Upload
amargn
View
230
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
1/56
11 1
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. DESPRE §TIINTA
Stiinta reprezinta sistemul de cuno:§tinte §i experience despre natura, societate
§i gandire, rezultate prin utilizarea unor metode de cercetare proprii §i materializate
in notiuni, concepte, categorii, principii 1,5confirmate in practica
2. §TIINTA !"#T$%$I IN SIST"&$%
§TIINTELOR SOCIALE
Stiinta dreptului '§tiintele (uridice) ocupa un loc *ine determinat in
+astul ta*lou al §tiintelor sociale, datorita specificitatii
'particularitatii) obiectului sau de cercetare - realitatea juridica -
parte componenta a realitatii sociale.
3. SISTEMUL §TIINTEI DREPTULUI (§TIINTE JURIDICE)ata fiind complexitatea fenomenului social(uridic, §tiinta dreptului
i§i repartizeaza eforturile de analiza §i cercetare pe toate sec+entele'laturile) acestuia, pentru a le pune in +aloare particularitatile §i arealiza corelarea 'inc-egarea) lor intrun sistem articulat.
in aceasta perspecti+a, dreptul este o §tiinta a +alorilor, o §tiintaa normelor §i o §tiinta a realitatii. reptul nu este un am*ala( exteriorpentru deciziile autoritatii, ci un lim*a( cu efecte de structura, unrezultat al confruntarii intre interese §i +alori.
Sistemul §tiintei dreptului '§tiintelor (uridice) este alcatuit dinurmatoarele parti:
Teoria generala a dreptului §tiintele (uridice de ramura §tiintele (uridice istorice
§tiintele (uridice a(utatoare.
5. DEFINITIA TEORIEI GENERALE A DREPTULUI
Teoria generala este disciplina ftiintifica ce studiaza ansam*lul
dreptului, respecti+ determinarea, articulatiile fi esenta lui, alcatuirea
fi structurarea lui fi care ela*oreaza instrumentele esentiale fi
conceptele fundamentale prin care dreptul este gandit, instrumente constand
din /norma (uridica0, /iz+orul de drept0, /raportul (uridic0, /te-nica
(uridica0
in su*stanta definitiei rezulta urmatoarele aspecte:
Teoria generala a dreptului este o disciplina §tiintifica §i didac
ticuni+ersitara care cerceteaza genul 'dreptul) §i nu specia 'ramura
de drept).
Aceasta disciplina studiaza dreptul pri+it ca ansam*lu, ca sistem.
Teoria generala nu este, a§adar, o ramura. a dreptului.
Teoria generala a dreptului ela*oreaza categorii, concepte §i notiuni
fundamentale, specifice intregului sistem de drept 'norma (uridica,
te-nica (uridica, iz+oarele dreptului, raportul (uridic, raspunderea
(uridica). Teoria generala a dreptului nu se raporteaza la o
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
2/56
singura ramura a dreptului, ci esentializeaza §i extrage ceea ce este comun
§i definitoriu pentru ansam*lul dreptului.
Teoria generala a dreptului studiaza totodata articulatiile dreptului
cu alte domenii ale §tiintelor: cu filosofia dreptului, sociologia,
politologia, psi-ologia.
6. OBIECTUL SPECIFIC AL TEORIEI GENERALEA !"#T$%$I.
*iectul specific il constituie o*ser+area §i cercetarea fenomenului
(uridic, a legilor generale ale +ietii (uridice, a categoriilor §i
notiunilor generale +ala*ile pentru intreaga §tiinta (uridica.
Totodata, Teoria generala a dreptului studiaza §i cerceteaza cele mai
importante aspecte ale statului, data fiind legatura indisolu*ila dintre
drept §i stat. Statul fi dreptul sunt fenomene sociale speciale ce nu pot
fi studiate §i intelese unul fara celalalt. Dreptul este o expresie a
+ointei sociale in forma statala, un instrument al statului. Statul este,
la randul sau, o organizatie politica ale carei principii structural func
tionale sunt fixate in norme (uridice.
Teoria generala a dreptului este in fapt un +ast la*orator in care sunt
ela*orate, pe *aza metodelor specifice de cercetare, instrumentele prin
care sunt definite conceptele amintite 'norma (uridica, raportul (uridic,te-nica (uridica etc.).
7. §TIINTELE JURIDICE ISTORICE
§tiintele (uridice istorice cerceteaza istoria dreptului dintro
anumita tara 'exemple: istoria dreptului romanesc istoria dreptului
francez etc.), din anumite *azine de ci+ilizatie (uridica 'exemplu: istoria
dreptului roman), e+olutia generala a fenomenului (uridic 'istoria generala
a dreptului) sau istoria dreptului din anumite perioade istorice 'exemple:
istoria dreptului scla+agist, medie+al, modern etc.).
8. §TIINTELE JURIDICE DE RAMURA
*iectul §tiintelor (uridice de ramura il constituie studierea §i
cercetarea fenomenelor (uridice particulare, specifice unei anumite ramuri
de drept.
§tiintele (uridice de ramura alcatuiesc su*sisteme de *aza al sis
temului §tiintelor (uridice.
iecare §tiinta (uridica de ramura '§tiinta dreptului constitutional, a
dreptului penal, a dreptului ci+il, a dreptului administrati+, a dreptului
international pu*lic) studiaza normele (uridice specifice ramurii res
pecti+e in concordanta cu relatiile sociale ce alcatuiesc o*iectul de
reglementare (uridica propriu acesteia.
3. §TIINT"%" A4$TATA!" '#A!TII#ATI6")
unoa§terea in profunzime a fenomenului (uridic, care se prezinta
astazi intro deose*ita dinamica §i complexitate, precum §i interpre tarea
§i aplicarea corecta a normelor (uridice, nu poate fi realizata de §tiinta
dreptului fara ca aceasta sa faca apel la unele ftiinte ajutatoare sau
participative, care nu fac parte din sistemul propriuzis al §tiintelor
(uridice.
In categoria §tiintelor a(utatoare sau participati+e sunt incluse:
criminalistica, medicina legala, sociologia (uridica, statistica (uridica,
logica (uridica etc.
T"ST" " A$T"6A%$A!"
1) e cuprinde sistemul §tiintelor 7
1 %atura statica §i latura dinamica
12
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
3/56
11 8
2 Stiinte ale naturii, §tiinte despre societate despre
gandire
8 Totalitatea conceptelor , ideilor, principilo
legitatilor fenomenului (uridic
9 Stiintele exacte §i §tiintele sociale
5 Stiinte care au ca o*eict de studiu acti+itat
finalitatea sta*ilirea legilor §i relatiiloracestora.
ANS: 2
2) are sunt partile din care este alcatuit sistemul §tiintei dreptului 7
1 rept ci+il, drept penal, drept administrati+, drept
constitutional, dreptul muncii, drept procesual ci+il
2 #artea generala §i partea speciala
8 "lemente §i sec+ente *ine determinate care se aplica in stare
de interferenta
9 rept pu*lic §i drept pri+at
5 Stiinte predominant teoretice, §tiinte (uridicoistorice,
§tiinte (uridice de ramura. Stiinte (uridice participati+e.
ANS:
3) are este definitia Teoriei enerale a reptului 7
1 "ste disciplina care ofera dreptului concluzii +aloroase
§i o*iecti+e cu pri+ire la dimensiunile fenomenului
criminalistic, tendintele de e+olutie ale acestuia,
domeniile noi in care acestea se manifesta
2 "ste §tiinta (uridica, care cerceteaza institutiile
politico(uridice in dinamica §i e+olutia lor de la
origini pana in prezent, explicand §i argumentand factorii
care au determinat actuala configuratie §i su*stanta aacestora
8 "ste §tiinta care studiaza relatiile sociale ce apar §i se
dez+olta in procesul exercitarii puterii de stat
9 "ste disciplina ce studiaza ansam*lul dreptului, respecti+
determinarea, articulatiile §i esenta, alcatuirea §i
structurarea lui §i care ela*oreaza instrumentele
esentiale §i conceptele fundamentale prin care dreptul
este gandit
5 "ste o disciplina logica rele+anta pentru studiul
pro*lematicii dreptului §i pentru acti+itatea (uridica in
general, mai exact ca disciplina ale carei rezultate sunt
semificati+e in ela*orarea, interpretarea §i aplicarea
dreptului.
ANS: 9
4) are este o*iectul specific Teoriei enerale a reptului 7
1 Studierea e+olutiei generale a fenomenului (uridic
2 Studierea si cercetarea fenomenelor (uridice particulare
8 *ser+area §i cercetarea fenomenului (uridic, a legilor
generale ale +ietii (uridice §i a categoriilor §i
notiunilor generale, +ala*ile pentru intreaga §tiinta
(uridica
9 Studierea doctrinelor (uridice 'curente, §coli) in
e+olutia lor, rolul acestora in formarea §i
consolidarea unor sisteme de drept
5 Studierea naturii, societatii §i gandirii.
ANS: 8
, §tiinte
r, §i
ile umane §i ca
functionale ale
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
4/56
11 9
BIBLIOGRAFIE
Nicolae #opa Teoria generala a dreptului, "ditura /Actami0, ;ucure.
Ion ogaru Teoria generala a dreptului, "ditura /"uropa0, raio+a, 133?, p. 1583.
&. %u*urici §i I. eterc-i Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
5/56
11 5
Acela§i autor define§te dreptul ca /morala etatizata, codificata, legiferata0.
&orala transmite, incredinteaza dreptului, cele mai importante reguli ale sale
pentru a le transforma in reguli (uridice o*ligatorii.
In felul acesta dreptul asigura realizarea scopurilor moralei.
2. !IIN"A §I A#A!ITIA !"#T$%$I. I&"NSI$N"A IST!IA A !"#T$%$I
"onceptia modern* cu pri+ire la aparitia dreptului fundamenteaza teoriapotri+it careia dreptul apare in conditii socialistorice determinate, pe o anumita
treapta de dez+oltare a societatii, respecti+ o data cu aparitia statului. Statul
§i dreptul sunt strans legate, se conditioneaza reciproc, au aparut in acela§i
timp, in acelea§i conditii §i din acelea§i cauze §i nu pot fi cercetate §i studiate
in mod corespunzator decat impreuna.
Statul este cel care creeaza dreptul, el impune reguli de conduita o*ligatorii
pentru toti.
9. I&"NSI$N"A SIA%A A !"#T$%$I
Spunem ca dreptul este un produs al societatii. Normele (uridice inter+in in
organizarea §i desfa§urarea tuturor proceselor din societate, de la cele mai simple
la cele mai complexe. Dreptul, prin toate ramurile sale, este interesat de fiecare
act al +ietii noastre cotidiene.
Realitatea juridica este o componenta, o sec+enta, a realitatii sociale.
Realitatea juridica are in componenta sa urmatoarele: con§tiinta (uridica,
dreptul §i relatiile (uridice 'ordinea de drept).
