,,MAI INSTRUIT, MAI PREGTIT, MAI SIGUR N VIA

INSPECTOR N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC

Cod COR 325723

SUPORT DE CURS

Colectivul de redactare:

Coordonator :- Ing. CATRINAR MIHAIColectiv : Ing. NISTOR GAVRIL Ing. VARVAROI CARMEN

C U P R I N SPrezentul SUPORT DE CURS cuprinde, conform standardului ocupational si a anexei 6 la normele metodologice de aplicare a legii 319/2006, urmtoarele capitole:

UNITATI DE COMPETENTE CHEIEpag. C-1. COMUNICARE N LIMBA OFICIAL6 C-2. COMPETENE DE BAZ N MATEMATIC, TIIN I TEHNOLOGIE8 C-3. COMPETENA DE A NVA31 C-4. COMPETENE SOCIALE I CIVICE 37UNITATI DE COMPETENTE GENERALE 1. DEZVOLTAREA PROFESIONAL 41 2. PLANIFICAREA ACTIVITILOR PROPRII46UNITATI DE COMPETENTE SPECIFICE 3. REALIZAREA ACTIVITAILOR DE PREVENIRE SI PROTECIE51 3.1. ORGANIZAREA ACTIVITATIILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE51 3.2. ELABORAREA DOCUMENTATIILOR NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE553.3. STABILIREA ATRIBUTIILOR SI RASPUNDERILOR LUCRATORILOR, IN DOMENIUL SSM603.4. EVIDENTE SI RAPORTARI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA603.5. CLAUZELE PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC N CONTRACTELE DE PRESTRI SERVICII633.6. EVIDENA ECHIPAMENTELOR DE MUNC I MONITORIZAREA VERIFICRILOR / NCERCRILOR PERIODICE ALE ACESTORA63 4. REALIZAREA SEMNALIZRII DE SECURITATE I/SAU DE SNTATE LA LOCURILE DE MUNC70 4.1. IDETIFICAREA SI STABILIREA ZONELOR CARE NECESITA SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU DE SANATATE80 5. INSTRUIREA LUCRATORILOR N DOMENIUL SECURITII I SNTAII N MUNC82 6. INFORMAREA LUCRTORILOR N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC95 6.1. CONCEPTE DE BAZA REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA95 6.2. CADRUL LEGISLATIV GENERAL REFERITOR LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA97 7. STABILIREA MIJLOACELOR MATERIALE I TEHNICE NECESARE SECURITII I SNTII N MUNC119 8. PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC I A MBOLNVIRILOR PROFESIONALE130 8.1. NOTIUNI DESPRE RISCURI GENERALE SI PREVENIREA LOR130 8.2. NOTIUNI DESPRE RISCURI SPECIFICE SI PREVENIREA LOR IN SECTORUL CORESPUNZATOR ACTIVITATII INTREPRINDERII SI/SAU UNITATII136 8.3. CRITERII GENERALE PENTRU EVALUAREA RISCURILOR141 9. PARTICIPAREA LA CERCETAREA EVENIMENTELOR CARE PRODUC INCAPACITATE TEMPORAR DE MUNC 154 10. VERIFICAREA RESPECTRII PREVEDERILOR LEGALE N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC176 11. MONITORIZAREA ACTIVITILOR DE EVACUARE I INTERVENIE N SITUAII DE URGEN 181 11.1. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA; PLANURI DE URGENTA SI EVACUARE; PRIM AJUTOR181 11.2. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR186 BIBLIOGRAFIE204

Prefa

Descrierea ocupaiei: Inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc, cod COR 325723, i desfoar activitatea n cadrul serviciilor interne/externe de prevenire i protecie sau ca lucrtor/ angajator care se ocup de activitile de prevenire i protecie din orice organizaie, precum i n alte condiii stabilite de reglementrile legale. Activitatea acestuia se desfoar att n locuri de munc aflate n spaii nchise (birou, spaii de producie), ct i n cele aflate n spaii deschise. Securitatea i sntatea n munc reprezint ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc. Inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc se ocup de activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere, n conformitate cu prevederile legale. Inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc realizeaz urmtoarele activiti de prevenire i protecie:- identificarea pericolelor de la locurile de munc;- elaborarea/actualizarea planului de prevenire i protecie i verificarea cunoaterii/aplicrii acestuia de ctre toi lucrtorii;- elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea/aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc;- propunerea atribuiilor/rspunderilor ce revin lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc i verificarea cunoaterii acestora;- ntocmirea necesarului de mijloace materiale i de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc;- elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitii adecvate pentru fiecare loc de munc, asigurarea informrii i instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc i verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre lucrtori a informaiilor primite;- elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii;- ntocmirea planului de aciune n caz de pericol grav i iminent i asigurarea ca toi lucrtorii s fie instruii pentru aplicarea lui;- evidena zonelor cu risc ridicat i specific;- stabilirea zonelor care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc, stabilirea tipului de semnalizare necesar i amplasarea acesteia potrivit cerinelor legale;- evidena ocupaiilor/calificrilor prevzute de legislaia specific, pentru care este necesar autorizarea exercitrii lor;- evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare, testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic;- monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, a instalaiilor de ventilare i a altor instalaii pentru controlul noxelor;- verificarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgen, precum i a sistemelor de siguran;- informarea angajatorului, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munc i propunerea de msuri de prevenire i protecie;- ntocmirea rapoartelor/listelor prevzute de reglementrile legale n domeniul securitii i sntii n munc;- evidena echipamentelor de munc;- ntocmirea necesarului de dotare i identificarea echipamentelor individuale de protecie;- participarea la cercetarea evenimentelor i inerea evidenei acestora;- urmrirea realizrii msurilor dispuse de ctre inspectorii de munc, cu prilejul vizitelor de control i al cercetrii evenimentelor;- urmrirea actualizrii planului de avertizare i a planului de evacuare;- propunerea de clauze privind securitatea i sntatea n munc la ncheierea contractelor de prestri de servicii;- constat starea de pericol grav i iminent de accidentare i particip la luarea msurilor de securitate;- realizeaz control preventiv la toate locurile de munc.Inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc deine cunotine solide privind legislaia de securitate i sntate n munc, se preocup permanent de asimilarea noutilor n acest domeniu i de adaptarea coninutului prevederilor legislative la particularitile proceselor de munc din cadrul ntreprinderii. Inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc dovedete abiliti personale de comunicare i relaionare cu diferite categorii de interlocutori i de lucru n echip, n special n situaia cnd la acelai loc de munc i desfoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi. De asemenea, el dovedete competene cheie n ce privete: comunicarea n limba romn, competene de baz n matematic, tiin i tehnologie, competene informatice, competena de a nva, competene sociale i civice. Totodat, inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc folosete calculatorul pentru a identifica, stoca, prelucra, analiza, prezenta i schimba informaii, precum i pentru a comunica i participa n cadrul unor reele de colaborare prin Internet. El contientizeaz propriul proces de nvare identificnd oportunitile disponibile pentru dobndirea, prelucrarea i asimilarea de noi cunotine i deprinderi. De asemenea, dovedete competene sociale i civice n sensul participrii n mod eficace i constructiv la viaa social i profesional. Inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc ndeplinete urmtoarele funcii majore:- Realizarea activitilor de prevenire i protecie.- Efectuarea informrii/ instruirii n domeniul securitii i sntii n munc.- Prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale.- Participarea la cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporar de munc.- Verificarea respectrii prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc.Nivelurile de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc, necesare pentru dobndirea capacitilor i aptitudinilor corespunztoare efecturii activitilor de prevenire i protecie de ctre inspectorul n domeniul securitii i sntii n munc, sunt urmtoarele: A) nivelul de baz sau B) nivelul mediu.

UNITATEA DE COMPETEN C-1COMUNICARE IN LIMBA OFICIALA

ComunicareaDefinitie: Comunicarea reprezinta procesul de transmitere a informatiei de la o entitate (persoana, institutie, autoritate etc.) numita EMITATOR la o entitate numita RECEPTOR.Bazele comunicariiTransmiterea unei idei (gand), este considerata ca cel mai mic element (unitatea de baza) a procesului de comunicare. La emitator ideea se transpune (se exprima) mai intai in limbaj si apoi in vorbire. La destinatar (receptor) mesajul este preluat de auz, apoi este transpus si interpretat dand astfel forma ideii. In consecinta, numai intr-o situatie ideala, in cazul in care toate aceste secvente se desfasoara absolut perfect ideea pe care o formuleaza receptorul este identica cu aceea care intentioneaza sa o transmita emitatorul la inceputul procesului de comunicare.Desfasurarea procesului de comunicare in directie unica este in sine destul de simplu, putand insa sa apara o serie de tulburari, astfel:

La emitator:Limbajul nu corespunde exact gandirii;Transpunerea ideii este puternic influentata de experienta individuala a emitatorului;Exprimarea este prea putin clara.In timpul transmiterii:Semnale suplimentare sau complementare care modifica semnalul initial;Aparitia factorilor de diminuare a receptiei;Mesajul este deviat in alta directie. La receptor:Nu este captat decat o parte a mesajului;Transpunerea se face functie de vocabularul initial (exista sensuri diferite pentru acelasi cuvant);Ideea este interpretata in functie de modelul propriu de formulare.Acest model simplu arata clar cat de sensibila este comunicarea si cat de dependenta este calitatea ei fata de factorii obiectivi (mijloace tehnice, mediu, conditii de transmitere, factori disturbatori necontrolabili) cat si de cei subiectivi (personalitatea si calitatile individuale ale emitatorului si receptorului). Pentru ca procesul sa functioneze corect si eficient este necesar sa se identifice pentru fiecare situatie in parte obstacolele i factorii perturbatori corectandu-se influenta lor nefasta.Un pas esential spre imbunatatirea comunicarii il constituie aplicarea consecventa a conexiunii emitator receptor, a reactiei inverse (feed beak). Daca nu are loc cu regularitate o verificare a comunicarii printr-o forma de reactie inversa, atunci succesul ramane accidental, intamplator, ocazional. Numai controlul riguros si permanent al rezultatelor transmiterii de informatii si examinarea modului de percepere a mesajelor poate sa conduca la un nivel de precizie.Cea mai comuna forma de comunicare o reprezinta transmiterea verbala a informatiei. Acrasta modalitate este din pacate cea mai ineficienta cale de comunicare din punct de vedere al procentului de retinere a informatiei. Totodata transmiterea orala este forma de comunicare cea mai sensibila la influenta factorilor subiectivi. Comunicarea este unul din elementele cheie in procesul complex de luare al deciziilor. Exista mai multe posibilitati de rezolvare al actului decizional.Dictatura decizia apartine conducatorului, este obligatorie pentru executanti si are un procent foarte mic de acceptabilitate, chiar daca este corecta, adoptarea deciziei se face in cel mai scurt timp.Paternalismul decizia apartine tot conducatorului, dar desi este obligatorie pentru executanti liderul explica (motiveaza) solutia. Procentul de acceptabilitate este ceva mai mare insa, totusi redus. Timpul pentru adoptare si explicare este ceva mai mare dar suficient de scurt.Votul majoritar decizia reprezinta punctul de vedere al majoritatii si este in mod logic acceptata de aceasta dar nu tine cont de opinia minoritatii care este in multe cazuri impotriva solutiei. Timpul afectat este relativ scurt.Compromisul obtinut prin negocieri intre majoritate si minoritate, se adopta o decizie care reprezinta cu preponderenta punctul de vedere al majoritatii, dar care raspunde in parte si intereselor minoritatii. Este necesar un timp ceva mai mare pentru a se ajunge la o solutie.Consensul decizia reprezinta un punct de vedere unanim acceptat. Este o procedura cu rezultate ideale, dar foarte greu de aplicat necesitand un timp foarte mare.Pentru luarea in timp util a celor mai bune solutii este necesar sa se respecte urmatoarele etape:formularea problemei identificarea cauzelor, a conditiilor existente si a factorilor de influenta, clarificarea scopului etc.;prezentarea solutiilor alternative se inventariaza pe cat posibil toate modalitatile de solutionare a problemei;evaluarea solutiilor alternative pentru fiecare solutie posibila se analizeaza avantajele si dezavantajele efectelor aplicarii, durata estimata pentru implementare etc.;alegerea solutiei optime dintre solutiile posibile se alege cea care raspunde cel mai bine asteptarilor referitoare la atingerea scopului, duratei de implementare, resurselor disponibile, impactului scontat etc.;implementarea deciziei se stabileste un program de aplicare cu etape, termene si responsabilitati bine definite;

