> n m l X I . ' Dumineca, 20 Aprilie (3 Maiu) 1908 Nr. 17

Preţul abonamentului:pg an ......................................... ̂ coroiMtPe o jumătate de an . . . . . . . 2 coroane.

Pentru România 10 lei anual.Abonamentele se fac la „Tipografia“ , boc. pe acţiuni, Sibiiu

W

Apare în fieeare DuminecăINSERATE:

se primesc la bironl Htluiinf Htrnţf niiti, (stradaPoplăcii nr. 15).

Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bu ^ a treia-oară 10 bani. "

Sinoadele.Cetitorii noştri ştiu, câ in fiecare

an la Dumineca Tomei ee întrunesc Ia | Sibiiu, Árad ţi Caransebeş sinoadele (adunări bisericeşti) biserioei gr. orient, române, ca să vadă mersul afacerilor bisericeşti-şcolare şi bS ia măsuri pec' tru înaintarea acestora.

Anul acesta asemenea s’au întrunit sinoadele, fiind deschise de archiereii respeotivi.

Btnodnl din Slblin.

In Sibiiu, după slujba D-zeească, deputuţii sinodali s’au întrunit la se­minar, unde I. P. S. Sa Metropoiitul Meţianu a deschis sinodul prin o vor­bire mai lungă de următorul cuprins:

Salutând pe deputaţi, I. P. S. SaIi face etenfi la chemarea şi respun- derea ce o au ca deputaţi şi-’i roagă se se informeze despre mersul aface­rilor bisericeşti, de oare-ca numai aşa se poate iă lucre pentru înaintarea bi- serioei. Apoi oontinuă:

»La asemenea informare să nu vă preocupe numai progresele ce veţi afia, ci mai ales eventualele scăderi, cari ar pută paralisa atari progrese.

»Astfel, când spre esempluveţi afla cât de frumos se luoră la realisarea unei mari şi vechi dorinţe a noastre, şi a fe­riciţilor noştri înaintaşi, adecă la zidirea bisericei roastre catedrale; când veţi afia resultatul cel peste aşteptare îmbu­curător al coleotei intreprime, şi mai ales mărinimosul ofert de 60.000 cor., ou oare s’a distins şi la aceasta ooasiune ilustra familie de Mocsonyi, un resuttat,

FOITA. IFoesli poporal®.D in Nepos (Năs&ud).

Comun, de Qavrlltt al lnl Tonder lătrate.

Bată-te orucea birău,Mult ’ţi-ai bătut capul tău,SS mS scoţi din satul meu,Nu m’ai scos când am fost nio SS mS sooţi cându-’s voinio,Nu mai «oos când am lupt ţîţă, Să mă scoţi când am drăguţă,Nu mai soos oopil scăldat Să mă sooţi oându-’s bărbat.

Cine nu-’l mâncat de rele,N ’are oe cânta de jele,Oft n’are nioi o durere,88 mă lase să ofint eu,Că eu sini mâncat de rău,

oa şi oare nu s’a mai ajuns la nioi o altă coleotă de până aounn; când veţi afla cum sinodul din periodul espirat a ameliorat Itfile funcţionarilor consi­storiali şi ale profesorilor aeminariaîi, şi încă în măsură mai uroată, de oum Ie proiectase consistorul, Intru îngrijirea ia şi de multe alte neajunsuri; când veţi afia concurenţa cea mare la teolo­gie a tinerilor ou pregătiri superioare, şi alte asemenea: să nu vă seduceţi a orede, oă am merge prea bine înainte, oăoi ou mare durere, şi chiar şi cu risi- oul de a displăce unora, dator ifint a vă arăta, oă faţă de asemenea progrese, veţi afla şi unele regrese, cari, după pă­rerea mea, ameninţă tare viitorul bise­ricei noastre«.

După aceasta Metropoiitul arată unele scăderi, cum este starea grea a unei însemnate părţi a şcoalelor noa­stre, apoi slăbirea simţului religios la unii. Vorbind mai pe larg despre acest rău, îşi încheie apoi vorbirea astfel:

»De aceea, nici când b3 nu uităm, domnilor deputaţ’, oă voind viitor mai bun, acela îl vom ajunge numai dacă vom ave poporul cu noi şi dacă vom f i şi noi ou poporul, adeoă, dacă popor şi inteligenţă vom fi întruniţi în cre­dinţă şi dragoste la opul oel mare al viitorului nostru-

>Ve rog eă consideraţi, domnilor de­putaţi, oă la o asemenea mare lucrare nu este de ajuns oa numai preoţii să ’şi împlineasoă oonştienţios datorinţele, oi trebue săoonluore şi toţi inteligenţii noştri, binevestind şi făcând toate cele de lipsă la ajungerea scopului, oăoi numai atunoi ne voa bucura de darurile bisericii, şi

Aşa-’mi vine une oriSă mă suiu la munţi ou flori,Să-’mi oaut fraţi şi surori,De giaba mă năcăjesc Ce am perdut nu găsesa

Cine m’a dat dorului Aibă oasa ouoului Şi odiohna vântului,Căoi nici ouou n’are casă Nioi vântul ţeară aleasă,Nioi ouou n’are odiohnă,Nioe vântul ţeară lină.

Cine-a zis dorului dor Zisu-’i-a lucru uşor,Cine-a zis leliţli lele Zisu-’i-a luoru de jele,Căoi a fost mânoat de rele,Câte rele-’s pe pământ Toate m’au mâncat pe rînd.De m’or fi mânoat deodată Din lume m'ar fi gătată,Cu oât m’au mânoat pe rînd Cu atâta 'n lume mai sânt.

I numai atunci biserioa străbună va fi şi

In viitor aceea oe fu îa treout: soutul şi adăpostul nostru in marea oea învă­luită de valurile acestei viaţi şi a feri­cirii din vieaţa eternă.

»Să nu ne basăm, domnilor, numai pe ştiinţa oe o avem unii ori alţii, oăoi ori-cât de frumoasă şi înălţătoare ar fi ştiinţa omenească, tot nu poate da omu­lui, mai ales în momente grele, orienta­rea, liniştea şl mângăorea ce ’i-o poate da numai biierioa.

»Admit însumi, că eite timpul să fa­cem biserioa tot mai atrăgătoare, pentru toţi, căoi unele stări de aoum lasă mult de dorit; dar’ repet, oă la aceasta avem a conlucra cu toţii, preoţi şi mireni, *w- teligmfă şi popor, oăoi numai aşa putem ajunge resultatele dorite.

»Deci având în vedere sublima mi* siune culturală a bisericii, concrezute conducerii noastre, având In vedere, oă noi numai prin împlinirea acelei mari misiuni putem conta la viitor mai bun şi mai ferice; având în vedere, oă la împlinirea acelei mari misiuni, trebue să conlucrăm ou toţii in dragoste şi bună înţelegere frăţească : să ne angajăm, dom­nilor, tot mai mult Ia asemenea lucrare salutară, făcându-ne toţi apostoli condu­cători ei luminători ai clerului şi popo­rului, biserioa noastră oea vie, preoum fao aceasta şi inteligenţii altor confesiuni, deşi aceia mai au şi alte terene de des- voltare, pentru-oa aşa vă devenim In mă- ţură tot mai mare fii adevăraţi ai bise­ricii, părinţi şi fraţi ai poporului, şi pen- tru-ca prin lucrările noastre să se prea­mărească numele lui Dumnezeu de aoum şi până în veac. ______ _____________

De jalea traiului meu Plâng petrile pe părău,Paserile ’n cuibul său,De pe pielea vieţii mele Plâng petrile pe păraie Paserile ’n ouiburele.

De-ai umbla bădiţ’ umbla,Să ’nounjuri toată lumea,De-ai umbla lumea 'mprejur Să te ’nvîrţi oa grâu ’n oiur,Nu ’ţi găseşti bade drăguţă Să-’ţi cadă la inimuţă,Cum ’ţi-am căzut bade eu Dată dela Dumnezeu.

Las’ să-’mi fie rău nu bine,Căoi n’am asoultat de nime De oine m’a ’nvăţat bine,De-aoela am asoultat eu De oare m’a ’nvăţat rău Şl m’a bătut Dumnezeu.

Pag 194 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 17

Sin »«Ini dtn Arad.Nou alesul episcop al dieoesei Ara­

dului dl arohimandrit Ioan I. Papp a desohts sesiunea sinodală printr’un dis­curs în oare a relevat mai multe mo­mente din trecutul dieoesei.

Fiindoă biserica fi (coala sânt sin­gurele pavăza ale neamului nostru, des­pre acestea a zis:

»M&ri greutăţi intimpinăm ou şoo- liie din parochii.

»Ia oursul timpului, deşi ne-a suc­ces a delătura multe scăderi, şi a eso- pera rsspiriu pentru îndreptarea luoru* rllor, mai avem multe şooll reflectate şi pe atâtea] admoniate, pentru scăderile interne şi eaterne ale edificiilor fi şale­lor de învăţământ, parte pentru oă co- munele nu pot asigura nioi minimul sa­larului presoris de lege.

»Biserica, oa mamă, a venit până aoum întru ajutorul şooalei, fiioei sale, dar’ aoum s'au cam eshauriat «i resur­sele biserioilor şi nici eio nu mai pot veni ca mai nainte in ajutorul şooalei, budgelul oonsistorulul încă nu poate provedă toata trebuinţele, de unde ur­mează, oá susţinerea unor asemenea şcoli în viitor ne impune mari îngrijiri.

»însăşi incassarea ouituiui merge <ra greu, pentru-că în genere poporul nu poată suporta diferitele sarcini pu­blica ; îa special apoi poporul în unele locuri nioi nu oontribue baouroi, pen- tru-oă nu ?eda progresele aşteptate, din care motiv yi respectiva pentru resul- tatul slab dela eiamen mai mulţi învă­ţători s’au |i tras la răspundere.

»Ga şi orfana din munţi se precintă yeoaia de fete cu internat; în budget nu este nioi o provisiuna pentru ea, fi pentruaâ ea de sine nu se poate sus­ţină, deci reclamă deosebită atenţiune din partea ven. sinod«...

Sinodal din CarauKkeff

ligioasă este motorul treoerilor religlo- nare, oi interese personale-materiale, fi vânătorii după proseliţi greu păcătueso înaintea lui Dumnezeu şi a neamului nostru,3 căci activitatea lor produce numai slăbirea sentimentului religios şi moral, ne mai vorbind de slăbirea ce produoe desbinarea dintre fraţi. Religiunea nu a marfă de târg, prin proselitism însă numai târg se face ou ea«..~

•

La început câteva zile, sinoadele s’au ocupat cu lucruri formale: consti­tuirea şi verificarea deputsţi’or. In şe­dinţele de Merouri gi Joi au început să aducă hotărîri, despre oari vom sorie in nrul viitor.

P E N T R U C A TE D R A LĂ . D u p ă r a p o r tu l c o n s is to r u lu i a rch id ie - cesan, oa senat ep itropesc, p e n ­t r u ca ted ra lă s ’a su b scris su m a de 2 3 2 .0 9 6 c o r . 0 8 ba n i, d in ca re p â n ă aoum a u in t r a t 103 .894 cor. ă l bani.

Aceste c i f r e ilu s tre a z ă în d e ­s tu l z e lu l c re ş tin e s c a l p o p o ru ­lu i c re d in c io s ş i înd eoseb i a l p re o ţ itn ii , în v & ţă to r im ii ş l a l co ­m u n e i o r b ise riceş ti.

Din dieta ţării.De mai multe luni de zile deputaţii

ţării noastre sânt adunaţi la Budapesta oa să aducă legi. Guvernul ţării noastre a presanta* dietei mai multe planuri (proiecte) de legi, dintre oari oele mili­tare au produs o turbur ar a în întreaga ţeara. Deputaţii kossuthişti s'au folosit de aoeste proiecte, pentru-ca să oeară oa în armata comună din Ungaria să sa întroduoă în looul limbei germane limba maghiară şi pajura împărătească de pe steaguri să fie înloouită ou cea ma­ghiară.

Fiindoă comanda supremă militară şi ministrul de răsboiu s’au împotrivit oererii deputaţilor opositionali aceştia n’au voit să voteze aloi proieotele mili­tare nioi oheltuelile ţării şi de mai multe luni de zile au făcut obstruoţiune, îm­potrivire.

Proieotele militare nu s’au putut vota nici azi şi prim-rainistrul ţării di Coloman Sz&ll, oa să poată ieşi din în­curcătură a spus în şedinţa de Luni a dietei, că va introduce starea in afară de lege, adeoă, oă de puterea lui va împlini oeea-oe se cere în proiectele mi­litare şi oheituelila ce se car pentru pur­tarea sarcinelor ţării.

Prea Sfinţia Sa episcopul Nioolau Popea a deichls sinodul din Caransebeş ; asemenea ou un dicours însemnat din : oaro dăm următoarei«: j

»...Sfiata sunt aşezăminteie noastre bisericeşti fi datorinţă avem ou toţii, ca , ou tărie «e ţinem la ele, arătând viu in* terer, oa astfel prin ţinuta noastră să insuii&m şi străinilor respaotfsţă de ele. Căoi oum puiem aştepta ca străinii că respecteze aşezăminteie noastre, dacă noi infi-ne nu le cinstim, oi le descon­siderăm ?

»Şi daoă vre-odată, apoi astăzi in mult mai mare mSiură euntem datori să no alipim de instituţiunile şi aşezămin- tele noastre bisericeşti, căci aşa se pare, că grele timpuri se apropie. Se ivesc adeoă preassanele unui timp contrar bi- seriosi creştine in general, tar’ biserica! şi neassului nostru, fâior credincioşi ai bisericei noastre străbune, în special.

»Ga durere şl multă îngrijire vedem, domnilor deputaţi, oă se ivesa pe alo- ourea proroci jmncinoşi.-eari tind a slăbi legătura caldă dintre biserica noastră gtrăbună şi fiii ei credincioşi, parte prin vănare de sufiete, proselitism, parte prin Introducerea unei secte rsligionare, parte prin încercarea de-a dărima ordinea mo­rală creştină şi în genere ordinea socială.

