DANIEL COMAN Senior editor

IANUARIE 2021 IANUARIE 20214 5

E minescu este cel mai de seamă român al tutu-ror timpurilor, chiar dacă nu a fost onorat cu titluri şi premii care să adeverească asta. Mări-

mea lui se judecă în perspectiva etniei care l-a zămislit la ceasul sorocit şieşi şi neamului, în zorii celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea, atunci când lumea românească intra în zodia afirmării sale şi a cristali-zării conştiinței naționale: când trebuia să se unească, adunându-şi sevele mai întâi din Principatele Moldova şi Țara Românească (pasul către desăvârşirea Unirii ce-lei Mari, din 1918), să îşi afirme şi câştige independența, şi să pătrundă în concertul neamurilor lumii angajate la aşezarea omenirii în noua etapă a existenței sale – Epoca Modernă.

Neamul venea de departe, din genuni de timpi, când fiii lui erau recunoscuți ca numeroşi şi vitejii, sub nume-le de traci, geți-daci, iar istoria îl consemna drept iubitor de libertate, cu har şi vocație creatoare, constructor de Sarmisegetuse şi dave care uimesc şi astazi prin mărime şi ingeniozitate, de Putne, Voronețuri şi Hurezuri, năs-cocitor de doine şi balade, de Ilene Cosânzene şi Feți Frumoși fără de asemănare în alte colțuri de lume, de Paseri Măiastre ce leagă tărâmul văzutelor cu acela al nevăzutelor; seminție făuritoare de roade ale minții şi mâinilor harnice care au dat sevă românității plămădite în veacuri după veacuri. Vechimea şi capacitatea de rezistență i-au confirmat-o vestigii de netăgăduit, de la hronicile şi scrierile epopeice ale antichității la artefacte scoase la lumina zilei şi a cercetării ştiințifice – Tăblițele de la Tărtăria datate în jurul anului 5.300 î. Hr., pre-zentând cea mai veche formă de scriere din lume, cele de la Sinaia ori din județul Iaşi. Şi, ca un frumos joc al sorții acelaşi neam avea să dea peste milenii şi cel dintâi „condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală“, stiloul inventat de Petrache Poenaru, steag veghind la destinul cuvintelor şi, încă o dată miraculos, a contribuit fundamental la inovarea sistemului elec-tronic al comunicării, românii ocupând în domeniul IT un loc fruntaş de necontestat. Iar Eminescu a avut menirea să poarte în matricea sa spirituală întreagă această istorie a neamului şi să o înnobileze cu duhul lui unic, restituind-o culturii naționale şi universale, ducând-o de la înaintaşi în veşnicii.

Aşadar, Eminescu s-a născut în ceasul cel mai prielnic pentru românitate, purtând, din-colo de genele familiei sale de sânge, şi pe ele cele ale întregii etnii, pe care şi le-a asumat ca pe un datum, conştient de menirea de a păstra această zestre spirituală şi de a o spori, ceea ce l-a înălțat la cota neatinsă de nicio altă personalitate

românească. Tocmai prin prisma asumării acestui suflu al etniei, el este nu numai sinteza specificu-

lui etnic al unui popor străvechi, ci şi spiritul său tânăr, care poartă şi duce mai departe sclipirile cele

mai de preț care reprezintă, în fapt, şi contribuția la istoria omenirii, deopotrivă a poporului român şi a

sa, lăsându-şi amprenta definitivă şi de neînlocuit: ide-alurile de dreptate, adevăr, frumos, dorința de bine şi de

creație în spiritul binelui şi sfințeniei creştine.Iată câte atribute asigură personalității lui Eminescu

cota fără egal pe care i-o acordă cărturarii lumii geniului nostru, devenind cel mai de seamă român din evoluția neamului. (De aici, din acest cumul de calități se nutresc, paradoxal, şi detractorii săi, mai exact din geloziile, invidi-ile şi din neputințele generate de acest corolar al spiritului eminescian).

