Embed Size (px)
Citation preview
ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA
ARHEOVEST
III1
-IN MEMORIAM FLORIN MEDELEȚ-
Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie
Timişoara, 28 noiembrie 2015
JATEPress Kiadó
Szeged 2015
Editori: Sorin FORŢIU Andrei STAVILĂ Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Aurelian SCOROBETE, http://www.reinhart.ro/ Foto copertă: Aurelian SCOROBETE Această lucrarea a apărut sub egida:
© ArheoVest, Timișoara, 2015 Președinte Lorena VLAD
www.arheovest.com
referință bibliografică
ISBN 978-963-315-264-5
Avertisment
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.
DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.
29
MATERIALE PREISTORICE DIN PEŞTERA BINDER – CHEILE TURZII PROVENIND DIN RĂSCOLIRI ÎN
SĂPĂTURA LUI NICOLAE VLASSA
Cristian Roman*, Sorin Marcel Colesniuc**, Radu Pop***, Constantin Aparaschivei****, Romeo-Alexandru Perlik*****,
Olimpia Gridan******, Silviu Gridan******* * Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, Deva; [email protected] ** Muzeul de Arheologie “Callatis”, Mangalia; [email protected] *** Clubul Sportiv Universitar Politehnica Cluj; [email protected] **** Muzeul Bucovinei, Suceava; [email protected] ***** Clubul Sporturilor Montane Hunedoara; [email protected] ****** Schaeffler România SA; [email protected] ******* Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane; [email protected] Abstract. Prehistoric materials at Binder Cave – Cheile Turzii from disturbed area of Nicolae Vlassa’s excavations. New archaeological excavations at Binder Cave started with the cleaning of the profiles and collecting of the archaeological material spread by “amateurs” archaeologists. With this occasion have been discovered four bone beads (very small) similar to those encountered in the neighboring jewelry workshop at Ungurească/Caprelor Cave. Between the materials discovered with this occasion we have to mention some tooth of a cave bear related with Paleolithic, as well as ceramic fragments related with several civilizations such as: Developed Neolithic – Zau culture; Copper Age – Scheibenhenkel horizon or early stages of Băile Herculane II/III Cheile Turzii and Coţofeni culture phases I–IIIa; Bronze Age – Wietenberg III; Middle Ages. The profile of N. Vlassa’s excavation (that remains open) was destroyed on a 1.5 m portion. Keywords: Binder Cave, cleaning of the profile, archaeological inventory.
Cercetările din Cheile Turzii de la Peştera Ungurească/Caprelor (mai departe Peştera Ungurească) au fost stopate în vederea realizării, în viitor, a unei reconsti-tuiri în peşteră a atelierului de bijuterii. Podeaua excelent păstrată în una din etapele timpurii oferea toate detaliile privind structura de lemn a acoperişului, de forma unui baldachin, menit a proteja atelierul şi pe meşteri de picăturile ce cădeau din tavanul peşterii. Al doilea obiectiv, prevăzut mereu în proiectul de cercetare, a fost Peştera Binder1. În preistorie, între cele două puncte erau urmele unor cărări (Fig. 1), astăzi
1 RepCluj, 1992, s.v. Mihai Bărbulescu, p. 103-105 şi bibl.; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, fig. IIIe.14; Colesniuc, 2014, p. 62.
30
fiind practicabile doar cu echipament special. Cărarea spre Peştera Ungurească a fost întreţinută datorită punctelor de ascensiune alpinistă din peşteră.
Ambele peşteri sunt la baza unui perete înalt, numit Peretele Vulturilor la Peştera Ungurescă şi Colţul Lat sau Rotunjit (Fig. 3). Fiind cea mai apropiată peşteră situată pe aceeaşi parte, cu depuneri similare cu cele din peştera cercetată de noi anterior, era firesc să se efectueze o săpătură pentru compararea stratigrafiei şi a materialelor, pentru a înţelege mai bine semnificaţiile locuirii şi mai ales dacă locu-irea din vremea orizontului cu toarte pastilate a fost sezonieră, determinată tot de prelucrarea bijuteriilor.
Fig. 1. Localizarea Peşterii Ungureşti.
Spre deosebire de Peştera Ungurească, accesul este mai scurt până la vale, distanţa mai mică, dar la fel de dificilă, poteca nefiind umblată.