»încât pentru proselitism, apoi ou una trebue să fim în curat, oă intre îm­prejurările de astăzi nu convingerea re­

L a in te rp e la ţia , l u i Schöne­r e r a respuns Marţi ministrul-presi- dent Korber. Schönerer vorbise dt po- sifia Germanilor din Austria faţă de Germania in urma persecuţiilor în- dreptate contra Germanilor din Unga­ria. Körber a declarat, că fiind vorba de doue state străine, guvernul nu se poate amesteca. E l crede delegaţiunile de loo potrivit pm tru astfel de che­stiuni. ________

R u s ia ş i A u s tr o - U n g a ria . Ţa­rul a distins pe ambasadorul rus din Viena ou ordul • Ahxandru NevschU. In resoriptul, eu care ’i-a conferit acest ord, zioe: »Apreţiind din toate punc­tele de vedere diliginţa, cu oare înde­plineşti instrucţiunile date şi contribui astfel la menţinerea le g ă tu r ilo r de a m ic iţ ie , c a r i îm p re u n ă de m u lt t im p R u s ia ou m on a roh ia în v e ­c in a tă A u s tro -U n g a r ia , am aflat de bine a-'ţi conferi ordul » Alexandru Nevsehi*. _______

R e g u la re a e tn ig r a ţ iu n ii. Inministerul de interne, pe oum să svo- neşte, — e în pregătire un proiect da lege, pentru regulare* amlgraţiunilor,— făcenduse oare oari greutăţi pentru oei-ce vo? *S place — în lume.

D tn L u m e .

V n proces de a g ita ţie te r m i­n a t cu — a ch ita re ! Cunoscutul bun Slovac, Svetozar Hurban- Vajanszky a fost trae înaintea curţii cu juraţi din Budapesta pentru un articol, publicat in »Narodni Noviny« contra cunoscu­tei ordinaţiuni a lui Wtassics, referi­toare la limba maghiară, in şaoalele poporale. Tenorul articolului e cât 8* poate de bărbăttso şi demn. Cu toate acestea vrednicul naţionalist slovac a fost declarat nevinovat de agitaţie.

P e n in s u la -B a lc a n ic ă .

O luptă sângeroasă a avut loo lângă satul Opela. O bandă de revoluţionari, formată in distriotul Palanca de mai mulţi săteni revoltaţi, a fost înconjurată lângă Opela de o trupă turcească. Banda ’ şi-a croit un drum cătră Turci aruncând bombe încărcate ou dinamită. După o luptă înverşunată banda a avut vre-o12 morţi şi răniţi. Turcii au prrdut peste 70 de soldaţi morţi şi răniţi. Ata­cul bandelor a fost fulgerător şi a pus pe fugă pe Turci.

’I-se mal telegrafează ziarului »Temps« din Viena, oă Albanezii sânt mai mult escitaţi decât intimidaţi de in­cidentele dela Mitroviţa. Se pare, că nu prea se tsm d3 oele 35 de batalioane turceşti concentrate acum în Veohea- Sârbio sub ordinile Iul Şemzi Paşa, oari vor fi in ourSnd întărite ou Re- difii din Asia, adecă 25000 de oameni în total.

»Le Tempsc zice, oă se svoneşte, că daoă Rusia şi Austria nu vor isbuti ou planul lor de reforme în Turoia, Anglia va inoepe o acţiune in favoarea autono­miei Macedoniei şi va propune pe prin­ţul Franciso iosif de Battenbarg ca gu­vernator general.

Acest prinţ e tatăl detunatului prinţ al Bulgariei, Alexandru de Battenberg. El e căsătorit a doua-oară ou Ana de Muntenegru şl n’are copii.

Svonul aoesta e esploatat contra prinţului Ferdinand, oare ar vedă ou ochi foarte răi un prinţ străin in capul Maoedoniei, mai ales un Battenberg; căci Bulgarilor le-ar pută da in gând ■ă-’l înlocuiască pa tron prin fiiul prin­ţului Alexandru, tlnărnl prinţ Asan, azi în vîrstă de 13 ani şi oresout ia Graz(

Hr. 17 FOAIA POPORULUI Pag. 195

şi de a grăbi altfel alipirea Maoedoniei de Bulgaria.

La Radovle, aproape de Soopia, a avut Ioo o luptă teribilă între bande şi trupe. Lupta a durat 7 ore. Bulgarii au fost 500 «i au perdut 122 de luptă­tori, ear’ Turoii au foit 1000 «1 au per? dut 17 soldaţi şi 2 ofioeri.

»Die Zeii* publică o scrisoare din partea lui Sarafoff, oare deolară, câ ban­dele nu comit de loo cruzimi.

Bandele >ûnt hotărîte ië lupte fără înoetare, sperând, oă Europa creştină ie va Euilui la urmă «1 va aplica disposiţiile tratatului din Berlin.

Dr. Lardy din Ganeva a convooato oonferenţă asupra chestiunei macedo­nene, in localul »Maison du peuple«, la care a asistat un public foarte numéros.

Din Belgrad vine ştirea, oă sûnt concentraţi In Sârbia-veohe 60.000 de a soldaţi. Albanezii sûnt foarte ame- j ninţători.

Sultanul a declarat ambasadorilor străini, că fiind Albanezii spriginitorii tronului, nu va pute sô lupte contra lor.

Albanezii au împuşcat pe un jude­cător creştin, numit de ourênd în urma reformelor.

Ziarul »Wiener Tagblatt« din Viena află din Salonic, oă aproape de Ienioe membrii unei întregi familii româno-ma- cedoneană (ouţo-vlaohă) au fost asasi­naţi de banda bulgară comandată de căpitanul Ivan.

M a n g iu r ia .

Rusia a încunoştiinţat China, că nu va mai face paşi în privinţa eva­cuării Mangiuriei până-ce China nu va subscrie convenţia, prin oare cedează Rusiei, suveranitatea peste Mangiuria. Prinţul Cing a respins oondiţiunile Ru­siei, oare pretinde între altele, oa sô nu sa mai deschidă nioi un port din Man­giuria pentru oomerciul străin, consuli străini sô nu se admită, nioi funcţionari străini, afară de Ruşi eto.

Representanţii Japoniei şi ai Bri­tanici au dat lui Cing sfatul sô insiste, oa Ruşii sô evaoueze Mangiuria. Proba­bil, oă şi reprezentantul american se va alătura la aceste cereri.

Ştiri môninte.In Franoia se repetă turburirile din causa

disolvării congregaţiunilor.•

Regele Italiei a primit demisiunea mini­strului de esteras Prinetti, numind In locul lui pe Morin.

Din comitate.— Dreptul Umbei româneşti în comitatul

Aradului. —

In comitatul Aradului, oa şi în alte somitate loouite de Români, la început era şi limba română, oa limbă protocolară. Dar’ ea a fost scoasă din Jus şi neso­cotită.

Românii din oomitatul Aradului au înoeput ou vrednioie şi entusiasm lupta pentru a reintegra limba română in drep­turile t i la comitat, solioit&nd respec­tarea legii, oare garantează dreptul lim- bei noastre în administraţia oomitatensă.

Dreptnl llmbel.Chestia aceasta a venit în discuţie

în adunarea oomitatensă de Merouri, fiind unul din obiectele cele mai im­portante.

Şedinfa s’a deschis la orele 91/* fiind de faţă majoritatea membrilor romflni,

La început sS ia la cunoştinţă ra­portul vioeoomitelui, apoi se pune la or dinea zilei oererea de urgenţă a Româ­nilor : de-a se purta protocolul comită- tens şi în limba română.

Propunerea cosais'unoi administra­tive este: oa sS sa stabilească dacă */» parte din membrii oongregaţiunei cere introducerea limbii române, căci aceasta o prescrie legea din 1S68.

In chestie au ţinut discursuri înăl­ţătoare dintre membrii rosnâai d-nii Mih. Veliciu, Dr. Ştefan C Pop, Dr. I. Suoiu şi protopopul Gurban.

Votarea

La 11 V» încheindu-se discuţia sS începe votarea, oare decurge foarte agi­tat. Propunerea pentru dreptul Umbei române a întrunit 106 voturi. Fişpa• nul deolară că nu eBte numerul recerut, căci 121 fac a oincia parte. Românii oer sontraprobă, oăoi ei sunt mai mulţi decât a oincia parte a celor presenţi, dar’ nu se admite.

Şedinţa se înoheie în mijlocul unei vii agitaţii.

Românii în Italia.Liga culturală din Craiova a tri­

mis congresului pan-latin, ce s'a ţinut la Roma, următoarea telegramă:

D lu i A .ngelo eîe G u b e m a tis , preşedintei» congresului latin

Roma.

»Liga culturala a tuturor Români­lor din Craiova salută ou gândul şi ou sufletul congresul latin deschis sub pre- 1 şedinţia dvoastră in cetatea eternă a g lumii romane. Ea urează oăldurts desâ- vîrşirea menirei sale. Ea nu lipseşte asemenea a vâ exprima voufi, ilustre iu­bitor al neamului românesc, via reou- noştinţă pentru marile |i mult folosi­toarele servicii ce b|I adus oausei- Lati­nilor dela Dunăre«.

P. Ctalţn, I. T Cheţlann,preşedinte (sa). seoretar (sa).

Depeşi s’au mai schimbat zilele ace­stea intre prinţul Colonna, primarul Romei, dl C. F. Robesou, primarul Bu­cureştilor, şi de Gubernatis, preşedintele congresului latin. Iată-le:

Dlui Colonna, primarul Romei.I Profund aţins de strălucita şi fră­

ţeasca primire făcută compatrioţilor no- strii, Latinii dela Dunăre vă mulţumesc prin mijlocirea mea şi vâ roagă să ară­taţi tuturor fraţilor noştri întruniţi in cetatea eternă, leagăn neperitor al ra­tei latine, şi locuitorilor Romei recuno-

I ştinţa şi devotamentul nostru fără mar- I gini pentru oausa înfrăţire! tuturor La- I tinilor. Trăiasoă Italia, Trăiască Roma,I cărora Ie conservăm pe viitor oa şi în 1 trecut admiraţia şi dragostea noastră.| C. F. ItobeHO.

Dlui de Qubematis.Regretând de a nu putâ participa

Ia congresul latin şi a răspunde astfel amabilei d v. Invitaţii, sfint ou inima pentru d-v., amici sinceri şi devotaţi oausei române.

Compatrioţii mei, oari m’au înloouit, v ’au esprimat prin vooaa lor afecţiunea pe care o avem pentru marea ţi fru­moasa noastră soră Italia. Vâ rog să primiţi d v. unul dintre cei mai iluştri cetăţani ai marei naţiuni mulţumirile mele pentru primirea simpatică, pe oare compatrioţii mei au găait-o în oraşul etern.

€. F. Robesen.

Dlui C. F. Robesou.Roma e fericită să dee ospitalitate

ou frăţească simpatie representanţilor români, cari B’au întrunit în patria co­mună latină şi eu cu inima veselă trans­mit ilustrului primar, interpretul senti­mentelor cordiala al Latinilor dela Du­năre, salutul recunoscător al Romei.

Primar Prospero Colonaa.

Dlui C. F. Robescu.Azi congresul latin întrunit în şe­

dinţa generală a exprimat dorinţa prin baronul Guilibart din Provenea, sprigi- nit de isooietatsa archeologitsâ şi aclamat de toţi congresiştii, oa viitorul congres latin b6 aibă loc, în anul viitor, la Bu- oureşti, în luna Maiu.

Sper oă Augustul nostru suveran, guvernul şi poporul român vor primi cu bucurie această alegere.

Angelo de Onberaatls.

\\i

I

!i

SCRISORI. Răscoala contra Jidovilor

in Basarabia.Chişineu, 8/21 Aprilie 1908.

Din Chişineu ni-se scriu, ou datul de 21 Aprilie, următoarele:

Până Ia primirea scrisorii mei?, cred oă vaţi avâ poate ştiri şl din alte părţi despre groasnicele întâmplări ce au fost şi sunt deja mai in toate oraşele Basa­rabiei, îndreptate asupra Jidanilor acum în sf. sărbători ale Paştilor. Eu vă co- munio din partea mea numai luoruri foarte adevărate, cari în pcasoană ou ochii le-am vfizut. Astfel de întâmplări eu ciez de cuviinţă a Ie publica şid-strft In »Foaie«, spre a putâ şti toţi cetitorii despre ura cea mare, care este între Ruşi şi Moldoveni contra naţiei jidoveşti.

Eatft oum se înoepură luorurile: înainte de Paştile Jidanilor s'au auzit, ba chiar s'a şi scris in »Baearebeţ«, ga­zeta care apare aioi în Chişineu, oă în orăşelul Dubăssari, s’ar fi găsit un băiat în etate de 11 ani mort, uois de Jidani prin tăierea vinelor, spre a-’şi procura sânge de creştin, oara, după-cum aicea crede poporul, este neapărat de lipsă la facerea aşa numitei Paschă, care Jidanio mănâncă în loo de pâne în zilele, în oare sârbează Paştile. Asemenea ucideri

i

Pag. 196 WQAI A P O P O R U L U I Nr. 17

« ’ au mai auzii din mai m ulte părţi dară aceste luoruri vi le comunic -numai din vorbele poporaţiunii, ţi după-oum le-a publioat gazeta »Basarabaţul«, fără ca iS pot afirma că este adevărat, sau nu. Destul, că poporaţiunea oreştină « ’a iritat foarte rău, dară n'a dat nioi un lenn de râu, până In ziua de Paşti după eşirea din biserică. Sosind ziua de si. Paşti lucrurile s’ au început astfel: aioi în Chişineu s’au grămădit pâlcnri de oa­meni, băieţi f i femei, creştini, adecă, i Ruşi, Moldoveni, şi soldaţi, şi aşa cete B câte 60—100 inşi au pornit m ai pe toate I atrăzile oraşului ataoând pe Jidani, mai 1 ântâiu s’a început cu spargerea fere- i atrilor, şi baterea Jidanilor, oari erau | pe sfrăzi, Jidanii văzând pericolul s'au i închis toţi prin oăei, aşa că văzând ce- 1 iele că jidovimea se ascunde, s’au 9 pregătit de topoare şi drugi de fer şi 1 au început a strica uşile şi feresSrile dela prăvălii, apoi au arunoat marfa pe «trăzi şi răpeau şi stricau tot, ce le eşea înainte, aşa că puţina din magazinele, ce »ilnt cu felurite mărfuri au putut scăpa nesfărimate. Toata străzile oralului erau pline de felurite mărfuri, praoum păpuci, haine, paltoane, pălării, materii, porţo lănării, umbrele, galoşi, rochii, oiasuri, Inele fi diferite aurării şi argintării, ma­şini do curat alte mai mults, cari îmi iunt pssia putinţă, a ia înşira. Jidanii văzând, oă până la atâta au venit lu­crurile, au început a puţoa în popor din etagele de de-asupra prăvăliilor, apoi atâta la-au trebuit, oă poporul dacă a văzut oă le-a înpuioat ohiar de moarte oâţiva oameni, a lăsat prăvăliile, şi au Inoeput a năpusti paste Jidani în case, ■trloându-le uşile şi sfărîmâudu le toate mobilele ce găseau prin case şi prin curţi fără a mal cruţa ceva.