1. Inainte de a fi o realitate normativa, adica de a fi o suma de norme (uridice
ela*orate pentru a reglementa un domeniu anume al realitatii sociale, dreptul este
o stare de conftiinta.
on§tiinta (uridica a legiuitorului este o con§tiinta specializata, pentru ca
exista §i o con§tiinta comuna, respecti+ a poporului.
on§tiinta (uridica, in cele doua forme, ni se infati§eaza ca un receptor §i ca
un tampon.
2. ( doua componenta a realitatii juridice o constituie DREPT$& pri+it ca sistemde reglementari §i institutii. "ste, in fond, su*stanta concreta, continutul
realitatii (uridice, componenta lui materiala, palpa*ila. Aici gasim norme
(uridice apartinand tuturor ramurilor §i su*ramurilor dreptului 'drept
constitutional, drept penal, drept ci+il, drept administrati+, drept comercial
etc.). Aici identificam institutii (uridice reglementate prin norme (uridice:
institutia proprietatii, a familiei, a casatoriei, a persoanei (uridice etc.
( treia componenta a realitatii juridice o constituie RE&(-T!!&E +$R!D!"E care
cuprind raporturile (uridice §i situatiile (uridice, care pro*eaza, do+edesc,
eficienta dreptului. In acest segment, regasim raporturile in care oamenii 'ca
indi+izi sau comunitati umane) participa in calitate de su*iecte de drept
+alorificandu§i sau aparandu§i, pe cale legala, interesele §i drepturile. Aceasta
componenta mai este denumita §i ORD!'E( DE DREPT, care poate fi definita ca rezultat
al desfa§urarii raporturilor (uridice in deplina conformitate cu pre+ederile
legale.
rdinea (uridica inseamna reglementarea 'disciplinarea) +ietii de relatiune, cu
a(utorul regulilor de drept, a normelor (uridice.
reptul nu este deci decat ansam*lul de reguli de conduita impuse de puterea
pu*lica §i menite a asigura ordinea in societate0.
5. ESENTA DREPTULUI"senta dreptului o constituie +ointa generala oficializata, de+enita 6INTA
4$!IIA, exprimata in legi §i aparata de stat.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
6/56
11 ?
6. CONTINUTUL DREPTULUI
ontinutul dreptului il constituie totalitatea elementelor, laturilor
§i conexiunilor care exprima, in mod concret, +ointa intereselor sociale
care reclama oficializarea §i garantarea lor de catre stat.
omponenta cea mai importanta a continutului dreptului o constituie
S!STE)$& 'OR)E&OR +$R!D!"E, adica totalitatea regulilor de conduita pe carestatul le ela*oreaza §i le garanteaza intro anumita perioada de timp.
ontinutul dreptului are o componenta statica in care sunt plasate
constantele dreptului, respecti+ normele (uridice §i institutiile care au
continuitate, au o anume +ec-ime 'ex. norme §i institutii de drept ci+il,
dreptul familiei, dreptul penal etc.) . ealalta componenta a continutului
dreptului o constituie secventa dinamica, respecti+ normele (uridice noi,
ela*orate ca expresie a +ointei (uridice §i intereselor societatii fata de
noi domenii ale realitatii (uridice.
7. FORMA DREPTULUI
orma interna a dreptului reprezinta interactiunea ramurilor dreptului,
gruparea normelor (uridice pe institutii, ramuri §i su*ramuri de drept.orma eterioara a dreptului este analizata:
a) din punct de +edere al modalitatilor de exprimare a +ointei
legiuitorului: iz+oarele dreptului reprezentate de legi,
-otarari de gu+ern etc.
*) din punct de +edere al modului in care sistematizeaza legis
latia: codificari, incorporari.
8. DEFINITIA DREPTULUI
In opinia noastra, dreptul reprezinta totalitatea normelor (uridice
ela*orate sau recunoscute de puterea de stat, care au ca scop organizarea
fi disciplinarea comportamentului su*iectelor de drept in cadrul celor mai
importante relatii din societate, conform +alorilor sociale ale societatii
respecti+e, sta*ilind drepturi fi o*ligatii (uridice a caror respectareeste asigurata, la ne+oie, de forta coerciti+a a statului. TESTE DE
($TOE#(&$(RE
8) In ce consta continutul dreptului 7
1 Totalitatea elementelor, laturilor §i
conexiunilor care exprima in mod concret
+ointa intereselor sociale care reclama
oficializarea §i garantarea lor de catre
stat
2 on§tiinta (uridica, dreptul, ordinea de drept
8 reptul national, dreptul international, dreptul
comunitar
9 rept constitutional, drept ci+il, drept
penal, drept administrati+, dreptul
familiei, dreptul muncii, dreptul
procesul
5 rept pu*lic, drept pri+at.
ANS: 1
9) e este dreptul in esenta sa 7
1 reptul pri+it ca sistem de reglementari §i institutii
1? 1
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
7/56
11 =
2 reptul pri+it ca instrument in
su*stanta caruia se intalnesc
drepturi §i indatoriri ale
oamenilor
8 reptul pri+it ca rezultat al desfa§urarii
raporturilor (uridice in conformitate cu
pre+ederile legale9 reptul pri+it ca stare de con§tiinta
5 6ointa generala oficializata, de+enita
+ointa (uridica, exprimata in legi §i
aparata de stat
ANS 5
/0 um este definita realitatea (uridica ANS: 126) 2
1 totalitatea relatiilor care se nasc §i se dez+olta intre
participantii la circuitul (uridic
2 suma fenomenelor, e+enimentelor, starilor de lucruri ce seproduc §i se manifesta intro societate
8 totalitatea normelor (uridice ela*orate sau acceptate de catre
stat in scopul diri(arii comportamentelor oamenilor in
societate
9 totalitatea normelor ce gu+erneaza o societate
5 totalitatea realitatilor economice, politice, cultural
spirituale, (uridice gu+ernate de norme specifice care au
menirea de a asigura o ordine specifica.
ANS: 1
are sunt componentele continutului dreptului:
1 +ointa §i interesul
2 forma interna §i forma externa
8 statistica §i dinamica
9 ordinea (uridica §i ordinea sociala
5 forma dreptului §i esenta dreptului.
ANS: 8
BIBLIOGRAFIENicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
8/56
11 @
c) cadrul economic, social §i politic regional §i internationald) factorul uman.
a) "adrul natural factor de configurare a dreptului
adrul natural sau mediul natural influenteaza dreptul prin com ponentele lui
principale, respecti+: mediul geografic, factorii *iologici, fiziologici §i
demografici.
. *) "adrul economic, social fi politic national are in compunerea sa domeniul
economic, sistemul politic, ideologia §i cultura, fiecare in parte cu un mare grad
de complexitate §i o dinamica proprie, care influenteaza dreptul, constituinduse ca
un factor de configurare cu actiune specifica. .
ea mai importanta latura a cadrului socialpolitic care influenteaza dreptul
este componenta economica.
In orice tip de societate componenta economica este determinanta, poarta pecetea
ideologiei caracteristice societatii in perioada respecti+a.
O alta componenta a cadrului social-politic care exercita influenta asupra
dreptului, o reprezinta STR$"T$R!&E OR3('!%(-TOR!"E (&E SO"!ET(T!!,
respecti+: statul, partidele politice, grupurile de interese, grupurile de presiune,
structuri sociale nestatale, societatea ci+ila.
Societatea ci+ila factor de configurare a dreptului
Societatea ci+ila - sintagma pre4enta in vocabularul cotidian, prea adesea
utili4ata in contete nepotrivite - poate fi definita ca ansam*lul formelor
organizatorice nestatale, apolitice, fundamentate pe dreptul de li*era asociere
consfintit de onstitutie, prin intermediul carora sunt exprimate pu*lic interesele
specifice 'economice, sociale, spirituale, profesionale etc.) ale opiniei pu*lice.
Societatea ci+ila este in mod real un puternic fi important factor de
configurare a dreptului prin functiile specifice pe care le are.
Astfel, o prima functie a societatii ci+ile o reprezinta aceea de &NIT!IA!", de
S$#!A6"B"!", a puterii pu*lice pri+itor la modul concret in care sunt gestionate
tre*urile tarii.
unctia de SANTINA!" a #$T"!II este exercitata de catre societatea ci+ila in
principal la urnele de +ot..
%a fel de importanta este §i $NTIA "$ATI6A A SI"TATII I6I%", care i§i propune
sa con§tientizeze componentele sale principale 'sindicate, patronate, celelalte
forme asociati+e) asupra rolului §i locului lor in societate.
) Cadrul economic, social $i politic regional $i international % -/#"#"# §" -/#"#"* "!0-$#%# %#-$ %$* -"$*%&% /"/#*!*'* 4* 4$*0# %'* /#%#*'-$ %#"-%'* §" "'*#*%&% *-'#"%%*/#-$%.
E/#* §-$ 4* -/#%#%# %0#' % "%#% *--!"% 0-'"#"% §" /-"%'% % R-!%"*" */#* -*#%#% '% 4"%!"% §" *-'#"%/-"*#%#"" *$-0** '% /"!%$"'* §" $*%'"#%#"'* "*#"" "#*$%#"-%'*.
D$*0#' $-!%*/ %$* %0%"#%#*% 4* % $*'*!*#% " /0"$"#' 4$*0#'" "#*$%#"-%' §" -!"#%$ *'* !%" "!0-$#%#*4-!*"" %'* $*%'"#%#"" *--!"* §" /-"%'*.
4) F%#-$' !%In dreptul modern, factorul uman reprezinta zona centrala de interes pentru
organele ce au competenta de legiferare.Sistemele de drept din statele democrate se raporteaza permanent la prezenta §i
pozitia omului in societate §i sunt preocupate pentru a reglementa comportamentul
acestuia intro mare +arietate de raporturi sociale in care el este prezent.
reptul modern national §i international este influentat, in ce pri+e§te
ar-itectura sa de ansam*lu, de pro*lematica respectarii de catre autoritatile
statelor a drepturilor fundamentale ale omului. imensiunea umana a dreptului tinde
sa se internationalizeze, situatie care modifica relatiile economice §i politice
dintre state.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
9/56
11 3
2. TIPOLOGIA DREPTULUI.
In cercetarea sistemelor de drept, §tiinta dreptului utilizeaza metoda
tipologica, metoda care implica neluarea in considerare a diferentelor indi+iduale
nesemnificati+e.
Tipologia dreptului ia in considerare apartenenta la un *azin de ci+ilizatie
(uridica §i dependenta de tipul sistemelor de organizare economicosociala.
#otri+it criteriului apartenentei dreptului la un *azin de ci+ilizatie (uridica,in dreptul comparat sa realizat o alta tipologie, res pecti+ ()!&!( DE DREPT.
Familia de drept reprezinta gruparea unor sisteme (uridice nationale in raport
de trasaturile comune ale acestora.
amiliile de drept se clasifica in:
a) marele sistem 'familia) de drept romanogermanic
*) marele sistem de commonlaC
c) sistemele (uridice religioase §i traditionale%a aceasta clasificare noi ne permitem a adauga:c) sistemul de drept al omunitatilor europene 'dreptul comunitar).