Deoarece la Peştera Ungurească cea mai dificilă problemă era transportul pământului pentru a fi cernut și spălat, în urma discuţiilor cu cei doi speologi-alpi-nişti, Romeo-Alexandru Perlik (Predeal) şi Radu Pop (Cluj), am convenit ca în această campanie să organizăm transportul pământului cu alte mijloace decât cu ruc-sacurile, aşa cum am procedat în campaniile precedente. În ultima perioadă cercetă-rile au fost sponsorizate de persoane fizice (prin participarea fostelor echipe pe banii lor), de colegi de la Viena (Prof. Dr. Gerhard Trnka) şi de conducătorii şantierului, iar anul acesta sprijinul oferit de Muzeul Brukenthal nu mai era posibil (echipele lor fiind ocupate pe şantiere la săpături de salvare). Deoarece acum echipa a fost mai
31
Fig. 2. Localizarea peşterii Binder.
Fig. 3. Amplasarea peşterilor Ungurească şi Binder.
32
restrânsă era necesară găsirea altor mijloace de creştere a eficienţei, în care trans-portul pământului era prioritar.
Beneficiind de sponsorizări de la SC IG Consult SRL din Braşov, prin bună-voinţa Managerului Dolcan Ovidiu, am început organizarea şi amenajarea coborârii materialului arheologic pe cablu, locul fiind mai favorabil ca la Peştera Ungurească, distanţa fiind mai scurtă şi vizibilitatea directă. Proiectul ales de Romeo-Alexandru Perlik şi Radu Pop (ambii de la cluburi de speologie şi care în campania din 2012 au contribuit la transportul materialului din Peştera Ungurească), urmărea uşurarea muncii. Pentru cercetarea nivelurilor de locuire din peşteră, pentru degajarea lor, tre-buie cernute şi transportate câteva tone de pământ, care trebuie apoi spălat, materialele sortate şi prelucrate. Profitând de o văioagă, care are o descindere în curbă spre poteca din Chei, speologii-alpinişti au găsit posibilitatea amplasării unui cablu pentru cobo-rârea pământului cernut în peşteră prin site mari.
Fig. 3a.
Coborârea sacilor cu pământ se face controlat cu o coardă pentru a nu mări viteza de coborâre, având prevă-zută o haltă intermediară pentru siguran-ţă, control şi reducerea vitezei.
Reluarea săpăturilor în Peştera Binder din Cheile Turzii a început prin curăţirea profilelor şi adunarea materia-lelor răscolite de “amatorii” de arheolo-gie. Cu acest prilej au fost recuparate patru mărgele de os, de foarte mici dimensi-uni, similare celor din atelierul de biju-terii din Peştera Ungurească/Caprelor, din vecinătate2.
Sondajele (Fig. 4). Din planurile lui Nicolae Vlassa, realizate cu ocazia primelor două campanii (1965–'66), rezul-tă că în vremea respectivă se mai putea observa săpătura lui Andrei Orosz ampla-
sată pe mijlocul peşterii (Fig. 4), dar nu era un alt sondaj sau groapă (Fig. 4) mai spre sud, marcată de noi pe planul lui N. Vlassa ca “groapă sau sondaj”3.
Stratigrafia (Fig. 5). Deşi nu este importantă în acest moment, deoarece materialele cele mai interesante în cea mai mare parte nu provin din complexe, ea ne oferă posibilitatea încadrării materialelor.
2 Piciu et alii, 1996; Bindea, Sângerean, 1996; Biagi, Voytek, 2006; Lazarovici Gh. et alii, 2012; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2008; 2009a; ş.a. 3 Este posibil să fie vorba de săpătura realizată de Dumitru Berciu şi Ioan-Alexandru Aldea, materiale rezultate fiind depozitate la Alba Iulia (Lazarovici Gh., 2012, fig. 5, 10-11; Lazarovici C.-M, Lazarovici Gh., 2006, fig. IIIe.14; Colesniuc, 2014, p. 62 şi urm.).
33
Fig. 3a–3b. Traseul pentru cablul necesar coborârii
materialului arheologic și pământului cernut.
Fig. 4. Peştera Binder, planul
sondajelor.