De ucideri creştinii nu să apucau, fără’ numai daoă Jidanii Impuşoau mai ântâiu ou revolverele asupra lor. Destul că s’a înieput ua mioel foarte îngro­zitor. Prin cârumele jidoveşti au strioat uşile pivniţelor şl au spart ou topoarele buţile cu vin aşa că erau pivniţele pline de vin. Jidorimea s’a ascuns prin po­durile oaseior, şi se grămădeau la ore- ştini, rugâadu ’i şi piătindu-le, spre a-’i primi prin curţi şi case, spre a pută scăpa.

L\ oasalo şl p ră vă liile cretinilor şedeau stăpânii ia porţi, ou Icoana în ­vierii Domnului in mâni.

Poliţia înzadar ’şi-a dat toată si­linţa spre a potoli răscoala, oă nu ’i-a suoces, ziua dintâiu a Paştilor. Numai astăzi după cele 4 sau 5 regimente, oari ■ânt în oraş sunt toate pe străzi oăl- cându’i ou caii şi ameninţându-’i ou ba­ionetele pe puşti, s’au mai potolit.

Până în present du se ştia câţi morţi sunt, dară după părerea mea după-cum le văd plini de sânge morţi pe străzi, apoi treo peste câteva sute, deosebit de care vor fl nuraal răniţi; apoi din răsculaţi încă sânt câţira morţi şi răniţi şi chiar şi poliţişti *uat răniţi.

Răsoulaţii îilnt oameni de clasa cea mai de jos, servitori, zileri şi alte soiuri de calici, şi vegabunzl, aşa că nimica ce a fost jidovesc nu s’a cruţat ohiar şi câteva farmacii au fost ou totul sdro- bite şi sparte, feliurite sticle cu medioină; din toate mărfurile arunoate pe străzi partea cea mai mare au fost sparte,

rupte şi sfâşiate ou cuţitele, şi parte mare s’au furat de alţii, femei şi bărbaţi, oari umblau numai pentru scopul acela.

In loc de-a pută merge la biserică, toţi creştinii am fost nevoiţi a şadă zi Şl noapte cu icoanele pe stradă şi In te­reştri ou luminări şi ou candelele aprinse, spre a le arăta răsculaţilor oă siintem creştini.

Aioi au sosit telegrama oă aseme­nea răiooală au fost la Odesia, Tiros- pol, şi Bender, preoum în alte orăşele din Basarabia, unde Jidanii ar fi fost aruncaţi de vii în Nistru.

Nteolae Başca. Ab. nr. 2546.

Din Brad.— Prodaoţiunea şi petreaerea meseriaşilor

români. —

A doua zi de Paştile noastre 7/20 Aprilie bravii meseriaşi români din Brad au aranjat a IV-a petrecere împreunată ou deolamări şi cântece esecutate de corişti din Săoărâmb şi de meseriaşi din Brad.

Dl Filip Tirioa, măsar brădean, a declamat ou multă duioşie »Rugămintea din urmă« deG. Coşbuo; ear'dl I. Perja, oaifă de ferar, ou sentiment şi multă pricepere, a deolamat »Beţivul« de T, Sp., producând în aeoultători mult haz şi secerând aplause frenetios.

Coriştii din Săoărâmb, toţi holtei şi băieşi, în frunte cu învăţătorul de- acolo Ioan Jula, în număr de 18, a 2 a

I zi de Paşti au cântat în biserică la li­turghie şl seara la petrecerea meseria­şilor s’ au produs cu 7 oânteoe şi o deolamare.

Şi la petrecerea aceasta a IV-a a meseriaşilor noştri a partiolpat un

I public număros şi ales din Brad şi jur,

deşi timpul a fost nefavorabil. Aoeasta destul de limpede dovedeşte, oă on. publio rom. dă atenţiune tot mal multă

Işi se interesează viu de soartea şi în­aintarea meseriaşilor noştri.

Pe lângă succesul moral a fost destul de mulţămltor şl cel material. Au întrat 166 cor., au eşit 111 cor., a rămas venit curat 55 oor*, din oare 50 cor. s’au dat destinaţiuuei pentru »Fondul de ajutorare al învăţăceilor şl sodalilor

I meseriaşi români din Brad«, care foad ■ de preBent face suma de 316 cor. 86 b.

| plus interesele, resultat numai din ve- I nitul curat al celor 4 producţiunii tea- 1 trale ale zeloşilor noştri meseriaşi; ear’ I 5 cor. s'au dat »fondului de zestre* pan- | tru fetele săraoe, dar’ harnioe şi ou § frioa Iul D-zeu, oari se vor mărita după I meseriaşi români buni, morali şi har­

nici. Din fondul acesta modest în­fiinţat numai în 1902 s'au împărţit oâte 30 oor. (de tot 90 oor.) la trei fetiţe mă­ritate după Al. Săbău, croitor, alta după Sabin Jula, pantofar, şi a treia după măsarul Filip Tirioa, toţi meseriaşi har­nici, morali şi religioşi.

La petreoere au suprasolvit d-ra Oiimpla Omătă 80 bani; Szoas, Szabâ, câte 20 bani; au contribuit d-nii Mihaiu Stoia şi F. Menking, direotor de băi, oâte 2 cor. Ulterior a mai contribuit dl Alesandru Draia, învăţ. pens. din Griştior, 6 oor. la »fondul de ajutorare al învă­ţăceilor şi sodalilor meseriaşi români din Brad«.

Cea mai oaldă mulţumită ie es- primă tuturor, cari au participat la p8. trecere şi oari au binevoit a sprigini nobilul soop.

Oă şi bunii noştri meseriaşi rom. din Brad pe lângă multele neajunsuri jertfesc timp şi bani, se trudesc şi ni- ■uesc în armonie a ajunge şi a emula în cele bune ou colegii lor din alte centre mai mari, on. publio se poate convinge din următoarele:

încă în 22 Februarie a. o. zeloşii meseriaşi rom. din Brad, oonvooaţi lao adunare, fără prfget s’au presentat aproape toţi. Desohizându-se adunarea, din vorbire s’au convins, oă represen- taţiunile lor teatrale şi petrecerile au avut suooese neaşteptat de bune. Ani­maţi de aceste suoceae şi de aotivitatea febrilă a meseriaşilor rom. din Slbiiu, Braşov, Arad, Orăştie şi alte centre mai mari, după o înţelegere comună au primit propunerea şi s'au hotărît ou entusiaem, să înfiinţeze »corul meseria­şilor«, ou scopul de-a înălţa în biserică »serviciul dumnezseso«, ear’ petreoerile lor să le facă mai plăouta şi mai atră­gătoare.

Ga hotărirea luată aă fie sfântă, şi nu foo de paie după părerea greşită a unora, oari dintr’odată ar voi să sboare in înaltul ceriului, s’au legat sărbăto­reşte prin următorul

Oblig ăinfirit,Subsorişii şioei-oe vor mai subsorie,

dorim din adânoimea sufletului nostru ourat creştinesc, ca oeremoniarea slujbei dumnezeeşti, oa In alte multe locuri, aţa şi la biserloa noastră din Brad in Du­mineci şi sărbători ră înalţe şi să câştige inimile oredinoioşilor noştri de legea ortodoxă, de aceea ne obligăm a înfiinţa »corul bisericesc« prin propriile noastre puteri şi ale oelor, oari se vor indura a ne veni în ajutor; sărbăto­reşte declarăm şi jurăm, oă ori-oe greu­tăţi ne vor eşi în oale, nu ne vom da indărăpt, nioi vom da esoultare glesu­rilor oobitoare, ci în unire vom lupta oontra lor, se le învingem, şi sub nioi un prilegiu nu ne vom retrage, oi fie­care dintre noi ou zel şi bunăvoinţă vom stărui şi munoi, oa oorul susnumit spre mărirea biserloei noastre, spre înălţarea bucuriei sufleteşti a oredinoio­şilor să se întărească şi să înflorească.

Totodată ne obligăm [a solvi din puţinul nostru oa taxă anuală fieoare oâte 2 cor. una in 1 Aprilie şi a 2 a la1 Ootosnvrie a. o. pentru aooperirea re- munersţiunii instructorului:

Aşa să ne ajute Dumnezeu!Brad 22 Februarie, 1903.

(Urmează 40 subscrieri).

Coriştii in număr de 15, puteri foarte bune, ’şi-au şi înoeput aotivitatea In 1 Martie a. o. se ţin de cuvânt şi fre- ouentează orele de cant foarte regulat şi progresează sub dirigenţa dlui Mihail Stoia, instructor de oant la gimnastul din Brad.

Buoură-te on. publio de buouria noastră! Sus inimile, bravi meseriaşi! Prin unire, credinţă şi voinţă tare, prin muncă neîncetată şi oruţare dela puţin la mult vom ajunge spre binele neamului!

Tas.

Emigrarea la America.»P. L loyd« publică o corespon­

denţă din New-York, pe care o pu­blicăm şi noi, conţinând date foarte in­teresante.

Emigrarea în Statele-Unite a cres­cut din anul trecut încoace grozav. în anul 1900 au emigrat la America (numai Statele-Unite) 448.572, în a. 1901 deja 487.918 şi în a. 1902 chiar 648.743 persoane. Anul acesta se pare, că va creşte numărul, căci şurile cele mari de pe Ellis Island stint mereu pline. In săp­tămâna ultimă a lui Faur au debarcat (coborît de pe vapoare) 16,000 persoane, în primele zile din săptămâna ântâiu a lui Martie 3200, între cari 2700 din Austro-Ungaria.

Văzând emigrarea aceasta mare, funcţionarii americani au fost foarte aspri faţă de cei sosiţi şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi la deportare, adecă trimişi înapoi la Europa. Partea cea mai mare din cei-ce emigrează din Un­garia nu cunosc disposiţiunile legii ame­ricane de emigrare din 1891. Legea aceasta nu iartă să rămână în America pe cei nătântoţi, hăbăuci, nebuni, schi­lavi, pe cei ofticoşi, cu boale de pele, aprinderi de ochi etc., apoi criminali, săraci, femei singure cu copii mici, fete cu copii, precum şi lucrători, cari au încheiat înainte de a merge la America contract de lucru. Afară de aceea tre- bue să aibă fiecare cel puţin 120 maree (o marcă 50— 60 cruceri) la el sau se stee cineva bun pentru el.

Legea de emigrare s’a schimbat în anul din urmă, hotărîndu-se ridicarea dării de cap dela 1 dolar la 2 dolari şi statorindu-se dreptul guvernului de-a pută trimite pe cineva înapoi la Eu­ropa, chiar şi dacă a petrecut doi ani în America.

Intre cei emigraţi în anii 1901— 1902 au fost 50.000 din Germania, 60.000 din Irlanda, 192.000 din Rusia (mai ales Jidani), 286.000 din Austro-Un­garia şi 304.000 din Italia. Emigrarea din Germania scade din an în an, cu atât mai mult creşte însă cea dela noi. Şi e trist lucrul acesta, dacă ne gân­dim, că sute şi sute de muncitori stau fără lucru pe la porţile fabricilor.

Un descântec bun.Era pe la Bunavestire şi pescarii

din sat aduseseră la curtea grofeascăo covată de peşti. Se făcuse din ei o ciorbă gustoasă.

Nu ştiu cum s'a întâmplat însă, că proprietarul, deşi în vieaţa lui mult peşte mâncase, fără se ’i-se fi întâmplat ceva, de astă-dată ’i-s’a oprit un os în gât şi nu vrea să iasă de-acolo cu toţi pumnii, ce-’i trăgea la ceafă .cocoana. Doctorul la distanţă de vr'o 30 de chi- lometri, până vine, proprietarul poate s’a dus pe cealaltă lume. Ce era de făcut?

Pe lângă casa lui trăia o femeie bătrână cu numele Firona, cam muca­lită de felul ei şi care se ocupa şi cu descântatul.