Aşa se face că numele lui EMINESCU este cunoscut în cea mai mare parte dintre limbile oficiale ale lumii şi, în anul 1989, la centenarul nemuririi sale, am făcut demonstrația că era tradus şi comentat în 64 de limbi şi culturi. În 2010 biografia şi creația sa răzbătuseră, într-un timp record, în 92 de limbi, idiomuri şi culturi.

Întregul neam românesc îi acordă această recunoaştere (excepțiile întăresc majoritatea şi sunt, să spunem, exoti-ce!), întărită de aceea venită di partea celor mai mari mari personalități ale culturii noastre şi ale celei universale.

Cunoaşterea lui Eminescu, şi implicit a rolului său cel mai de seamă, acela de actant la însănătoşirea şi şi înveşnicirea neamului românesc este divers manifestată, de la răspândirea romanțioasă – dar de largă respirație –, sub forma cântecelor şi romanțelor (şi aici e locul să o spunem că în popor se întâmplă ca autorul versurilor unora dintre aceste îndrăgite cântece nici să nu fie cunoscut, într-atât este de profund pătruns în conştiința neamului, asemeni creatorilor populari), la adâncimile filosofice, intelectuale, accesibile numai inițiaților, vârfurilor națiunii române sau ale lumii. În acest chip, chiar şi cei puțini, care nu recu-nosc în Eminescu spiritul cel mai înalt al românității, sunt nevoiți să vadă dâra de lumină lăsată umanității de poetul național, de uriaşul gazetar, de gânditorul Eminescu, stâlp

al conştiinței naționale pentru a cărei cristalizare a trudit în toată scurta sa viață, dar atât de rodnică. Eminescu a creat, dacă e să credem că întreaga sa operă se întinde între vâestele de 16 şi 33 de ani, cât oricare dintre marile genii ale lumii în timpul unei vieți tihnite şi îndelungate!

Fără îndoială că receptarea scrisului eminescian a avut, atât în pătura adâncă a etniei, dar şi în rândurile specialiştilor, grade diferite, în funcție de momentul istoric, aceasta fiind mai profundă şi mai limpede, mai nuanțată, în perioadele de la începutul perioadelor de renaştere națională, odată cu Războaiele Balcanice şi cele mondiale, efervescența interbelică, dar şi în vremea schimbărilor pro-duse de totalitarismul comunist sau de cele din perioada de după 1990. Toate aceste cumpene şi transformări ale societății româneşti au avut loc în umbra creației emines-ciene, promovată ca un îndemn întru revigorarea spiritului național, sau, dimpotrivă, trecute sub tăcere, iar aici luăm în discuție un singur, dar foarte elocvent exemplu, acela al poemei Doina, ocultată în epoca bolşevismului şi a totali-tarismului comunist, pentru a nu genera fricțiuni cu URSS, dar promovată încă din 1989, inclusiv în România, pu-blicarea ei fiind susținută, paradoxal, chiar de Ceauşescu, şi socotită simbol pentru mişcarea de emancipare a ro-mânilor din Basarabia, scut în recâştigarea demnității şi drepturilor etnice. Şi în comunitățile româneşti din lume Eminescu a căpătat valoare de simbol al istoriei, limbii şi conştiinței etnice, un număr uriaş de asociații, organizații, fundații ale românilor purtând numele geniului național sau ale unora dintre creațiile sale fundamentale.

Folosim noțiunea de GENIU – aşa cum este definit adesea poetul nostru național în critica literară națională şi mondială – şi o facem cu o cuvenită zgârcenie, luându-l ca model pe Eminescu însuşi, care, în a sa istorie a litera-turii române cuprinsă într-un poem, Epigonii, scrisă la numai 20 de ani!, pe când era avântat, dar drept deopotrivă în a-i analiza pe scriitorii modeşti, precum şi pe iluştrii săi înaintați, aşează geniul pe o culme, pe vârful înalt al piramidei către cată ochii săi, la polul opus acelora care fac umbra pământului după care nu va rămânea nimic însemnat. „Proști și genii, mic și mare,...”, scrie tânărul, care nici pe Alecsandri nu-l îndrituieşte cu acest califica-tiv, mulțumindu-se să îl numească „rege al poeziei”. Peste zece ani, la deplina sa maturitate creatoare, chestiunea este reluată în contextul dihotomiei „geniu” - „neghiobi”;

Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac...