La baza stratului de cultură, ce coboară la peste -1,90–2 m, sunt două niveluri cu puţine materiale arheologice (dinţi de urs), marcate drept 6a cele de culoare mai brună şi 6b cele mai gălbui, ambele cu pământ galben şi cu pietre pro-venind din bolta peşterii. Pentru stratul mai de sus (niv. 6a), culoarea brună pro-vine de la depunerile dintr-o perioadă rece, foarte probabil ultima glaciaţiune. N. Vlassa amintea urme de vetre paleo-litice, la care noi nu am ajuns încă. În repertoriul arheologic al județului Cluj se menţionează că în Peştera Binder au fost descoperite materiale din Paleolitic până în Epoca Romană, ceea ce am găsit şi noi4.
Materilele arheologice recoltate sunt deosebite: câteva măsele de urs de peşteră, din niveluri paleolitice, dar şi din poziţii secundare. Noi am curăţat doar profilul lui N. Vlassa, intervenind cât mai puţin posibil, pentru a nu distruge mai mult din stratigrafie şi a lăsa o zonă mai mare pentru viitoarele săpături în suprafaţă.
4 RepCluj, 1992, s.v. M. Bărbulescu, p. 103-105 şi bibliografia.
34
Fig. 5. Peştera Binder, profil stratigrafic în zona săpăturii lui N. Vlassa.
În nivel se observă pietre mari desprinse din bolta peşterii ca urmare a îngheţurilor şi dezgheţurilor succesive, foarte probabil din ultima glaciaţiune. Din peşteră au fost reţinute 95 de fragmente ceramice caracteristice care au fost intro-duse în bazele de date5. Dintre acestea 15 fragmente aparţineau culturii Zau (Fig. 6a, b4–5), descoperite între adâncimea de -0,85–1,05 m, din nivelul 5; alte 10 fragmente provin dintr-o groapă sau un sondaj anterior, şi aparţin culturii Băile Herculane II – Cheile Turzii (după Petre Roman) respectiv Orizontului cu toarte pastilate sau fazelor mijlocii ale culturii Bodrogkeresztúr; restul de 52 fragmente sunt din profil şi aparţin tot Orizotului cu toarte pastilate. Predomină ceramica uzuală (22 fragmente) şi semifină (17 fragmente), doar 14 fragmente sunt din pastă fină.
Din Epoca timpurie a Cuprului, respectiv cultura Petreşti sunt 17 fragmente, din care doar unul cu pictură (Fig. 7). Din perioada de maximă dezvoltare a meta-lurgiei cuprului, respectiv cultura Bodrogkeresztúr – Toarte pastilate, ceramica este decorată cu incizii lustruite (Fig. 6.2), unele prezintă un decor cu caneluri (Fig. 8, 9) şi, bineînţeles, nelipsitele toarte pastilate (Fig. 9.1, 4, 6). Mai deosebit este un cap de animal cu botul prelung, foarte probabil un cal, după botul lung. Piesa este posibil să fie o protomă aplicată pe o toartă de vas.
5 Constantin Aparaschivei a codificat şi introdus materialele.
35
Fig. 6. Peştera Binder, ceramică: a., cultura Zau.
36
b.
Fig. 6. Peştera Binder, ceramică: b.4–5, cultura Zau; b.1, ceramică şnurată; b.2, 3, orizontul toarte pastilate.
Fig. 7. Peştera Binder,
fragment ceramic, cultura Petreşti AB.
Din perioada târzie a Epocii Cuprului, din vremea culturii Coţofeni, sunt cele mai multe şi bogate materiale. Unele aparţin etapei Coţo-feni I (Fig. 9.5, 11–12), altele etapei Coţofeni II (Fig. 13), la care întâlnim şi decorul încrustat cu pastă albă (Fig. 11–13). Unele motive, cum sunt inciziile late aranjate în căpriori, prezintă analogii în materialele Baden, cele două culturi fiind în bună parte contemporane. La fel poate fi şi cel din Fig. 9.5, deşi descoperiri Baden – Coţofeni sunt doar în Crişana şi mai spre vest6. Cu prilejul unor periegheze în alte peşteri au fost adunate alte materiale dintre care cele mai interesante provin din Peştera Balica Mare sau Cetăţeaua Mare şi pot fi atribuite fazei II a
6 Roman, 1976, p. 153-179 (cu analogiile pentru tipurile de motive şi răspândirea lor); Roman, 2008, fig. XLIV-C.
37
Fig. 8. Peştera Binder, orizontul cu
toarte pastilate.