De câte-ori n’au vindecat babele boale, pe cari doctorii nu le-au putut vindeca. Cine ştie, poate Firona va

F O A IA P O P O R U L U I

0 nouă reuniune de meseriaşi.»Unirea« scrie: Meseriaşii români

din <Blaş, cu mulţi ani înainte de aceasta, au voit să-’şi facă o reuniune, cum au străinii şi Românii din alte comitate mai fericite. Dar' nisuinţele lor în această direcţiune au fost fără résultat. Stă­pânirea nu le-a încuviinţat statutele. Dorul de a se întruni s’a ivit şi în 12 Ianuarie 1902. La iniţiativa hotelierului Augustin Coltor şi A. Gruiţa, să întru­nesc în adunarea generală şi hotărăsc înfiinţarea unei reuniuni. Frecvenţia şi însufleţirea acestei adunări dovedia lipsa arzătoare a reuniunei. S’a ales o co- misiune, în persoanele profesorului Gavril Precup şi Aug. Coltor, care să facă de­mersurile pentru suşternerea statutelor spre aprobare. Comisiunea ’şi-a făcut lucrurile. Dar’ aprobarea a mers mai cu anevoie. Proiectele de statute au fost respinse de 3 ori sub felurite motive fără basă legală. Cuvîntul român din titlul societăţii le-a scos ochii. Am fost siliţi să ne botezăm reuniunea de două ori, numai să avem pace. în sfîrşit post tot discrimina rerum, în primile zile ale lui Aprilie am prinrt statutele provăzute cu clausula de aprobare. în Dumineca Floriilor s’a ţinut I. adunare constituantă. Desbaterile acestei adu­nări, ca şi ale acelora de mai înainte, le-a condus Rever. Domn canonic Dr. Au­gustin Bunea. Au fost de faţă meseriaşi şi sodali români în număr frumos. Să cetesc statutele aprobate şi înainte de a să purcede la constituire, se face în­scrierea membrilor. Numărul mem­brilor înscrişi până acum este de 79. Purcezându-se la constituire, adunarea ’şi-a ales următorul comitet: président profesorul Gavril Precup ; vice-president Aurel Trifan, secretar Vasile Bersan, cassar Gregoriu Ordace, controlor Au­gustin Coltor, bibliotecar Demetriu Turcu iunior, econom Dragoş Ştefan, iar membri în comitet: Dr. Iuliu Maniu, Ştefan Oltean, Mircea, Ioan Christian şi Vasilie Barna.

Statutele societăţii prevăd multe lucruri bune pentru meseriaşii noştrii. Acum e rîndul nostru să ne grupăm toţi pe lângă ea şi în bună înţălegere

avă vr’un descântec pentru înecatul cuos de peşte.

Aşa s’a gândit cocoana boieruluişi repede trimite după Firona.

Cât era însă Firona de înţeleaptă, şi câte descântece ştia ea pentru de- ochiu, pentru durere de inimă şi pen­tru alte pacoste mici şi-mari, ce pot să-’l ajungă pe om şi animal, — pen­tru înecatul cu os de peşte nu ştia nimica.

Firona însă nu ’şi-a perdut rostul şi îşi zise : Dacă nu ştiu vr’un descân­tec pentru osul de peşte, ce s’a oprit în gâtul domnului, atunci am să fac eu unul, şi s’a dus la curte.

Când a sosit Firona, domnul abia mai pută răsufla. Firona se apropie de dânsul, îl apucă cu o mână de mâna stângă, ear’ cu ceealaltă făcând la cruci în palma domnului, cuvânta aşa:

La Firona-'i trcbuc fărină,La Firona-’i trebue slinină,La Firona-’i trebue o perină,

să lucrăm pentru consolidarea şi îna­intarea ei.

Ni-se impune această datorinţă mai ales acum, când străinii de neam şi as- piraţiuni sub fel şi fel de momeli vreau să ne strice rîndurile şi să ne lipească de societăţi nepotrivite cu firea noastră.

Un meserl»*.

î:-ag 197

PABTEA ECONOM ICICucuruzul.

Abia au trecut 200 de ani, de când s’a introdus şi în patria noastră cultura cucu­ruzului într’o măsură mai mare şi eată, că astăzi nu mai poţi afla o singură economie, fie aceea mare sau mică, pe unde se înţelege şi clima o îngâdue aceasta, din care să lip­sească cultura aceluia. O plantă atât de iubită şi binecuvântată ca cucuruzul, nu mai esistă alta cu deosebire la poporul nostru.

In patria noastră mai nici una dintre sămânături nu are darul cucuruzului, de oare­ce el de puţine ori înşală pe cultivător în aşteptările lui ! Se potriveşte mai preste tot locul cu clima noastră! E răbduriu atât la secetă, cât şi la umezală. De câte-ori nu-'l vedem pe timpul secetelor mai îndelungate cu foile sucite şi ofelite, ear1 după-ce dă o ploaie mai înbelşugată, numai ce-’l vedem, că odată se înveseleşte. De câte-ori nu-’l vedem pe timpul vărsărilor de ape înnotând prin acelea, ear’ după-ce se scurg apele, îl vedem, că deş\ îngălbineşte puţin, totuşi după-ce se sapă din nou îşi continuă vegetaţiunea mai

departe.Dacă până acum a făcut cucuruzul oare­

care concurenţă celorlalte sămănături, când adecă se cultiva mai cu seamă după sistemul vechiu, sămănându se împrăştiat şi săpându* se tot numai cu sapa de mână, ce va fi pe viitor, când metodul vechiu de cultură se tot strîmtează, făcând loc culturei mai estinse, care acum se săvîrşeşte cu maşinile de să- mănat şi săpat atât de practice şi spornice, trase cu ajutorul vitelor? De sigur, că cucu­ruzul are să facă pe viitor o concurenţă şi mai sdrobitoare celorlalte sămănături.

In adevăr, că prin metodul primitiv de cultură, cucuruzul se pute cultiva mai bine» dar’ cultura lui devine tare scumpă, cu deo-

Firona n’are nici o tiulină,In post îi bnnă şi-o măslină La Firona-’i trebue o găină.Şi-’i mai trebue ş’un cocoş Să-’l ducă acasă la moş.

Ori-cât de încet a pronunţat F i­rona descântecul seu improvisat, dom­nul totuşi ’l-a auzit şi ’l a umflat un rîs aşa de straşnic, încât osul de peşte a sărit la o distanţă de câţiva paşi.

Nu ştim, ce resultate o fi obţinut Firona cu cele-lalte descântece ale sale, cu acesta însă a reuşit pe deplin. Si domnul i-a dat apoi fărină şi slănină şi tot ce pomenise ea în descântec, afară de măsline, care nu se găseau pe acolo.

Nici-odată Firona n’a avut de Pasci atâta belşug în casă, ca atunci.

Şi istoria asta e adevărată.Deacă nu credeţi, întrebaţi pe

oamenii din Restoci. DeWet*».

Pag 198 FOÂiA POPOfcüLOÎ Hr. 1 7

scbire In economiile cele mari, pe unde de regulă lipsau braţele muncitoare. De aceea apoi în astfel de economii, cultura cucuruzu­lui de regulă se făcea în parte Astăzi însă nici în asemenea economii nu se mai cultivă în parte, de oare-ce puterea braţelor este în­locuită prin aceea a vitelor.

Sapă de mână » ’şi-a trăit traiul şi ’şi-a mâncat mălaiul», zic unii dintre econo­miştii de astăzi, care ’i-au aflat şi anumite cusururi, ca să o poată pune alăturea cu »sapa de lemn< de odinioară. Aceia susţin adecă, că ea ar reteza şi vătăma prea tare rădăcinile din pământ, ba une ori când nu e purtată cu destulă grije chiar şi firele mai fragede ale cucuruzului De aceea voesc să o înlocuească numai cu grapa şi cu maşina de săpat, care, după părerea acelora, ar pută face mai tot acelaş serviciu.

In unele economii mai mari, au început a înlocui pe întinderi mai mari dela şes, sapa de mână cu grapa şi cu maşina de săpat. In loc ca să se mai sape pe rînduri cu aceea, s’a grăpat numai locul, nu numai în lungul, ci chiar şi în latul. Cu prilejul acela, ce e drept că s’a mai smuls şi câte un fir de cu­curuz, dar’ împrejurarea aceasta a servit mai mult de învăţătură pentru viitor, când apoi s'a sămănat mai multă sămânţă ca de obi- ceiu, ca adecă să nu se prea cunoască daună făcută. Grăpatul s’a făcut de regulă pe timp deplin svântat şi după ce a răsărit bine tot cucuruzul. La 10 zile după grăpat, s’a săpat apoi locul ca de regulă Ia o adâncime de un lat de mână printre rînduri: Săpatul ace­sta s'a făcut cu maşina de săpat nu numai în lungul, ci chiar şi în latul. La două trei săptămâni s’a săpat apoi pentru a doua oară, dar' ceva mai afund şi adecă ca de două palme, ear' ceva mai târziu s’a săpat apoi tot numai cu maşina de săpat şi pentru a treia-oară. In modul acesta sapa de mână a rămas cu totul delăturată dela cultura cucu­ruzului.

To t în unele economii mai mari s’au făcut încercări după sistemul american de cultură, ca adecă să nu se mai adune ţărînă (moşinoaie) pe lângă fire, de oare-ce se sus­ţine, că sistemul acesta ar fi desavantagios şi pe timp de secetă şirele de cucuruz nu ar fi espuse aşa tare arşiţei soarelui, ca cele din moşinoaie adecă ca când se adună ţărînă pe lângă ele. Sistemul acesta de cultură, cu deo - sebire în economiile mai mari, se bucură de mulţi partizani şi din acel punct de vedere,

Moara de pe teu.De M. R. Păanaş

(Urmare).

Morăriţa văzendu-’şi fata, sufletul ei, scăpată citavâ din ispită, muria şi învia de bucurie, mulţumea cu mătănii lui Dumnezeu pentru-câ a ocrotit-o cu dreapta cea puternică. Morarul se bu­cura şi nu prea, lui, îi sta ghimp la inimă, că odorul lui va sta în legătură cu Necuratul şi... se bucura şi su­păra, sufletul îi era neliniştit. Dar’ ca să-’şi înfrângă şi el supărarea, luă nişte oale mari şi alergă în pivniţă după vin ca să se ospeteze cu obştia româ­nească, pe când ucenicii lui seîngrijau de pietrile morii, ca grăunţele să se prefacă în făină bună şi măruntă.

Da curgia vinul; din mână în mână umblau oalele şi obştia închina în să­nătatea fecioarei şi a casnicilor. Unii urau »Păuniţei« ca cât de curând să

fiindcă nu e împreunat mai cu nici un fel de cheltueală cu lucrătorii

In economiile cele mici, cu deosebire pe unde pământul încă nu e comasat, ca să se poată săpa în lungul şi latul, o să mai treacă încă multă apă pe Olt, până când se va scoate sapa de mână din folosinţă. Tot astfel o să mai treacă mult până când se va convinge şi micul econom, că sistemul ame­rican de cultură e mai bun ca al nostrü. Peri- tru-că deşi partisanii sistemului susnumit sus­ţin, că tot aşa le culcă furtunile la pământ, pe cucuruzele cu! moşinoaie, ca şi pe acelea, cărora le lipsesc, totuşi partizanii sistemului nostru de cultură sûnt neînduplecaţi şi aceasta o fac ei ' din mai multe puncte de vedere.

Până-când deci nu ne vom convinge despre un metod mai bun de cultură, ca cum e acela pe care îl deprindem acum, se nu ne abatem dela el. Să căutăm numai, ca să alegem cât mai bine cucuruzul de sămânţă din tuleii cei mai mari şi mai frumoşi. Pe aceştia se-’ i alegem bine încă de toamna, cu prilejul desfăcutului se-’i lăsăm cu foi, ca să se poată împleti. Cosiţele cucuruzului de să­mânţă să le atârnăm apoi pe la cătuşile po durilor, ca să se poată svânta bine până-când dă gerul Primăvara când desfacem cucuruzul de sămânţă, să grijim ca vârfurile tuleilor, cari conţin boane ceva mai mărunte, se le desfacem de o parte şi nu mai mijlocul şi partea din jur se le desfacem pentru sămănat.

în legătura cu sămânţa stă mai departe sămânatul. Se îngrijim ca acesta încă să se facă după-cum îl receie clima şi înprej urările locale. Astfel pe unde pământul e bun să-’i sămănăm cu maşina de sămănat, pe unde acela e mai strep şi sărac se-’l punem cu gunoiu şi în cuib, ear’ pe unde e coastă se-’ l sămănăm din mână împrăştiat. După sămănat să avem de grijă, ca sămânţa de cucuruz Ia timp priincios trebue se răsară în decurs de 10— 12 zile. Dacă cumva nu răsare în timpul arătat, să căutăm sămânţa şi s’o înlocuim cu alta proaspătă înmuiată şi încolţită de acasă

După-ce cucuruzul sămânat a răsărit tot bine, aşa încât se pot vedă şirele lui, putem încerca si noi în economiile cele mici, ca » ’ se le grăpăm înainte de a ne apuca de sapă când vedem că şi timpul ne ajută la aceasta. Prin grăpat nu numai că se mai ţărinează pământul, dar se mai rup şi multe rădăcini şi burueni, cari răsar de-odată cu cucuruzul- Afară de aceasta şi săpatul se poate face cu

mai multă uşurinţă, ca atunci când pământul

nu e grăpat.

Să fim cu o deosebită luare aminte si la acea împrejurare, ca firele răsărite să fie tot la o depărtare anumită unele de altele. Astfel în pământul mai bun le putem lăsa si ceva mai dese, căci de regulă şi aşa toate răsar, dar în cel sărac şi mai sterp să nu Ie lăsăm mai dese, ca de 3 0 —15 cm unul de altul. Dacă vedem, că la rădăcinile firelor dé cucuruz, după ce cresc mai mari, se ivesc si aşa numiţii »pui de cucuruz*, pe aceia să-’i rupem şi depărtăm de acolo fără amânare, de oare-ce ei încă sug o parte însămnată din nutremântul acelora şi astfel le pot împedeca în creşterea şi desvoltarea lor regulată.

Pe unde se mai cultivă printre firele de cucuruz şi alte plante, precum sûnt : fasolea, mazărea, bostanii, cânepa de toamnă ş a să îngrijim, ca firele plantelor respective să nu fie în mijlocita apropiere cu a celor de cucuruz, ci la depărtarea cuvenită. Pe unde aflăm fire molipsite de tăciune, care se desvoaltă une-ori într’o măsură mare, să le tăiem şi astupăm fără amânare în pământ, de oare ce din acela s’ar pută molipsi şi cele sănătoase

Cu deosebită băgare de samă trebue se fie economul nu numai la sămânatul, ci chiar şi la săpatul cucuruzului. Timpul cel mai potrivit pentru săpatul cucuruzului esteatunci^ când pământul nu e nici prea moale, dar’ nici prea tare, ci se află în gradul de mijloc al umtzelei şi al uscăciunei. A săpa cucuru­zul când e prea moale, nu numai că nu e folositor, dar’ poate deveni ch'ar stricăcios, de oare ce sileşte aerul de ese afară dela ră­dăcinile firelor, împedecă lumina şi căldura de a pută străbate la acela, aşa că în cele din urmă vedem că se îngălbineşte şi piere.