Evaluarea efectelor aplicarii decizieiO etapa importanta in acest proces il reprezinta programul de aplicare si implementare a deciziei, aspect in care sens se urmaresc:- conditiile necesare ca decizia sa fie aplicata cu succes (personal, nivel de pregatire, resurse financiare si materiale, relatii interumane, mijloace de transmitere a informatiei etc.);- actiunile preliminare care sa creeze cadrul optim necesar aplicarii deciziei (selectie personal, eventuale cursuri de pregatire, aprovizionare etc.);- succesiunea actiunilor din programul de implementare si termenele de rezolvare;- alegerea persoanelor potrivite si stabilirea responsabilitatilor individuale;- posibilitatea de adaptare la schimbarile de situatie aparute pe parcursul actiunii, identificarea unor posibile situatii neprevazute si modul de solutionare.Modalitatea de intocmire a programului de actiune depinde aproape intotdeauna succesul oricarei operatiuni.

JOCUL COMUNICARIISe aseaza pe scaun doi cate doi cursanti, spate in spate. Unul va primi un desen cu figuri geometrice, ca cele din paginile urmatoare, iar celalalt va primi o foaie alba si un creion. Primul cursant va trebui sa-i transmita prin voce celui de-al doilea continutul desenului, iar cel de-al doilea va trebui sa reproduca desenul cat mai exact, numai dupa cele auzite, neavand voie sa vorbeasca. Nici unul din cei doi nu au voie sa intoarca capul. Durata: 10 minute. Dupa terminare urmeaza aprecieri, discutii si concluzii.

UNITATEA DE COMPETEN C-2COMPETENE DE BAZ N MATEMATIC, TIIN I TEHNOLOGIE

IntroducereDezvoltarea tehnologic din ultimele decenii precum si fenomenul globalizrii au determinat instituii si specialiti din ntreaga lume s caute competenele de care are nevoie orice cetean al Planetei pentru a se integra cu succes in viata sociala intr-o economie bazata pe cunoatere care sa asigure dezvoltarea economica, slujbe mai bune si o mai mare coeziune sociala1.Aceast cercetare a fost nceput i pe continentul european mai ales dup ce Consiliul European de la Lisabona din 2000 a recunoscut educaia , instruirea si ncadrarea intr-un loc de munc ca parte integrant a politicilor economice i sociale necesare transformrii economiei Europei in cea mai dinamic economie bazat pe cunoatere. Au fost constituite mai multe comisii care au avut rolul sa elaboreze un Cadru European care sa defineasc noile competene de baza . Acest cadru trebuia sa se refere la Tehnologia Informaiei si Comunicaiilor, la cultura tehnologic, limbi strine, antreprenoriat i abiliti sociale. Activitatea grupului de lucru pentru competene cheie a nceput in 2001 avnd ca obiective principale identificarea noilor deprinderi i cum aceste deprinderi pot fi integrate mai bine in programa colar i apoi meninute i nvate de-a lungul vieii. In cadrul acestei cercetri s-a pus un accent deosebit pe grupurile dezavantajate, cele cu nevoi specifice, abandon colar i educaia adulilor.In acest context termenul de competen se refer la obinerea unui grad de integrare intre capabiliti i obiectivele sociale mai largi de care are nevoie fiecare individ. Studiul Eurydice consider competenele cheie vitale pentru participarea cu succes la viaa social. Multe dintre aceste competene sunt definite ca generice sau transversale. Acestea trebuie s conduc la un management mai eficient al parcursului educaional al fiecrui individ, comunicarea i relaiile sociale si interpersonale i s reflecte trecerea accentului de la predare la nvare.In Raportul de progres al Grupului de lucru B, din 2003, au fost stabilite 8 domenii ale competenelor cheie.Termenul de competene se refer la o combinaie de deprinderi, cunotine, aptitudini i atitudini i includ disponibilitatea de a nva in completarea la a ti cum.Astfel competenele cheie cuprind trei aspecte ale vieii:- mplinirea personal i dezvoltarea de-a lungul vieii (capital cultural): competenele cheie trebuie sa dea posibilitatea oamenilor s-si urmeze obiectivele individuale in via, condui de interesele personale, aspiraii si dorina de a continua nvarea pe tot parcursul vieii;- cetenia activ i incluziunea (capital social): competenele cheie trebuie sa le permit indivizilor sa participe in societate in calitate de ceteni activi;- angajarea intr-un loc de munca ( capital uman): capacitatea fiecrei persoane de a obine o slujba decenta pe piaa forei de munc.O caracteristic scoasa in eviden de Grupul de lucru se refer la faptul c aceste competene trebuie adaptate la cadrul social, lingvistic i cultural al indivizilor.Pentru a veni in sprijinul persoanelor interesate, in ceea ce urmeaz vom face o prezentare general a competenele cheie aa cum au fost descrise in documentul elaborat de Grupul de lucru B al Comisiei Europene Competenele cheie pentru Educaia pe tot parcursul vieii, Cadru european de referin, Noiembrie 2004.DEFINITIE:

Competenele cheie reprezint un pachet multifuncional, transferabil de cunotine, abilitai i atitudini de care au nevoie toi indivizii pentru mplinirea i dezvoltarea personal, incluziunea social i gsirea unui loc de munc. Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfritul educaiei obligatorii i trebuie s acioneze ca fundament pentru nvare ca parte a educaiei pe tot parcursul vieii.

REELE DE CALCULATOARE

CARACTERISTICI , COMPONENTE I TIPURI DE REEA. Tendina actual a utilizatorilor o reprezint folosirea calculatoarelor, nu izolat - punctual, ci cuplate ntr-o reea . O reea de calculatoare poate fi definit ca ,,grup de calculatoare (de orice tip) i periferice care partajeaz resursele, interconectate prin intermediul unui canal de comunicaii. Aceasta permite folosirea n comun, de ctre mai muli utilizatori a resurselor hardware i/sau sofware aparinnd calculatoarelor componente, oferind astfel posibilitatea de obinere a unor sisteme cu un grad nalt de fiabilitate i adaptibilitate . n general o reea de calculatoare are n componen un numr de ,, n calculatoare conectate ntre ele, n care unul dintre ele este mai puternic i gestioneaz activitatea ntregului sistem; el este numit file-server (gestionar-fiiere), iar celelalte calculatoare din reea sunt numite work-staion ( staii de lucru ).

SERVER

Canalul de comunicaie ntre calculatoarele reelei este mediul de transmisie a datelor (satelit de telecomunicaii, unde radio, fibr optic, cablu torsardat, cablu coaxial), fiind reprezentat printr-o legtur punct cu punct sau multipunct . Comunicarea ntre calculatoare se poate face serial sau paralel. Din punct de vedere al ariei de cuprindere, reelele de calculatoare se mpart n trei categorii :* reele locale ( LAN - Local Area Network ), care se ntind pe o distan de cteva sute de metri, n incinta unei intreprinderi sau instituii , impementnd suportul informatic al sistemului informaional al acestora; * reele metropolitane ( MAN - Metropolitan Area Network ), care leag filialele unei companii sau principalele obiective economice ale unui ora; * reele pe arii ntinse (WAN - Wide Area Network ), care interconecteaz centrele informatice la nivel continental sau planetar. Reelele de calculatoare poat fi organizate n mai multe moduri din perspectiva ,, schemei de conectare a calculatoarelor ntre ele . Metoda folosit pentru interconectare poart denumirea de topologie. n principiu exist trei moduri de topologii pentru reelele LAN , dup cum urmeaz:

a) Topologia Ring Topologia de tip ring (inel) presupune conectarea calculatoarelor (noduri ale reelei) pe un canal circular , configurat ca n figura urmtoare:Comunicarea ntre dou noduri se face pas-cu-pas. Avantajele acestui mod de comunicare sunt : toate nodurile sunt ,,egale ntre ele ; intervalul de timp n care va transmis un mesaj dintr-un nod n altul poate fi estimat -de unde utilitatea pentru aplicaii care trebuie s rspund n timp real;- necesarul de cablu pentru conectarea reelei este acceptabil;Dezavatajele acestei topologii sunt date de viteza mai redus dect n celelalte variante de interconectare i fiabilitatea sczut defectarea unui nod duce la blocarea ntregii reele .b) Topologia bus ( magistral )Aceast tip de interconectare reprezint cea mai simpl schem posibil.Preferat n majoritatea cazurilor de utilizatori. Ea presupune un cablu liniar la care se ataeaz toate nodurile reelei. Cnd un nod dorete s comunice cu un altul el va transmite pe cablu mesajul mpreun cu un specificator al destinatarului. Nodul de destinaie va recunoate c este cel de-al partener al comunicrii i va reaciona n consecin. c) Tipologia starMetoda de conectare star ( star = stea ) presupune un nod privilegiat n reea, nod la care sunt conectate toate celelalte. Pentru fiecare staie de lucru exist o linie de comunicaie dedicat prin intermediul creia se comunic cu server-ul. Transmisia ntre dou staii se face prin intermediul server-ului aceast caracteristic implicnd o serie de avantaje cum ar fi :- vitez de transmisie ridicat ;- posibilitatea de rulare a aplicaiilor n timp real ;- cablu de conectare nepretenios, deci cu cost redus.Dezavantajele topologiei star sunt urmtoarele ; - defectarea server-ului face inutilizabil reeaua.- cantitatea de cablu folosit este mare ;- asigurarea interconectrii fizice este complicat. Pe lng aceste tipuri fundamentale de tipologii pot exista i alte metode de interconectare a calculatoarelor dintr-o reea, combinnd cele trei topologii de baz ( de ex. Star-bus , star-ring ). Staii i tehnologii de cooperare n reeleStaii n reelentr-o reea de calculatoare sistemul de transfer date interconecteaz staiile reelei. n funcie de destinaie, staiile pot fi: calculatoare, terminale, imprimante, .a.Calculatoarele unei reele pot fi att servere, ce presteaz servicii altor utilizatori din reea, ct i spaii de lucru calculatoare personale, utilizate n scopuri individuale de ctre fiecare utilizator n parte. La servere se stocheaz informaiile, inclusiv produsele program. Ele presteaz diverse servicii informatice de la acces, gestiune i transfer de fiiere la prelucrarea de loturi la distan i conferine electronice. Un server poate fi dedicat sau nededicat. Serverele dedicate nu pot fi utilizate concomitent i ca staie de lucru, pe cnd cele nededicate pot fi utilizate.Terminalele sunt dispozitive, care permit utilizatorului accesul la resursele reelei, fr a dispune de facilitile proprii de prelucrare i stocare a datelor. Uzual un terminal include un monitor pentru afiarea de informaii i o tastatur pentru intrarea de comenzi i date. Utilizarea unui terminal n loc de un calculator personal, pentru acces la resursele unei reele de arie larg, restrnge n mare msur serviciile disponibile. Tehnologii de cooperare n reele. Interconectarea staiilor n reea este impus de necesitatea cooperrii lor la prelucrri de date. Aceast cooperare poate fi realizat n mai multe moduri. Sunt larg cunoscute patru tehnologii majore de cooperare a staiilor n reele:- stpn-aservit (master slave);- server-de-fiiere (file server);- client-server;- egal-la-egal (peer-to-peer).Tehnologia stpn-aservit, aplicat la dou staii ce coopereaze n reea din care cel puin una este calculator, prevede gestionarea de ctre o staie calculator att a procesului de prelucrare, ct i a procesului de transmisie a datelor ntre aceste staii. Aceast tehnologie a fost implementat mai nti n sistemele de teleprelucrae a datelor. Sistemele respective includeau un calculator sau un complex de calcul la care erau conectate mai multe terminale prin intermediul unor canale de transfer date i a multiplexoarelor de transmisie date sau a procesoarelor frontale.n primii ani de utilizare, terminalele erau simple, realizau doar nite funcii elementare de intrare-ieire a datelor. Deaceea era natural, c att procesul de prelucrare, ct i procesul de transmisie a datelor s fie gestionate la calculatorul central. Aceasta a i determinat denumirea tehnologiei realizate stpn-aservit. Ulterior, chear fiind implementate mini-i-microcalculatoare, conectate n acela mod la calculatorul central, mult timp s-a utilizat tehnologia stpn-aservit deja realizat, mini i microcalculatoarele emulnd, pur i simplu, operarea terminalelor respective. Tehnologia server-de-fiiere prevede partajarea de date (fiiere) n reea, folosind calculatoare servere de fiiere. Fiierele sunt stocate la server de utilizatori i/sau administratorul reelei. Utilizatorul de la staia sa acceseaz serverul de fiiere respectiv de fiecare dat cnd are nevoie de informaiile dintr-un asemenea fiier. Tehnologia client-server este conceput pentru repartizarea eficient a funciilor prelucrrii de date ntre staiile reelei. Un sistem client-server include trei componente de baz: serverul de baze de date (DataBase server numit i back end); aplicaia-client iniiat de staia client, numit i front end, i reeaua de transfer date. Funciile, ce le revin staiilor cooperante, au caracter diferit. Serverul se preocup de gestiunea raional a resurselor pentru multiplii clieni. Staia cient servete pentru relizarea interaciunii cu serverul de baze de date, realiznd i funcii de prelucrare local a datelor. Transferul de date ntre staia-client i server se relizeaz prin reeaua de transfer date. n acest scop att la staia client, ct i la server ruleaz produse program anumite care interacioneaz ntre ele. Modelul client-server prevede distribuirea raional a lucrrilor de prelucrare a datelor ntre staia-cliant i staia-server. La un calculator poate rula un program-client, un program-server sau ambele. Termenul client se refer la partea care a iniiat o tranzacie: staia-calculator sau produsul program pespectiv. Serverul recepioneaz cererile din reea, le examineaz i execut anumite operaii, de obicei accesri de informaii n baze de date i extragerea lor. De menionat, c o parte uneori considerabil a lucrrilor necesare se execut la staia-client, astfel reducndu-se i traficul transferului de date n reea. Diverse aplicaii de tip client-server pot rula pe unul i acela calculator. Un server suport execuia mai multor aplicaii simultan, adic deservirea mai multor staii-client concomitent. Deasemenea, se poate ntmpla ca deservirea cererii unei staii-client s implice mai multe servere din reea. Tehnologia client-server contribuie esenial la dezvoltarea sistemelor deschise, realiznd accesul pentru diverse staii-client la unul i acela server din mai multe posibile. Ea asigur performane mai nalte dect tehnologia server-de-fiiere. Tehnologia egal-la-egal prevede cooperarea ntre staii n mod egal, fr evidenierea uneia sau ctorva staii cu funcii speciale de dirijare, cum este la tehnologia stpn-aservit, fr evidenierea unor servere cu fiiere partajate ntre mai muli utilizatori, cum este la tehnologia server-de-fiiere, i fr evidenierea unor programe-cient i prgrame-servere, cum este la tehnilogia client-server. Fiecare din staiile cooperante, conform tehnologiei egal-la-egal, realizeaz funciile necasere de administrare, procesare, control i prezentare date.Tehnologia egal-la-egal se folosete pe larg n reelele locale mici.

Transferul de date n reeleSchimbul de date ntre staiile reelelor de caculatoare este efectuat de reeaua de transfer de date, numit uneori, pur-i-simplu, subreea. O subreea const din canale de transfer de date i noduri de comutaie, ce opereaz conform unui ansamblu de produse program speciale. La rndul su un canal de transfer date este format din perechea de echipamente de terminaie a circuitului de date (ETCD) i canalul de comunicaie ce le interconecteaz. ETCD asigur acordarea spectral i de amplitudine a semnalelor staiei i a canalului de comunicaie i, de asemenea, veridicitatea necesar a transferului de date. Pentru canalele analogice, funciile ETCD sunt realizate de modemuri.Canal de comunicaie sau circuit de date este mediul fizic prin care se transmit semnalele. Canalele de comunicaie se separ n cadrul liniilor de comunicaie prin multiplexare, utiliznd echipamente speciale. n cadrul unei linii de comunicaie pot fi separate mai multe canale.Liniile de comunicaie pot fi: fire deschise (din oel, din cupru sau bimetalice, fire cablate, cabluri coaxiale, cabluri optice, linii cu microunde i cosmice (prin satelit). Ca exemplu de fire cablate pot servi cablurile telefonice cu fire torsadate. Ele pot conine de la 4, 10 pn la 100 i chiar mii de perechi ntr-un cablu. Cablul coaxial, numit i cablu ecranat, const dintr-un fir conductor de cupru acoperit cu un strat izolator de plastic, ecranat de o plas din srm, acoperit, la rndul ei, cu un strat protector de plastic. Cablurile optice nlocuiesc treptat cablurile coaxiale. Un cablu optic const dintr-o fibr de sticl sau plastic transparent de diametru foarte mic (sutimi de mm), acoperit cu un strat de plastic. Semnalul optic, n form de impulsuri de lumin generate de o surs laser, este transmis prin fibra optic. Cablurile optice pot avea o capacitate foarte mare - mai muli Gbps. Firma MCI (SUA) n 1998 a implementat linii optice de transfer de date cu capacitatea unei fibre de 80 Gbps. n condiii de laborator n cadrul unei fibre au fost formate 512 canale, fiecare din care cu viteza de transfer date OC-48 (2,488 Gbps); adic pe o singur fibr optic se asigur o vitez sumar de transfer date de 1,27 Tbps=1,27*1012bps.Liniile cu microunde opereaz n diapazonul de unde ultrascurte, au capacitate mare i asigur o protecie bun la perturbaii. Ele constau din iruri de staii de retransmisie, plasate n raza vizual direct a antenelor lor (pn la 40-50 km). Se folosesc, dei mai rar, i linii cu microunde troposferice cu raza de aciune a unei staii de pn la 800 km. De o rspndire larg se bucur liniile cosmice linii cu microunde ce utilizeaz retranslatoare instalate pe staii-satelit ai Pmntului.Dup caracterul legturii,canalele de comunicaie pot fi comutabile i necomutabile. Canalele comutabile constau dintr-o secven de segmente, interconectarea n serie a crora se efectuiaz la nodurile de comutaie. De exemplu, canalele telefonice se comuteaz la centralele telefonice. Canalele comutabile se formeaz temporar, pe durata transmisiei de date; ulterior ele se desfiineaz. Canalele necomutabile, numite i dedicate, sunt canale permanente ntre perechea de noduri sau perechea de staii respective ale reelei. Ele sunt mai calitative, dar i mai costisitoare.Nodurile de comunicaie sunt destinate comunicrii canalelor sau a traficului de date ntre canalele reelei. Utilizarea lor permite reducarea numrului de canale i, respectiv, a costului reelei. n funcie de metoda de comutare implementat, exist noduri de comunicare de canale, noduri de comutare de masaje i noduri cu comutare de pachete.Gestiunea datelor cu ajutorul calculatorului a cunoscut o rapida dezvoltare datorita posibilitatilor hardware, care au crescut spectaculos, in ultimul timp. Principalele motive care au stat la baza acestei dezvoltari au fost generate de interfata prietenoasa si de posibilitatile oferite de domenii noi, cum ar fi Internetul, Inteligenta Artificiala. Implementarea unui sistem informatic pentru organizarea activitatilor de protectia muncii presupune existenta unei retele de calculatoare compusa din: -server de gestiune a fisierelor de date: Procesor: Intel Pentium III 866MHz; -Memorie(existent/maximum):256MB/512MB;Hard disk: 40GB; -Sitem de Operare: WINDOWS NT 4.0 Server statii de lucru: Procesor: Intel Pentium II 300MHz; Memorie (existent/maximum): 64MB/128MB; Hard disk: 6GB; Sitem de Operare: WINDOWS 98; imprimante partajate in retea (HP 2100);alte echipamente informatice (benzi magnetice pentru arhivarea datelor, scanere, etc.).O retea de calculatoare reprezinta un mod de conectare a unor calculatoare individuale, astfel nct sa poata folosi n comun anumite resurse. Aceste resurse includ componente de genul unitatilor de disc, fisiere (baze de date), imprimante si echipamente de comunicatie. n plus, reteaua permite o interactiune mai mare si o comunicare mai buna ntre membrii retelei, prin intermediul postei electronice (e-mail), bazelor de date si a altor metode de utilizare n comun a informatiilor de orice fel. Pentru implementarea unui astfel de sistem informatic, necesitatea existentei unei retele de calculatoare este esentiala. Aceasta ofera o securitate mare a informailor introduse i a tranzactiilor efectuate.Dintre avantajele folosirii tehnicilor moderne in procesul de asimilare, testare si monitorizare a respectarii normelor de protectia muncii amintim:- posibilitatea gestionarii rapide si eficiente a fiselor de protectia muncii;- generarea de rapoarte si formulare specifice activitatii de protecia muncii;- amplificarea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate, prin punerea la dispozitia decidentului a unor informatii operative, relevante, intr-un timp foarte scurt;- accesul rapid la informatii privind legislatia in domeniu;- posibilitatea testarii si evaluarii personalului utilizand mijloacele moderne;- comunicarea rapida cu angajatii folosind Internetul si posta electronica (e-mail);- schimbul rapid de informatii intre inspectorii de profil;- automatizarea si eficientizarea unor operatii de birou;- informarea rapida a colaboratorilor utilizand portaluri web ce pot fi accesate de pe orice calculator din retea, precum si din afara acesteia, prin intermediul Internetului.Un alt avantaj important al folosirii tehnicii de calcul este posibilitatea monitorizarii de la distanta a diverselor puncte de lucru si alarmarea in timp util a echipelor de interventie in cazul unui accident.Concluzii Cresterea continua a volumului de informatii si utilizarea tehnologiilor moderne necesita acumularea si intelegerea unui numar tot mai mare de cunostinte si de informatii, de catre tot mai multi oameni. Tehnicile moderne de invatare si testare , pentru a fi eficiente, trebuie sa aiba un anumit grad de interactivitate cu subiectul uman si sa transmita informatia pe mai multe canale (text, sunet si imagine) intr-o maniera asociata. Dezvoltarea exploziva a Internetului si a tehnologiilor Web a creat premisele unor oportunitati si unor noi provocari pentru relatiile dintre oameni. In aceasta noua economie digitala, exista pericolul ca o institutie sa constate ca nu poate face fata avalansei se informatii si ca propria retea Intranet a ajuns la un nivel de saturare, care nu ii mai poate asigura gestionarea eficienta a datelor. Pentru a ramne in business, o astfel de organizatie nu trebuie dect sa implementeze un portal care sa ii permita optimizarea sigura si scalabila a accesului la informatie, precum si o administrare centralizata a tuturor serviciilor prin intermediul unui simplu Browser. Intr-un studiu IDC (International Data Corporation), se estimeaza ca, pna la sfrsitul anului 2003, peste 50% din companiile mari si de marime medie isi vor construi portaluri de corporatie. Termenii calculator sau computer desemneaza un mare numar de sisteme electronice, pornind de la calculatoarele personale si ajungand la calculatoarele de bord din cadrul avioanelor de lupta sau la cele integrate in cuptorul cu microunde sau masina de spalat. In sens general, prin calculator, se intelege un intreg sistem de calcul compus dintr-o multime de dispozitive.Partea principala din acest sistem o constituie Unitatea centrala, care contine elementele de procesare (microprocesor) si stocare a informatiilor (hard disk). Unitatea centrala este considerata in sens restrans ca fiind calculatorul propriuzis, la care se conecteaza dispozitivele periferice: monitor, boxe, tastatura, mouse, scanner, imprimanta.