O DUBLĂ ANIVERSARE A SPIRITULUI ROMÂNESC

P e 15 ianuarie aniversăm 171 de ani de la naşterea geniului simțirii şi creației româneşti, Mihai Eminescu, dar sărbătorim şi Ziua Culturii Naționale, decretată prin legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010, la inițierea acestei legi aflându-se şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretu-

tindeni, condusă la acea dată de acad. Victor Crăciun, eminescolog despre care Mihai Cimpoi a afirmat că „nu pune în studiul eminescian doar pasiune, acribie şi probitate, nefiind doar un arhivist exemplar, un reconstructor de esenţă pompeiană”, ci face din cercetarea personalităţii şi operei lui Emi-nescu „un mod de existenţă”. Ziua Culturii Naționale, decretată cu scopul de a promova cultura, arta, şi efortul academic, nu a fost întâmplător aleasă să fie sărbătorită la aceeaşi dată cu venirea pe lume a poetului care a marcat definitiv literatura şi ființa națională, ci anume pentru a consfinți întru eternitate valoarea exemplară a operei eminesciene.

Eminescu este cel mai de seamă român al tuturor timpurilor, nu există decât câțiva rătăciți care contrazic această evidență... „Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc. Este, într-un anumit fel, întruparea însăşi a acestui cer şi a acestui pământ, cu toate frumuseţile, durerile şi nădejdile crescute din ele”, scria Mircea Eliade... Afirmația excepționalului istoric al religiilor şi scriitor Mircea Eliade trebuie citită în cheia pe care o propunea şi eminescologul academician Mihai Cimpoi, potrivit căruia Eminescu „pri-veşte cultura universală dintr-o perspectivă globală, holistă; o concepe, prin urmare, ca un Întreg, cer şi pământ laolaltă.” Eminescu este nu doar pentru românitate, ci pentru întreaga literatură europeană şi mondială ultimul mare poet romantic, stâlp al conştiinței naționale a românității şi făuritor, alături de alți mari creatori, al limbii literare româneşti, pe care o considera cea mai importantă dintre „condiţiile civilizaţiunii unui popor”. „Prima este limba – o limbă sonoră și aptă de a exprima prin sunete noţiuni, prin șir și accent logic: cugete, prin accent etic sentimente”.

Din 1990, de la reluarea activității sale, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, acum aflată sub conducerea Profesorului universitar doctor, Ambasador Dumitru Preda, a înfăptuit sute de acțiuni de omagiere a lui Mihai Eminescu şi de promovare a culturii naționale în concertul culturilor lumii. În 2021, din pricina pandemiei, ne vedem nevoiți să nu desfăşurăm nicio astfel de acțiune care să presupună strângerea laolaltă a celor care şi-ar dori să îşi aniverseze valorile şi pe Eminescu. Dar, în memoria acestui ceas fast al naşterii poetului, reluăm un articol al lui Victor Crăciun, cel care s-a dedicat cercetării eminesciene, publicând de-a lungul timpului, zeci de studii şi cercetări fundamentale despre viața şi opera lui Eminescu, studii fundamentale care au culminat cu ceea ce critica de specialitatea numit „Biblia Eminescu” - volumul Eminescu regăsit.

C.C.

Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorţii, Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morţii;La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!

Iar în Scrisoarea a III-a, într-o rafinată şi supremă ironie, Eminescu defineşte condiția de geniu drept o po-vară pe care e pedepsit să o poarte cel ce alege să rămână deasupra micimii umane, a tentațiilor unei vieți mărunte, fără de principii morale înalte, pusă numai sub idealul banului şi a îndestulării cu orice chip, fără grija de a lăsa şi alte repere şi valori lumii viitoare: „Virtutea? e-o nero-zie; Geniul? o nefericire.”, scria cu obidă, în 1881, tocmai el, care atinsese prin creația sa literară şi prin activitatea publicistică acel pisc înalt al unei vieți trăite în slujba nea-mului şi cu conştiința de a da însutit şi înmiit poporului din al cărui spirit milenar s-a ivit, fără să se sinchisească de bunuri mai mult decât să îşi asigure un trai chinuit, de pe o zi pe alta.

