Upload
ildy
View
199
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
EVALUAREA SCOLARA
• Evaluarea a fost definitǎ ca ”proces de obţinere a informaţiilor asupra elevului, profesorului însuşi sau
asupra programului educativ- şi de valorificare a acestor informaţii în
vederea elaborǎrii unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor
deciziie”(Terry Tenfrink)
Perfecţionarea sistemului de evaluare vizeazǎ direcţii ca:
• Subordonarea conţinutului verificǎrii şi aprecierii faţǎ de finalitǎtţile şi exigenţele învǎţǎmântului formativ
• Diversitatea formelor şi metodelor de evaluare • Perfecţionarea instrumentelor şi tehnicilor de
verificare a cunoştinţelor şi deprinderilor• Analiza rezultatelor verificǎrii şi reglarea
procesului instructiv-educativ • Ritmicitatea verificǎrii • Motivarea notǎrii
PRECIZARI:
• „de ce evaluǎm?”
• „ce evaluǎm?”
• „când evaluǎm?”
• „cum evaluǎm?”
• „prin ce mijloace evaluǎm?”
• „pe ce bazǎ evaluǎm?”
Evaluarea are douǎ mari funcţii:
• Funcţia de verificare
a cunoştinţelor însuşite, comparând ceea ce se
observǎ cu o normǎ exterioarǎ aşteptatǎ,
cu un etalon referent-
EVALUARE NORMATIVǍ
• Funcţia de sprijinire
a elevilor sǎ înveţe, dându-i prilejul sǎ-si
dea seama ce se întâmplǎ:
ce învaţǎ? cum învaţǎ?
de ce reuşeşte (sau nu) sǎ înveţe?-
EVALUARE FORMATIVǍ
PARAMETRII EVALUAREA FORMATIVǍ
EVALUAREA NORMATIVǍ
Funcţii Îl ajutǎ pe elev sǎ înveţe Verificǎ ceea ce şi-a însuşit elevul
Definiţiiteoretice
InternǎMultireferenţialǎProces temporal creator de efecte de sensDinamicǎComunicare
ExternǎUnireferenţialǎRaportul de conformitate-identitate cu o normǎ exterioarǎ deja existentǎStaticǎInformare
Decizii Reechilibreazǎ Selecţioneazǎ
Actori Elevii Profesorii / elevii
Instrumente Toate instrumentele care permit stimularea, suscitarea, dezvoltarea proceselor cognitive
Relative: note, calificativeBinare: însuşit/neînsuşit; da/nu; 1/0; ?%
Obiecte Procesele sau mijloacele cognitive ce permit realizarea unor produse observabile
Produsele: rezultatele unei competenţe neobservabile în mod direct
Metode alternative de evaluare
• Portofoliul; • Hărţile conceptuale; • Proiectul; • Jurnalul reflexiv; • Tehnica 3-2-1; • Metoda R.A.I.; • Studiul de caz; • Proba practica;• Observarea sistematică a activităţii şi a com-portamentului
elevului; • Fişa pentru activitatea personală a elevului; • Investigaţia;• Interviul; • Inregistrări audio şi/sau video.
Parca m-ati facut curios?!
PORTOFOLIUL
• Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care
profesorul poate să-i urmărească progresul –
în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an
şcolar).
TIPURI DE PORTOFOLII
• Portofoliu de prezentare sau introductiv
• Portofoliu de progres sau de lucru
• Portofoliul de evaluare
Portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări
sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun
în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor,
contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev
de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli.
În alţi termeni, portofoliul este un instrument
care îmbină învăţarea cu a continuă, progresivă şi multilaterală
a procesului de activitate şi a produsului final.Aceasta sporeşte motivaţia învăţării.” (Ioan Cerghit)
Avantajele folosirii portofoliului:
• portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii;
• permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
• evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev;
• dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind autoreflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
• implică mai activ elevul în propria şi în realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine;
Dezavantajele folosirii portofoliului:
• nu poate fi repede şi uşor de evaluat;
• este greu de apreciat conform unui barem strict, deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului.
As dori sa vad portofoliul tau de prezentare, te rog!
• “HĂRŢILE CONCEPTUALE- oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni.” (Horst Siebert)
• Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate.
• PERFORMANŢA depinde de modul în care individul îşi organizează experienţa, ideile, de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora.
Avantajele utilizării hărţilor conceptuale:
• duce la uşurarea reprezentării procesului de învăţare şi în evaluarea sistemelor de cunoştinte
• poate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja existente în mintea elevului
• se deschid pespective către un proces de învăţare activ şi conştient
• stimularea celui care învaţă să acorde atenţie relaţiilor existente între concepte
• facilitează înţelegerea şi cunoaşterea şi uşoara aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică
• permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului • relevă modul cum gândesc participanţii şi cum folosesc
ceea ce au învăţat
Dezavantajele utilizării hărţilor conceptuale:
• solicita timp mai indelungat;
• nivelul ridicat al standardizării;
• rigoarea şi ordinea în care subiectul trebuie sa lucreze.
APLICAŢIILE HĂRŢILOR CONCEPTUALE:
• a stimula generarea de idei; • a proiecta o structură complexă; • a comunica sau a prezenta idei complexe; • a explica modul cum noile cunoştinţe se integrează în
sistemul celor vechi într-un domeniu de studiu; • a crea soluţii alternative unei probleme date; • a analiza şi evalua rezultatele; • a uşura înţelegerea şi a accesibiliza cunoaşterea;• a ilustra modul de percepţie, reprezentare şi gândire a
unei realităţi, fapte, lucruri; • a reprezenta reţelele între concepte şi a diagnostica
lacunele şi lipsa legăturilor între acestea;• în desfăşurarea activităţilor de grup;
Credeati ca-mi trebuie vreo harta ca sa gasesc avionul?