%. M%$*'* /"/#*! 4* 4$*0# $-!%-*$!%"
Din punct de vedere al structurii sale, marele sistem de drept romanogermanic
cuprinde:
sistemul (uridic francez
sistemul (uridic german
sistemul (uridic scandina+.
. M%$*'* /"/#*! 4* -!!-'% (4$*0#' %'-/%9-)
Aspectul cel mai original al commonlaCului consta in coexistenta a trei
su*sisteme normati+e, autonome §i paralele, respecti+:
common-la5 'in sensul restrans) cuprinde regulile sta*ilite pe cale
(udecatoreasca, respecti+ -otarari pronuntate de instante (ude catore§ti care
de+in o*ligatorii pentru instantele inferioare in cazuri similare.
e6uit7 reprezinta un corecti+ adus regulilor de commonlaC. incercare a
dreptului englez de a tine pasul cu sc-im*arile produse in societate, cu
e+olutia fireasca a institutiilor (uridice.
statutar7 la5 reprezinta ce dea treia ramura alcatuita din reguli de drept
create prin legea scrisa. S"/#*!*'* :$"4"* $*'""-%/* §" #$%4"#"-%'*
S"/#*!' 4* 4$*0# !/'!% ("/'%!")
Sursa 'iz+orul) fundamentala a dreptului islamic este "OR('$&, cartea sfanta a
musulmanilor.S"/#*!' 4* 4$*0# "4/
4. S"/#*!' 4* 4$*0# %' -!"#%#"'-$ *$-0** (4$*0#' -!"#%$)
aracteristicile dreptului comunitar european
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
10/56
normele (uridice de drept comunitar do*andesc automat statutul de drept
poziti+ 'aplica*il) in sistemul de drept intern al statelor mem*re
aplicabilitate imediata
normele (uridice de drept comunitar sunt suscepti*ile de a crea, direct,
drepturi §i o*ligatii pentru persoanele particulare aplica-bilitate directa8
normele (uridice de drept comunitar au prioritate fata de orice norma (uridica
din dreptul national prioritate
BIBLIOGRAFIE
Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
11/56
1 norma (uridica, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul
dreptului
2 sistemul romanogermanic, sistemul anglosaxon, sistemul de drept
musulman, sistemul de drept -indus, sistemul de drept comunitar
8 teritoriul, populatia, puterea pu*lica
9 cadrul natural, cadrul economic, social §i politic national §i
international, factorul uman
5 con§tiinta (uridica, dreptul natural, ordinea de drept.
ANS; <um poate fi definita societatea ci+ila:
1 coloana de sustinere a edificiului social politic al societatii
a+and la dispozitie parg-iile prin care se pot modifica §i
completa legislatia §i implicit structura organizatorica a
sistemului socialpolitic
2 ansam*lul formelor organizatorice nestatale apolitice,
fundamentate pe dreptul de li*era asociere, sustinut prin
onstitutie, prin intermediul carora sunt exprimate pu*lic
interesele specifice ale opiniei pu*lice8 structura grupala care cuprinde persoane reunite pe *aza
conceptelor §i atitudinilor comune, ca reflex al apartenentei lor
la aceea§i categorie sociala §i care actioneaza pentru
satisfacerea pe calea reglementarii (uridice a intereselor
mem*rilor sai
9 o categorie organizata in partide politice, uniuni sau asociatii
legal inregistrate §i recunoscute de autoritatile statale
5 grupuri organizate legal ce au la dispozitie parg-iile puterii
prin care politica lor poate de+eni politica de stat, +ointa lor
fiind impusa ca norma o*ligatorie pentru societate.
ANS; 2
are sunt caracteristicile dreptului comunitar:
1 este expresia (uridica a relatiilor economiei de piata
2 consacra principiile de li*ertate, egalitate, ec-itate
8 consfinte§te dreptul de proprietate, dreptul de li*era
circulatie in spatiul $.".
9 aplica*ilitate imediata, aplica*ilitate directa, prioritate
5 este imua*il, extern, scris.
ANS;
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
12/56
IV. DREPTUL §I STATUL
1. NOTIUNEA DE STAT
Statul reprezinta principala institutie politica a societatii, care exercita
puterea su+erana, asigurand organizarea fi conducerea societatii prin prerogati+a
pe care o are de a ela*ora fi aplica dreptul, a carui respectare o poate garanta
prin forta sa de constrangere.
2. APARITIA STATULUI
Statul a aparut pe o anumita treapta de dez+oltare a societatii: istoria
statului nu coincide cu istoria societatii umane
Intregul complex al +ietii materiale reclama cu necesitate o forma superioara de
organizare sociala. Aceasta forma de organizare, care adopta drept criteriu
fundamental TER!TOR!$&, este ST(T$&. Teritoriul este un criteriu politic in *aza caruia
statul i§i sta*ile§te legaturile cu cetatenii, i§i construie§te o structura specialaa aparatului de conducere §i se con§tientizeaza conceptul de su+eranitate.
Teritoriul unui stat este reprezentat de spatiul geografic alcatuit din
suprafata de pamant, de su*sol, ape §i coloana de aer de deasupra acestora, asupra
carora statul i§i exercita su+eranitatea.
reptul statului asupra intregului teritoriu este un aspect al su+eranitatii
sale.
(l doilea element al statului il constituie POP$&(T!(, respecti+ totalitatea
persoanelor care se raporteaza la stat prin acea legatura specifica , cetatenia, cu
incarcatura (uridica consistenta, in care sunt precizate drepturi §i o*ligatii
reciproce.
(l treilea element al statului il reprezinta ORT( P$&!"(, respecti+ P$TERE( DE
ST(T sau puterea de constrangere.
3. STATUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III
(re loc o apriga de4batere despre actuala criza a statului fi dreptului.
ar, tre*uie spus de la inceput ca statul §i dreptul au fost permanent in criza.
Istoria politica a omenirii nu a inregistrat niciodata starea de lini§te §i de
sta*ilitate a celor doi mari actori, creatie a realitatilor sociale pe care omenirea
lea cunoscut 'statul §i dreptul).
Statul, creator de drept, este mai putin su+eran atunci cand ordinea (uridica
internationala primeaza celei interne.
onceptul de su+eranitate este astazi atacat, contestat §i erodat.
Impactul glo*alizarii duce la diminuarea semnificati+a a rolului statelor
nationale."urentul care se de4volta asta4i in §tiintele sociale este acela al 9negarii
statelor:. #este tot, in studii de politologie, sociologie §i economie politica
/statul apare ca §u*rezit, golit de sens, detronat sau ingropat0 '%inda Feiss, Mitul
statului lipsit de putere, 133@, p.1@).
$n loc central in analizele §i dez*aterile ce au loc in legatura cu rolul
statelor in acest +arte( al glo*alizarii il ocupa $niunea "uropeana.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
13/56
9. #$T"!"A " STAT
#uterea de stat este un atri*ut caracteristic statului, ce se deose*efte de
celelalte categorii sau forme de autoritate, prin trasaturi caracteristice: are
caracter politic, are o sfera generala de aplica*ilitate, dispune de structuri
specializate care o realizeaza 'la ne+oie prin utilizarea mi(loacelor +iolente) fi
este su+erana..
Am aratat ca puterea de stat este S$6"!ANA.
Suveranitatea desemneaza prerogati+a 'dreptul) statului de a organiza §i conduce
societatea §i de a sta*ili raporturi cu alte state. A§adar, exista o latura interna
a su+eranitatii statului care se refera la puterea acestuia de a conduce societatea,
de a comanda in ultima ins tanta, prerogati+a ce se materializeaza in ela*orarea
normelor (uridice §i in urmarirea 'asigurarea) aplicarii acestora in practica,
pentru realizarea idealului sau, acela al ordinii de drept.
&atura eterna a su+eranitatii reprezinta ansam*lul acti+itatilor ce
alcatuiesc comportamentul statului in raporturile cu celelalte state,
demersurile sale concrete in +astul teritoriu de actiune al societatii natiunilor.
5. FUNCTIILE STATULUI
a) functia legislativa este expresia, manifestarea directa a
su+eranitatii poporului §i se caracterizeaza prin aceea ca
statul sta*ile§te reguli de conduita sociala o*ligatorii §i
care pot fi aduse la indeplinire, in situatia incalcarii sau
nesocotirii lor, prin forta de constrangere pe care numai
statul o are..
*) functia eecutiva §i administrativa are ca o*iect
organizarea aplicarii §i aplicarea in practica a legilor,
asigurarea functionarii ser+iciilor pu*lice instituite in
acest scop, precum §i ela*orarea de acte normati+e date in
*aza legilor.
c) functia jurisdictionala are ca o*iect principal solutionareaconflictelor (uridice care se pot na§te in societate §i
asigurarea respectarii legilor, prin punerea in aplicare a
unor proceduri speciale menite sa garanteze o deplina
o*iecti+itate.
d) functia eterna a statului desemneaza acti+itatile
desfa§urate de stat pentru dez+oltarea relatiilor cu alte
state pe *aza principiilor dreptului international, cat §i
pentru participarea la organismele internationale, in
scopul rezol+arii pro*lemelor proprii, nationale §i a c-es
tiunilor generale, glo*ale, ale omenirii.
A§adar, fiecarei puteri in parte ii corespunde o categorie de organe ale
statului: puterii legislati+e organele legislati+e '#arlament, Adunare Nationala,
ongres etc.) puterii executi+e organele executi+e care sunt reprezentate de
§eful statului, §eful gu+ernului, gu+ernul puterii (udecatore§ti organele
(udiciare.
?. !&A STAT$%$I
"ste un concept complex care exprima modul de organizare a continutului puterii,
structura interna §i externa a acestui continut.
&aturile componente ale formei de stat sunt2 forma de gu+ernamant, structura de
stat ;i regimul politic.
orma de guvernamant desemneaza modul in care sunt constituite §i functioneaza
organele supreme ale statului. in acest punct de +edere, cele mai, intalnite forme
de gu+ernamant au fost §i sunt monar
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
14/56
=. ST!$T$!A " STAT
esemneaza organizarea de ansam*lu a puterii in raport cu teri toriul,
criteriu in functie de care statele se clasifica in state unitare 'simple)
§i state compuse 'federale).
a)Statul unitar sau simplu se caracterizeaza prin existenta unei
formatiuni statale unice §i a unui singur rand de organe centrale de stat
'un singur legiuitor, un singur gu+ern, un singur organ (udecatoresc
suprem). rganele administratiei pu*lice locale se su*ordoneaza organelor
de stat centrale. Sunt state unitare: !omania, ;ulgaria, Italia, Suedia,
$ngaria, ranta.
Statul federativ, compus sau unional este format din doua sau mai multe
state mem*re, din unirea carora se creeaza un stat nou, EDER(T!( - ca
su*iect unitar de drept.
Preci4are2 su* aspectul structurii de stat !omania, este un stat
unitar. In art. 1 din onstitutie se consacra caracterul national, su+eran,
independent, unitar §i indi+izi*il al statului roman.