Cu atât mai valoroasă apare efigia sa în compania ge-niilor din alte domenii ale creației umane în care românii au dat reprezentați de frunte, şi faptul ca el nu este o prezență singulară în panteonul culturii naționale i se datorează, mulți dintre aceia care i-au succedat, chiar dacă s-au exprimat pe alte tărâmuri, de la muzică şi plastică la ştiință, au fost pătrunşi de înaltul sau exemplu, Eminescu fiind modelul inspirator pentru toate marile minți ale românilor de după trecerea sa în lumea arhanghelilor nației sale.

Eminescu este, în lumina de acum, la un 128 de ani de la urcarea sa la stele, asemeni Luceafărului „nemuritor si rece”, un ales între aleşi într-o cultură bogată precum aceea a românității, culme semeață, neatinsă de mizeriile cotidiene, reper al spiritului dominant în luminile ade-vărate ale omenetului. Genialitatea sa este una roditoare, luminând în raze clare calea neamului său din tot ceea ce a scris, aşa cum însuşi anvizaja în romanul Geniu pustiu, unde, prin glasul unui personaj descrie tocmai menirea sa în viață, aşa cum o înțelegea cu o luciditate şi o comple-xitate uluitoare încă din jurul vârstei de douăzeci de ani, când se presupune că ar fi fost scrisă proza: „Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național – spiritul propriu și caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români și iar români, zise el încet și răgușit.”

Eminescu este, şi o spunem cu toată hotărârea, româ-nul exemplar al spiritului național, aidoma unui duh sfânt în sfera omenescului, unic şi inegalabil în întreaga gândire şi simțire a românității.

VICTOR CR|CIUN

EminescuEminescuSAU ÎNVE{NICIREA SAU ÎNVE{NICIREA

SPIRITULUI NA}IONALSPIRITULUI NA}IONAL

„Aproape de două mii de ani ni se

predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem!”

Mihai Eminescu

„Cea mai mare

înfrângere - să te predai

fără să lupți.”

Maica Tereza

Page 4: PETRE-DANIEL COMAN Senior editor

IANUARIE 2021 IANUARIE 2021 76

Î ntrucât am observat că s-au aprins unele spirite din Băi, cu privire la şahul româ-nesc, desfăşurat la Herculane, unii de o parte, alții de altă parte, unii care pe vremea aceea încă se mai jucau cu roată la grădiniță, alții care sunt de treabă. Interesant

este cum a poposit şahul pe vremea aceea la Herculane, cine a fost cu ideile, realizarea şi promovarea acestui sport, care este foarte dorit de iubitorii de şah din staţiune, eu fiind unul din aceea care am iubit, iubesc şi voi iubi şahul, fiind un fost membru de bază a echipei divizionare de şah „Hercules”, participând la întâlniri, concursuri, nu pot să nu mă fălesc cu nişte competiții interne şi internaționale, la care am luat parte, alături de alți colegi locuitori ai Herculanelui pasionați şi suporteri înfocaţi ai şahului, se crease o adevărată educație şahistă în stațiune. Se juca şah de la copii până la bătrâni. Era o bu-curie pentru noi, veneau marii campionii ai lumii şi ai Europei, ai României, suporterii alergau după autografele marilor maeştri ai şahului intern şi internațional. Îmi aduc aminte în holul Hotelului Roman erau o grămadă de copii să-i vadă şi să-i întâlnească pe marii maeştri: Florin Gheorghiu, Victor Ciocâltea, Elisabeta Policloniade, Margareta Mureşan (care se numărau printre primele 8 jucătoare ale lumii). De reținut era faptul că la fiecare competiție Directorul stațiunii Cristescu Ilie, prezenta importanța locului respectiv Băile Herculane, ca influenţă binefăcătoare a aerului bine ionizat ca urmare a cercetărilor domniei sale făcute în acest sens, datorită încărcături energetice. Îmi vine să râd câteodată, unii colegi îmi spuneau mai în glumă, mai în serios, „capitalistule”... deoarece Herculanele devenise capitala şahului romanesc şi internaţional.