Dispozitivele periferice se clasifica dupa tipul lor in urmatoarele doua categorii: Dispozitive periferice de iesire - convertesc semnalele electrice din interiorul unitatii centrale in informatie accesibila utilizatorului uman: monitorul, boxele, imprimanta Dispozitive periferice de intrare - convertesc informatiile din lumea inconjuratoare in semnale electrice utilizate de catre calculator: tastatura, mouse-ul, scanner-ul.

Dupa cum am specificat mai inainte, unitatea centrala constituie calculatorul propriusiz. In interiorul acesteia se afla unele dintre cele mai scumpe si importante componente ale calculatorului: microprocesorul si hard disk-ul.

Structura Software

Pentru a putea fi utilizat un calculator mai are nevoie, pe langa hardware, si de alte componente numite software. Software-ul reprezinta un anumit tip de informatie folosita de catre calculator pentru functionarea sa corecta. Imaginativa hardware-ul ca fiind televizorul dv., iar software-ul fiind programele TV. Fara programe TV, televizorul ar fi inutil. La fel, fara software, calculatorul este inutil. Software-ul cuprinde toate informatiile care se gasesc depozitate pe hard disk-ul calculatorului: programe, imagini, texte, etc. Programele reprezinta liste de instructiuni ce sunt citite de catre calculator in scopul indeplinirii unei anumite actiuni. Programele sunt scrise catre programatori folosind tastatura. Indiferent de tipul de calculator pe care il utilizati, veti avea sigur pe hard disk, un program special numit sistem de operare. Sistemul de operare are sarcina de a prelua de la utilizator comenzi, introduse prin intermediul dispozitivelor de intrare, in scopul gestionarii informatiei in interiorul calculatorului. Sistemul de operare se ocupa deasemenea, de buna functionare a celorlalte programe si a tuturor dispozitivelor periferice. Se spune ca sistemul de operare se interfateaza intre utilizator si hardware. Exista numeroare sisteme de operare care se folosesc pe calculatoarele PC, unul dintre cele mai raspandite fiind S.O. Windows al firmei Microsoft.

Lansarea Programelor in Windows

Fara programe (aplicatii) Windows-ul ar fi nefolositor. Din fericire exista o multitudine de programe pentru acest sistem. Prima problema pe care si-o pune orice incepator este modul in care poate rula un anumit program (de exemplu jocul sau programul de tehnoredactare preferat).Se va prezenta in continuare modalitatea de lansare in executie a programelor existente pe calculator.In principal pentru lansarea acestora se folosesc urmatoarele metode: - lansarea de pe Desktop - lansarea din meniul Programs - lansarea folosind My Computer sau Windows Explorer

Lansarea de pe DesktopPentru a lansa un program direct de pe Desktop, trebuie ca pictograma acestuia sa existe pe Desktop. Daca aceasta exista, atunci se va actiona dublu-click cu butonul stang al mouse-ului asupra acesteia:

Lansarea din meniul Programs(Butonul de START)In Windows in coltul din stanga-jos a ecranului se afla un buton pe care scrie Start. Daca se efectueaza click-stanga cu mouse-ul asupra acestui buton va apare un meniu din care se pot selecta diverse optiuni. Pentru a gasi programele Windows, se actioneaza in continuare meniul Programs, si daca este cazul si submeniurile acestuia.

Lansarea folosind My Computer sau Windows ExplorerAceasta metoda este folosita de utilizatorii mai avansati. Ea presupune lansarea initiala a unuia din programele My Computer sau Windows Explorer, urmata de lansarea programului dorit. Pictograma pentru My Computer se gaseste pe Desktop iar cea pentru Windows Explorer in meniul Programs.

Comutarea intre programeWindows este un sistem multitasking, adica are capacitatea de a rula mai multe programe simultan. Pentru fiecare program care ruleaza in memoria calculatorului, Windows pune cate un buton cu numele lui pe bara din partea de jos a ecranului, numita Taskbar. Acest lucru permite comutarea rapida intre programe.Comutarea intre programe este la fel de usoara ca si schimbarea programelor de la televizor folosind telecomanda. Inchipuiti-va ca bara din partea de jos a ecranului este telecomanda, atunci comutarea la alt program se face prin efectuarea unui click cu butonul stang al mouse-ului asupra unui program din taskbar.

Inchiderea AplicatiilorDaca nu mai folositi un anumit program atunci acesta trebuie inchis pentru a nu incetini calculatorul.Inchiderea unui program se face in unul din urmatoarele moduri: Actionand butonul din coltul dreapta-sus al ferestrei Actionand (daca este posibil) comanda Exit din meniul File.

Programe Utile in WindowsWindows include in mod normal un numar de programe folositoare oricarui utilizator. Pentru a ajunge la aceste programe actionati butonul Start de pe taskbar si apoi selectati Programs.

Aici veti gasi, grupate dupa categorie, urmatoarele programe: - programe pentru editat texte: WordPad, NotePad - program pentru editarea imaginilor: Paint - programe pentru intretinerea sistemului: ScanDisk, DriveSpace, Disk Defragmenter - programe pentru multimedia: Media Player - programe diverse: Calculator - mini joculete: Solitaire, Minesweeper, Hearts, FreeCellPentru majoritatea utilizatorilor aceste programe sunt insuficiente. Din acest motiv firmele de software produc programe care sa realizeza aproape orice va imaginati, existand disponibile in momentul actual milioane de programe de calculator:

- programe pentru tehnoredactare: Microsoft Word, Corel WordPerfect, etc. - programe pentru editare grafica: Adobe PhotoShop, Corel Draw, etc. - programe multimedia: WinAmp, CoolEdit, Movie Player, Adobe Premiere, etc. - programe pentru proiectare asistata de calculator: AutoCAD, OrCad, Spice, etc. - programe pentru calcule stiintifice: MatLab, Mathematica, MathCad, etc. - si nu in ultimul rand, Jocuri

LUCRUL CU FISIERELE in WINDOWS

Copierea Fisierelor si DirectoarelorO operatie foarte importanta intr-un sistem de operare o constituie copierea fisierelor si directoarelor, de pe un mediu de stocare pe alt mediu, sau pe acelasi mediu in alt loc. De exemplu se doreste copierea unor fisiere de pe disk-ul C: pe discheta sau tot pe disk-ul C: in alt director. Pentru aceasta operatie se foloseste unul din programele: My Computer sau Windows Explorer, parcurgand urmatoarele etape:

Se lanseaza programul dorit (icon-ul pentru My Computer se afla, deobicei, pe Desktop iar cel pentru Windows Explorer in meniul Programs): Daca ati lansat My Computer, ar trebui sa vedeti o fereastra ca cea din figura urmatoare:

Se observa in figura discurile A:, C:, D:, E: si F:. Efectuam dublu-click cu butonul stang al mouse-ului pe disc-ul de pe care dorim sa copiem fisierele si apoi, daca este cazul, pe directoarele de pe acesta, pana ajungem in directorul care contine fisierele dorite In acest director selectam fisierele si directoarele care se doresc a fi copiate (pentru selectarea mai multor fisiere odata se tine apasata tasta Ctrl in timp se se da click cu mouse-ul) si apoi se alege optiunea Copy din meniul Edit. Dupa efectuarea operatiilor de mai sus trebuie sa va deplasati in directorul in care doriti sa depuneti (copiati) fisierele si sa selectati optiunea Paste din meniul Edit.

Mutarea Fisierelor si DirectoarelorMutarea fisierelor si a directoarelor este similara copierii acestora, diferenta constand in faptul ca fisierele originale sunt sterse. Se realizeaza practic operatia de mutare. Pentru mutare se foloseste ca si in cazul copierii unul din programele My Computer sau Windows Explorer. Va duceti pana in directorul in care se gasesc fisierele pe care doriti sa le mutati. In acest director se selecteaza obiectele care se doresc a fi mutate (pentru selectarea mai multor fisiere odata se tine apasata tasta Ctrl in timp se se da click cu mouse-ul) si apoi se alege optiunea Cut din meniul Edit. Dupa efectuarea operatiilor de mai sus trebuie sa va deplasati in directorul in care doriti sa depuneti (mutati) fisierele si sa selectati optiunea Paste din meniul Edit.O alta metoda de mutare a fisierelor si directoarelor o constituie tehnica drag and drop. Aceasta consta in a selecta, folosind mouse-ul, obiectele care se doresc a fi mutate, apoi fara a se elibera butonul mouse-ului, se trag spre noua locatie, si debia aici se va lua mana de pe mouse:

Redenumirea Fisierelor si DirectoarelorPentru regasirea rapida a informatiilor, fisierele si directoarele trebuie sa aiba nume sugestive. De aceia operatia de redenumire (schimbare a numelui) este foarte importanta. Se foloseste unul din programele: My Computer sau Windows Explorer. Sa presupunem ca ati ales Windows Explorer. Ar trebui sa vedeti o imagine ca cea din figura urmatoare: Selectati fisierul (sau directorul) la care doriti sa-i schimbati numele si apoi selectati optiunea Rename din meniul File.