@. !"I&$% #%ITI
a latura componenta a formei statului, reprezinta modalitatilepractice prin care puterea politica este organizata intro tara
determinata.
in punct de +edere al regimului politic, statele se clasifica in:
state democratice, state oligar-ice §i state monocratice 'despotice)..
" "% " STAT "ST" !&ANIA7
u riscul de a repeta, +om arata ca articolul 1 din onstitutia
!omaniei sta*ile§te urmatoarele caracteristici ale statului roman:
national, su+eran, independent, unitar §i indi+izi*il, stat de drept,
democratic §i social.
=. CORELATIA IDEOLOGIE DOCTRINA POLITICASTAT DREPT
ictionarele definesc ideologia ca /totalitatea ideilor §i conceptiilor
filosofice, morale, religioase etc. care reflecta, intro forma teoretica,
interesele §i aspiratiile unor categorii sociale, intro anumita epoca.
§tiinta care are ca o*iect de cercetare studiul ideilor, al legilor §i
originilor lor0 *ictionarul E+plicati! al imii omane editia 133?).
Termenul de doctrina desemneaza /totalitatea principiilor unui sistem
politic, §tiintific, religios etc.0.
Important este faptul ca dreptul se afla in slu(*a o*iecti+elor
sta*ilite de puterea politica. Teoretic +or*ind, dreptul ar tre*ui sa ai*a
capacitatea de a cenzura comenzile statului, de a domoli ner+ozitatea ori
nera*darea puterii politice, asigurand reglementarea su* forma normelor(uridice a celor mai importante domenii ale +ietii economice, politice §i
sociale, plecand de la protectia +alorilor (uridice, a drepturilor §i
li*ertatilor fundamentale ale omului, a democratiei reale in general.
orelatia dintre ideologiedoctrina politica, stat §i drept este
e+identa: > ideologie doctrina nazista stat nazist drept nazist > ideologie doctrina li*erala stat li*eral drept li*eral ideologie
doctrina socialista stat socialist drept socialist.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
15/56
23) e exprima conceptul de /forma a statului0:
1 este un atri*ut caracteristic statului ce se deose*e§te de celelalte
categorii de autoritate prin faptul ca are caracter politic, are sfera
generala de aplica*ilitate, dispune de structuri specializate care o
realizeaza
2 exprima prerogati+a statului de a organiza si conduce societatea §i de asta*ili raportul cu alte state
8 exprima modul de organizare a continutului puterii,
structura interna §i externa a acestui continut
9 exprima un criteriu politic in *aza caruia statul i§i construie§te o
structura speciala a aparatului de conducere §i se con§tientizeaza
conceptul de su+eranitate
5 exprima organizarea de ansam*lu a puterii in raport cu teritoriul,
criterii in functie de care statele se clasifica in state unitare §i
state supuse 'federale).
ANS: 8
#rin ce se caracterizeaza puterea de stat:
1 are posi*ilitatea de monitorizare §i supra+eg-ere a puterii pu*lice
pri+itor la modul concret in care sunt gestionate tre*urile tarii
2 are sfera generala de aplicati+itate, are caracter pu*lic, dispune de
drepturi de structuri specializate care o realizeaza §i este
su+erana
8 impune reglementarea (uridica a domeniilor incluse in programele
politice ale partidelor aflate la gu+ernare
9 are rol de receptor pentru semnalele emise de societate, pe care le
sistematizeaza, are rol +alorizator, are rol normati+ §i de
conducere
5 este compusa din teritoriu, populatie, su+eranitate.
ANS: 2
) um se clasifica statele in functie de structura de stat:
1 state monocratice, state oligar-ice, state democratice
2 state unitare sau simple §i state federale, supuse sau unionale
8 monar-ice §i repu*lice
9 state capitaliste, state socialiste, state totalitare
5 state de li*erale, state socialdemocrate, state conser+atoare.
ANS: 2
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
16/56
e reprezinta T"!IT!I$% pentru stat:
1 un criteriu politic in *aza caruia statul i§i
construie§te o structura speciala a aparatului de
conducere §i se con§tientizeaza conceptul de
su+eranitate
2 un atri*ut caracteristic statului ce se deose*e§te de
celelalte categorii de autoritate prin faptul ca are
caracter politic, are sfera generala de aplica*ilitate,
dispune de structuri specializate care o realizeaza
8 modul de organizare a continutului puterii, structura
interna §i externa a acestui continut
9 o modalitate de organizare a puterii in raport cu
suprafata delimitata de granite sta*ilita prin lege
organica, criterii in functie de care statele se
clasifica in state unitare §i state federale
5 un sistem de institutii care sunt expresia concreta a
autoritatilor pu*lice, respecti+ a autoritatii
legislati+e, executi+e §i (udecatore§ti.
ANS: 1
are sunt laturile componente ale formei de stat 7
1 orma de gu+ernamant, structura de stat, regimul politic
2 Teritoriul, populatia, puterea pu*lica
8 State unitare, state federati+e
9 &onar-ia §i repu*lica
5 "xecuti+a, legislati+a, (urisdictionala, externa.
ANS: 1
BIBLIOGRAFIE
Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
17/56
1. INTRODUCERE IN STUDIUL PRINCIPIILOR DREPTULUI
#rincipiile fundamentale ale dreptului sunt acele idei generale, diriguitoare care
stau la *aza ela*orarii fi aplicarii dreptului. Ele
sunt formulate expres in onstitutii sau, daca nu sunt formulate expres, sunt deduse
in lumina +alorilor promo+ate in societate.
(;adar, principiile de drept sunt idei conducatoare ale continutului tuturor
normelor (uridice.
) D*'"!"#%$"
#entru intelegerea continutului principiilor de drept este necesara o delimitare
a acestora de alte notiuni, respecti+ /concepte0, /categorii0, /axiome0 si /norme
(uridice0.
) C'%/""%$*% 0$""0""'-$ 4$*0#'" dupa importanta fi sfera de actiune, principiile dreptului se divid in2
principii fundamentale =generale ;i principii de ramura.
dupa continutul lor, principiile dreptului pot fi principii de inspiratie
filosofica, politica sau sociala 'de exemplu: principiul li*ertatii,
principiul separatiei puterilor in stat) sau eclusiv juridica 'principiul
legalitatii sau autoritatii lucrului (udecat).
4) C%$%#*$"/#""'* 0$""0""'-$ 4%!*#%'* %'* 4$*0#'"#rincipiile fundamentale ale dreptului roman in conceptia dr. Ion ogaru, sunt
/acele idei diriguitoare care se dega(a ca urmare a raportului dintre legea
fundamentala §i celelalte legi, in principal din onstitutia !omaniei, §i care se
gasesc §i +a tre*ui sa se gaseasca in intregul nostru sistem de drept in curs de
formare0.
Aceste idei conducatoare sunt numite principii fundamentale intrucat ele redau ceea ce este
esential §i profund in cadrul tipului respecti+ de drept.
principiile de ramura reprezinta o prelungire, o dez+oltare, o particularizare a
principiilor fundamentale
principiilor fundamentale li se su*ordoneaza intreaga ar-itectura (uridica a
unui stat
in unele sisteme de drept principiile fundamentale tin loc de norme (uridice:
cand nu exista o norma de drept pentru a reglementa o situatie anume, cauza
este (udecata in spiritul principiilor fundamentale
principiile fundamentale confera certitudine dreptului, respecti+ garantia ca
dreptul este construit §i se aplica (ust indi+izilor.
2. PRE?ENTAREA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI
A. P$""0"' %/"$%$"" %&*'-$ '*%'* 4* #"-%$* % /#%#'" (0$""0"' '*%'"#%#"")
unctionarea acestui principiu garanteaza ca orice putere este instaurata pe cale
legala, fiind expresia +ointei su+erane a poporului, putere care tre*uie sa se
exercite in conformitate cu cerintele legalitatii.
B. P$""0"' '"*$#%#"" §" *%'"#%#""Ideea fundamentala a dreptului este li*ertatea. !n art. > din
eclaratia $ni+ersala a drepturilor omului se stipuleaza: /fiecare indi+id are
dreptul la +iata, la li*ertate §i la siguranta personala0.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
18/56
&ibertatea este prerogati+a omului de a actiona fara nici un fel de constrangeri
'este definitia pura a li*ertatii). Egalitatea reflecta ec-ili*rul +ietii, a*senta
oricaror practici sau decizii ar*itrare caresa aduca sau sa plaseze oamenii pe
pozitii de inegalitate. %i*ertatea nu poate exista decat intre oameni care sunt
recunoscuti (uridic egali, iar egalitatea nu poate fi conceputa decat intre oameni
li*eri.
reptul reglementeaza principial li*ertatile generale, dar §i li*ertatileindi+iduale.
&ontesDuieu spunea, intro formula geniala: /%i*ertatea este dreptul de a face
tot ceea ce ingaduie legile0..
onstitutia !omaniei stipuleaza: /etatenii sunt egali in fata legii §i a
autoritatilor pu*lice, fara pri+ilegii §i fara discriminari0.
Astazi, conceptul de li*ertate cunoa§te, in reglementare (uridica, o dez+oltare
speciala.
onstitutia !omaniei garanteaza drepturile §i li*ertatile cetatenilor, li*era
dez+oltare a personalitatii umane, li*ertatea indi+iduala, li*ertatea con§tiintei,
li*ertatea de exprimare, li*ertatea intrunirilor, dreptul la asociere li*era,
li*ertatea economica.
C. P$""0"' $*/0-/%"'"#%"" H responsa*ilitatea este o dimensiune a dreptului, pentru ca exprima actul de
anga(are a indi+idului, care i§i asuma consecintele actiunii sau inactiunii
sale, act care este (udecat 'apreciat) in functie de gradul §i continutul
procesului de transpunere con§tienta in practica a normelor sociale
H responsa*ilitatea (uridica nu se confunda cu raspunderea (uridica, pentru ca,
aceasta din urma, reprezinta un raport (uridic impus din afara indi+idului, pe
cand responsa*ilitatea reprezinta actul personal, pe care indi+idul il face in
raport cu propria con§tiinta, raportanduse la normele §i +alorile societatii
!esponsa*ilitatea sociala poate fi definita ca fiind capacitatea omului
intemeiata pe cunoaftere fi pre+edere de asumare a raspunderii pentru consecintele
actelor lui.
ormele responsa*ilitatii sociale sunt:
H responsa*ilitate ci+ica
H responsa*ilitate (uridica
H responsa*ilitate morala
H responsa*ilitate politica.
4. P$""0"' 4$*0#%#"" %' *"#%#"" §" :/#"#"*"
In ictionarul e+plicati! al limii romane '") cu+antul ec-itate este definit
prin /dreptate, nepartinire /iar (ustitia ca: /dreptate, ec-itate0. In lim*a latina
ae6uitas 'ec-itate) inseamna: dreptate, potri+ire, cumpatare.
aca in definitia cu+antului (ustitie, care inseamna dreptate, ec-itate,
introducem definitia ec-itatii, care inseamna dreptate, nepartinire, +om a+ea in
continut de doua ori cu+antul dreptate §i cu+antul nepartinire care inseamna tot
dreptate.