Într-un turneu organizat la Herculane, au participat circa 2200 jucători, fiind cel mai mare record din lume de participanţi la un concurs de şah. Aceasta s-a întâmplat în 1982 când însuşi, preşedintele de şah de la aceea vreme, Florencio Campomanes a venit la Herculane, fiind invitat de vicepreşedintele Federației de şah din aceea vreme Ilie Cristescu. În numărul următor îi voi prezenta pe cei 2 promotori ai şahului din Herculane, respectiv pe Prof. Univ. Ilie Cristescu, directorul stațiunii din acel moment şi Dl director Radu Stoicovici luându-le un interviu pe tema şahului, şi totodată aştept opiniile, propunerile şi întrebările dumneavoastră pe care doriți să le adresez celor doi.

Vă mulțumesc anticipat.MARTIN PETRU

S unt multe lucruri pe care omul nu le poate ex-plica, deşi, în ultima vreme, pretinde că ştie tot sau aproape tot. Toți încercăm să ne explicam „tot” şi „toate”, aşa am crescut, generația noas-

tră. Dar am văzut că nu putem explica multe. Religia spune că „dacă crezi în ceva, poți să realizezi”.

Ferice de cei ce cred. Sau măcar, încearcă să creadă. Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiință din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul „material” al acestui fenomen divin. „O rugă-ciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofizi-ologi e al Institutului de Cercetare şi Dezvolta-re Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg „Rugăciunea nu numai că reglează toate proce-sele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinței.” Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut – a masurat puterea ru-găciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - „stingerea” completă a cortexu-lui cerebral. Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranță absolută.

Pe măsură ce persoana creşte, această senzație de siguranță dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenților cerebrali devine rar, numai în tim-pul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiință. Valeri Slezin a numit această stare necunoscută „trezie uşoară, în rugăciune” şi a do-vedit ca are o importanță vitală pentru orice persoană Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situații negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătății. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteris-ticile sănătății unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiațiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl, instrumentele de masură pentru radiații au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului

Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiațiilor era normală. Oamenii de ştiință din Peters-burg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfințită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăți vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.

Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecția, a spus A. Malakov-skaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilo-coci) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi la-curi. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecție cu radiație magnetică Laboratorul ştiințific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfințire. A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentrația bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiația electromagnetică dă re-zultate mult inferioare. Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă. Apa sfințită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale. Spectrograful indică o densi-tate optică mai mare a apei sfințite, ca şi cum aceasta ar fi înțeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat. Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca. Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi „Apa «distinge» nivelul de credință al oamenilor”, spune A. Malenkovs-kaia. Atunci când un preot sfințeşte apa, densitatea op-tică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfințirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de

1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative. De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să mă-soare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiințifice actuale ceea ce Sfinții Părinți ştiu, prin experință, de 2000 de ani, dar „mecanismul”, fiind divin, nu poate fi

explicat în termeni omeneşti. Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral şi spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru şi a rugăciunii, în general, spusă cu credință, am vazut-o cu ochii mei în programul 12 Paşi pentru Alcoolici Anonimi şi Al-Anon (pentru familii afectate de alcoolism). Oameni care erau la un pas de moarte sau pacienți în spitale de boli mentale au suferit transformări miraculoase. Nu nu-mai că le-a dispărut obsesia alcoolului, dar au ajuns să aibă o sănătate perfectă. Pentru a-şi menține această stare, continuă să se roage, să practice cei 12 Paşi şi să se abțină de la orice substanță cu prorpietăți psihotrope, inclusiv uneori anestezia la dentist. Părintele Ortodox Melethios Weber, în cartea sa „Doisprezece

Paşi de Transformare” (Twelve Steps of Transformation) explică bazele ortodoxe ale programului, care are efecte pozitive şi asupra neortodocşilor, cu condiția să aibă credință în Dumnezeu.

APA SFIN}IT| BINEF|C|TOAREAPA SFIN}IT| BINEF|C|TOARE

Herculane - Capitală a șahului românesc

M -am întrebat cum să mă îmbrac? Să-mi pun cămaşă albă, să-mi pun cămaşă ver-de, să-mi pun cămaşă neagră, să-mi pun cămaşă albastră sau cămaşă mov?