Crearea de noi DirectoareIn scopul organizarii informatiei se obisnuieste punerea fisierelor in diferite directoare dupa diverse criterii. Pentru a crea un nou director (folder) se foloseste unul din programele My Computer sau Windows Explorer: Se deschide directorul in care se doreste crearea unui nou director. Directorul nou creat va fi subdirector primului, iar primul director va fi director parinte pentru subdirectorul sau. Se actioneaza comanda File > New > Folder. Se completeaza la prompt-ul care apare numele noului director. Stergerea Fisierelor si DirectoarelorOricat de incapator ar fi un disc, la un moment dat el tot se va umple cu informatie. Apare in acel moment necesitatea stergerii informatiei nefolositoare. Pentru a efectua stergerea unor fisiere si directoare se procedeaza astfel: Se foloseste unul din programele: My Computer sau Windows Explorer. Sa presupunem ca ati ales Windows Explorer. Va duceti pana in directorul in care se gasesc fisierele pe care doriti sa le stergeti. In acest director se selecteaza obiectele care se doresc a fi sterse (pentru selectarea mai multor fisiere odata se tine apasata tasta Ctrl in timp se se da click cu mouse-ul) si apoi: se alege optiunea Delete din meniul File sau se apasa butonul aratat in figura, sau se apasa tasta Del.

Observatie: Windows-ul nu sterge propriu-zis fisierele, ci doar le muta intr-un director special numit Recycle Bin. Acest lucru da posibilitatea recuperarii lor ulterioare si deasemenea previne pierderea informatiilor in cazul stergerilor accidentale.

Recuperarea Fisierelor Sterse AccidentalPe Desktop se afla un icon special numit Recycle Bin. Acesta este cosul de gunoi al calculatorului. In mod normal, toate fisierele care se sterg ajung aici. Daca nu se afla nici un fisier in Recycle Bin atunci acesta este reprezentat in mod deosebit fata de cazul in care este ceva aici (vezi imaginile A. si B. din figura urmatoare):

Un fisier sters se poate recupera doar daca se afla in Recycle Bin. Pentru a vedea daca se afla aici se executa dublu-click cu mouse-ul pe icon-ul de pe Desktop. In cazul in care fisierele care se doresc recuperate se gasesc aici, acestea se selecteaza cu mouse-ul si apoi se alege comanda Restore din meniul File.Daca se doreste golirea cosului de gunoi, adica stergerea definitiva a fisierelor ce se gasesc aici, atunci se actioneaza comanda Empty Recycle Bin, tot din meniul File.

Crearea unui nou Shortcut pe DesktopWindows are o metoda rapida de rulare a programelor de catre utilizator. Se poate crea pe Desktop scurtaturi (shortcuts) catre programele care se folosesc frecvent. Aceste shortcut-uri sunt reprezentate sub forma unor pictograme cu o sagetuta mica in coltul din stanga jos. Prezenta sagetii pe un icon informeaza utilizatorul ca respectivul icon reprezinta un shortcut catre un fisier si nu un fisier real. Daca un utilizator sterge un astfel de shortcut cu metoda descrisa la stergerea fisierelor, atunci el va sterge numai acel shortcut si nu fisierul catre care indica.Pentru a adauga o noua scurtatura (shortcut) pe Desktop se procedeaza in felul urmator:- Se da click-dreapta cu mouse-ul pe Desktop si se selecteaza din meniul care apare optiunea New > Shortcut:- Va apare o fereastra in care se solicita introducerea numelui fisierului executabil (.EXE) al programului.- Actionati butonul Browse... pe localizarea fisierului si apoi apasati Next.- Urmatoarea fereastra care apare va solicita denumirea shortcut-ului pe care il veti crea- Dupa introducerea numelui, apasati Next.

In acest moment ar trebui sa vedeti pe Desktopul calculatorului un icon nou. Daca efectuati dublu-click cu mouse-ul pe acesta, atunci se va lansa programul asociat lui.Trebuie stiut ca shortcut-urile se pot crea in orice director aplicand aceiasi metoda ca cea descrisa aici si folosind unul din programele Windows Explorer sau My Computer.

Schimbarea imaginii de pe DesktopSistemul Windows permite punerea unei imagini pe DeskTop. In continuare este descris modul in care se poate realiza acest lucru, sau modul in care se poate schimba imaginea, in cazul in care exista deja o imagine.

Se da click-dreapta cu mouse-ul pe Desktop. Din meniul care apare se selecteaza (si se da click-stanga) optiunea Properties. Va apare o fereastra in care se verifica daca butonul Background, din partea superioara a ferestrei, este adus in prim-plan. In caz contrar se apasa. In aceasta fereastra se observa o lista numita Wallpaper, in care sunt trecute imaginile (fisierele .BMP) existente in directorul Windows. Selectati imaginea pe care o doriti. Daca nu va place nici o imagine de aici, atunci puteti actiona butonul Browse pentru a cauta o alta imagine in alt director. Dupa ce se realizeaza modificarile dorite se actioneaza butonul OK. Acesta are ca efect confirmarea modificarilor si inchiderea ferestrei. Daca se doreste sa se renunte la modificarile facute atunci se actioneaza butonul Cancel.

Schimbarea datei si orei calculatoruluiCalculatoarele PC dispun de un ceas intern de timp real. Acesta are o baterie ce ii asigura functionarea neintrerupta, chiar daca se scoate din priza calculatorul. Sub Windows se poate afla rapid ora exacta privind in coltul din dreapta-jos a ecranului. Pentru ca aceasta indicatie sa fie corecta trebuie ca ceasul sa fie potrivit (setat). Acest lucru se realizeaza parcurgand urmatorii pasi: Se da dublu-click cu butonul stang al mouse-ului peste indicatia din TaskBar:

Va apare o fereastra in care se pot modifica urmatoarele elemente: anul, luna, ziua din luna, ora, minutul si secunda. Dupa ce se realizeaza modificarile dorite se actioneaza butonul OK. Acesta are ca efect confirmarea modificarilor si inchiderea ferestrei. Daca se doreste sa se renunte la modificarile facute atunci se actioneaza butonul Cancel.