A§adar, principiul ec-itatii §i (ustitiei poate fi numit §i principiul dreptatii.In acela§i " gasim definita DREPT(TE( ca: /principiu moral §i (uridic care cere
sa se dea fiecaruia ceea ce i se cu+ine §i sa i se respecte drepturile0.
#e principiul dreptatii se fundamenteaza (ustitia concreta, prag matica, adica
ceea ce se realizeaza in opera de constructie §i aplicare a dreptului.
e sunt principiile dreptului 7
1 !eguli de conduita generale, o*ligatorii, impersonale,instituite de catre stat cu scopul mentinerii ordinii
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
19/56
sociale
2 Totalitatea mi(loacelor, metodelor §i procedurilor ce stau la *aza
ela*orarii dreptului
8 !ealitati exterioare care exercita o influenta asupra dreptului,
facandul sa ai*a o anumita infati§are
9 Acele acti+itati concrete pe care le executa dreptul pentru a§i realiza
scopul sau fundamental, acela de a regla conduita oamenilor
5 Acele idei generale, diriguitoare care stau la *aza ela*orarii §i
aplicarii dreptului.
ANS: 5
28) are sunt principiile generale ale dreptului 7
1 #rincipiul asigurarii *azelor legale de functionare a statului,
principiul li*ertatii, principiul egalitatii,
principiul responsa*ilitatii, principiul dreptatii,
principiul ec-itatii §i (ustitiei
2 #rincipiile dreptului ci+il, principiile dreptului penal,
principiile dreptului familiei, principiile dreptului
international, principiile dreptului comunitar
8 #rincipiul fundamentarii §tiintifice a acti+itatii de ela*orare anormelor (uridice, principiul ec-ili*rului
9 #rincipiul accesi*ilitatii §i a economiei de mi(loace,
principiul corelarii
5 #rincipiul prezumtiei de ne+ino+atie, principiul egalitatii partilor,
principiul celeritatii, principiul raspunderii personale.
ANS: 1
BIBLIOGRAFIE
Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, 133=, p. 11218>.
Ion raio+an, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
20/56
a unctia de conser+are, aparare fi garantare a +alorilor
fundamentale ale societatii
In art. 1 din onstitutia !omaniei 'legea fundamentala), care precizeaza:
/emnitatea omului, drepturile §i li*ertatile cetatenilor, li*era dez+oltare a
personalitatii umane, dreptatea §i pluralismul politic reprezinta +alori supreme §i
sunt garantate0.
Aceste +alori sunt insotite de elementele definitorii ale statului roman:
unitatea, su+eranitatea, independenta, indi+izi*ilitatea §i caracterul national.
reptul are o*ligatia de a pastra 'a conser+a), a apara §i garanta aceste
+alori.
unctia de conducere a societatii .
reptul i§i manifesta rolul important pe care il are in conducerea societatii
romane§ti prin +asta opera de legiferare realizata.
*) unctia normativa a dreptului este considerata o ade+arata functie
de sinteza, in sensul ca le implica pe toate celelalte functii
descrise mai sus.
!ostul dreptului este de a norma, de a programa li*ertatea de actiune a omului.
unctia normati+a a dreptului exprima pozitia dominanta a dreptului in +iatasocietatii, scopul sau primordial de a organiza §i conduce mecanismele sociale
potri+it +ointei generale.
c) unctia preventiva a dreptului dez+aluie capacitatea acestuia de a
opera nu numai in sensul normarii concrete a domeniilor +ietii
sociale, ci §i de a exercita, prin metode §i mi(loace specifice,
influenta asupra comportamentelor generale ale indi+izilor, de a
pre+eni incalcarea normelor (uridice §i a promo+a conduite in
deplin acord cu interesele ma(ore ale societatii.
3. CONSIDERATII PRIVIND FUNCTIILE
-$ $%!U$" %'* 4$*0#'U"a) functiile dreptului penal sunt 2
sa faca posi*ila prevenirea savarfirii infractiunilor prin simpla incriminare,
su* sanctiunea pedepsei, a infractiunilor
sa asigure cadrul legal de infaptuire a functiei de aparare sociala
sa prote(eze noile +alori fi realitati sociale care apar in evolutia
societatii8
sa reprime cu fermitate infractiunile §i sa infaptuiasca ( ustitia.
*) functiile dreptului ci+il se refera la2
definirea continutului actelor (uridice ci+ile, explicarea condi tiilor §i
efectelor acestora
sta*ilirea cadrului legal in care actioneaza persoana fizica §i persoana(uridica garantiile ce se acorda acestora
>? 8>
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
21/56
reglementarea detaliata a o*ligatiilor, contractelor §i succe siunilor
ocrotirea intereselor legitime ale persoanelor fizice cu statut special
'minori, *olna+i psi-ic) .
1 . ) e sunt functiile dreptului 7
1 Acele acti+itatii pe care le desfa§oara statul in scopul
indeplinirii atri*utelor de legiferare, executare,(urisdictionale §i externe
2 Acele acti+itati concrete pe care le executa dreptul pentru a§i
realiza scopul sau concret, fundamental, acela de a asigura
ordinea in societate, potri+it +ointei generale
8 Acti+itatile desfa§urate de organele competente in procesul de
realizare §i infaptuire a drepturilor §i o*ligatiilor persoanelor
participante la +iata (uridica
9 Acele idei generale, diriguitoare care stau la *aza ela*orarii §i
aplicarii dreptului
5 Totalitatea strategiilor §i scopurilor unui legiuitor precum §i
instrumentele conceptuale de realizare a acestora.
2 . ) are sunt functiile dreptului
1. unctia legislati+a, executi+a, (urisdictionala, externa2. unctiile dreptului penal, functiile dreptului procesual penal, functiile
dreptului ci+il, functiile dreptului procesual ci+il.
8. unctia de institutionalizare sau formalizre (uridica a societatii, functia
de conser+are si garantare a +alorilor fundamentale
ale societatii, functia de conducere a societatii.
9 unctia de aparare a societatii impotri+a infractiunilor,
functia de sta*ilire a organelor competente sa participe la
realizarea procesului penal, functia de sta*ilire §i
delimitare a drepturilor §i o*ligatiilor organelorparticipante la procesul penal
5 unctia de sta*ilire §i explicare a conditiilor §i efectelor
actelor (uridice ci+ile, functia de sta*ilire a cadrului
legal in care actioneaza persoana fizica §i persoana
( uridica.
ANS; 3
BIBLIOGRAFIE
Nicolae #opa, Teoria generala. a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
22/56
1. CONSIDERATII GENERALE DESPRE REALITATEA SOCIALA §I CONDUITA UMANA INCONTE@TUL ACESTEIA
Societatea poate fi pri+ita ca un sistem complex de relatii intre oameni, ca
interactiune reciproca a indi+izilor §i a comunitatilor umane pentru atingerea
scopurilor existentiale. iintele umane sunt, prin natura lor, fiinte sociale, ale
caror tendinte §i instincte fundamentale le conduc spre crearea unor reguli de
con+ietuire, care se consolideaza in cadrul comunitatilor. >>>>
Aceste reguli +izeaza omul in cele trei ipostaze: a) tre*uie sa dea ce+a *)
tre*uie sa faca ce+a c) tre*uie sa se a*tina a face ce+a..
'orma sociala este cea care reglementeaza conduita umana.
1.1. P$""$* **$%'% %/0$% $*%'"#%#"" /-"%'*
R*%'"#%#*% /-"%'% "/*%!% "#$- -$!'% !%" /"!0'% #-# **% * /* "#%!0'% " /-"*#%#* 4" 0# 4* *4*$*
*--!" 0-'"#" !-$%' /0"$"#%' 4*!-$%" #*-'-" §" :$"4".
C-!0-*#*'* 0$""0%'* %'* $*%'"#%#"" /-"%'* /#;
$*%'"#%#*% *--!"%
$*%'"#%#*% 0-'"#"%
$*%'"#%#*% '#$%'% !-$%'% §" /0"$"#%'% $*%'"#%#*% 4*!-$%"%
$*%'"#%#*% :$"4"%.
P-#$""# '-%'"&%$"" /%'* $*%'"#%#*% /-"%'% 0$"4*;
$*%'"#%#*% %#"-%'% (/0*""% /#%#'" %#"-%')
$*%'"#%#*% $*"-%'% (/0*""% *" $*"" *-$%"* *--!"*)
$*%'"#%#*% -#"*#%'% (*$-0*%% %$"%% -$4%!*$"%% /4%!*$"%% *#.)
$*%'"#%#*% "#*$%#"-%'%.
F"*%$* -!0-*#% % $*%'"#%#"" /-"%'* (*--!"% 0-'"#"% '#$%'/0"$"#%'% 4*!-$%"% §" :$"4"%) */#* *$%#%
4* -$!* /0*""* %$* % !*"$*% 4* % %/"$% - -$4"* /0*""%
2. SISTEMUL NORMELOR SOCIALE
&area di+ersitate a relatiilor sociale determina existenta unei multitudini de norme sociale care urmaresc influentarea comportamentului oamenilor.
A§adar, in categoria de norme sociale sunt cuprinse:
-$!* *#"* (!-$%'*)
-$!* -"§"*'"*
-$!* #*"* -$!* 0-'"#"* -$!* $*'""-%/* -$!* :$"4"*
-$!* 4* -"*#"$* /-"%'%.
/.1. orelatia normelor (uridice cu normele etice 'morale)
&orala precede dreptul §i ca am*ele au e+oluat intro stransa interdependenta,constituind teme de analiza §i reflexie pentru filosofi §i (uri§ti.
&orala poate fi definita ca §tiinta *inelui §i a fericirii, §tiinta
mora+urilor, /ansam*lul regulilor care gu+erneaza raporturile dintre oameni0 '#.
Sollier).
)oralitatea este suma +irtutilor sociale '(ustitie, altruism, caritate, *unatate,
mila, generozitate, iu*ire, de+otament, ade+ar, sinceritate, modestie, respectul
pentru altul etc.), este concordanta dintre tendin tele §i comportamentele proprii
§i tendintele §i comportamentele altora.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
23/56
!moralitatea este opusul moralitatii, suma +iciilor sociale 'egoism, rautate,
ura, orgoliu, minciuna, ipocrizie, dispret etc.), este starea de dezec-ili*ru in
fa+oarea drepturilor §i pe socoteala indatoririlor indi+idului.
(moralitatea este o stare neutra intermediara sau ne-otarata intre moralitate §i
imoralitate.