Mă uitam în oglindă şi ea nu-mi spunea nimic doar îmi fotografia ochii întrebători şi miraţi. De ce nu-mi vorbeşti? Astăzi sau mâine cum să mă mai îmbrac? Am zăbovit o clipă. Gândeam de ce nu se face o cămaşă, din pâine atunci când mă dezbrac să o pot mânnca, să-mi stâmpăr foamea, să pot dormi.

Foamea nu are nimic cu culorile, ea se enervează, ţipă, urlă, nu te lasă să dormi, te învaţă să furi, să cerşeşti, să loveşti, să nu mai respecţi nici pe cel care ţi-a făcut oda-tă bine, dărâmă, face sperjur. Cât de înfricoşătoare este spaima de foame, numai cei care au trecut prin aşa ceva pot să înţeleagă ce înseamnă o bucăţică de pâine pe care un flămând de lângă tine îţi cere să o împarţi cu el. Te uiţi

la el înciudat, respingător, de parcă vrei să-l înjuri şi să-l pălmui. Am o bucăţică de pâine şi asta să o împart? Îţi vine să-l urăşti pe omul flămând. Gândul creştin îl dojeneşte, iubeşte-ţi aproapele, împarte din cât ai!

Cei bogaţi îmbracă cămăşile în toate culorile, fieca-re strigând că a lor este cea mai frumoasă şi mai bună. Acum se strigă albul şi albul ne albeşte faţa ca varul.

Totul este ca o poveste, când co coşul găseşte un grăun-te, cotcodăceşte, cotcodăceşte până când se strâng găinile într-o mare bucurie. S-a găsit mâncare! Aplauze! Bucurii!

Cocoşul se scutură, cocoşul promite, cotcodăcind şi în final sătul de atâta cotcodăcit, ia grăuntele şi îl înghi-te. Găinile se retrag în amărăciunea şi deznădejdea lor şi zic „să mai crezi în cocoși, cu promisiunile lor cu tot.”

Sistem ticăloşit!

PROF. UNIV. DR. ILIE CRISTESCU

Foamea nu are nimic Foamea nu are nimic cu culorilecu culorile

Page 5: PETRE-DANIEL COMAN Senior editor

IANUARIE 20218

COMUNICAT DE PRES|COMUNICAT DE PRES|Anunţ începere proiect

,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Societatea LAVCOM SRL cu sediul în COM PRUNDU, jud. Teleorman, tel. 0765241387, înregistrată la ORC Teleorman sub nr. J34/142/2008, cod unic de înregistra-re RO23343261, anunţă lansarea proiectul cu titlul „Contract de finanţare” proiect nr RUE M2-3251 înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020.

Proiectul se derulează pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Eco-

nomiei, Energiei şi Mediului de Afaceri / AIMMAIPE, respectiv 31.12.2020 - 30.12.2021

Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijini-rea IMM, din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competiti-vitate 2014 -2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 3, a căror activitate a fost afectată direct sau indirect de răspândirea virusului SARS-COV-2, sau a căror activitate a fost interzisă prin ordo-nanţe militare pe perioada stării de urgenţă, sau îngrădite pe perioada stării de alertă.

Proiectul are printre principalele rezultate, următoarele:

- Menținerea activității pe o perioadă de minim 6 luni.

- Menținerea/suplimentarea numărului lo-curilor de muncă față de data depunerii cere-rii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor

Valoarea proiectului este de 473435,7375 RON (valoarea totală) din care: 411683.25 RON grant şi 61752.4875 RON cofinanțare.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020

Date de Contact:[email protected]; tel. 0765.241.387Persoană de contact:COCIRLĂU IONEL FLORIN

J urnalistul britanic Charlie Ottley, realizatorul do-cumentarului Wild Carpathia, s-a arătat şocat de stadiul de degradare în care se află o parte a clădiri-

lor din stațiunea Băile Herculane şi de nepăsarea arătată

de autoritățile române, care lasă în paragină considerate adevărate comori naționale şi chiar europene.