Fig. 9. Orizontul cu toarte pastilate;
5, Coţofeni I.
Fig. 10. Peştera Binder, idol zoomorf, orizontul cu toarte
pastilate.
culturii Zau7. Pictura din această peşteră s-a păstrat foarte bine, materialele cerami-ce au apărut chiar la suprafaţă, fiind antre-nate de diferite lucrări medievale sau răs-coliri recente ale unor colecţionari de mate-riale arheologice.
Peştera Binder, prin poziţia ei la mijlocul Cheilor, se află în imediata veci-nătate a unui punct numit Belvedere 2 (mai există un asemenea loc cu acelaşi nume în aval, la ieşirea din canion). Din acel punct poate fi supravegheat accesul în Chei, atât în aval cât şi în amonte, dar şi la una din curburile importante.
Din gura peşterii (Fig. 14), înaltă acum de peste 2,5 m, mai înaltă probabil la începuturile locuirii, avem în faţă un impu-nător perete de stâncă. În partea din aval,
în punctul Pă Grădini, am găsit un spaţiu circular curăţat şi înconjurat cu pietre, care are în interior ceramică Coţofeni. Este posibil să fie o locuire sezonieră. În Peretele Uriaş şi la Pripoane sunt numeroase grote şi abriuri, unele cu urme de locuire, cele mai multe foarte greu accesibile.
7 Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2007, fig. IIIe.14, 40; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M. 2009; Colesniuc, 2014, p. 62 şi urm.
38
Fig. 11. Peştera Binder, Coţofeni I.
Fig. 12. Peştera Binder, Coţofeni I.
Fig. 13a. Peştera Binder, Coţofeni I.
Fig. 13b. Peştera Binder, Coţofeni I.
Cum pe Peretele Uriaş sunt numeroase trasee de alpinism în care tinerii învaţă căţăratul şi îşi încearcă abilitatea şi forţa, tot aşa trebuie să se fi petrecut lucrurile şi în preistorie, desigur cu alte mijloace.
De la Belvedere 28 un observator putea controla valea spre ambele direcţii, până la ieşirea din Chei. Faptul că meşterii, care lucrau în atelierul de bijuterii din Peştera Ungurească aveau un asemenea punct de pază la o grotă greu accesibilă, este
8 Mai există în aval un alt punct Belvedere 1.
39
Fig. 14. Ceramică din Peştera Balica Mare sau Cetăţeaua Mare.
susţinut şi de descoperirea în vremea cercetărilor lui N. Vlassa a unui schelet uman aproape neacoperit de pământ, surprins de moarte probabil în somn. Dacă socotim cantitatea mare de bijuterii de aur produse (doar 85 erau rebuturile şi cele pierdute în cenuşă) nu e greu de imaginat nevoia de a păstra secretul atelierelor şi amplasării lor. Belvedere 2 controla accesul spre Peştera Binder, dar şi drumul spre Peştera Horna-rilor9, prin punctul Belvedere 2. Spre amonte şi aval imaginile sunt spectaculoase (Fig. 16), în acelaşi timp putem să ne facem o idee cum îşi controlau şi apărau zonele de locuire, atelierele şi meşteşugurile cei din chei.
Datorită unor schimbări climatice pe spaţii largi, care au dus la dispariţia unor mari civilizaţii, cum sunt Cucuteni – Tripilia, Gumelniţa – Kodjadjermen, Sălcuţa, cu aşezări mari, înţelegem preocupările micilor staţiuni care au urmat.
Punctul de observaţie credem că a fost folosit şi de comunităţile neolitice. În Evul Mediu Cheile Turzii au fost folosite ca loc de refugiu şi de apărare,
dovadă sunt peşterile Cetăţeaua Mare şi Cetăţeaua Mică, fortificaţii de la finele Evului Mediu, folosite de răsculaţi.
Odată cu cercetarea Peşterii Binder a început şi un proces mai complex de studiere a ambientului, pentru a înţelege de ce comunităţile preistorice folosesc peş-terile din Cheile Turzii ca locuri speciale. De exemplu, în mai toate peşterile în vre-mea culturilor Zau şi Petreşti este o mare cantitate de ceramică pictată, în vreme ce în imediata vecinătate, în aşezarea Zau din amonte, care se întinde pe câteva hectare pe deal şi după acesta în sud-vestul satului Petreştii de Jos (Fig. 18), s-a găsit multă ceramică Zau, dar nici un fragment pictat. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi în aşeza-rea săpată de Zoia Maxim de la podul peste pârâul Ciurila, dintre Ciurila şi satul Crăieşti, unde s-a găsit multă ceramică, dar fără pictură10.