Microsoft Word si Microsoft Excel

]Una dintre cele mai frecvente utilizri ale calculatoarelor o constitue prelucrarea textelor. Tehnoredactarea este o modalitate avansat de pregtire tehnic i grafic a unui manuscris nainte de a fi tiprit.Tehnoredactarea computerizat presupune existana calculatorului, mpreun cu dispozitivele periferice aferente, i a unui sistem logic de prelucrare, alctuit din programul dup care funcioneaz calculatorul pentru a realiza prelucrrile dorite.Acest program sau sistem de programe, specializat n operaiile de tehnoredactare, este numit "procesor de texte"(word processing) sau "editor de texte".Excel produs al firmei Microsoft esta destinat tratrii datelor n form tabelar(aa numita foaie electronic de calcul - Spreadsheet) ct i prezentrii grafice a informaiei.Pe lng aceasta Excel este dotat cu o funcie pentru tratarea datelor tabelei ca baz de date. EXCEL este un pachet de programe, care servete pentru prelucrarea datelor organizate n form de tabel.Lansarea lui Windows i Excel Sistemul lanseaz n mod automat W95.n W95 vei identifica butonul Start, pentru a rula programul Excel pornii de la acest buton. Plasai cursorul mouse-ului pe butonul Start i efectuai clic pentru al selecta. Apoi n continuare n acelai fel selectai Programs>Microsoft Office>Microsoft Excel.Programul va fi lansat i pe ecran va aprea o foaie de lucru goal.Aceasta este reprezentat printr-o fereastr document ntitulat Microsoft Excel Book 1.Structura ferestrei Excel:1. Bara de titlu2. Bara de meniuri3. Bara cu instrumente standart4. Bara de formatare 5. Bara formulelor6. Spaiul de lucru7. Bara cu denumirile foielor de calcul8. Bara de stare9. Barele de derulare vertical i orizontal.Ce trebuie s tii despre o foaie de lucru. O foaie de lucru este alctuit din mici zone dreptunghiulare numite celule. Celulile snt dispuse pe rnduri i coloane. Coloanele snt etichetate de la stnga la dreapta cu literele de la A la I, rndurile snt numerotate, de sus pn jos, cu numerele de la 1 la 16. Fiecare celul din foaie este unic determinat de litera coloanei i numrul rndului pe care se gsete de exemplu:A1. Acest indicator se numete adresa celulei. Celula n care suntei poziionat la un moment dat poart numele de celul activ i este nconjurat de un contur.Selectarea unei celule.n Excel va trebui s selectai celula n care dorii s scriei i apoi s introducei date n aceasta. Selectara se face prin efectuarea unui clic pe celula dorit.Introducerea datelor.Asigurai-v c avei marcat celula dorit i tastai n ea numerele necesare. Cifrele sau datele numerice au aprut i n bara de formule situat imediat deasupra foiei de lucru. La captul di stnga al acesteia sunt plasate 4 butoane printre care x- are semnificaia "cancel"(=Esc) i ? - are semnificaia "enter" sau "confirm".nsumarea valorii numerice. Dup ce ai introdus mai multe date n foaie a sosit momentul s le nsumai. Se procedeaz astfel: 1. Efectuai clic pe celula care va conine totalul.2. Efectui clic pe butonul AutoSum aflat n bara de instrumente.3. n bara de formule efectui clic pe butonul ? pentru a accepta formula introdus de AutoSum.Totalul va fi nserat n celula selectat.Salvarea foaiei de lucru.1. Selectai File>Save,2. Pe ecran apare cutia de dialog Save As. Programul stabilete m mod automat numele de fiier BOOK 1. Dvs putei tasta numele dorit n caseta de editare File Name.3. Efectuai clic pe butonul Save.Dac deja ai dat un nume fiierului registrului dvs, nu mai esta nevoia s utilizai comanda File>SaveAs. Putei salva fiierul printr-un singur pas: efectuai clic pe butonul Save din bara de instrumente. Prsirea programului.File>Exit.Redeschiderea unui registru. File. n partea de jos a meniului File ntlnim o list a celor mai recente fiiere cu care ai lucrat. Eectuai clic pe fiierul dorit pentru al redeschide. Dac acest fiier nu apare n lista respectiv, selectai Open din meniul File. Vei ntlni o cutie de dialog Open de unde putei selecta numele de fiier dorit.Formatarea datelor. Putei modifica formatul numeric al unei celule sau a unei zone ntregi selectate efectund clic pe unul din cele 5 butoane n bara de instrumente ($,% ,. a.).Aa putem formata nr ca valori monetare. Modificarea formatului celulei n cel de dat calendaristic se efectueaz astfel: Format>Cells(ne pune la dispoziie cteva grupuri de opiuni)>Number>Date>Type>OK. Astfel putem tasta datele ntr-o varietate de formate, ns dup ce apsm Enter, datele vor fi afiate dup manera selectat. Opiunea Format Cells poate aprea i prin apsarea butonului din dreapta a mouse-ului.Selectarea unui domeniu. Un bloc de celule poart denumirea de domeniu. Selectarea se efectueaz prin meninerea butonului apsat n timp ce deplasai mouse-ul pe foaie.n loc s efectuai selecia prin deplasarea cursorului, putei urma paii de mai jos: meninnd apsat tasta Shift efectuai clic pe celula de ex. H14(prin acest procedeu selectai zona A1:H14). Putei selecta mai multe celule sau domenii - chiar dac acestea nu sunt adiacente - pentru ca apoi s operai un singur set de modificri ale aspectului: efectuai clic pe celule meninnd apsat tasta Ctrl.Etichetarea coloanelor.Se efectueaz prin tastarea etichetelor, apsnd dup fiecare dintre acestea Enter(Ex:Magazine,vnzri,simestre).Registrul nostru ar fi mai atractiv dac etichetele ar fi situate n centrul celulelor. Se obine cu ajutorul butoanelor (aliniere la stnga,centrare, aliniere la dreapta) din bara de instrumente.Atribuirea unui nume foii de lucru. La baza ecranului documentului observm rnul de taburi. Fiecare tab reprezint o foaie din registru. nainte de a salva registrul putem nlocui numele foii Sheet 1cu unul mai sugestiv (magazine,vnzri).Se procedeaz: 1. Dublu clic pe Sheet 1.Va aprea cutia de dialog Rename Sheet .2.Tastm numele dorit.4. OK. Noul nume va aprea pe tab-ul corespunztor foii.Introducerea unei formule.1. Selectm celula.2. Tastm fomula (Ex: =E3-C4+D4)3. Efectum clic pe butonul de confirmare.Rezultatul acestui calcul este trecut n celula selectat.n urma efecturii unei formule pot aprea o mulime de semne ###.Acest semn este indicatorul depirii de celul, el neavnd semnificaia vreunei erori.Prin aceasta Excel v anun c celula este prea ngust pentru a afia integral valoarea numeric stocat n ea.Putei depi acest neajuns reglnd limea coloanei. Se procedeaz astfel: mutai cursorul n linia antetelor de coloan i poziionail pe linia de separaie dintre coloane. Forma cursorului se va modifica ntr-o sgeat dubl. Cu cursorul astfel poziionat efectuai dublu clic.Excel va regla automat limea coloanei.Utilizarea facilitii PasteFunction:1. Executai dublu clic pe celula care dorii s apar funcia.2. Executai clic asupra butonului PasteFunction.3. Selectai categoria funciei.4. Selectai funcia.5. Executai clic asupra butonului OK.6. Introducei argumentele funciei (coordonatele celulelor).7. Executai clic asupra butonului OK.Multiplicarea unei formule cu AutoFill1. Avnd celula selectat, poziionai cursorul mouse-ului n colul din drepta jos al acestei celule(acesta va deveni cursor de ncrcare).Forma cursorului va fi cea a unui semn plus ngroat.2. Deplasai cursorul de ncrcare de-a lungul celulelor.3. Eliberai butonul mouse-ului. Cnd eliberai butonul mouse-ului dup deplasarea cursorului de ncrcare formula din celula iniial este copiat n fiecare celul a zonei selectate. Totui formula nu este copiat ca atare. n fiecare celul, referinele din formul au fost rectificate , sau incrementate n mod automat de ctre Excel, astfel ca rezultatul final s fie cel pe care l ateptai.Ori de cte ori vom introduce date noi n tabel, programul automat va schimba cifrele ce reprezint suma sau alte formule.Separarea unei ferestre. Dac foaia este destul de mare i este dificil s defilai ntruna foaia de sus n jos i invers, Excel are o soluie comod pentru aceast problem:1. Selectai o celul 2. Din meniul Windows, selectai Split. Avei n fa dou imagini separate ale acestei foi, separarea efectundu-se imediat deasupra celulei selectate.Lrgirea coloanelor sau liniilor.Format> Column> WidthFormat> Row > HeightDefinirea numelor de domenii. Fiecare domeniu poate fi specificat printr-un nume.Se procedeaz:1. Deplasai cursorul mouse-ului pentru a selecta domeniul.2. n bara de formule efctuai clic pe sgeata Names.3. Tastai numele dorit i apsai Enter pentru a mai scrie alte nume. Putei inspecta lista tuturor numelor de domenii din foaie efectund clic pe sgeata Names.Utilizarea facilitii AutoFormat. Excel v pune la dispoziie o facilitate numit AutoFormat, care va permite s aplicai propriilor foi de lucru aspecte predefinite. 1. Selectai domeniul din foaie care va trebui formatat.2. Format>AutoFormat.Din Table format alegei formatul dorit cu imaginea afiat alturi.3. Selectai OK spre a accepta alegerea i a nchide cutia de dialog.Centrarea unei etichete de-a lungul coloanelor.1. Selectai rndul care va conine eticheta.2. Efectuai clic pe butonul CenterAcrossColumns din bara de instrumente.Schimbarea fonturilor. 1. Selectai celula sau domeniul.2. Efectuai clic pe butonul din dreapta casetei Font din bara de instrumente. Apare o list a fonturilor instalata n Windows.3. Reglai bara de defilare pentru a vedea mai multe nume de fonturi.4. Efectuai clic pe numele fontului dorit i nchidei caseta Font.Schimbarea atributelor fontului.Putei mri dimensiunea fontului (nlimea caracterelor) - FontSize i aduga Bold,Italic.Schimbarea culorii textului.n cazul cnd dispunem de o imprimant color putem schimba culoarea textului:1. Selectai textul.2. Efectuai clic pe butonul din caseta FontColor. Va aprea o palet de culori.3. Efectuai clic pe coluarea dorit i nchidei paleta.Selectarea unui contur de celul:1. Selectai domeniul 2. n bara de instrumente efectuai clic pe butonulaflat n dreapta butonului Borders.Va aprea o varietate de linii de contur din care v putei alege una.Selectarea efectului de umbrire a celulei.1. Selectai domeniul2. Efectuai clic pe butonul al instrumentului Color din bara de instrumente. Va aprea o caset de culori. Selectai o culoare.3. Efectuai clic pe orice celul din afara seleciei pentru a elimina marcajul luminos i a vedea efectul de umbrire.Modificarea unor date existente se poate face dac: 1. Executai dublu clic asupra celulei al crei coninut dorii s-l modificai sau tastai F2.2. Exacutai un clic Confirm pentru a stabili punctul de inserare a noilor date3. Introducei noile date4. Executai clic pe ideograma Confirm sau apsai testa Enter.tergerea parial a unei date existente:1. Executai un dublu clic asupra celulei al crei coninut dorii s-l modificai.2. Executai un clic, i aa apsat, deplasai mouse-ul pentru a evidenia poriunea pe care dorii s o tergei.3. Apsai tasta Delete.4. Executai un clic pe confirm sau apsai Enter.tergerea complet a datelor dintr-o celul cere ca s:1. Evedeniai grupul de celule al cror coninut dorii s-l tergei2. Executai un clic cu butonul din dreapta asupra grupului selectat.3. Selectai comanda ClearContents din meniul contextual ce va aprea.tergerea coloanelor, rndurilor i a celulelor:1. Executai un clic cu butonul din dreapta asupra numelui coloanei (rndului).2. Selectai opiunea Delete.Inserarea unui rnd sau coloane: Dac se nsereaz un grup de celule putei alege deplasarea celulelor existente ctre drepta sau n jos.1. Se execut un clic pe numele coloanei sau rndului unde dorete ca s apar o alt nou, utiliznd butonul din dreapta al mouse-lui.2. Se selecteaz opiunea Insert.Inserarea unui grup de celule:1. Selectai grupul de celule pe care dorii s le nserai.2. Executai clic asupra grupului de celule selectate, folosind butonul din dreapta al mouse-lui.3. Selectai opiunea Insert.4. Alegei direcia n care se vor deplasa celulele existente.5. Ok.Ascunderea coloanelor i a rndurilor.1. Execztai un clic cu butonul din dreapta asupra titlului coloanei (rndului) pe care dorii s o (l) ascundei.2. Selectai opiunea Hide.Copierea i mutarea datelor cu Drag and Drop:1. Selectai datele pe care dorii s copiai.2. Poziionai indicatorul mouse -lui pe marginea grupui selectat.3. Meninei apsat tasta Ctrl, apsai pe butonul stng al mouse-lui i "tragei" grupul spre zona nou.4. Eliberai butonul mouse-lui.Utiliznd comenzile Copy i Paste:1. Selectai datele pe care dorii s le copiai.2. Executai clic asupra butonului Copy din bara de instrumente.3. Selectai prima celul din grupul de celule destinaie.4. Executai clic asupra butonului Paste sau apsai Enter.Mutarea se efectueaz n acelai mod numai c n loc de Copy utilizai butonul Cut din bara de instrumente.Crearea diagramelor:1. Selectai datele pe care dorii s le reprezentai grafic.2. Executai clic asupra butonului ChartWizard.3. Selectai tipul diagramei i tastai Next.4. Stabilii sursa datelor i tastai Next.5. Stabilii opiunile diagramei i tastai Next.6. Stabilii foaia de calcul, unde se va afla diagrama i tastai Finish.Sortarea:1. Selectai zona care va fi ordonat. Pentru a ordona ntreaga list de date selectai toate celulile din list.2. Deschidei meniul Data i alegei Sort.Va aprea caseta de dialog Sort.3. Utilizai lista derulant Sort by la selecia primei coloane dup care vrei s ordonai, dup ce executai clic pe Ascending sau Descending pentru a indica modalitatea de ordonare.4. Pentru a ordona dup alte coloane, repetai pasul 3 pentru prima i a doua list derulant Then by.5. Executai clic pe OK sau apsai tasta Enter.Filtrarea: AutoFilter v permite s afiai rapid numai un rup selectat de nregistrri ale bazei dvs de date:1. Selectai ntrega baz de date, inclusiv rndul utilizat la la titluri.2. Deschidei meniul Data>Filter>AutoFilter.Excel va afia n fiecare celul n partea de sus a bazei dvs de date butonul cu sgeat al listei derulante.3. Executai clic pe butonul listei derulante din rubrica pe care vrei s o utilizai la filtrarea listei. 