Deşi partizanii sistemului american de cultură susţin, după-cum am văzut mai sus, că adunatul ţărînei pe lângă fire la săpatul din urmă nu ar fi de neapărată trebuinţă, totuşi noi recomandăm economilor noştri, ca să-’ l deprindă şi mai departe, de oare-ce mo- şinoaiele acelea de ţărînă totuşi ţin oare-cum de un razim mai bun pe lângă fire, ca dacă ar lipsi; cum se adună moşinoiele acelea din pământul cel lucrat dela suprafaţă, conţin in sine cel mai bun nutremânt, pe care îl află firele de cucuruz mai adunat la un loc, ca în- tr’un blid; mai departe moşinoaiele acelea pot să reţină în un timp mai îndelungat ume- zala de lipsă pentru firele de cucuruz; hi sfârşit moşinoaiele acelea mai ridică oare-cum

’mi-o vadă mireasa celui mai voinic fru­mos şi bogat fecior din întreg cuprin­sul, alţii să-’i dăruească bunul D-zeu cei mai frumoşi copii şi alţii altele. Fata se înfioră la . auzul astorfel de vorbe, dar' iute se reculege făcând gurii rost: »Da pe cel mai frumos, pe cel mai curat şi măreţ mire mi-’l-a dă­ruit D-zeu, pe însuşi fiiul seu, Mântui­torul nostru, mireasa lui sûnt, să ştiţi«. Obştia încetă cu vinul, se încruci, făcea la mătănii, rostind rugăciuni, ca s’o ierte D-zeu, că nu ştie ce vorbeşte, a înebu- nit, ’şi-a perdut minţile prin locul ră­posatului de veci, ci că nu ar fi bine să mergi în miezul nopţii la morminte. Fata însă le tăia vorba din gură: »Nu ’mi-am perdut mintea, eu ştiu ce vor­besc, voi însă sânteţi prea încătuşaţi la minte de-a mă înţelege, mireasa Dom­nului sûnt, care ’mi-a hărăzit cel mai voinic şi blând copil, eată-’l aicea, e poporul plăcut, poporul cel ales al lui D-zeu, e neamul nostru românesc, care

de mult doarme, încătuşat în lanţurile grele ale păgânilor. Pe min’ mă trimite a-’l scula din somnul de moarte, ca se ne apărăm limba şi biserica, căci să ni-le răpească vreau. Păgânii ne sbi- ciuiesc, ne torturează, şi voi tot blânzi şi răbdători sunteţi. In curend o se răsune buciumul de alarmă şi vai de păgânii, cari ne-au hulit şi hulesc că am fi o limbă ţigănească, un neam venetic din ciobani fugiţi şi hoţi. Minciună e toată vorba lor, oameni buni. L ’ tnba noastră e* cea mai frumoasă limbă din întreg pământul; e fiica miezînă a mamei »Roma«, sora Franţuzului cel puternic şi a Italianului. Nu sftntem un neam ve­netic, ci noi dintru’nceput am fost aicea. Doina cea dulce şi mângâietoare din început ispititu-ni-a cuprinsurile, a trăit atâtea sute de ani şi astăzi vreau să ne-o răpească, să ne amuţească ini­mile. Noi sftntem neamul cel mai vechiu în ţeara aceasta; popor plăcut lui Chri- stos, căci nioi am fost apostolii creşti-*

Nr. 17 POAIA POPORULUI Pag. 199

si locul pe lângă firele de cucuruz, aşa că j acă ploauă timp mai îndelungat, apa nu stă

-tocmai pe lângă firele de cucuruz.Cu privire la răritul cucuruzului, se sus­

ţine pe unele locuri, că firele trebue să fie asa de departe unele de altele, încât »să poată dormi o vită între ele«. Răritul acesta se practizează mai cu samă în unele econo­mii mai mari, unde după-cum am zis nu se întrebuinţază sapa de mână, ci locul se sapă fn lungul şi latul tot numai cu maşina de săpat! In părţile noastre se susţine, »că de­părtarea dintre şire să fie şi între firec. Dar’

,nouă ni se pare, că în pământurile mai bune chiar şi aşa, cucuruzul e cam rar. In privinţa aceasta, mai bine ne putem îndrepta, după împrejurările locale şi deprinderea, ce o avem Ja cultura cucuruzului.

Dacă, pe lângă altele, vom ţină cont şi de acestea câte-va recerinţe la cultura cucu- tu zu lu i; dacă binecuvântarea Ceriului încă nu ne va lipsi : atunci putem fi siguri, că şi pe lângă sistemul nostru de cultură putem do- ;ibândl cele mai îmbelşugate roade de cucuruz.

Ioan Georgesea.

0 plantă bună de miere.în timpul din urmă păşunile se

împuţinează mereu aşa, că la şes, unde pământul e arabil, abia a mai rămas •ceva nearat. Aceasta a avut de ur­mare, că în multe locuri au trebuit sé se lase de stupărit, căci din lipsă de păşune albinele nu mai aveau de unde aduna nici atâta cât să poată ierna şi şi stuparul trebuia sé le nutrească iară să aibă ceva folos.

Această împrejurare a pus pe gân­duri pe stupari faţă de viitorul stupă- ritului şi au început a căuta mijloace de salvare; a căuta plante, ale căror flori să fie un nesecat isvor de miere.

S’a căutat şi s’a aflat. Planta se numeşte »phacelia tanacetifolia«. Spun cei-ce au făcut probe, că florile ei sünt aşa de mieroase, încât o albină se umple din 3 floricele şi nectarul asudă mereu în potir, aşa că toată ziua pot lingări albinele în florile acestei p’ante minu­nate. Marele stupar, baronul Ambrózy Béla zice, că după un pătrar de jugér, ce ’l-a séménat cu phacelia, a avut mai mult folos decât de pe hotarul de 10.000

nismului. Plaiurile, văile şi munţii ace­ştia sOnt leagănul românismului. Oare nu din ţeara aceasta a descălecat Dragoş în Moldova, nu din şesul Oltului s’a dus Radu Negru în Muntenia de s’a luptat cu hoardele Turcilor. Şi apoi cine a fost un Ioan Huniade ? Tot Ro­mân I care a apărat patria atâta vreme, ca acum să ne sugrume pe noi.

Poporul blând, plăcut lui D-zeu, înrobit a fost, şi în robie e şi acum. Ne ţin păgânii în întunerec silindu-ne a dibui prin besna încuibată de ei. Prin minciuni, viclenii, [prin uneltiri a fost Dunărea furată. Strigaţi în lumea largă, că minciună e toată vorba lor. Rupeţi lanţul ce vă răneşte braţele şi picioarele,

: sculaţi-vă din somn, alungaţi întunerecul, veniţi la lumina soarelui dreptăţii de vedeţi cum ne rup din carne, cum ne storc păgânii sângele«.... »O să le arătăm

'■ că nu degeaba ne-a fost Romanii stră-i moşi!« Morarul şi groful se minunară, că• de unde poate să aibă fecioara atâtea

jugăre din împrejurimea stupinei.’ Zu- rătul şi voia bună a albinelor pe aceste flori spun că e nedescriptibilă. In zile călduroase cu zăduf câte 2— 3 albine lingăresc din un potir.

în ţinutul nostru încă n’am ajuns să ne punem pe griji pentru viitorul stupăritului. Avem păşuni destule. Grija noastră e încă introducerea stupăritu­lui raţional.

Pentru aceea însă nu strică să fa­cem în mic probe cu această plantă. Se desvoaltă cam în 8 săptămâni şi apoi înfloreşte vr’o 6 săptămâni în con­tinuu. Să poate sămâna ori când, dar’ trebue întocmit aşa, că înfloritul să cadă în un timp, când n’au albinele altfel de păşune. Să poate folosi şi ca plantă de nutreţ, dar’ atunci trebue cosită în a doua săptămână a înflorirei, de altmintrelea acum încă să rentează mai bine dacă să cultivă pentru să­mânţă şi albinele încă pot profita de întreagă durata înflorirei. De jugâr tre­bue cam 4 chilo sămânţă.

In cantităţi mai mici se poate că­păta la Szenăssy Ferencz în Herend (Veszprem-megye); 10 decagrami costă 80 bănuţ cu cheltuielile de postă cu tot.

De-ale pomilor.Pentru-ca să căpătăm fructe fru­

moase şi mari trebue să nimicim cât mai de vreme mugurii nefolositori de pe crăcile puternice şi cât mai târziu de pe crăcile slabe. Căci cu cât sdnt mai puţini muguri pe o cracă, cu atât vor fl mai puţine frunze şi prin ur­mare va fi atras mai puţin suc

Să se lase pe crăcile puternice un număr mai mare de fructe şi să le ni­micim de tot pe părţile slabe; crăcile se vor desvolta mai încet ca acelea din părţile slabe.

Să se rupă pe părţile puternice un anume număr de frunze sau jumă­tate din lungimea lor, de oare-ce scă­zând numărul frunzelor vom împiedeca sucul de-a ajunge în aşa mare can­titate.

Frunzele cari s’ar depărta de tot nu trebuesc rupte, ci tăiate în aşa mod ca să rămână codiţa frunzei.

cunoştinţe, atâta suflet pentru neamul românesc. Plângea de bucurie groful şi cu mândrie ’şi-ar fi jertfit tot, chiar şi sufletul pentru neamul românesc. Morarul însă sta supărat, îl durea inima, că în curând îşi va pierde odorul.

Fata sta acum retrasă la fereastră cătând gânditoare în zarea albastră, pe când mulţimea îşi urma strigătele de răsbunare în contra păgânilor. Luna surîdea pe bolta fumuriă înmuind faţa »Păuniţei« cu razele ei aurii într’o lu­mină Dumnezeească de sămăna mai mult ângerilor, decât fiinţelor pămân­tene.

într’aceea sosiră şi haiducii, 12 la număr, înalţi spătoşi, voinici nevoie mare. Auzind sgomotul acela, nu încercară a întră, nu doară că le era frică, ci că le-era ca să nu verse sânge românesc, sânge nevinovat. Vătavul, un voinic de să nu-’i afli păreche pe întreg, pă­mântul, nu ştiu cum s’a întâmplat, de ’şi-â ridicat privirea spre fereastra unde

Să se ciupească mugurii, cari nu sdnt de lipsă la formarea scheletului pomului împedecând mugurii de-a ab­sorbi o prea mare cantitate de mâzgă rămânând cea mai mare parte în fo­losul, fructelor.

Să nu se lase pe pom decât un număr de fructe potrivit cu puterea lui rupând pe celelalte din momentul ce au atins a cincea parte din mări­mea lor. Vom avea un număr mai re- strîns de fructe, dar’ vom obţine aceeaşi cantitate în greutate, ceea-ce e mai bine.

Să se stropească fructele cu o so- luţiune de sulfat de fer, căci sulfatul de fer, întrebuinţat sub formă de so- luţiune, stimulează foarte mult puterea de absorbire a foilor, care atrag, în acest cas, o mai mare cantitate de mâzgă din rădăcini. Dacă am spoi fructele crude cu această soluţiune, ele vor creşte în mod neobicinuit. Trebue să procedăm astfel: întrebuinţăm solu- ţiunea în proporţiune de un gram şi jumătate la un litru de apă; stropim fructele, când nu sunt atinse de razele soarelui; repetăm această operaţiune de trei ori şi anume .• când fructele au ajuns la un sfert din desvoltarea lor; când au ajuns la jumătatea mărimei lor; când au căpătat a treia parte din volumul lor. Această soluţiune are proprietatea de-a activa puterea de absorbire a fructelor, atrag la dînseleo mai mare cantitate de mâzgă şi se fac astfel de mari, că de multe-ori vo ­lumul ce-’l capătă le micşorează ca­litatea.

SFATUR I .Timpul cel mai potrivit pentru a

da iapa la armăsar. Iepele se dau la armăsari dela Februarie, până la sfîrşi- tul lui Iunie. Cuvântul pentru care se alege acest timp este, că iepele sânt în căldură şi, prin urmare, atunci prind mai bine. Deosebit de aceasta, naşterea mânzului căzând tot în acest interval, timpul e mai priincios pentru desvol­tarea lui decât dacă naşterile s’ar întâm­pla toamna. Timpul dela Februarie la Iunie este cel mai priincios mânzului

sta fecioara. La văzul acestei frumseţi inima începu fără veste a-’i bate, şi îi bătea de se-’i rupă coastele, minţile ’i-se întunecară şi p’aici p’aici era să leşine de dragul ei. Sta înlemnit în mijlocul drumului, şi de nu-’l urneau ortacii lui din loc, acolo ’l-ar fi aflat zorile, de bună seamă. Dar’ noroc mare a fost dela Tatăl din cer, că numai vătavului s’a arătat frumoasa morarului, căci de ar fi zărit-o toţi haiducii, stăpânirea ungurească mi-ar fi pus mâna pe ei, şi ar fi umplut temniţa Clujului de haiduci.

Părăsiră deci earăşi în linişte moara, făr’ a face vre-o isbândă şi dând ocol săticelului, întrară în cimitir, unde lăsară caii cu prada. Dar’ ce văzură, nu pu­teau crede ochilor. Crucile deşerte fără cai. Făcură niscai ochi mai mari ca de alifant, numai ca să vadă mai bine. Dar’ aşi! ce să vadă, tot numai cruci cucernice, semnul creştinilor. Şi apoi să fi văzut o încurcătură, o învălmă—

Pap. 2 0 0

pentru că laptele iepei e mai gras din causa păşunei, iarba e mai fragedă şi se poate folosi de ea atât iapa cât şi mânzul. E bine, ca mânzul se se nască în Martie sau Aprilie, când încolţeşte iarba. In aceste luni temperatura e cea mai dulce şi cea mai priincioasâ şi muştele nu sCtnt aşa de supărătoare. Iapa se dă la armăsar într’un loc li­niştit şi cât se va pută ascuns vederii. (Din poveţele practice ale căpitanului Mi- ron Costin). După-ce mânzul a împli­nit un an, e timpul cel mai nimerit pentru a-’l castra, afară numai dacă el nu ar fi destul de desvoltat. In acest cas, jugănirea se amână până-ce mân­zul împlineşte 18 luni. Lunile cele mai favorabile pentru jugănire sfînt: Aprilie şi Maiu în primăvară şi lunile Octom- vrie şi prima jumătate a lui Noemvrie, toamna, pentru-că în aceste luni nu e nici căldură, nici ftig prea mare, nici insecte atât de multe, care de preferinţă se pun pe răni.