In opinia noastra, intre normele (uridice §i normele morale, exista o stransa
corelatie, o legatura de tip specific care face ca cele doua categorii de norme sase intrepatrunda, sa se completeze reciproc, sa imprumute una de la cealalta
elementele cele mai realiste §i +aloroase.
reptul nu poate fi confundat cu morala, dreptul nu poate fi conceput ca morala
legiferata, etatizata, din urmatoarele considerente2
normele morale pri+esc intimitatea indi+idului, pe cand normele (uridice
pri+esc exterioritatea indi+idului. Aceasta inseamna ca, din punct de +edere
moral, indi+idul se o*liga fata de sine, pe cand din punct de +edere (uridic
este o*ligat fata de alt indi+id, fata de colecti+itate
normele juridice sunt ela*orate de organe special a*ilitate, potri+it unor
proceduri §i metodologii specifice, pe cand normele morale apar §i se
manifesta intro comunitate in c-ip spontan §i neformal
normele morale cuprind in esenta lor ideea de ceea ce este ine §i ceea ce
este rau intro conduita sociala normele (uridice reglementeaza relatiilesociale su* aspectul a ceea ce este licit §i ceea ce este ilicit:
garantul reali4arii celor doua categorii de norme difera in c-ip esential:
aplicarea normelor (uridice este asigurata prin sanctiunile pre +azute de
lege care sunt date in competenta de aplicare unor organe speciale ale
puterii. Imperati+ul moral, cerinta normei morale, sunt asigurate in masura in
care indi+idul i§i asuma +alorile comunitatii in care traie§te
normele juridice actioneaza in scopul resta*ilirii situatiei anterioare
incalcarii lor, repararii pre(udiciilor materiale sau morale produse.
Incalcarea, nesocotirea normelor morale, atrag dupa ele actiunea, reactia
comunitatii fata de indi+idul in cauza: opro*riul pu*lic, dezapro*area
comportamentului etc.
normele juridice au un caracter unitar fi neec
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
24/56
*iceiurile reprezinta o categorie larga de reguli sociale aparute in
zorii societatii umane, cand au constituit primele reglementari de conduita
in cadrul colecti+itatilor.
*iceiul de+ine norma (uridica numai in situatia in care este
recunoscut §i acceptat de puterea pu*lica, de catre stat: in acel moment
o*iceiul de+ine o*ligatoriu, iar nesocotirea lui este sanctionata de fortacoerciti+a a statului.
2.9. orelatia normelor (uridice cu normele te-nice
In sens larg, normele te-nice sunt norme sociale, create de oameni,
care reglementeaza relatiile dintre oameni in procesul complex de
participare a acestora la +iata economica §i social culturala.
"ste cunoscut faptul ca nerespectarea normelor te-nice determina
consecinte (uridice, dintre cele mai importante, moti+ pentru care fie
care domeniu al acti+itatii de productie este riguros reglementat prin
norme te-nice.
. reptul se implica direct §i acti+ in cel mai complicat §i dinamicdomeniu, acela al productiei de *unuri §i ser+icii, reglementand con
duitele §i comportamentele oamenilor §i institutiilor, sanctionand
incalcarea normelor instituite.
2.5. orelatia normelor (uridice cu normelede deontologie profesionala
eontologia profesionala desemneaza totalitatea normelor de conduita,
in care se e+identiaza ;minima moralia
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
25/56
9 Norme o*i§nuielnice ' o*iceiul (uridic ), precedentul
(udiciar, doctrina, actul normati+, contractul cadru
5 Norme etice, norme o*i§nuielnice, norme te-nice, norme
politice, norme religioase, norme (uridice, norme de
con+ietuire sociala.
ANS: 5
are din afirmatiile de mai (os pri+esc regulile 'normele) morale:
1 pri+esc exterioritatea dreptului
2 sunt ela*orate de organe special a*ilitate potri+it unei
proceduri specifice
8 se manifesta spontan §i neformal, pri+esc intimitatea
indi+idului, sunt greu de interpretat, atrag sanctiuni ce
pri+esc reactia comunitatii fata de indi+idul in cauza ca
opro*iul pu*lic, marginalizarea
9 au caracter unitar §i neec-i+oc
5 actioneaza in scopul resta*ilirii situatiei anterioare
incalcarii lor.
ANS: 8
;I;%I!AI"
Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
26/56
*) Norma (uridica are un caracter o*ligatoriu
Norma (uridica este o*ligatorie pentru ca ea se aplica nu pentru interesul unei
persoane, ci in folosul con+ietuirii umane, pentru apararea ordinii sociale.
*ligati+itate normei (uridice deri+a din esenta demo cratiei, ea fiind +ointa
intregii societati adresata fiecarui mem*ru al societatii.
c) Norma (uridica are un caracter tipicNorma (uridica reprezinta un §a*lon de comportament care se aplica asupra unor
seturi de relatii sociale, a+and drept rezultat uniformizarea, tipizarea conduitelor
su*iectilor de drept implicati in acel gen de relatii. .
d) Norma (uridica implica un raport intersu*iecti+.
#rin insa§i esenta sa, norma (uridica a§eaza omul in raporturi complexe cu
semenii sai, cu statul §i institutiile acestuia.
in aceasta perspecti+a, putem +or*i de caracterul bilateral al normei (uridice,
care implica ideea de reciprocitate. #articiparea unui indi+id la circuitul (uridic
presupune o permanenta §i constanta raportare a acestuia la ceilalti indi+izi.
3. STRUCTURA NORMEI JURIDICE
a Structura logica a normei (uridiceIdeea de *aza de la care porne§te legiuitorul in constructia unei norme (uridice
este aceea ca norma (uridica tre*uie sa raspunda cerintelor pri+itoare la *una
organizare a relatiilor din societate, in sensul ca nu tre*uie sa contrazica logica
actiunii sociale.
in punct de +edere al structurii sale logice norma (uridica are in componenta
sa urmatoarele trei elemente2 ipote4a, dispo4itia §i sanctiunea.
!POTE%( - este acea parte a normei (uridice in care legiuitorul sta*ile§te
'fixeaza) conditiile, impre(urarile sau faptele in care intra in actiune norma,
precum §i categoria su*iectilor de drept.
lasificarea ipotezelor
ipote4e strict determinate, care sta*ilesc exact conditiile de aplicare a
dispozitiei normei (uridice.
ipote4e relativ determinate sunt cele in care conditiile §i impre(urarile de
aplicare a dispozitiei, prin natura lor, nu pot fi formulate in mod detaliat
ipote4e simple sunt cele in care este formulata o singura conditie sau
impre(urare pentru a se aplica dispozitia normei (uridice
ipote4e complee sunt cele in care sunt formulate mai multe conditii §i
impre(urari pentru a se aplica dispozitia normei (uridice.
D!SPO%!T!( - este definita ca acel element al structurii logice a normei (uridice
care pre+ede conduita ce tre*uie urmata in cazul ipo tezei formulate.
u alte cu+inte, dispozitia este acea parte componenta a normei (uridice in care
sunt formulate drepturile §i o*ligatiile su*iectelor nominalizate sau +izate generic
de norma (uridica respecti+a.
lasificarea dispozitiilor
upa modul in care este prescrisa conduita su*iectilor, dispozitiile pot fi:
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
27/56
dispo4itii determinate sunt cele care sta*ilesc categoric drepturile §i
o*ligatiile su*iectilor +izati in formulari de genul: tre*uie,are dreptul,
este o*ligat, este interzis, este autorizat, este indreptatit etc.
dispo4itii relativ determinate sunt cele care sta*ilesc +ariante de conduita
sau limite ale conduitei, urmand ca su*iectii sa aleaga una dintre ele..
S('"T!$'E( este al treilea element structural al normei (uridice, care
precizeaza urmarile, consecintele ce apar in cazul nerespectarii dispozitiei normei(uridice..
Dupa natura lor sanctiunile sunt:
sanctiuni ci+ile
sanctiuni penale
sanctiuni administrati+e
Dupa gradul lor de determinare sanctiunile sunt2
sanctiuni a*solut determinate
sanctiuni relati+ determinate
sanctiuni alternati+e
sanctiuni cumulati+e
b Structura te-nicolegislati+a a normei (uridice
Structura te-nicolegislati+a a normei (uridice are in +edere forma exterioarade exprimare a continutului, la redactarea ei, care tre*uie sa fie concreta, concisa
§i clara.
e ce este ne+oie §i de o structura te-nicolegislati+a a normei (uridice7 "ste
cunoscut faptul ca normele (uridice se cuprind intrun act normati+ 'lege, -otarare
de u+ern, ordonanta, ordonanta de urgenta, decret, decizii etc.), care are o
anumita structura te
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
28/56
c) upa criteriul structurii interne normele juridice sunt2
norme (uridice complete:
norme juridice incomplete2 care. se clasifica la randul lor, in norme de
trimitere §i norme in al*.
d) upa criteriul sferei de aplicare2
norme (uridice generale
norme (uridice speciale norme (uridice de exceptie .
e) upa criteriul gradului fi intensitatii incidentei2
norme (uridiceprincipii
norme (uridicemi(loace
f) upa criteriul modului de reglementare a conduitei,:
norme (uridice onerati+e
normele (uridice pro-i*iti+e
norme (uridice permisi+e
Norma (uridica permisi+a se poate transforma in norma imperati+a, situatie in
care se nume§te norma supletiva.
g Alte categorii de norme (uridice norme (uridice organizatorice.
norme (uridice puniti+e
norme (uridice stimulati+e
5. ACTIUNEA NORMEI JURIDICE
Normele (uridice actioneaza pe trei +ectori principali: in timp, in spatiu ;i
asupra persoanelor.
a) Actiunea in timp a normei (uridice
*) #entru explicarea in maniera didactica a actiunii in timp a normei (uridice
a+em in +edere trei momente:
intrarea in +igoare a normei (uridice
actiunea in timp a normei (uridice
ie§irea din +igoare a normei (uridice.
!ntrarea in vigoare a normei juridice se refera la data concreta la care actul
normati+ care contine norma (uridica incepe sa actioneze §i de+ine opoza*il
su*iectilor de drept.
Regula privind intrarea in vigoare a normei juridice este sta*ilita de
onstitutia !omaniei in art. =@: /%egea se pu*lica in &onitorul ficial al !omaniei
§i intra in +igoare la 8 zile de la data pu*licarii sau la o data ulterioara
pre+azuta in textul ei0.
#rincipiile actiunii in timp a normei (uridice
in momentul intrarii sale in +igoare norma (uridica de+ine activa §i actioneaza
pentru viitor.Aceasta inseamna ca norma (uridica nu este retroactiva, adica nu se aplica
raporturilor nascute §i faptelor comise inaintea intrarii sale in +igoare.
In acela§i timp, norma (uridica nu este ultraactiva, adica nu se aplica dupa ce
iese din +igoare.
Sintetizand, putem spune ca suntem in fata principiului acti+itatii normei
(uridice, a principiului neretroacti+itatii normei (uridice §i a principiului
neultraacti+itatii normei (uridice. 8@ >@
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
29/56
E9*0#"" 4* '% 0$""0"' *$*#$-%#""#%#"" -$!*" :$"4"*
a) #rima exceptie se refera la normele (uridice cu caracter interpretati+, care
au caracter !"T!ATI6, b A doua exceptie se
locali4ea4a in domeniul dreptului penal ;i se refera la normele (uridice
penale care pre+ad dezincriminarea unor fapte fi normele penale fi
contra+entionale mai fa+ora*ile.