9 Şi acolo au fost găsite urme preistorice, dar nu sunt amintite; din vremea atelierului de biju-terii: RepCluj, 1992, s.v. Peştera Hornarilor, p. 103; Colesniuc, 2014. 10 Unii susţin că pictura nu se păstrează, dar la Iclod apare în inventarul mormintelor, iar în aşe-zare extrem de rar, iar la Porţ-Corău III pictura apare în aşezare, dar nu în inventarul mormin-telor tot în vremea culturii Zau. Deci este vorba de obiceiuri rituale, care la rândul lor ţin de viaţa spirituală şi social-religioasă.
40
a
b
Fig. 14. a–b. Gura Peşterii Binder şi săpătura lui Nicolae Vlassa din 1966.
41
Fig. 15. Vedere din gura Peşterii Binder spre Peretele Uriaş (în faţă) şi
Pripoanele (în dreapta imaginii) şi Porumbarii (în stânga).
a b
Fig. 16. De la Belvedere spre amonte (a) şi spre aval (b).
Credem că este vorba de elite sau şi de meşteri care, la rândul lor, fac parte din elitele comunităţilor. Asemeni situaţiei de la Lepenski Vir, poate nişte înţelepţi, retraşi în peşteri asemenea sihaştrilor, oameni cu largi cunoştiinţe şi care se mulţu-meau cu puţin trăiau în asemenea locuri sacre. Cheile Turzii sunt un asemenea loc sacru, un sanctuar natural, vizitat în zilele de vară de zeci de mii de turişti11.
11 În una din verile anterioare au fost vândute peste 15000 de bilete celor care au vizitat Cheile Turzii.
42
a
b
Fig. 17. a. de la Belvedere spre aval, Peretele Uriaş; b. de la Belvedere spre amonte.
Rolul expediţiei din acestă campanie era şi acela de a studia care sunt cele mai optime posibilităţi de săpare şi de prelucrare a materialelor.
Pământul recoltat de pe marginea şi din săpătura lui N. Vlassa a fost cernut pe loc în peşteră. El a fost transportat tot cu rucsacurile pe fostele poteci, mai greu accesibile şi nevizitate de turişti. Transportul materialelor şi a pământului cernut nu a fost chiar simplu, făcându-se uneori pe zone cu pietriş (Fig. 20) sau poteci înguste. Baza a fost amenajată pe marginea pârâului Hăşdate, unde a avut loc şi spălarea pământului; au fost folosite site (Fig. 19) cu ochiurile de 1 mm, deoarece unele piese
43
mărunte aveau sub 2 mm.
Silviu Gridan Sorin Colesniuc
Costi Aparaschivei
Fig. 18. Urcuşul spre Peştera Binder (ei au ajuns)
1 2
3
Fig. 19. 1. Înmuierea; 2. Turnarea în site; 3. Spălarea pământului cernut.
După uscarea resturilor spălate a urmat sortarea cu penseta a resturilor de cărbune, micro-obiectelor şi oaselor de micro mamifere; au fost recuperate seminţe de cereale, sâmburi de corn şi alte resturi antracologice ce urmează a fi determinate la Alba Iulia12. Dintre cele mai interesante obiecte amintim alături de mărgele, câteva microlite de silex, obsidian sau cuarţit (lame, răzuitor, aşchii) unele cu urme de retuşare, care au trecut prin sita cu ochiul de 1 cm prin care s-a cernut pământul în peşteră. Câteva artefacte din os (două sule) completează inventarul descoperit în 2015 în această peşteră.
12 Determinările din Peştera Ungurească au fost realizate de Beatrice Ciută (Ciută, 2008; 2012)
44
Fig. 20. Transportul pământului cernut în peşteră şi a materialelor
45
BIBLIOGRAFIA Bindea, Sângerean, 1996
Bindea, Diana; Sângerean, Cristina, Câteva observaţii asupra materialului faunistic de la Cheile Turzii - Peştera Ungurească, În: Acta Mvsei Napocensis, 33, I, p. 477-509.
