2
Problemele războiului şi păcii au constituit obiect de cercetare pentru şcolile de gândire din toate timpurile, iar înţelegerea sensului şi importanţei lor a presupus apelul la discipline, cum ar fi: politologia, economia, sociologia, psihologia, teoria relaţiilor internaţionale, ştiinţa militară etc. Iniţial, războiul şi pacea au constituit apanajul filozofiei politice, pentru ca apoi să fie abordate în cadrul unei discipline ştiinţifice autonome inaugurată de abia în anii '50 ai secolului XX, cu scopul de a analiza diversele aspecte ale conflictelor şi ale războiului precum şi condiţiile necesare păcii. Secolul XIX consemnează mai multe încercări de a crea o ştiinţă specială care să cerceteze domeniul păcii. A fost nevoie însă de Primul Război Mondial, ca lumea să devină conştientă de crimele şi distrugerile în masă, şi astfel pe lângă Societatea Naţiunilor şi Curtea Internaţională de Justiţie, să apară institute pentru relaţiile internaţionale în SUA şi Marea Britanie, având ca scop cercetarea conflictelor şi războaielor internaţionale, a revoluţiilor şi războaielor civile, precum şi a condiţiilor de instaurare a unei păci mondiale de durată. Al Doilea Război Mondial, precum şi consecinţele acestuia au făcut ca cercetările din domeniul păcii să se impună la sfârşitul anilor '50 ca o reacţie la ideologia promovată de războiul rece. În paralel apare un nou domeniu de studiu, polemologia (studiul războaielor şi conflictelor), care s-a concentrat pe cercetarea sistematică a războaielor şi conflictelor. Scopul cercetărilor nu mai era monitorizarea, delimitarea şi restrângerea fenomenului războiului, ci eliminarea acestuia ca tip de relaţie socială şi interstatală. Evoluţia sinuoasă a relaţiilor internaţionale din perioada războiului rece au impus o lărgire a paradigmelor cercetării din domeniul păcii, dincolo de preocupările anterioare care privea dinamica înarmării, sistemele teroriste, ţinerea sub control a procesului de înarmare şi monitorizarea procesului de dezarmare. Apar astfel concepte noi precum „conflict asimetric“, „conflict de interese“, „conflict latent vs. conflict manifest“, mai ales ca expresie a promovării conceptului de „violenţă structurală“ (Galtung 1969). Cercetările din domeniul războiului şi păcii şi-au lăsat amprenta mai ales asupra ştiinţelor politice, a psihologiei (studiul agresiunii), a teologiei, pedagogiei şi geografiei,

0 ci

Embed Size (px)

DESCRIPTION

conflicte

Citation preview

Problemele rzboiului i pcii au constituit obiect de cercetare pentru colile de gndire din toate timpurile, iar nelegerea sensului i importanei lor a presupus apelul la discipline, cum ar fi: politologia, economia, sociologia, psihologia, teoria relaiilor internaionale, tiina militar etc. Iniial, rzboiul i pacea au constituit apanajul filozofiei politice, pentru ca apoi s fie abordate n cadrul unei discipline tiinifice autonome inaugurat de abia n anii '50 ai secolului XX, cu scopul de a analiza diversele aspecte ale conflictelor i ale rzboiului precum i condiiile necesare pcii. Secolul XIX consemneaz mai multe ncercri de a crea o tiin special care s cerceteze domeniul pcii. A fost nevoie ns de Primul Rzboi Mondial, ca lumea s devin contient de crimele i distrugerile n mas, i astfel pe lng Societatea Naiunilor i Curtea Internaional de Justiie, s apar institute pentru relaiile internaionale n SUA i Marea Britanie, avnd ca scop cercetarea conflictelor i rzboaielor internaionale, a revoluiilor i rzboaielor civile, precum i a condiiilor de instaurare a unei pci mondiale de durat. Al Doilea Rzboi Mondial, precum i consecinele acestuia au fcut ca cercetrile din domeniul pcii s se impun la sfritul anilor '50 ca o reacie la ideologia promovat de rzboiul rece. n paralel apare un nou domeniu de studiu, polemologia (studiul rzboaielor i conflictelor), care s-a concentrat pe cercetarea sistematic a rzboaielor i conflictelor. Scopul cercetrilor nu mai era monitorizarea, delimitarea i restrngerea fenomenului rzboiului, ci eliminarea acestuia ca tip de relaie social i interstatal. Evoluia sinuoas a relaiilor internaionale din perioada rzboiului rece au impus o lrgire a paradigmelor cercetrii din domeniul pcii, dincolo de preocuprile anterioare care privea dinamica narmrii, sistemele teroriste, inerea sub control a procesului de narmare i monitorizarea procesului de dezarmare. Apar astfel concepte noi precum conflict asimetric, conflict de interese, conflict latent vs. conflict manifest, mai ales ca expresie a promovrii conceptului de violen structural (Galtung 1969). Cercetrile din domeniul rzboiului i pcii i-au lsat amprenta mai ales asupra tiinelor politice, a psihologiei (studiul agresiunii), a teologiei, pedagogiei i geografiei, influennd ns i alte discipline precum fizica, biologia, informatica, filosofia, istoria, dreptul i tiinele militare (studii strategice). Ele au afectat ns mai puin domeniul sociologic - din pricina limitrii tradiionale de ctre acest domeniu a noiunii de societate n cadru naional i statal. ncheierea rzboiului rece nu a adus pacea mult ateptat si nici nu a fcut ca lumea s devin mai stabil de aceea, avnd n vedere provocrile noului secol, problemele rzboiului i pcii trebuie s rmn n centrul ateniei, att a cercettorilor, ct i a oamenilor politici. Totodat, existena unei lumi a interdependenelor, determin ca abordarea acestor probleme s se fac n strict corelare cu procesele i fenomenele ce au loc pe plan internaional. Dar vor mai exista rzboaie n viitor? Acceptarea universal a sistemului democratic, tehnicile de management al crizelor, aciunea instituiilor internationale (ONU, OSCE, NATO, UE) vor putea oare pune capt strii conflictuale n care triete omenirea la acest nceput de mileniu? Se va afla oare i sec. XXI, la fel ca predecesorul, sub puterea sceptrului zeului Marte? O succint analiz a dosarelor conflictelor ntrerupte n ultimele decenii, dar, cu o probabilitate destul de ridicat de perpetuare, precum i a celor aflate n plin desfurare n lume la aceast or este n msur s contrazic un eventual rspuns negativ i s potoleasc elanul celor mai optimiti analiti23 . ncercrile de redefinire a mediului de securitate la nceputul mileniului III au scos la iveal factorii majori care pot influena coordonatele viitoare ale pcii i securitii i n acelai timp pot constitui cauze ale viitoarelor conflicte. Inventarierea posibilelor cauze ale acestora demonstreaz pentru nceput att schimbarea naturii acestora ct i 22 Crciun Ioan, Op. cit., p.59-62. 23 http://www.1235.ro/tdetal1123.htmlIftode Florinel Analiza conflictelor internaionale 13 schimbarea formelor de desfurare a lor. Datorit caracterului divers, complex, imprevizibil i multidirecional al noilor ameninri devine dificil adoptarea i aplicarea msurilor de prevenire a conflictelor.