*) c) ( treia eceptie se refera la retroactivitatea epresa, adica la situatiain care legiuitorul pre+ede in mod expres ca norma (uridica se +a aplica
retroacti+. l de proprietate, dreptul la educatie etc.).
Principiul neultraactivitatii normei juridice se refera la faptul ca o norma
(uridica nu§i poate extinde efectele dupa ie§irea sa din +igoare. e la acest
principiu fac eceptie normele juridice cu caracter temporar sau eceptional.: /
I*+"$*% 4" "-%$* % -$!*" :$"4"*
-(RO3(RE( este definita ca actul prin care se exprima incetarea actiunii actului
normati+.
(brogarea cunoa;te doua forme2 a*rogarea expresa ;i a*rogarea tacita.
A*rogarea expresa poate fi la randul sau: directa §i indirecta.
(brogarea epresa directa consta in desfiintarea efectelor +ec-ii norme (uridiceprin precizarea detaliata, in continutul noului act normati+, a normelor (uridice
scoase din +igoare.
(brogarea epresa indirecta consta in desfiintarea efectelor +ec-ii norme prin
utilizarea in noua norma (uridica a formulei /pe data intrarii in +igoare a
prezentei legi se a*roga orice dispozitie legala contrara0.
(brogarea tacita sau implicita inter+ine in situatia cand noua norma (uridica nu
face nici o precizare in legatura cu actiunea +ec-ilor norme (uridice. #entru faptul
ca norma (uridica noua reglementeaza diferit un manunc-i de relatii sociale fata de
+ec-ea norma, organele de aplicare a legii inteleg implicit ca legiuitorul a scos
din +igoare +ec-ea reglementare 'a*rogare tacita).
(+$'3ERE( &( TER)E' opereaza in mod exceptional, in situatia actelor normati+e
temporare,
DES$ET$D!'E( norma (uridica este cazuta in desuetudine, atunci cand, de§i ea
este in +igoare nefiind a*rogata §i nea(ungand la termen, nu se mai aplica
datorita sc-im*arii conditiilor socialeconomice §i politice care au impus
initial ela*orarea ei.
ASPECTE DE DREPT INTERNATIONAL
A*rogarea tratatelor poate fi expresa sau tacita...
b) A#"*% -$!*'-$ :$"4"* " /0%#" §" %/0$% 0*$/-%*'-$
in punct de +edere al actiunii normelor (uridice in spatiu §i asupra
persoanelor ne aflam in prezenta a doua principii esentiale:
principiul teritorialitatii normelor (uridice, care consacra faptul ca norma
(uridica actioneaza asupra teritoriului statului respecti+
principiul personalitatii normelor (uridice, care consacra faptul ca
norma (uridica actioneaza asupra cetatenilor statului respecti+ §i strainilor aflati
pe teritoriul acelui stat.
espre imunitatea diplomatica
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
30/56
#ersonalul diplomatic *eneficiaza de imunitate diplomatica ea
reprezinta ansam*lul drepturilor §i pri+ilegiilor acestora: in+iola*i
litatea persoanei, imunitate de (urisdictie, scutire de impozite §i taxe
personale, de taxe +amale sau de alte prestatii catre statul acreditar. .
espre pri+ilegiile fi imunitatile consulare
unctionarii consulari, personalul de specialitate §i auxiliar *ene
ficiaza de un regim de imunitati mai restrans decat personalul misiunilor
diplomatice 'am*asade) .
!egimul misiunilor consulare este reglementat de on+entia de la 6iena
cu pri+ire la relatiile consulare, adoptata la 29 aprilie 13?8.
espre regimul (uridic al strainilor.
Regimul national recunoa§te strainilor acelea§i drepturi de care se
*ucura cetatenii statului pe teritoriul carora se afla strainii.
Regimul special acorda strainilor unele drepturi ce sunt nomina lizate
in acorduri internationale sau in legislatiile nationale.
Regimul derivat din clau4a natiunii celei mai favori4ate este consacrat
in acorduri *ilaterale, in *aza carora un stat acorda strainilor un
tratament la fel de a+anta(os ca acela conferit cetatenilor unui stat tertconsiderat ca fa+orizat.
T"ST" " A$T"6A%$A!"
12) are sunt principiile actiunii in timp a normei (uridice 71 #rincipiul teritorialitatii §i principiul personalitatii
2 #rincipiul neretroacti+itatii cu cele doua exceptii :
principiul ultraacti+itatii §i principiul retroacti+itatii
8 #rincipiul unitatii, principiul ec-ili*rului, principiul
accesi*ilitatii
9 #rincipiul legalitatii, principiul dreptatii, principiul ec-itatii
§i (ustitiei
5 #rincipiile generale sau fundamentale §i principiile de ramura.
ANS: 2
1) um se clasifica normele (uridice dupa modul de reglementare a conduitei 71 Normele (uridice onerati+e, pro-i*iti+e, permisi+e,
supleti+e
2 Normele (uridice organizatorice, puniti+e, stimulati+e
8 Normele (uridice generale, speciale, de exceptie
9 Normele (uridice principii, normele (uridice mi(loace
5 Normele (uridice generale, speciale.
ANS: 1
1!) are este structura logica a normei (uridice 71 "ste structura externa a normelor (uridice
2 Titlu, capitol, alineat, paragraf
8 Ipoteza, dispozitia, sanctiunea9 Titlul, formula introducti+a, pream*ul, partea dispoziti+a,
formula de atestare a autenticitatii
5 ispozitii generale, dispozitii de fond, dispozitii
tranzitorii, dispozitii penale.
ANS: 8
19) um se clasifica dispozitiile 7
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
31/56
1 i+ile, penale, administrati+e
2 e drept pu*lic §i de drept pri+at
8 enerale, de fond, tranzitorii, finale
9 eterminate, relati+ determinat
5 umulati+e, alternati+e.
ANS: 9
21) are sunt trasaturile caracteristice ale normelor (uridice 7
1 Spontaneitatea ' apar §i se dez+olta in societate in c-ip
neformal), legalitate, generalitate
2 Sunt relati+e, au actiune limitata in timp, au proceduri speciale
de ela*orare
8 eneralitatea, oficialitatea, spontaneitatea
9 Sunt generale, impersonale, o*ligatorii, au caracter tipic,
implica un raport intersu*iecti+
5 &oralitatea, este scrisa, are sanctiunea inclusa, este
o*ligatorie.
ANS:9 are e momentul intrarii in +igoare a legii:
1 data pu*licarii in &onitorul ficial
2 data promulgarii ei de catre #re§edintele tarii
8 la 8> zile de la data pu*licarii in &onitorul ficial
9 numai dupa depunerea sa spre dez+oltare in amerele
#arlamentului §i dupa apro*area pre§edintilor celor doua
amere
5 %a trei zile de la data pu*licarii in &onitorul ficial sau la
data din text.
ANS: 5
BIBLIOGRAFIE
Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
32/56
principala prin care dreptul de+ine cunoscut de cei al caror com portament il
regleaza.
In sens material, sunt considerate iz+oare ale dreptului, factorii de
configurare a dreptului , dreptul natural §i con§tiinta (uridica 'ratiunea umana) .
Iz+oarele materiale, denumite §i ,,izvoare substan- tiale" ale dreptului sunt
expresia conditiilor +ietii economice, sociale, politice, culturale §i ideologice.
!4voarelor de drept formale, care se refera la modalitatea concreta de exprimarea dreptului, forma exterioara pe care o im*raca acesta.
ategorii de iz+oare ale dreptului:
iz+oare scrise §i iz+oare nescrise
iz+oare oficiale §i iz+oare neoficiale
iz+oare directe §i iz+oare indirecte.
Intro opinie exprimata de I. !osetti;alanescu, iz+oarele de drept pot fi
clasificate in: iz+oare create §i iz+oare interpretati+e
#rofesorul . Stegaroiu propune clasificarea iz+oarelor dreptului in: i4voare
potentiale care exprima posi*ilitatea de a ela*ora modifica sau a*roga norme
(uridice la cererea +ointei sociale, exprimata prin puterea de stat §i i4voareactuale reprezentate de totalitatea actelor normati+e in +igoare.
2. PRE?ENTAREA I?VOARELOR FORMALE ALE DREPTULUI
Iz+oarele formale ale dreptului sunt:
a) o*iceiul (uridic 'cutuma)
*) practica (udecatoreasca '(urisprudenta) §i precedentul (udiciar
c) doctrina (uridica
d) contractul normati+
e) actul normati+
f) principiile sistemului dreptului european contemporan.
%. O"*"' :$"4" (#!%)
Definitie2 o*iceiul (uridic este o norma generala de conduita exprimata in forma
orala, fundamentata pe o*ser+area uniformitatilor asupra cazurilor petrecute in
realitatea sociala +reme indelungata §i considerata 'ca norma generala) dreapta.
Aceasta norma generala cores punde ne+oii de securitate, de tratament egal al
indi+izilor §i, in ultima instanta, ne+oii de (ustitie.
Teoria dreptului romano-canonic formuleaza doua conditii fundamentale pentru ca
un o*icei sa do*andeasca caracter (uridic §i sa fie acceptat ca iz+or de drept:
- conditia obiectiva =materiala , care consta intro practica +ec-e §i
incontesta*ila 'de netagaduit)
conditia subiectiva =psi
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
33/56
desemneaza totalitatea -otararilor (udecatore§ti pronuntate de catre toate
instantele de (udecata, indiferent de gradul acestora, componente ale sistemului de
organizare (udecatoreasca dintrun stat. 4urisprudentaeste creatia unei autoritati
(udiciare, de aceea se apropie de lege §i se deose*e§te de o*iceiul (uridic.
Precedentul judiciar
desemneaza totalitatea -otararilor
(udeca tore§ti cu caracter deindrumare, pronuntate de Inalta
urte de asatie §i 4ustitie §i
care au forta o*ligatorie pentru
cazurile similare ce se +or (udeca in
+iitor.
. D-#$"% :$"4"%
Doctrina juridica poate studiilor, in+estigatiilor §i exprima opinii §i concluzii
sistem de drept.
4. C-#$%#' -$!%#"
"ontractul normativ este o specie aparte de contract, care nu se refera la
drepturi §i o*ligatii pentru su*iecti determinati, ca participanti la un raport(uridic, ci au in +edere reglementari cu caracter general, impersonal §i repeta*il.
"l face parte din iz+oarele dreptului poziti+ prezente in ramurile dreptului
constitutional, dreptului international §i dreptului muncii.
*. A#' -$!%#"
Actul normati+ reprezinta iz+orul de drept creat de autoritatile pu*lice
in+estite cu putere de legiferare 'parlament, gu+ern, organe ale administratiei
locale), care cuprinde norme generalo*ligatorii, a caror aplicare poate fi
realizata §i prin forta coerciti+a a statului 'Nicolae #opa).