4. Selectai data pe care vrei s o utilizai pentru a reduce lista dvs. La derularea listei putei utiliza tastele cu sgei direcionale sau putei introduce primul caracter al numelui datei ntroduse pentru a v deplasa la ea.Acionai tasta Enter sau executai clic pe dat cu ajutorul mouse-lui. Lansarea n execuie a programului Word se face din meniul Windows, executnd dublu clic pe pictograma corespuztoare cu numele produsului Word for Windows.Structura ferestrei Microsoft Word se deosebesc urmtoarele zone principale:- Bara de titlu,- Bara de meniu,- Bara pictigramelor,- Bara de aspect,- Bara riglei de msur,- Aria de lucru n care se editeaz documentul,- Barele de derulare,- Bara informativ (bara de stare).Crearea unui document nou.La fiecare lansare n execzie programul Word creeaz un nou document.Crearea unui document nou se realizeaz prin opiunea File>New.Editarea unui document.Scrierea manual a textului se face conform regulilor uzuale, folosind tastatura ca dispozitiv periferic de intrare. Tasta Enter va fi apsat numai la sfrit de paragraf, programul Word va trece automat la rndul urmtor. Pentru a scrie cu majuscule se pot folosi tastele CapsLock sau Shift.tergerea unui caracter sau mai multor caractere succesive se poate face prin poziionarea cursorului imediat dup ultimul caracter de ters i apsarea tastei Backspace pn se terg toate caracterle dorite.Aceai operaie poate fi efectuat i cu tasta Delete, care terge din poziia cursorului.Salvarea unui document. Pentru salvarea documentului curent n editare se alege opiunea File>Save sau se execut clic pe butonul Save de pe bara de pictograme.La prima salvare a documentului nou, programul Word va deschide o caset de dialog SaveAs, cernd informaii despre discul i catalogul n care s salveze fiierul i sub ce nume(Drives, Directories, FileName).Deplasare n documentul scris se poate face cu mouse-ul n zona de lucru, sau acionnd cu mous-ul sgeile pe bara vertical sau orizontal de derulare.Poziionnd cursorul mouse-ului ntr-o anumit poziie n cadrul textului i realiznd un clic simplu, cursorul de editare ( punctul de inserie) se mut n punctul rspectiv.Tiprirea unui document. Tiprirea unui document la imprimant se poate realiza direct din programul Microsoft Word .Pentru tiprire se pune imprimanta n funcie (ON LINE), apoi se alege opiunea File/Print.Ieirea din programul Word Ieirea din programul Word se face fie executnd clic pe File n bara de meniu i apoi executnd clic pe Exit (ieire), fie nchiznd fereastra executnd dublu clic pe butonul W din colul din stnga sus al ferestrei Word, sau apsnd tastele Alt + F4, sau executm clic pe butonul Xdin colul din dreapta sus. Acum programul Word ntreab dac se dorete salvarea documentului. Se execut clic pe butonul Yes dac se dorete acest lucru.Bazele tenhoredactrii.Tehnoredactarea computerizat se realizeaz pe trei nivele, dup cum urmeaz:- nivelul document. Aici se stabilesc caracteristicile globale ale documentului(File>PageSetup), cum sunt formatul paginii (A3, A4. A5, Letter etc.), marginile acestuia (dreapta, stnga, sus i jos), eventualele antete i subsoluri de pagin la nivel de document (numerele de pagin, titlul capitolului, paragrafului, afiat pe fiecare pagin etc );- nivelul paragraf. La acest nivel se stabilesc caracteristicile fiecrui paragraf n parte. In cadrul editrii computerizate noiunea de paragraf are un alt sens fa de cea din literatur. Aici paragraful reprezint poriunea de text aflat ntre dou Enter, adic de la nceputul unui alineat i pn la urmtorul. La nivelul paragraf se stabilesc atributele paragrafelor, ca de exemplu: tipul de caractere folosit pentru ntregul paragraf, dimensiunea acestora, eventualele deplasri nspre interior sau exterior, dimensiunea i tipul alineatului (prima linie mai interior sau exterior). modul de aliniere a paragrafuhii (la stnga, la dreapta, pe centru sau la ambele margini);Stabilirea a fiecrui parametru al paragrafelor n Word for Windows se face, dup selectarea paragrafelor, prin alegerea opiunii Paragraf din submeniul Format.- nivelul caracter. La ultimul nivel se lucreaz asupra grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor, pentru obinerea unor efecte de tipul: scoaterea n eviden a unor nume proprii, cuvinte cheie, citate, prin subliniere, ngroare, nclinare, schimbare a dimensiunii caracterelor etc.Exist o serie de operaii care nu pot fi ncadrate n nici unul dintre aceste trei nivele. cum ar fi: ncrcarea imaginilor, realizarea indexului i a cuprinsului etc., operaii care se execut, de obicei, dup trecerea prin toate cele trei nivele.Tehnoredactarea la nivel de caractereDintre caracteristicele specifice nivelului caracter fac parte: - tipul de caractere (Fontul), care determin mulimea de caractere i aspectul lor grafic;- dimensiunea caracterului (Size) care se msoar de obicei n puncte;- stilul pentru caracter (Font Style), adic modul n care va fi scris caracterul:- scriere normal (Regular);- stilul ngroat (aldin) de afiare (Bold);- stilul nclinat (Italic); .- efectul pentru caractere (Effects), adic prelucrri, transformri i adugri ale textului. Dintre ele, mai importante sunt:o tierea printr-o linie (Strike through). Ex: caracter ;o scrierea ca exponent (Superscript). Ex: exponent;o scrierea ca indice (Subscript). Ex: indice;o scrierea cu caractere majuscule de dimensiunea minusculelor (Small Caps). Ex: CARACTER;- spaieri ntre caractere (Character Spacing), adic modul de scriere normal (Normal), scriere expandat (Expanded) sau scriere condensat (Condensed).Tehnoredactarea la nivel de caracter n Word se efectueaz cu ajutorul meniului Format, opiunea Font. Alegerea fontului, a dimensiunii, a raodului de scriere: bold, italic sau subliniat, sau a poziiei caracterului se pot face i cu ajutorul pictogramelor corespunztoare din bara de aspect.Deschidearea i nchiderea unui document.Deschiderea unui document creat anterior se realizeaz cu opiunea File>Open sau cu pictograma corespunztoare din bara pictogramelor.Apare o caset de dialog unde se execut clic pe numele fiierului pentru al selecta din catalogul respectiv sau n cmpul de editare FileName, se introduce de la tastatur numele fiierului i se execut clic pe butonul Open pentru a confirma deschiderea fiierului dorit.nchiderea unui document, ceea ce anuleaz i apariia lui pe ecran, se realizeaz cu opiunea File>Close.Selectarea, copierea, mutarea i tergerea unui text se efectueaz analog ca la Excel.Stabilirea poziiilor fixe de scriere n cadrul unui rnd. Tabulatori.Un tabulator este asociat unei poziii n care va fi deplasat cursorul prin acionarea de ctre utilizator a tastei Tab. Astfel, la prima apsare a tastei Tab cursorul va fi mutat la poziia asociat primului tabulator, la a doua apsare n cadrul aceluiai paragraf se va face la poziia asociat celui de-al doilea tabulator i aa mai departe.Programul Word a mai adugat posibilitatea trasrii unor linii de ghidare punctate ntre poziiile fixe de scriere din cadrul unui rnd.Stabilirea poziiilor fixe de scriere se poate face prin intermediul meniului. Se alege Format>Tabs, deschizndu-se astfel pe ecran fereastra de dialog cu acelai nume. n fereastra Tabs se stabilesc tabulatorii dorii.Se execut clic pe butonul SET pentru a confirma programului Word alegerea opiunilor respective. Pentru a terge un tabulator (dup ce acesta a fost selectat n lista TabStopPosition) se va aciona declanatorul Clear.Stabilirea poziiilor fixe de scriere cu ajutorul riglei de msur: Se execut clic pe butonul de alegere a tipului de poziionare (TabPosition), care se afl n stnga riglei de msur, de cte ori este nevoie, pn ce butonul indic modul de poziionare dorit.n continuare se execut clic simplu pe rigla de msur pe marcajul corespnztor distanei dorite.Crearea seciunilor.Prin seciune se nelege o zon continu n cadrul unui document, la nivelul creia se pot formata ntr-un anumit mod caracreterle, paragrafele, marginile, orientarea paginilor etc.O seciune permite aranjarea n pagin a unei poriuni a documentului, utiliznd alte opiuni privind caracteristicile de pagin, dact n restul documentului.Stabilirea seciunilor se reduce la plasarea marcatorilor de sfrit de seciune n poziiile dorite, n cadrul unui document, urmnd ca apoi s se stabileasc formatul paginii pentru fiecare n parte. Pentru stabilirea unor formate de pagin la nivel de seciune se mut cursorul n interiorul seciunii respective, dup care se alege opiunea File>PageSetup. n fereastra cu acelai nume, n partea inferioar, se afl lista ascuns ApplyTo, care stabilete zona din document la care se refer opiunile introduse n fereastr.Alegnd din aceast list elementul ThisSection, opiunile stabilite n fereastra PageSetup se vor referi doar la seciunea curent, n care se afl cursorul.Scrierea textului n coloane.Aranjarea unui text pe coloane, n Word, se face prin lansarea comenzii Format>Columns, fiind deschis fereastra cu acelai nume.Urmeaz ca utilizatorul s indice numrul de coloane n care se va mpri textul prin NumberOfColumns; limea fiecrei coloane prin Width and Spacing, iar distana printre ele prin Spacing. Comutatorul EqualColumnWidth, n starea activat, determin calcularea automat a unor limi egale pentru toate coloanele.Pentru introducerea unui salt la coloan nou, la poziia cursorului se folosete comutatorul StartNewColumn din dreapta jos al ferestrei de dialog. Lista ascuns ApplyTo: determin poriunea de text supra creia se aplic mprirea pe coloane stabilit n fereastra de dialog Columns.Introducerea de caractere speciale n text. Un set de caractere reprezint un grup de 256 de caractere.n Windows exist o aplicaie numit CharacterMap prin intermediul creia pot fi vizualizate toate caracterele seturilor instalate n sistem, mpreun cu codurile asociate lor.Folosind aceast aplicaie pot fi copiate n document orice caractere, din orice set instalat n sistem, folosindu-se ca intermediar Clipboard-ul.Word posed propria sa metod de introducere n text a unor caracter speciale, simboluri, punnd la dispoziie meniul Insert>Symbol. Seciunea Symbols a acestei ferestre este folosit pentru introducerea n text a unor caractere din seturile: Normal, Symbol, Wingdings.Realizndu-se un clic simplu pe un caracter, acesta este selectat, urmnd ca la acionarea butonului Insert s fie introdus n text la poziia cursorului.Fereastra Symbol este nchis la acionarea butonului Close.Crearea ecuaiilor. Pentru crearea unei ecuaii, se poziioneaz mai nti cursorul n locul unde se dorete nserarea ecuaiei, apoi se pornete editorul de ecuaii cu comand Insert>Object. Se va deschide o fereastr cu numele Object.n aceast fereastr se acioneaz butonul Create New, indicnd astfel word-lui c se dorete crearea unei ecuaii noi, apoi din lista de tipuri (ObjectType) se alege opiunea Microsoft Equation 3.0 i se va apsa butonul Ok sau tasta enter.Lansarea editorului de ecuaii determin deschiderea unei ferestre Equation care conine un grup de butoane pentru inserarea elementelor specifice ecuaiilor.Textul se introduce n ecuaii fr spaii exceptnd cazul cnd este selectat opiunea TextStyle din meniul Style afiat la lansarea editorului de ecuaii.Pentru prsirea editorului de ecuaii revenirea n editarea documentului Word, se realizeaz un clic simplu cu mouse-ul n afara cadrului ecuaiei.Ecuaia poate fi mrit, micorat, mutat, etc, fie direct cu mouse-ul prin tastarea butoanelor delimitatoare ale cadrului ecuaiei, fie prin intermediul ferestrei Picture din submeniul Format. Pentru a nsera n ecuaie o matrice se apas pe butonul corespunztor aflat pe a doua linie i se selecteaz din sublista afiat opiunea de pe ultima linie ceea ce va genera apariia unei ferestre cu numele Matrix. Se selecteaz una din opiunile ColumnAlign pentru a alinia numerele n coloane i opiunile RowAlign pentru a alinia numerele n linii. n caseta Columns se introduce numrul de coloane, iar n caseta Rows se introduce numrul de linii. Opiunile EqualColumn Width i EqualRowHeight specific faptul c liniile i coloanele vor avea aceiai dimensiune. Dup apsarea butonului OK se introduc simbolurile dorite n casetele nserate n ecuaie.Supradimensionarea primului caracter al paragrafului.Supradimensionarea primului caracter (DroppedCapitalLetter) nseamn scrierea primului caracter al paragrafului cu o dimensiune mai mare de ct restul caracterelor al aceluiai paragraf.Pentru a realiza acest efect se selecteaz paragraful n cauz, apoi se alege Format>DropCap, ceea ce duce la apariia pe ecran a ferestrei cu acelai nume.n seciunea Position se indic modul n care restul textului va ocoli cadrul primului caracter.Fontul cu care va fi afiat primul caracter mrit este selectat din lista ascuns Font. Numrul de rnduri peste care se ntinde primul caracter este dat de valoarea din cmpul Lines to Drop. Distana de la latura dreapt a cadruluzi pn la partea din stnga a textului paragrafului se introduce n cmpul de editare Distance from text.Ataarea chenarelor unei zone de text.Umbrirea.Un chenar este dreptunghiular i nconjur paragraful sau o zon din document.Liniile chenarului pot fi alese ca grosime sau culoare dup dorina utilizatorului. Toate acestea se stabilesc (dup selectarea zonei) n fereastra Paragraf Borders and Shading, care va fi deschis la alegerea opiunii Format>Borders and Shading. Prin seciunea Borders se va indica tipul chenarului care va nconjura, total sau parial, zona de text selectat anterior. Cu ajutorul seciunii Shading se va alege modul de scriere a textului, fondului, chenarului.Numerotarea paragrafelor i titlurilor. Paragrafele pot fi numerotate sau marcate cu un semn special n stnga lor. Pentru aceasta se vor selecta paragrafele care fac obiectul enumerrii, apoi Format>Bullets and Numbering, declannd apariia unei ferestre cu acelai nume. Acionarea butonului Bulleted din partea superioar a ferestrei va afia exemple de caractere speciale utilizate pentru marcaje. Dac se dorete un alt tip de marcaj sau editarea ntr-un anumit mod al marcajului, se selecteaz butonul Modify ceea ce aduce la deschiderea ferestrei ModifyBulleted List n care vom indica modificrile. Crearea mai rapid a paragrafelor marcate cu un caracter special sau numerotate, se poate obine folosind butonul Bulets respectiv butonul Numbering din bara de aspect. tergerea marcajelor sau numerelor se realizeaz cu ajutorul butonului Remove din fereastra respectiv.Aranjarea textului. Programul Word are cteva modele prestabilite incluse n documentele create, cel implicit fiind modelul Normal. Pentru crearea stilurilor noi se va apela Format>Style, ceea ce va produce apariia pe ecran a unei ferestre de dialog cu acelai nume.Aplicarea unui stil asupra unui paragraf se realizeaz prin poziionarea cursorului de editare n interiorul paragrafului respectiv, selectarea stilului dorit din lista Styles i acionarea butonului Apply. Crearea unui stil nou se realizeaz prin alegerea opiunii New din fereastra Styles, operaie care determin deschiderea altei ferestre cu numele NewStyle.Numerotarea paginilor. Antete i subsoluri. Un antet de pagin este o poruine de text care va aprea la nceputul fiecrei pagini a documentului, iar subsolul de pagin este o poriune de text care va aprea la sfritul fiecrei pagini a documentului. Exemple: titlul de capitol sau paragraf i autorul afiat pe fiecare pagin a unei cri. Editarea coninutului antetului i (sau) subsolului se face prin alegerea opiunii View>Header and Footer, dup care cursorul este poziionat n zona rezervat antetului sau subsolului i pe ecran este afiat o bar utilitar, folosit la editare. Trecerea din zona rezervat antetului n cea rezervat subsolului i invers este posibil prin intermediul butonului din aceast bar utilitar sau printr-un clic simplu pe zona respectiv. Introducerea numrului de pagin n zona antetului sau n zona subsolului se efectueaz cu opiunea Insert>Page Number din submeniul, care produce afiarea pe ecran a unei ferestre cu acelai nume.Creare tabelelor. Un tabel este format din linii i coloane, la intersecia acestora gsindu-se celulele n care se introduce coninutul tabelului. Exist dou moduri de creare a unui tabel:- Mai nti se creaz structura, dup care aceasta se umple cu text, introdus manual de la tastatur de ctre utilizator.- Mai nti se introduce textul tabelului ntr-un anumit format, dup care acesta se transform ntr-un tabel prin crearea automat a structurii respective. Crearea unui tabel simplu se face prin lansarea comenzii Table>Insert Table, deschizndu-se astfel pe ecran ferestra cu acelai nume. Utilizatorul ve trebui s indice n aceast fereastr numrul de linii Number of Rows, numrul de coloane prin Number of Columns ale tabelei i limea celulelor prin Column Width.