Altoit din terg. Obiceiul de-a cumpăra altoi în terg e foarte păgubi­tor, şi cu toate acestea el se răspân­deşte tot mai mult. In piaţă se duc de regulă altoi, cari n’au putut fi vân­duţi altminteri. Pomişorii aceştia au fost purtaţi zile întregi şi rădăcinile lor foarte gingaşe au fost espuse fără nici un scut aerului şi luminei. Cumpără­torii unei astfel de marfă perd ori-ce plăcere pentru pomărit, fiind-că planta­rea de regulă nu le succede. De aceea: cumpăraţi pomii din grădină şi nu din piaţă!

Ştiri economice, comerc., jnrid., industr.Dela băncile noastre. »Brădetul* ,

In Orlat. Dep. spre fruct. cor. 263.210.— , fondul de reservă cor. 15.637, profitul net cor. 3922.— .

>Ciuchiceana*, în Ciuchiciu. Profit net cor. 1 9‘>, capital social cor. 3746— .

« Fortuna*, în Rodna-veche. Profit net cor. 8811.39, dep. spre fruct. cor. 180 313.— fondul de reservă cor. 19 528.—

» Unirea« în Vad. Ressrve cor 1770,— . dep. spre fruct. cor. 97,958,— . pro­fitul net cor. 4478.29.

şeală, ştiţi de-ale turnul babilonicile. Căutau sărmanii în sus, căutau în jos, nici pomeneală de cai. Ba în dreapta, ba în stînga, dar’ de loc. Mai cerce­tară p’aici, cercetară pe colo, caii aşi! nici poveste. Umblau bieţii buimăciţi, de-a tărăbuţele de colo până colo, până eată vătavul dete de groapa deşertată, întră iute în ea, copârşeul desfăcut, cu­noaşte feciorul bogătanului, îi ea ine­lul din deget şi sare afară din groapă. Ceialalţi haiduci prinseră o cărăruşe, ce ducea cătră ogrăzi. In cărare zăriră urme proaspete de cai. Merseră pe cărăruşă în jos urmele tot mai bine se lămureau. _ _ _ _ _ _ _ (^ a urma).

De>ale lui Cula.— Ce-’i Ţigane, de ce te-ai mutat

din satul tău?— Nu-’mi plăcea apa.— Dar’ la ceialalţi cum le place?— Ăia au după ce s’o bee.

•Furnica*, In Făgăraş. Fond. de re­servă cor. 75.143, fondul't de pensiuni cor. 19.220.— , dep. spre fruct. cor. 1.050.415.—, profitul net 23.760— .

» Lipovana*, în Lipova. Dep. spre fruct. cor. 588.825— , fondul de reservă cor. 42919.— , profitul net cor. 20.212.—. |

jMunteona«, în Offenbaia. Profit net j cor. 297 54, Reserve cor. 22 080.39, Dep. | spre fruct. cor. 21.022.51. |

» Mureşanul* în M. Radna. Profit net J cor. 9411.36, Dep. spre. fruct. cor. 109276.—

Reservele cor. 6152,— .»Severineana*,societate comercială pe f

acţiuni în Caransebeş. întreprinderea aceasta, j înfiinţată în 1898 a continuat şi în anul • de gestiune expirat a lucra cu suces pe ! un teren, pe care ne-am dedat a vedfe până acum la noi Românii numai perderi. »Seve- reana« cu un capital social de cor 117.000.— , aproape întreg vărsat arată la finele an. 1902 un profit net, de cor. 12.952.53, Fond de reservă cor. 13.430.— .

» Soimuşana* în Şoimuş. Profit cor. 1953 23, Dep. fruct cor. 4970.— , Fond de res. cor 2598.

F O A I A p o p o r u l u i :

Tergul din Bistriţa. Târgul de vite oprit în Bistriţă încă în luna trecută s’a deschis ear’ cu ziua de 18 Apr. de când se pot mîna la tîrg tot felul de vite.

Dela domeniile coroanei. Admini­stratorul domeniilor coroanei din România, dl Kalinderu a dat un circular, în care spune, că de aici înainte dl Dobre Rădulescu, care e bine cunoscător într’ale culturei viţei de viie, pe lângă poveţele ce dă locuitorilor la dife­rite ocasiuni, să le ţină şi câle o conferenţă în fiecare Duminecă sau sărbătoare vorbin- du-le despre însemnătatea culturei viiei, des­pre producţiune şi despre îngrijirea ce trebue a 'i se da.

Sfaturile sale teoretice vor fi însoţite şi de demonstraţiuni practice, pe cari le va face, fie la via Administraţiei, fie Ia acelea ale lo cuitorilor.

Comerciul estern al Ungariei in primul cvartal 1903 presintă la import 8.9 milioane m. m. şi 817.000 bucăţi (51/, milioane m. m şi 200000 bucăţi din Austria),la esport 14 mii. m m şi 1 mii, 473.000 bucăţi (9.4 mii. m m. şi 847.000 bucăţi la Austria). V a ­loarea importului a fost de 286 milioane, a es portului de 296 mii. cor.

Programul esamenului teoretic public ce se va ţină la economia comitatensă Piaţa- târgului de vite nr. 10 (în 6 Maiu 1903) la 3 ore după ameazi eeste următorul: 1. Limba m aghiară. — 2. Aritmetica şi geometria. — 3. Fisica. — 4. Ştiinţele elementare din eco­nomia de câmp. — 5. Ştiinţele speciale din cultura plantelor. — 6 Fomologia. — 7. Ştiin­ţele speciale din cultura şi igiena de vite.

Cărţile de economie, purtate de elevi, caietele lor etc. se espun spre vedere publică. Sibiiu, în 21 Aprilie 1903. Presidentul corni- siunei economice: JReissenbtrger, vicccomite.

FELU RIM I.Hrana ş i munca. O revistă me­

dicală engleză se ocupă îutr’un articol al său cu influenţa ce o are hrana asupra muncii omeneşti. Eată ce zice:

Nr: 17

Soldatul roman, care ştia să zidească drumuri atât de bune şi care, pe când lucra, era armat cu scut greu şi alte arme, trăia numai cu pâne neagră şi vin acru. Superiorii lor aveau mare grijă, ca soldaţii să nu capete altă hrană.. Totodată făceau ei, ca toţi soldaţii, fe­lurite eserciţii corporale. Ţăranul spaniol ,̂ care toată ziua munceşte din greu, ear’ seara dansează până la mezul nopţii^ mănâncă pâne neagră, ceapă şi lubeniţe (pepeni de apă). Muncitorii din Smyrna gem sub o sarcină de mai multe măji metrice şi totuşi ei trăiesc numai cu fructe şi măsline (olive). Muncitorul din India şi China (Kuli) trăeşte numai cit urez şi este mai vânjos decât Negrul^, care crede că nu poate trăi fără mân­cări grase şi fără carne.

RÎS.Câştig ţigănesc.

Se pune odată tovarăş un Ţigan c ie

un Român. Tovărăşia le era un câmpr. în care să samene ridichi.

, Le samănă ei, resar ridichile, se în­tinde verdeaţa pe tot câmpul de-’ţi era dragă lumea să o vezi şi vine vremea- să-’şi culeagă munca şi să o vânză.

Ţiganul ce s'a gândit?...— Eu frunzele le vez, stint verzi,,

sunt frumoase, sânt mari, e câmpul plin... De ridichi... de unde ştiu eu ce e sub pământ acolo? Te pomeneşti câ nu e nimic şi mă păcălesc. Măcar mă aleg cu ceva.

Şi hai să tragă pe sfoară pe Român-Se duce la el şi tura-vura, cum face

el cum drege, spune că el ar vre să aibă ce e d’asupra pământului, iar ce e dedesupt să remână partea Românului.

Românul văzându-'l prost, fireşte, că nu mai putu de bucurie, că câştigă o gră­madă, dar’ se mai prefăcu că nu vrea,, ca să amăgească pe Ţigan bine.

Ţiganul o ţinea una, că el aşa vrea.într’un sfirşit făcură zapis cum că

se învoeşte Ţiganul să ia verdeaţa ce creşte d’asupra pământului, iar Româ­nului se’i rămâie ce se află în pământ.

Şi când le-a fost vremea să le cu­leagă a luat Ţiganul frunzele de n’a putut face nimic cu ele, iar’ Românul a vînduţ ridichile şi a luat o grămadă de bani pe ele, că erau multe şi frumoase.

A văzut Ţiganul că a păţit’o.La anul a pus curechiu. Înainte de

a’l culege, Ţiganul s’a gândit cum se- facă, să n’o mai paţă şi anul ăsta ca-’rt cel ce trecuse. Se duse iar’ la Român şi îi zise:

— Ia hascultă, Românico, m-’ai pă- călăt anul trecut.

— Apoi n’ai vrut tu ? îl întreabă Ro­mânul.

— Ba da, n’am ce zice, dar’ amt iesta nu mă mai păcălesc. Anul ista îţi opreşti dumneata ce e de-asupra pământului, iar’ eu să iau ce e în pă~ mânt.

Şi aşa rămase Ţiganul şi anul ista cu cotoarele curechiului după cum re- măsese anul trecut cu frunţi* ridichilor-

«r. 11 POAIA PO PO R ULU I Pag. 201

CRONICĂ.Sfinţirea noului episcop I. Papp

dela Arad, să va săvîrşi în Slbiiu, la 6 Haiu a. o. prin Eso. Sa Metropolitul şi prin episcopul Popea.

Serbarea în v ie r ii în Viena şi d e­corarea părintelui Boldea. Din Viena ni se soriu următoarele: Şi în anul ace- «ia s ’a sârba» sfintele Paşti aici ou mare solemnitate. Duminecă la 4 ore dimin, i'au celebrai învierea, ear’ sfântul mor mân* a fost ei anul acesta păzit da bra­vii noştri soldaţi ai regimentului 43 A tem enea a luat parte o companie de onoare în oaradă ou musioa militară,

, comandată de dl oăpitan de Jivan. Pom­pos a oalebrat zelosul nostru părinte dl Pavel Boldea, răspunsurile au fo*t foarte îrumo» oântate de corul format din sub- ofioerii reg. 43. Biserioa era ticsită, erau presenţi dignitari militari, civili, colonia întreagă, gentilele dame româna din claustrul »Noua-Dame«, societatea »R o­mânia Jună« «i o mulţime da străini.

Asemenea impunătoare a fost şi *f. lituigie celebrată Luni în 20 1. o.

O sare buourie ne a făcut vestea, că Maiestatea Sa Regale Carol I. a con­ferit iubitului nostru părinte Pavtl Bob \ dea ordinul »Steaua României«, ou ran­gul de oficer, drept recunoştinţă şl re­munerare multor şi grele'o* servilii prestate atât familiilor ofiţerilor români cât gi ataşaţilor si civililor oetiţsni ro mâni aflători In Viena.

OonaWtorul din OarnăuU ro ite fi fericit oă a afiat In persoana dlui Boldea un preot şi Român de model pentru parojhla sa şi cred că îşi va uni şi el urările sincere, precum le-am unii noi ou autorităţile competente militare lao distinoţie atât de mare şi meritată.

Pentru catedrală. In rind cu preo- ţimea, îuvăţătorimea ţi obştaa credin­cioasă înregistrăm institutele finanoiare româneşti, cari din profitul lor destinat spre scopuri oulturale şl d9 binefacere au făcut şl catedralei parte frumuşică. Alăturea cu Albina« (10.000 coroane), »Lipovana« (600 cor.) şi »Oraviţana« (600 cor.), amintite deja, au contribuit la ooiecta catedralei următoarele institute: »Casaa de păstrare« (Sălişte) 1000 oor; »Lugojana« (Lugoj) 300 oor ; »Hăţe- gana“ (Haţeg) 300 oor.; »Zîrăndeana« (Bălţa, oosaitatul Hunedrara) 100 cor.; «Crlşana« (Brad) 100 oor.; »Olteana« (Viştea-inferioară) 100 oor.; »Grăniţerul« (Dobra) 50 cor.; »Bocşana* (Bocşa, oo- uniatul Caraş-Severii>) 50 cor.; »Sălă- giana« (Jibou, comitatul Sâlagiu) 50 cor. »Auraria« (Abrud) cor. 200, »Timiiana« (Timiioara) 200 cor., »Parsimonia« (Bran) 100 oor., »Bihoreana« (Oradea-mare) 50 oor., »Raooţiana« (Şeica-mare) 50 cor., »Mielul« (Poiana) 50 oor., »Dunăreana« (T.-Oubin) 25 oor.

Daruri pentru biserică. Di Teo­dor Popesou, comerciant în Sibiiu, în anul treout a fost donat biserioei gr.- or. din Sabeşulinferior o măsăriţă fru­moasă pe pristol, ear’ în anul aoesta ou ooasiunea «!. Paşti a binevoit a dona 2 lăolii (luminări) mari şi frumoase in va ­loare de oel puţin 30 —40 oor. Primeaaoă mărinimosul donator mulţumită şi pe oalea aoeasta, dorindu-’i totodată, ca bunul D Z9u să ’1 ţină intru mulţi ani ferioiţi. Sebeşul-lnferior, la 25 Aprilie st. n. 1903. Joşi/ Stoica, înv., not. com. parooh. ^

Prom oţia unei d-re de Român. Sâmbătă a fost promovată la gradul de Dr. in medicină la Universitatea din' Budapesta, d-ra Val«ria Curtufu, asis­tentă lângă profesorul Elug, la clinica din Pesta.