Pe vremuri oameni din întreaga lume veneau aici. Aristocrații obişnuiau să meargă la Băile Herculene,

pentru a se bucura de apele tămăduitoare,care se gaseau la Băile imperiale sau Băile Nep-tun. Această clădire era opu-lentă, magnifică, au veneau aici să se vindece însuşi Împăratul Franz Joseph si Împărăteasa Elisabeta (cunoscută şi sub numele de Sissi). Astăzi clădirea se afla intr-o stare de degrada-re totală şi timp de 20 de ani, înafară de echipa entuziastă de tineri arhitecți de la Timişoara, care printr-o colectă, au reuşit să mai stopeze degradarea cladirii, nimeni nu face nimic pentru a o salva. E prea multă birocrație,

nu sunt destui bani şi, sincer, se pare că nimeni nu are voința sau dorința de a face ceva”, declară Ottley, care afirmă că autorităților române ar trebui să le fie ruşine de starea în care se află clădirea.

Jurnalistul britanic povesteşte de pe vremea când fil-ma pentru documentarul Wild Carpathia, că nu a pre-zentat ruinele din Herculane la cererea guvernului de atunci, care susținea că acestea ar pune într-o lumină proastă România. În acelaşi timp, Ottley face un apel către români, pe care îi îndeamnă să ia măsuri pentru a salva această clădire de patrimoniu, care va ajunge să se prăbuşească în câțiva ani, dacă nu se iau măsuri: „Acesta este patrimoniul vostru şi acesta este ceea ce guvernul face sau mai bine zis nu face cu el. Deci, dacă vă pasă, haideți să facem ceva, să protestăm, sunteți obişnuiți să ieşiți la proteste, să facem o campanie, o petiție, să-i facem pe oameni să ia măsuri înainte de a fi prea târziu”.

Autoritățile locale din Băile Herculane susțin că nu pot lua măsuri pentru restaurarea clădirii, din cauză că terenul de sub aceasta este al unei persoane private, mo-tiv pentru care nu pot fi accesate, de exemplu, fonduri europene pentru reabilitarea acesteia.

REMEMBER - 19 IULIE 2017

Autorit\]ilor române ar trebui Autorit\]ilor române ar trebui s\ le fie ru[ine de ruinele din Herculane, s\ le fie ru[ine de ruinele din Herculane,

sus]ine Charlie Ottley!sus]ine Charlie Ottley!

Jurnalistul britanic, Jurnalistul britanic, [ocat de ce a g\sit [ocat de ce a g\sit în sta]iunea milenar\!în sta]iunea milenar\!

COMUNICAT DE PRES|COMUNICAT DE PRES|Anunţ începere proiect

„Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Societatea ROYAL CONSULTING SRL cu sediul în mun. Turnu Măgurele, str. General David Praporgescu, bl. P03, sc. G, ap. 10, jud. Teleorman, tel. 0766762994, înregistrată la ORC Teleorman sub nr. J34/271/2006, cod unic de înregistrare RO18638800, anunţa lan-sarea proiectul cu titlul „Contract de finanţa-re” proiect nr RUE M2-2878 înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020.

Proiectul se derulează pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării

contractului de finanțare cu Ministerul Eco-nomiei, Energiei şi Mediului de Afaceri / AI-MMAIPE, respectiv 31.12.2020 - 30.12.2021

Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijini-rea IMM, din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competivi-tate 2014 -2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 3, a căror activitate a fost afectată direct sau indirect de răspândirea virusului SARS-COV-2, sau a căror activitate a fost interzisă prin ordo-nanţe militare pe perioada stării de urgenţă, sau îngrădite pe perioada stării de alertă.

Proiectul are printre principalele rezultate, următoarele:

- Menținerea activității pe o perioadă de

minim 6 luni.- Menținerea/suplimentarea numărului lo-

curilor de muncă față de data depunerii cere-rii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor

Valoarea proiectului este de 69.981,87 lei (valoarea totală) din care: 60.853,80 lei grant şi 9.128,07 lei cofinanțare.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020Date de Contact:[email protected];tel. 0766.762.994Persoană de contact:MARIUS DUMITRACHE