UNITATEA DE COMPETEN C-3COMPETENA DE A NVA

1. DEFINITIE. PREZENTARECompetena de a nva reprezint capacitatea de a urmri i de a persevera n nvare, de a-i organiza propria nvare, inclusiv printr-un management efectiv al timpului i al informrii, att individual ct i n grup. Aceast competen include contientizarea propriilor procese i nevoi de nvare, prin identificarea oportunitilor disponibile i a capacitii de a depi obstacole n scopul de a nva cu succes. Aceast competen presupune dobndirea, producerea i asimilarea unor noi cunotine i deprinderi, precum i recurgerea la consiliere.Competena de a nva presupune ca persoanele care se formeaz s construiasc peste cunotinele dobndite anterior i peste experiena de via, n scopul de a folosi i aplica cunotine i deprinderi ntr-o varietate de contexte: acas, la locul de munc, n educaia i formarea profesional. Motivarea i ncrederea individului sunt cruciale pentru aceast competent.

Cunotine, deprinderi i atitudini eseniale care au legtur cu aceast competen:Acolo unde nvarea se concentreaz pe obinerea unor inte n cariera unui individ, acesta trebuie s cunoasc nivelul de competene, de cunotine, deprinderi i calificrile cerute. n toate situaiile, competena de a nva cere individului s cunoasc i s ineleag strategiile sale preferate de nvare, punctele tari i slabe ale deprinderilor i calificrilor sale, dar i s fie capabil s caute oportuniti de pregtire i instuire, de consiliere sau/i asisten disponibile.Deprinderile de nvare cer n primul rnd dobndirea unor deprinderi de bazfundamentale cum ar fi alfabetizarea, numeraia i TIC, care sunt necesare pentru nvarea ulterioar. Construind pe aceste competene, individul trebuie s fie capabil s acceseze, s dobndeasc, s prelucreze, s asimileze noi cunotine i deprinderi. Aceasta presupune un management eficient al propriei nvri, cariere sau modele de lucru, i, n special, capacitatea de a persevera cu nvarea, de a se concentra pe perioade extinse i de a reflecta n mod critic asupra scopurilor nvrii. Indivizii trebuie s fie capabili s i consacre timp pentru nvare prin auto-disciplin i n mod independent, dar de asemenea trebuie s lucreze n colaborare, ca parte a procesului de nvare, s profite de grupul eterogen i s mprteasc ceea ce au nvat. Indivizii trebuie s fie capabili s i organizeze propria nvare, s i evalueze propria munc i s fie dispui s cear sfaturi, informaii i asisten, dac este cazul.O atitudine pozitiv include motivarea i ncrederea de a urmri i reui n activitatea de nvare pe toat perioada vieii. Atitudinea de rezolvare de probleme susine att procesul de nvare, ct i capacitatea individului de a depi obstacole, i de a se schimba. Dorina de a pune n practic nvarea anterioar i curiozitatea de a cuta oportuniti de nvare, precum i de a pune n practic nvarea ntr-o varietate de contexte de via sunt elemente eseniale ale unei atitudini pozitive.

2. IDENTIFICAREA CERINTELOR PROPRII DE INVATARETermenul "invare" este folosit de secole pentru a denumi activiti prin care oamenii se strduiesc s asimileze informaii i s-i formeze anumite genuri de competene.Finalitatea formativ a activitilor numite "nvare" este caracteristica dominant dar nu lipsesc situaiile cnd se atribuie deliberat nvrii doar obiective informative (asimilarea unor informaii). Dac analiza se nuaneaz, se constat att diferene mari ntre caracterizrile date proceselor de invare ct i modificri succesive ale interpretrilor; de aceea i practicile n domeniu sunt eterogene i supuse multor reorganizri. Dac cercettorii problematicii ncearc s promoveze atitudini experimentale, decidenii publici, situai de regul pe poziii ideologice, introduc modificri din considerente eterogene, fr prealabile simulri ale consecinelor posibile i fr s organizeze evaluarea consecinelor deciziilor adoptate.Rezult c o interpretare satisfctoare a nvrii rmne un deziderat. O astfel de interpretare ar trebui s explice cuprinztor nu numai posibilitatea proceselor de nvre, dar i posibilitatea modificrii succesive a modalitilor de nvare.

Explicaia procesual a nvrii

In orizontul procesual de interpretare, explicarea nvrii decurge din explicaia dat fiinei umane.

Analizele au conturat mai multe condiii pentru a se obine interpretarea satisfctoare a nvrii:- s se explice procesele care fac din om entitatea biotic apt s se transforme prin intervenii deliberate;- s se explice de ce primele interpretri date nvrii nu au putut s fie satisfctoare, de ce se succed numeroase interpretri care pe parcurs se dovedesc a fi nesatisfctoare;- s se identifice ansamblul finalitilor posibile ale activitilor de tip nvre;- s se identifice procesele formatoare care pot s intervin n activitile de tip nvare astfel nct s se poat deduce acele modaliti de concepere a nvrii care pot maximiza eficacitatea nvrii.Din premisele expuse rezult c o explicaie a nvrii poate fi satisfctoare dac se pronun asupra acelor potene ale oamenilor care fac din ei fiine capabile nu numai s nvee dar i s-i modifice posibilitile de nvare astfel nct noile modaliti s fie mai performante.

3. STABILIREA MODALITATILOR DE INSTRUIRE

De ce se modific posibilitile de nvare?Interpretarea nvrii ca activitatea orientat i desfurat astfel nct cel care nva s-i formeze anumite capaciti, dezvluie utilitatea de a localiza analiza nvrii n interiorul problematicii proceselor formatoare.Fiina uman are capacitatea de a se dezvolta, de a trece de la anumite stadii la alte stadii, de a-i dezvolta potenele n modaliti diferite, ca i n direcii diferite deoarece reuete s depeasc posibilitile de procesare biotice.In orizontul procesual de interpretare, omul este posibil ca o consecin a faptului c bioprocesorii si au proprieti care fac posibili i necesari intepretori specializai n funcie de necesitile cu care oamenii se confrunt i de situaiile pe care trebuie s le rezolve. Dezvoltarea capacitilor oamenilor, formarea competenelor sunt expresii care indic potene formatoare; astfel de potene decurg din capacitatea bioprocesorilor specifici oamenilor de a genera, n anumite condiii, interpretori i din posibilitile de procesare pe care interpretorii le genereaz, inclusiv prin reelele de conexiuni ce se es ntre ei i bioprocesori. Primii interpretori sunt inevitabil particularizai de situaiile locale cu care oamenii se confrunt, posibilitile lor de funcionare sunt limitate de genurile de date disponibile dar, manifestrie pe care interpretrile le fac posibile dezvolt consecine care fac posibile noi situaii i presiuni care genereaz reconsiderri succesive n modalitilor de interpretare.Dac procesele formatoare posibile n interioritatea omului decurg din modalitile n care funcioneaz bioprocesorii oamenilor i din constituirea interpretorilor , nvarea este un caz particular al proceselor formatoare. Dac prin nvare se declaneaz procese formatoare sau se susin procese formatoare mai ample, nvarea trebuie explicat n interiorul acestor genuri de procese; explicaia trebuie s se pronune i asupra modificrilor pe care nvarea poate s le induc n procesele formatoare.

Prin termenul "nvare" numim acele procese specifice omului, deci efectuate cu concursul interpretorilor, care sunt orientate deliberat spre obinerea unor rezultate formatoare; posibilitatea proceselor formatoare es