Hirotonire. In oursul sfintei li- turgii oficiate Duminecă în biserioa pa- rochială din suburbiul-joiefin, înalt Prea Sfinţia Sa Metropolitul a hirotonit întru ieromonaoh pe archidiaoonul-monaoh Dr. Miron E. Gristea, asesor în senatul bi­sericesc al coasistoriului arohidiecesan.

•La fondul de 20 bani, întemeiat

de »Reuniunea sodalilor români din Si­biiu« pentru aauirarea urai casa cu hală d* vSnzare pe seama meseriaşilor români, au saai oontribuit următorii d-ni:, Cornel Cioran 2 cor., De metr iu Comga,1 cor, Toma Moraresou, si Ioan Moraresou, fiecare câta 50 bani, d-ra Florioa Cioran, Nicolae Istrsti. d-na Ana Istrati, Ilie Neamţu, Septimiu Albini, d şoara Emi­lia Cioran, Dr. Iuliu Greou, Dr. Emil Popp, Costică Petresou, N. Obedenariu, Cornel Roman şi Vio. Tordăşianu, fiecare câte 20 bani. •

Societatea pentru fond de teatru român. Comitetul sooietăţii pentru fotd de teatru a ţinut şedinţă la 3/16 Apri­lie, luând parte preşedintele Ioaif Vul­can, vicepreşedintele Virgil Oaiţiu, se­cretarul Dr. Iosif Blaga, oas*arul Nioo lae Pet >•« Petresm fi membrul Gaorge Dima. Ântâiu s’a luat aot de agendeie curente. Din aceste relevăm raportul oassarului, oare a arătat, că starea oas- aei până în ziua aceea a fost: în nu­măr ar oor. 232 644 59. în efect i coroane 88.420, ou toiul oor. 321.064.56. Institutul de cradiî si economii »Sălăgeana« din Jibou a plătit taxa de membru fundator 200 cor. Di Dr. George Dobrin, adv. în Lugoj, a primit sarcina de bărbat de încredere nl comitetului; asemenea fi dl Elia Traila, advocat şi director de bancă din Oraviţa. S’a deois, oa frun- tafii din Sebeşul-săsesc, unde se va ţină viitoarea adunare generală a sooietăţli, ■ă fie rugaţi a fixa terminul aoelei adu­nări, S’a manifestat dorinţa oa aoeea adu­nare să fie oât mai literară, făc8ndu-se cât mai multe leoturi deasemenea na­tură. Seoretarul dl Dr. Ioiif Blaga s’a însori* pentru a lua ouveatul. E*ta de dorit ca in deosebi tinerimea noastră să useza de ooasiunea aceasta spre a se presanta cu leoturi bine pregătite. Totodată s’a luat hotărirea, oa comite­tul să vină în aj<ito?ul inteligenţei noa­stre din S.-Sebeş, spre a pută aranja ou priiegiul adunării un coaoert-teatru la un nivel posibil înalt.

O nonă bibliotecă poporală. Din Bran nisa «oriu următoarele:

In comuna noastră Şimon (Bran) de un şir de ani am avut numai învă­ţători provisori, aleşi pe câta un an, abea anul trecut am ales învăţător de­finitiv pe dl Viotor Moşoiu, oare îm­preună ou dl parooh I. Moşoiu, a şi în­ceput a sădi simţui de cultură în popo­rul nostru.

Văzând lipsa unei biblioteoi popo­rale, a aranjat în 8/21 1. o a 3-a zi de Paşti, o produoţiune şoolară împreunată cu ioo al oărei venit 'l-a pus basă în- fiinjândei biblioteci; apoi de sucoesul moral înoă a fost mulţumit publioui pre­sant, ascultând la micuţii elevi oum pre­dau dialoguri morale şi deolamări.

Deşi poporul nostru înoă nu ou- noaşte destul scopul nobil oe urmăreşte dl învăţător, şl aşa nioi nu a partioipat la • produoţiune în număr suficient, totuşi produoţiunea a avut şl un venit ourat de 16 cor. 14 bani, cari s’au şi de­pus la »Parsimonia«, sub titlul »Infiin- ţânda bibliotecă poporală din Şimon«.

Deci prin aoeasta li-se aduce mul­ţumită tuturor sprijinitorilor, cari" au oontribuit la sucoesul aoestei produc- ţiunî, rugându-’i ca şi pe viitor să spri- iineaică astfel de loopuri nobile. 1

Abonat 1081.

Dela ourtea împărătească In 2(F Aprilie n. a avut loo la oartea împără­tească din Viena cununia A. S. I Ar- chiducesei Alisabeta Amalia ou princi­pele Alois Liohtenstein. La cununie au asistat M. Sa împăratul cu Aroh’ducele, prinţul Arnulf de Bavarie, rudele apro­piate ale mirelui şi marii dignitari ai curţii împărăteşti.

Neorolog Ditnilfio Coltofeanu, protoprevb iter al traotului Treisoaunelor, după o ecurtă dar' grea suferinţă a adormit în Domnul, împărtăşit fiind ou Sfintele Taine, Sâmbătă la 12/25 Apriliea. o. 10 ore noaptea, în etate de 53 ani.

— Subsorişii cu inima înfrântă de durere, aducs la cunoşticţa tuturor rude­niilor şi cunoscuţilor, oă preaiubitul soţ, tată. frate şi cumnat Şerban Cioran, paroch gr.-or., foet membru b1 mai mul­tor corporaţiuni, după lungi şi grele su­ferinţe a adormit în Dosanul provăzut cu sfintele taine, Mercuri, la 9/22 Apri­lie a. c.t la 1 oră p. m., în etate de 42 ani, în al 18 lea an al preoţiei şi căsă­toriei sale. *

Automatul naibii. Din Graslitz. se scrie despre un cutremur de pământ acompaniat do musică. Nostima întâm­plare este următoarea:

Intr’un birt, era un automat, in oare dacă aruncai 2 bsni, automatul cânta frumos melodis: O! Madonă, co­boară Ia noi! — de Don Caesar de Ba­rau. In preseara cutremurelor de pă­mânt despre cari a sa dat ştiri şi noi, — un oaspe a băgat un ban în automat, dar’ banul s’a oprit în oeva mecanism şi automatul nu s’a pus in mişcare.

Birtaşul nu ştia nimic.Deodată oraşul a fost spăriat de o

«guduire a pământului.Oamenii alergau spăriaţi pe strade.S’a trezit şi birtaşul, şi nevasta lui

şi îngălbiniţi de spaimă, buimăciţi, au alergat in odaia ou automatul. Auto­matul — cânta. In urma cutremurului, banul a căzut pe pendulă şi automatul a început se cânte, înoel, duios, imnul: O! Madonă, — ooboară Ia noi

Birtaiui şi nevasta lui an oăzut în genunchi şi plini de spaimă se rugau lângă automatul sfânt să le ierte păca­tele, oă în veoi nu vor mai pune apă— în vin. *

Stomahul V ienei Locuitorii din Viena consucuâ anual 383 milioane hec­tolitri apă, aproape trei milioane hecto­litri bere, jumătate de milion hectolitri vin şi pe lângă aceste o cantitate mare de alte beuturi. Din vite se taie anual numai pentru Viena: 631.000 mascuri, 320 viţei, 250.000 vite mari, 103.000 oi si capre, apoi se vând 14 mii oerbi şl căprioare, 470 000 epuri, 6 milioane gâşte, raţe, găini etc. Afară de aceste se mai importează cu căile ferate 61/* milioane chlg. oarne de vită, oaia şi oârnaţe, 6. milioane chlg oarne de viţel şi masouri, 31/, milioane chlg. oarne afumată şi mu­rată, 2 milioane chlg. paste, 103 000 chlg, oarne de cerb şi 445 000 chlg. salamă.

9

O domnişoară — cantonier. Lao gară a trenurilor de sud, ruseşti, — aproape de Kiev, s’a făout mai zilele treoute ourioasa descoperire, oă Ale­xandru Rodisohewiky, cantonierul, — este femee. Cu patru ani înainte, intrase in serviciul gării un muncitor tinăr, care prin diliginţa lui a înaintat repede. După doi ani a cuprins locul unul cantonier oare murise. Mai zilele treoute, s’a con­statat, în tre împrejurări curioase, oă tine- rul cantonier este fata unui înalt func­ţionar de stat, a studiat lioeul şl e ab­solventă a facultăţii de medicină. Pe urmă, a fost câtva timp învăţătoare la sate, apoi a dispărut. S’a îmbrăcat Itt haine de bărbat şi s’a aplicat camunoi- tor la staţiune. Motivul — nu se ştie*.

Pag. 202 F O A IA P O P O R U L U I m 17

Sch im bare , î n red a cţie* Cum sttitorilor le taft cunoscut, radaotorul actstéi foi, dl friotor Laeăr, a fost osân­dit la temniţă dt 4 lunt pentru „O a - iru l d e P a ş t i“ , alăturat la *Foaia Poporului*. Dînsul a plecat la Seght- din, Miercuri seara f i înainte de a întră în temniţă ne a adresat din St ghtdin următoarea scrisoare:

Numerul de tafă al »Foii Po­porului< e numai în parte redactat de mine, căci am fost constrim prin sentenţa tribunalului din Cluj a-m i încrpe osânda, ce *mi-a fost dictată pentru publicarea schiţei biogra­fice a lui loan Buteanu, publicată in » Darul de Paşti*. ■

Sünt mândru, căpătimesc pen­tru Butrnnu, în veci pomenitul to- vareş al neuitatului Avram Iancu. Cea mai frumoasă mângâiere în singurătatea temniţei voiu ave, dacă iubiţii cetitori ai »F o ii Poporului* îşi vor arăta şi mai departe dra­gostea dovedită până acum faţă de această foaie.

Seghedin, în preajma intrării în temniţa de stat, 30 Aprilie 1903.

Victor Lazăr.

In legătură ett aceasta vestim, că de azi încolo redactor al foii, în locul dlui Lazăr, va fi dl Silvestru Moldovan.

«

Decorat Din Alba-InHa ni eo sorié: Corporarul Nándor MüUcr dia batalionul de pioneri isr. 2, staţionat în Alba Iuiia, a fost decorat în 80 Aprilia n. din prrtea locurilor mpi înalte mili­tare, prin dl general Emil Nestor, dupăo frumoasă voibirc. cu crucea de argint pentru merite militare. Se ştia oă în Ianuarie a. o. a eşit MurSşul, oprindu se gheaţa intre comuna Mieoreac şi Belghiu, cu oare ocasinne numitul corporal a scăpat dela moarto un soldat căzut în apă. Numitul corporal e băisş din Pe- iroşeni.

m„ T r ib u n a “ a în c e ta t . în nu­

merul de Mercuri foaia » Tribuna* ve- sitştf, că inneatá de a eşl. Causa ests, că in procesul p tr tractat în Februarie a fost pedepsită cu 11 m ii cor. şi aşa ’ i-8'a luai întreagă cauţia, fără de oare nu-'i iertat s i iese.

Tot în acel nr. inse sé vesteşte, că In cutend va eşl o nouă foaie, ase­menea »Tribunei*.

•

Regele în Bănat Programul ma­nevrelor împărăteşti, ce «e vor ţine în toamna aceps’e în ţinutul Radnn-Lipovs, 8 dr ja stabilii. La aoeste msnevrfi vor lua parte corpul 7 de armată din Timi­şoara $i f 5 12-lea din Sibiiu, sub con­ducerea comandanţilor de corp Schwi- iztr şi Probst. Maiestatea Sa Regele şi arclrducele Frpnoisa Ferdinand vor sosi în Ntiidorf (com. Timiş) în 1 Septem­vrie a. şi vor petrece acolo 10 iile ca oaspeţi ai contelui Róbert Zaelénszky. Roîntosrcprea la Viena se va face în 10 Septemvrie. S’au începui deja pregăti­rile de lipiă pentru manevrele cele meri.

•Lupta dintre m arinarii 9i sol­

daţii ruşi. Telegramă din Petersburg: Lupta oare s’a petreout la Kronstadt între marinarii şi loldaţli ruşi, a fost mai teribilă de cum s'a anunţat

Au luat parte la luptă 12 mii de oameni, s’au smuls peirile de pe stradă, i ’au dărîmat oase întregi. Inzadar pom­pierii, cari alergaseră la faţa looului, au »runcat apă ou pompele asupra luptă- lorilor« Colonelul Stoianoff, directorul poliţiei, a trebuit sfi fie transportat de

acolo, fiind serios rănit la oap. Alţii înalţi oficieri au fost deasemenea răniţi. Trupele au tras focuri oarba. Lupta a încetat atunci. De pe torsul Inptoi au fost ridicaţi mulţi morţi f i răniţi.

«

Zăpezi da doi metri, oameni în ­gheţaţi. Din Germania, Austro-Ungaria, Italia şi Franci» oortinuâ a veni ştiri relative despre frignl oa domueşta în acele ţări La Mşgdeburg viscolul a dă- rimat turnuri da biserici. Ln Siettin, zăpada căzută a întrerupt circulaţia tramvaielor. La Postn zăpada cSzutft se ridică la o juraStatf? metrn, par’ în locurile nandăpoitite la un m ^u înă- ţisae Oommr.iaţia tqtagrafioă ’şi tele­fonică a foet întreruptă, mn‘ multe tro­nuri nu f ’ it înz^pezits. Lumaa din lo­calitate zfce că de pp? da zilo nioi o iarnă nu a foat atât de grea ca aceasta din luna Aprilie.

La Oitroms, Breslau şi Dantzig & căzut deaseaenea zăpadă în mare can­titate, şi recoltele din împrejurimi au fost distruse.

In Silesia prusiană « ’au găsit $: persoane îngheţate. La Gittchin s’a îno- molii un tr«n In zăpadă. O femeie nu­mită Zaplada, voind sô meargă în sat a îngheţai pe drum, peste oare căzuse zăpadă la înălţime de doi metri.