JURNALUL REFLEXIV
• Este o “excelentă strategie de pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”, constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia.
Se urmareste:• autoreglarea învăţării (prin
examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare);
• controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarciniişi a rezultatelor obţinute);
• controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi a cauzelor acestora).
JURNALUL REFLEXIVAVANTAJELE aplicării acestei metode: • este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă
de evaluare ; • elevul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri,
dar şi expectaţiile, exprimându-şi dorinţele şi satisfacţiile;
• Invatatorul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii;
• cunoscând aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere între invatator şi elev, acesta din urmă simţindu-se înţeles şi conştientizând faptul că sunt luate în consideraţie circumstanţele;
DEZAVANTAJELE jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa:
• solicită disciplină;
• notarea cu regularitate a reprezentarilor si a parerilor critice.
TEHNICA 3-2-1
Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei activităţi.
Elevii scriu: • 3 termeni (concepte) din ceea ce au învăţat, • 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în
continuare şi • 1 capacitate, o pricepere sau o abilitate pe
care consideră ei că au dodândit-o în urma activităţilor de predare-învăţare.
Sa fie jurnal reflexiv? Sa fie vreo 3-2-1? Ma mai gandesc!
METODA R. A. I.
• Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor
RĂSPUNDE – ARUNCĂ –INTEROGHEAZĂ
• Se desfăşoară în scopuri constatativ-ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau calificativ.
intrebare
raspuns/intrebare
raspuns/intrebare
raspuns/intrebare
Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a
formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns.
Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi,
comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât
învăţarea cât şi evaluarea.
Sa-l vad eu pe ala care n-arunca mingea?
Constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o
activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare,
observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp
stabilit.
Cu ajutorul acestei metode se poate aprecia:
♦ gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată;
♦ capacitatea de a identifica şi a selecta procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor;
♦ abilitatea de a formula şi testa ipotezele;
♦ felul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite;
♦ conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute;
Raportez, sa traiti!De azi dimineata investighez si
numai asta am gasit!
OBSERVAREA SISTEMATICǍ A ACTIVITǍŢII
ŞI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR
Reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în contextul
activităţilor şcolare.
Informatii referitoare la:
ABILITĂŢI INTELECTUALE:
♦ exprimarea orală; ♦ capacitatea de a citi şi de
a scrie; ♦ operaţiile gândirii: analiza,
sinteza, comparaţia, clasificarea, generalizarea, concretizarea, abstractizarea;
♦ capacitatea de deducţie;
ABILITĂŢI SOCIALE: ♦ capacitatea de a colabora cu ceilalţi;♦ cultivarea de relaţii pozitive în grup; ♦ participarea la negocierea şi
adoptarea soluţiilor;♦ interesul pentru a menţine un climat
stimulativ şi plăcut; ♦ capacitatea de a lua decizii; ♦ toleranţa şi acceptarea punctelor de
vedere diferite de cel personal; ♦ capacitatea de a asculta cu atenţie; ♦ rezolvarea nonviolentă a
conflictelor;♦ asumarea responsabilităţilor;
Instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor
• FIŞA
înregistrează datele factuale despre evenimentele importante din
comportamentul elevului şi din modul
lui de acţiune.
• SCALA DE APRECIERE
sau de clasificare însumează un set de
caracteristici (comportamente) ce
trebuie supuse evaluării
Acum chiar am facut impresie proasta!
Proiectul este o formă activă, participativă
care presupune şi încurajează transferul de
cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi
solicită abordările interdisciplinare, şi
consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.
Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect;
2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă;
3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei;
4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.
Invǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind:
• adecvarea metodelor de lucru, a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse;
• acurateţea produsului; • rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării
lui; • raportul final şi modul de prezentare a acestuia; • gradul de implicare al participanţilor în sarcina de
lucru.
Mai mult ca sigur mami a gresit pe undeva proiectul
asta!
Elevii trebuie avizati asupra:• Tematicii lucrărilor
practice;• Modului în care ele vor fi
evaluate (baremele de notare);
• Condiţiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, unelte, săli de sport).
REGULILE UNEI EVALUĂRI EFICIENTE
• Construiţi o imagine pozitivă despre evaluare!
• Nu utilizaţi evaluarea pentru alte scopuri decât cele pentru care este ea proiectată!
VALENTELE FORMATIVE ALE METODELOR ALTERNATIVE DE
EVALUARE • stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai
conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă; • asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea
priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii; • asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a
cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale;
• asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;
• descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă;
• reduce factorul stres.
BIBLIOGRAFIE
1. Joiţa, Elena- EDUCAŢIA COGNITIVǍ, Ed. Polirom, Iaşi, 20022. Meyer, Genevieve- DE CE ŞI CUM EVALUǍM, Ed. Polirom, Iaşi, 20003. Monteil, Jean- Marc- EDUCAŢIE ŞI FORMARE, Ed. Polirom, Iaşi, 19974. Oprea, Crenguţa-Lǎcrǎmioara- PEDAGOGIE.
ALTERNATIVE METODOLOGICE INTERACTIVE, Ed. Universitǎţii, Bucureşti, 2003
Dupa atata munca, merge o pauza!