Biagi, Voytek, 2006
Biagi, Paulo; Voytek, Barbara A., Excavations at Peştera Ungu-rească (Caprelor)(Cheile Turzii, Petreştii de Jos, Transylvania 2003-2004): Preliminary Report on the Chiped Stone Assem-bleges from the Chalcolithic Toarte Pastilate (Bodrogkeresytúr (Layers), În: Analele Banatului, SN, XVI/1, 2 (2006), p. 177-202.
Ciută, 2008 Ciută, Beatrice, Arheobotanica. Ghid metodologic privind pre-levarea procesarea şi interpretarea macroresturilor vegetale provenite din săpăturile arheologice, Ed. Altip, Alba Iulia, 2008, 100 pg., ISBN 978-973-117-146-3.
Ciută, 2012 Ciută, Beatrice, Plant species within the diet of prehistoric com-munities from Transylvania, Ed. Mega, Cluj Napoca, 2012, 144 pg., ISBN 978-606-543-254-3.
Colesniuc, 2014
Colesniuc, Sorin Marcel, Cultura Zau, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 352 pg., ISBN 978-606-598-303-8.
RepCluj, 1992 Crişan, Ion Horațiu; Bărbulescu, Mihai; Chirilă, Eugen; Vasiliev, Valentin; Winkler, Iudita (red.), Repertoriul arheologic al jude-ţului Cluj, Muzeul de istorie al Transilvaniei, Bibliotheca Mvsei Napocensis, V, Cluj-Napoca, 1992, 457 pg.
Lazarovici C.-M, Lazarovici Gh., 2006
Lazarovici, Cornelia-Magda; Lazarovici, Gheorghe, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România, I: Neoliticul, Seria Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, VI, Trinitas – Ed. Mitro-poliei Moldovei și Bucovinei, Iaşi, 2006, 734 pg., ISBN 973-78 34-73-9.
Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2007
Lazarovici, Cornelia-Magda; Lazarovici, Gheorghe, Arhitectura Neoliticului şi Epocii Cuprului din România, II: Epoca Cupru-lui, Seria Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, VII, Ed. Trini-tas, Iaşi, 2007, 465 pg., ISBN 978-973-155-026-8.
Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2009
Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda, Cheile Turzii - Peştera Ungurească/Caprelor: Scheibenhenkel – Bodrogke-resztúr Horizon. Archaeological Excavations 2003-2004, În: Cotiugă, Vasile; Tencariu, Felix Adrian; Bodi, George (eds), Itinera in praehistoria. Studii in honorem magistri Nicolae Ursulescu, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 356 pg., ISBN 978-973-703-484-7; p. 211-226.
Lazarovici Gh., 2012
Lazarovici, Gheorghe, Cronologia absolutã, relativă şi evoluţia culturii Zau, În: Acta Musei Porolissensis, XXXIV, 2012, p. 55-71.
46
Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2008
Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda, The Work-shop for Gold at Cheile Turzii - Peştera Ungurească-Peştera Caprelor. Archaeological Excavation 2003-2004, În: Popoviciu, Elena; Ivan, Mircea (eds), Annals of the Tiberiu Popoviciu Semi-nar of Functional Equations, Approximation and Convexity, Vol. 6, Ed. Mediamira Science Publisher, Cluj-Napoca, 2008, 184 pg., ISSN 1584-4536; p. 153-158.
Lazarovici Gh. et alii, 2012
Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda; Constanti-nescu, Bogdan, New Data and Analyses regarding Gold Metal-lurgy in Romanian Copper Age, În: Apulum, LI (2012), p. 1-21.
Roman, 1976 Roman, Petre, Cultura Coţofeni, Biblioteca de arheologie, 26, Academia de ştiinţe sociale şi politice a Republicii Socialiste România, Institutul de arheologie, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1976, 215 pg.
Roman, 2008 Roman, Cristian-Constantin, Habitatul uman în peşterile din sud-vestul Transilvaniei, Bibliotheca Brukenthal, XXV, Ed. Altip, Sibiu - Alba Iulia, 472 pg., ISBN 978-973-117-154-8.
Piciu et alii, 1996
Piciu, Traian; Lazarovici, Gheorghe; Simihăian, Mihaela; Rela-ţia fosfor - potasiu în straturile neolitice din Peştera Ungurească din Cheile Turzii, În: Acta Mvsei Napocensis, 33/I, p. 565-567.