Din Ungaria se comunică dea«e~ menea oădere de zăpszi, îngheţuri, fur. tuni. Comunicaţia telegrafică şi telefo­nică a foat întreruptă, trenuri îozăpă- dita în timp de 18 ore. In multe localităţi recoltele de grâne, viile şi ar­borii fructiferi au foet distruse. Pagubele sûnt enorme şi cultivatorii sûnt desperaţi..

In Austria de-aus la Tsplitz — Soho- nau, a căzut zăpadă şi temperatura a scăzut la 5—6 grade sub zero.

1000.00 W k r x M *

KIVONCMALS OrâSSTDT CEWiNHin GUjQOIOISTtN fALLE.

V E R Z E I C H R I S t ■ I l a r 55.000 G « a l s s * i ^ Ş |

D»r fr iiita Oawlnn im ţlSoklitkiln F lll l

l-@009000 Kronen.EpecieU »iad di« Oawinn* wi» folgi eingetlioilt :

Kronen

E fe í 1 PrSsiii nit 6 0 0 0 0 0 Ş i? 1 fi,. I 4 0 0 © « ©Ï 5 I 1 , . ş o o o o © 1 « * . , 100000 « 1 , , 00000” îs 3 , . 8 ® 0 ® 0a £ g 1 . . y o ® o ©s ” » „ „ 6 0 0 0 © ţ . 2 1 . . 5 0 0 0 0 s - , 1 . . 4 0 0 0 0■i.fă 5 » . 8 0 0 0 © • “ a . . » 5 0 0 0■S-s; & . , s s o o o ©1 s 8 . . 1 5 0 0 ©i »o . . lOOOO

® 7 » »& „ . 3 0 ^ 0

4 B 7 , • ^03 , » lOI&O

1 5 S § » • 500140 , » 800

84450 , » 8004850 . . 1704§50 , . ISO

I O O . . IOO4350 , • 80

J l i « - - 55,000^14.459,000

Noroc deosebit lat 6 b 6 k .

Mulţi, mulţi s’au făcut fericiţi prin n o i!

Peste 10 milioane cor. au câştigat iubiţii noştri muşterii dela noi.

Loteria cea mai bogată In şanse, din toată- lumea, e loteria noastră de clase reg. ung. privii, care în curând va începe de nou. Din

110.000 “ 55.000cu câştiguri în bani, deci jumătate câştiguri dinsuma losurilor, conform conspectului de câştiguri, alăturat.

De tot vine trasă la sorţi enorma sumă de; patrusprezece milioane 459.000 coroane în timp de numai 5 luni. întreaga întreprindere stă sufe- controla statului

Preţul, conform planului, pentru losurils< originale la cl. I. este:

pentru o optime (V 8) A- — 75 sau cor. 1.50 „ un pătrar C A ) . 1-50 „ „ 3.— „ o jumătato (VO „ 3.— „ „ 6.— , un I08 întreg (V J „ 6.— „ B 12 —

şi se vor trimite cu rambursă, ori pe lângă pri­mirea înainte a preţului. Planuri oficiale gratis.. Comande pentru losuri originale rog a se trimite: până la

O Maiu a. c.cu deplină încredere la

/

A. Török & Comp.,eassă de schimb (bancă

Budapesta,în Ungaria cea mai mare întreprindere pentru vénzarea în detail a losurilor

loteriei de clase. DespSrţSmintele loteriei de clase ale

colecturei noastre principale: Centrala: Theresienring 46/a.

1. Waltznerring 4.2. ffluBemnring ÎL

______ 3. Ellaabethring 54.SI i -8

Bilet de comandă spre folosire. St. d. A . T ö r ö k & C o m p ., colectori principali, B u d a p e s ta .Rog să trimiteţi pentru I. cL-----Ut...... art|lsal de ti literit! d* olasi reg. aug. prlv. fi planul oficial

Preţul ta cor. _ . ţ n vaţi tasam os nusbirti " i nrsMzk sa Madat putal.

1 A m fterce cm-ct nu • de lipii.

‘

•Nr. 17 FOAIA P O P O R U L U I Pftg 203

prodncţiune in Avrig. »Reuniunea «««leilor române din Avrig« va_ da o itroduoţiune musicală-teatrală în me- mori a marelui George Lazar cu con­cursul unui grup de clerici din sémi- nărui »Andrsian*, în *iua de St George m Aprilie 1903) începutul la 7»/» X e ceara. Venitul curat se va folosi tprv scopuri filantropice.

•f Aurelia Baciu, după suferinţe

erele fi îndelungate. împăriăşită fiindcu sf ^ine, ’9l a dai nobilul S3U *uf,et în mânile Creatorului in 28 Aprilie n. 1903, în »1 20 lea an al vieţii. Rămăşi­ţele pământeşti ale răposatei, s’au aşfzat spre vecînioă odiohnă, in 30 Aprilie n. 1903. după ritul gr.cat, în cisaiterut gr. cat. din Şoinmş. Pe răposata o de­plâng: Basiliu Baoiu, înv. şi soţia Ma- Han.Butta.oa pSrinţi; Lucreţia măr. M Ungureanu, Mărioara, Valéria, Ele- nuţa, Emil şl Victor, ca fraţi fi surori «fi număroase rudenii.

«Inoeroare do atentat contra prinţu­

lu i Bulgariei. »Correspondenz Bu?eau« prim eşte următoarea depefă ofioială din Cannes (sadul Franciéi): Pe ;âad prin­ţul Ferdtnand al Bulgariei, oare deju­nase la Cannes, se întorcea cu trenul la Mentoue, fereastra oupenlui seu a foat spartă ou o lovitură de piatră arunoată dinafară. N’a fo*t nimeni rănit. S’& pornit cercetare.

Stat bun. Cine voefts să samene : Iarbă framoasS,'i-se recomandă să cum­pere amestecul de sămânţă de iarbă de pe insula Margareta şi de promenadă, care îl vinde firma ourţii ees şi reg. a lui E. Mauthner din Budapesta Da 29 de ani vinde Mauthner această sămânţă pentru parcurile Budapestsi şl de p® insula Margareta.

CAR TE A E N G L E Z Ă - R O - . MÂNĂ. Pe sfírifitul séptémánei viitoare va fi gata îndreptarul pentru înviţarea limbei engleze» Americanii • vor pute căpiţa eu preţul de 27 cenţi la societăţile române din Pittsburg, Canton şi Cleveland. Cei din Europa sé trimită banii — 55 cruceri esemplarul — la adresa Victor Lazăr, Szeged, állami fogház, de unde se va dispune espedarea cărţilor. Esemplare nu s’au ti­părit multe, de aceea trebue grăbit cu comandele.

gigy*» Din oau8<x lipsei de spafiu Posta redacţiunii şi administra• ţiutiii se amină pe nrul viitor.

Pentru redacţie şi editură responsabil: Silvestru Moldovan.

Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, sociatate pf acţiuni losif Hsnsobatl

„TIPOGRAFIA“, societate pe aeţii în Sibiiu.Domnii acţionari la „T ipografia“ , societate pe acţii în Sibiiu sflmt

invitaţi prin aceasta, pe basa §-lui 12 din statute la a

Vil-a adunare generală ordinară,care se va ţine în Sibiiu, la 20 Maiu st. n. 1903 la 9 ore înainte de ameazi, în localităţile societăţii (strada Poplăcii nr. 15).

O B I E C T E L E :1. Raportul direcţiuniii.2. Bilanţul pe timpul de gestiune 1 Ianuarie— 31 Decemvrie 1902.3 Raportul comitetului de supraveghere.4. Propunerea direcţiunii pentru licuidarea societăţii.5. Eventuale alte propuneri.S ib i iu , în 3 Maiu 1903. I ^ i r e e ţ i u n e a .

Active Contul bilanţului. Pas 've

Anunţ.„Cassa de păstrare (reuniune)“

in Selişte acoardă Împrumuturi hi- poteoare dela suma de oor. 3000 însus cu 7 % fără altă provisiune sau com­petenţă de scris; ear’ orsditele de oont- ourent cu acoperire de hârtii de va­loare cu 6*3 %• 40 1—8

Din şedinţa direcţiunii ţinută în 23 Aprilie 1903. IMrecţinnea.

508 0410500 —

Casa institutului . . . ................. 35000 —Litere vechi de tipar . . . 7435.51

6691 96

Litere noue . . . . . ................. 868 26. . . 2226.42

10°/0 amortisare . . . . 222.42 2004 —. . . 528 93

476 —Hârtie în magazin . . . ................. 3788 91Librăria în comisiune . . . 7410.40

> • magazin . . . . . 1873.10 9283 50

Debitori . . . . . . . 7814.303628 24

15244 05

87992 96

S ib iiu ., 31 Decemvrie 1902.

George Pop de Băseşti m. P-»vice-preşedintele direcţiunii.

Rubin Patiţia m. P'»

Capital s o c ia l ...................Hipotecă pe casa institutuluiCont c u r e n t .......................Creditori • ............................

40000163621036321267

87992 96

36

60

Iuliu Coroianu m. p.,membru în direcţiune.

estru M oldovan m. p.,membru în direcţiune. director esecutiv.

Subsemnatul comitet de supraveghere confrontând bilanţul present cu registrele, ’l-am aflat în deplină regulă.b r . Teodor Mihali m. p. Dr. D. Ciuta m. p. Gerasim Domide m. p.

J T "TP* iiiirnr

Stropitoare pentru peronospora.Recunoscut ca cel mai bun fabricat, cu garanţie de 1 an, per cassă sau pe catnbiu pentru 1 Noemvrie, recomandă pe lângă

preţuri ieftine

Victor Dahinten,magazin de ferărie în Alba-Iulia, lângă

Fântânăşi 35 3 -10

Adolf O raffius,lăcatuşerie de maşini în Orăştie în piaţa

principală.

Preţuri fixe şi foarte moderate.

Zimmermann & Munk,magazin de piele,

Nagyszeben (Sibiiu) strada Măcelarilor nr; 3.Recomandă depositul lor foarte bine asortat cu tot felul de soiuri

de piele atât străine cât şi din ţeară, precum şi accesoriile pentru păpucărie.

p y Vânzare în mare şi mic. **1Pî Mare deposit de opinci, dar’ numai pentru revenzStori.Comandele, făcute din provincie, se efectuesc solid şi conştienţios pe

lângă rambursă. Ce n’ar conveni se primeşte, fără nici o vorbă, înapoi.

Preţuri fixe şi foarte moderate. 80 4—6

Pag. 204 P O Á I A P O P O R U L U I Nr. 17

Vin (Riessling)de cea mai bună calitate, e de venzare, dela 100 litre în sus, pe lângă preţuri moderate. Informaţiuni la administa- ţiunea acestei foi.

Fer de plug „Bacska“1 buc. dimpreună cu un verf de re-

servă oor. 12.90.La cumpărare de cel puţin 5 buc.

se trimit franco de-adreptul dela fabrică la ori ce staţiune a căilor ferate.

Tot felul de maşini şi unelte pentru cultura grădinii şi a câmpului.

Tulumbe şi stropitori de grădină. Stro­pitori de peronospora cor. 20— .

Traverse, muşama de astfalt pen­tru coperişuri, plăci de isolare, ci­ment de Portlandt, ciment de Ro­man, ţesetnri de trestie pentru stu­

catură, cărbuni de peatră, Koks.

Instrumente pentru toate trebuinţele.Garnituri pentru clădiri, vase de

casă şi bucătărie.

Oarol F. Jickeli,S ib i in . 28 6—

Strada Ocnei nr. 36.Cel mai mare şi mai bine asortat deposit de monumente pentru

mormenturiaproape în toată Ungaria

A

ci •

j* *■'.$** ; í !■' 11**1 ,V»

«*s

I o s i f R o u b i s c h f i k jnn, s c u l p t o r ş i p e t r a r ,atelierul şi depositul sunt situate pe păjţnent-propriu,

Strada Ocnei nr. 36. (SIBIIU—NAGY-8ZEBEN). Strada Ocnei nr. 36.(A se observa bine adresa),

în depositul meu se află în totdeauna lu preţul dela 10—1600 cor. peste 300 de diferite cruci şi monumente pentru mormenturi, de toate felurile de pietri obicinuite precum sânt: granit de Suedia negru-închis, labrador de Norvegia strălucitor ca sedeful, syenit de Suedia şi Bohemia, granit de Silezia, marmoră Cararra, mar­moră de Silezia albă, vânăt-surie şi neagră, precum şi drachit şi peatră de nesip foarte fină şi tare, în toate mărimile şi formele.

• De oare-ce âm cumpărat în persoană o cantitate mare şi aleasă de material, punend deosebit pond pe calitatea cea mai bună, silnt în plăcuta posiţie a putfe purta ori-ce concurenţă atât ce priveşte frumseţa şi ieftinătatea cât şi esecutarea comandelor, despre care lucru se poate convinge ori-şi-cine ar dori. Rog deci pe on. public a mă onora cu comandele sale.

Afară de acestea mai am un frumos deposit de tot felul de lucruri trebuincioase pentru clădiri, pe cari le vfend cu preţuri foarte moderate:Trepte eu dungă rotunzită cor. 6.50. — Trepte fără dungă rotunzită cor. 5.50.

Cu desemnuri şi preliminare de spese stau la disposiţia onoratului public.

Cu stimă

38 Joslf Hioublschek jun,BSUt- Strada Ocnei nr. 36.

DUŞMĂNIEA apărut romanul U U X J D de V . E . Moldovan

Preţul pentru inteligenţi 1 cor., ear’ pentru popor 60 bani.

Spre ştiinţă ICine are trebuinţă de rin plug- eecelent, grapă, maşină de s&m&nat cucu nas,

plug- de săpat sau alte maşini pentu economie să se adreseze cu toată încrederea cătră firma de jos şi se ceară cataloage ilustrate de preţuri şi condiţiunile de plătire.

—^ ^ = = = De mulţi ani de zile se bucură, de cel mai bun renume.21 9—

Fabriea de maşini economiee şi institutul pentru instalare de mori

Andreiu Török, Sibiiu.Post« tipar tMpnnba Iacii