Sistemul actelor normati+e in dreptul roman este compus din:
onstitutie
%egi constitutionale
%egi organice
%egi ordinare
ecrete prezidentiale
rdonante de urgenta ale gu+ernului
rdonante simple ale gu+ernului
Botarari ale gu+ernului.
Acte normati+e ela*orate de organele administratiei pu*lice.
"onstitutia este legea fundamentala a unui stat, care cuprinde un sistem
articulat de norme (uridice in+estite cu forta (uridica superioara pri+itoare la:
organizarea de stat, structurile economice §i formele proprietatii, drepturile §i
li*ertatile fundamentale ale omului.
&egile constitutionale sunt definite ca legi de re+izuire, de modificare a
onstitutiei, care sunt inzestrate cu o forta (uridica superioara celorlalte
categorii de acte normati+e, fiind adoptate de catre #arlament potri+it unor
proceduri speciale.
&egile organice sunt situate, din punct de +edere al fortei (uridice, dupa
onstitutie §i legile constitutionale, dar inaintea tuturor celorlalte iz+oare de
drept. Aceasta pozitionare a legilor organice este determinata de importanta
o*iectului lor de reglementare (uridica. &egile ordinare sunt actele normati+e care
reglementeaza orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezer+ate
legilor constitutionale §i legilor organice. "le pot fi legi de sinteza 'oduri:
odul i+il, odul 6amal, odul omercial, odul amiliei) §i legi speciale..
fi definita ca totalitatea analizelor,
interpretarilor prin care speciali§tii i§i
pri+itoare la fenomenul (uridic dintrun
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
34/56
Decretul poate fi considerat iz+or de drept numai in masura in care
contine reguli de conduita generale §i o*ligatorii, iar daca sunt
ratificate de #arlament de+in legi §i au forta (uridica a acestora.
Botararile fi ordonantele gu+ernului
Aotararea 3uvernului este actul normati+ emis de puterea executi+a,
care contine norme (uridice referitoare la organizarea executarii legilor,
respecti+ masuri concrete de punere in aplicare a legilor emise de#arlament in cele mai di+erse domenii.
Ordonantele 3uvernului sunt acte normati+e emise in temeiul unei legi
speciale de a*ilitare, in cadrul unor limite §i in conditiile pre+azute de
aceasta.
categorie speciala de ordonante pe care le poate emite u+ernul o
reprezinta ORDO'('TE&E DE $R3E'T(, care, potri+it art. 115 alin. 9 pot fi
adoptate /numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi
amanata0.
Acte normati+e ela*orate de organele administratiei pu*lice centrale fi
locale
In aceasta categorie sunt cuprinse actele emise de conducatorii organelor centraleale administratiei de stat, precum §i cele care emana de la organele locale executi+e.
"le sunt considerate iz+oare de drept numai in masura in care contin norme (uridice cu
caracter general §i o*ligatoriu. In aceasta categorie intra: instructiuni, ordine, norme
metodologice, decizii.
T"ST" " A$T"6A%$A!"
1#) are sunt iz+oarele formale ale dreptului 7
1 reptul natural, con§tiinta (uridica, factorii de configurare a
dreptului
2 Iz+oare oficiale §i neoficiale
8 Iz+oare directe §i indirecte
9 Actul normati+, cutuma, (urisprudenta, doctrina (uridica,
contractul normati+
5 Iz+oarele dreptului penal, iz+oarele dreptului constitutional,iz+oarele dreptului ci+il.
ANS: 9
8) arei categorii de iz+oare de drept apartine (urisprudenta :
9) In care din ramurile dreptului o*iceiul este exclus:
1l u t p e
constitutional
2l
u t
p e
p
8 drept+ .i t ar t si ni m d a
9 drept international
5 dreptl a
i
c
r
e m
o
c
ANS: 2
1 iz+oa scrise,
2 iz+oa directe
8 iz+oa indirecte
9 iz+oa nescrise
5 iz+oa neoficiale.
ANS: 1
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
35/56
NT!AT$% normati+ este:
1 iz+o t p e
formal
2 iz+o t p e
materia
8 iz+o dre indirec
9 iz+o dre oficial
5 iz+o dre actual.
ANS 1
are sunt iz+oarele dreptului comunitar:
1 iz+oarele materiale, iz+oarele formale
2 actul normati+, cutuma, practica (udecatoreasca, doctrina
(uridica, contractul normati+
8 iz+oare actuale §i iz+oare potentiale
9 tratatele constituti+e §i modificate, iz+oarele deri+ate,
iz+oarele complemetare, iz+oarele nescrise.
ANS: 9;I;%I!AI"
Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure215. Ion
raio+an, Teoria generala a dreptului, ;ucure
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
36/56
- un al doilea segment este acela al aplicarii actelor normati+e, respecti+ al
transpunerii in +iata a normelor (uridice. Acest segment este definit drept
TEA'!"( RE(&!%(R!! DREPT$&$!
(;adar, te-nica (uridica include te-nica legislati+a, pe care o considera o parte
componenta a sa.3. TENICA LEGISLATIVA
Te-nica legislati+a se intemeiaza pe norme juridice specifice 'denumite norme
de te-nica legislati+a) §i pe principii proprii 'denu
mite principiile legiferarii)..
'ormele juridice de te>>, prevede, in
art. 11, urmatoarele2 /actul normati+ tre*uie sa se integreze organic in sistemul
legislatiei, scop in care:
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
37/56
a) proiectul de act normati+ tre*uie corelat cu pre+ederile
actelor normati+e de ni+el superior sau de acela§i ni+el, cu care se afla in
conexiune
*) proiectul de act normati+, intocmit pe *aza unui act de ni+el superior,
nu poate depa§i limitele competentei instituite prin acel act §i nici nu
poate contra+eni principiilor §i dispozitiilor acestuia
c) proiectul de act normati+ tre*uie sa fie corelat cu reglemen
tarile comunitare §i cu tratatele internationale la care !omania este parte0.
Dispo4itiile art. 11 fiea4a regula integrarii actului normati+ in ansam*lul
legislatiei.
alta regula, care se dega(a din continutul art. 12, o reprezinta regula
unicitatii reglementarii in materie
Art. 19 din %egea nr. 29 din 2= martie 2>>>, consacra regula evitarii
paralelismelor
d. #rincipiul accesi*ilitatii §i economiei de mi(loace in ela*orarea actelor normati+e
#rincipiul accesi*ilitatii impune din partea legiuitorului respec tarea
urmatoarelor cerinte:
in primul rand sa aleaga forma eterioara corespunzatoare reglementarii pe
care dore§te sa o ela*oreze.
in al doilea rand, legiuitorul tre*uie sa aleaga modalitatea de reglementare,adica metoda de a impune su*iectelor de drept conduita prescrisa, cuprinsa in
norma (uridica.
- !n al treilea rand, legiuitorul tre*uie sa aleaga procedeele de
conceptualizare §i lim*a(ul adec+at domeniului ce urmeaza a fi reglementat.
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
38/56
de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actuluinormati+ respecti+.
c) Preambulul actului normativ reprezinta acea parte in care este
enuntat, in sinteza, scopul reglementarii respecti+e
d) Partea dispo4itiva a actului normativ reprezinta continutul
propriuzis al reglementarii, alcatuit din totalitatea normelor
(uridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce faco*iectul acestuia.
In aceasta parte componenta a actului normati+ sunt sistematizate:
dispozitiile generale sau principiile generale
dispozitiile pri+ind fondul reglementarii 'dispozitii de fond)
dispozitiile tranzitorii
dispozitiile finale.
6. STRUCTURA ACTULUI NORMATIV
Elementul de ba4a al structurii actului normati+ il reprezinta (RT!"O&$&, care
cuprinde, de regula, o singura dispozitie normati+a aplica*ila unei situatii date.enumit §i celula de *aza a actului normati+, (RT!"O&$& nu se confunda cu norma
(uridica 'exista situatii in care o norma (uridica este cuprinsa in mai multe
articole).
In cazul in care din dispozitia normati+a primara a unui articol decurg, in mod
organic, mai multe ipoteze (uridice, acestea +or fi prezentate in (&!'E(TE distincte,
astfel incat (RT!"O&$& sa fie logic §i coerent construit.
(&!'E(T$& reprezinta o su*di+iziune a A!TI%$%$I §i este constituit, de regula,
dintro singura propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza (uridica
specifica articolului.
7. TENICA SISTEMATI?ARII ACTELOR NORMATIVE
Sistemul legislatiei cuprinde totalitatea actelor normati+e aflate in +igoare laun moment dat. &area +arietate a actelor normati+e impune cu necesitate
sistematizarea lor.
oua sunt formele de sistematizare a actelor normati+e: incor-porarea fi
codificarea.
B.1. Incorporarea
a forma de sistematizare a actelor normati+e, incorporarea inseamna a§ezarea,
pozitionarea actelor normati+e dupa criterii exterioare aces tora, respecti+:
cronologice, alfa*etice, pe ramuri de drept, pe ins titutii (uridice.
Incorporarea poate fi: oficiala §i neoficiala.
odificarea
"odificarea este forma superioara de sistemati4are a actelor normati+e, carepresupune cuprinderea sintetica §i sistematizata intrun act normati+, cu forta
(uridica a legii, a tuturor normelor (uridice apartinand aceleia§i ramuri sau
su*ramuri de drept.
importanta deose*ita in +iata (uridica a societatii o reprezinta urmatoarele
E#E'!)E'TE &E3!S&(T!#E.
a) modificarea actelor normati+e
*) completarea actelor normati+e
c) repu*licarea actelor normati+e
d) suspendarea actelor normati+e
e) a*rogarea actelor normati+e
f) rectificarea actelor normati+e.
T"ST" " A$T"6A%$A!"
11) are este intelesul notiunii de te-nica (uridica 7
1 Totalitatea normelor de te-nica legislati+a §i a principiilor
8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)
39/56
ela*orarii care asigura sistematizarea, unificarea §i coordonarea
legislatiei, precum §i continutul §i forma (uridica adec+ata pentru
fiecare act normati+
2 Totalitatea mi(loacelor, metodelor, procedeelor §i te-nicilor
utilizate de organele puterii de stat in procesul de initiere,
ela*orare §i adoptare a actelor normati+e
8 Totalitatea normelor (uridice care definesc partile constituti+e ale
actului normati+, structura sa, forma §i modul de sistematizare a
continutului acestuia
9 Totalitatea procedeelor te-nice pri+itoare la modificarea, a*rogarea,
pu*licarea §i repu*licarea actelor normati+e
5 Te-nica (uridica desemneaza stilul actului normati+,
lim*a(ul clar, concis, fara ec-i+oc folosit de legiuitor la
ela*orarea proiectelor de lege §i a propunerilor legislati+e.
ANS: 2
are sunt partile constituti+e ale actului normati+ 7
1 Ipoteza, dispozitia,
sanctiunea
2 Norma (uridica, institutia
(uridica, ramura de di+iziunea
dreptului
8 Sta*ilirea situatiei de fapt,
normei, ela*orarea actului de
9