Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

CRSP Bucureşti

DIRECŢIA DE SĂNATATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI HUNEDOARA

18 noiembrie 2017

CNEPSS CENTRUL NAȚIIONAL DE

SĂNĂTATE PUBLIICĂ BUCUREȘTI

Utilizați prudent antibioticele,

în interesul Dvs. și al sănătății publice!

Scurt istoric

• Antibioticele reprezintă o resursă prețioasă împotriva infecțiilor bacteriene și fungice, a cărei eficacitate trebuie menținută în prezent, mai mult ca niciodată, prin administrarea numai la recomandarea medicului. Este măsura cea mai importantă pentru a frâna dezvoltarea naturală a rezistenței la antimicrobiene(RAM) prin suprautilizare. • Din 2008 ECDC coordonează celebrarea pe18 noiembrie a Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA),ţintind sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a combate RAM –inamic major al sănătăţii publice mondiale. • În anul 2017 are loc ediția 10 în contextul în care RAM rămâne o problemă stringentă în toată Europa, în ciuda eforturilor de control asumate în ultima decadă. • Pentrua face față acestei probleme World Health Assembly a adoptat în mai 2015, Planul Global de Acțiune privind Rezistența la Antimicrobiene. Acest Plan recunoaște importanța unor sectoare, precum: medicina umană și veterinară, agricultura, mediul financiar,protecția consumatorilor și ia în considerație atât resursele variate pe care națiunile le au la îndemână pentru combaterea RAM, cât și factorii economici care descurajează comercializarea sub noi denumiri a unor antimicrobiene clasice de către industria farmaceutică.

Tema 2017 Administrarea antibioticelor: întotdeauna precedată de o recomandare medicală ! Slogan: Utilizați prudent antibioticele, în interesul Dvs.

și al sănătății publice!

Sursa: Site-uloficialOMS: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/antibiotic-resistance/en/

Scop: Promovarea susținută a utilizării prudente a antibioticelor pentru a împiedica infecțiile comune și leziunile minore să ucidă iară și în viitorul apropiat. Imaginea cheie 2017

Sursa: Site-uloficialOMS: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/antibiotic-resistance/en/

Obiective naţionale 2016 derivate din Planul Global de Acțiune privind Rezistența la Antimicrobiene adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății în 2015 •Creșterea graduluide conștientizare și înțelegerea rezistenței antimicrobiene în rândul publicului larg. •Extinderea monitorizării și cercetării în domeniul RAM. •Efortul pentru reducerea incidenței infecțiilor. •Optimizarea utilizării medicamentelor antimicrobiene în spitale și în ambulatoriu. •Asigurarea resurselor financiare și umane pentru combaterea RAM.

Mesaje cheie 2017 •Rezistența la antibiotice este astăzi una din cele mai grave amenințări la sănătatea publică și dezvoltarea mondială, precum și la siguranța alimentară. •Rezistența la antibiotice poate afecta pe oricine, de orice vârstă, din orice țară. •Rezistența la antibiotice este un proces natural pe care utilizarea excesivă a antibioticelor la oameni și la animale îl accelerează. •Un număr mare de infecții –precum pneumonia, tuberculoza și gonoreea –au devenit greu vindecabile deoarece antibioticele utilizate în tratarea acestora au devenit ineficiente. •Rezistența la antibiotice conduce la prelungirea spitalizărilor, sporirea costurilor medicale și creșterea mortalității. •Fără schimbări de politici și de atitudine, precum combaterea infecțiilor prin vaccinare generalizată, spălarea frecventă a mâinilor, responsabilizarea comportamentelor sexuale, o mai bună igienă alimentară-rezistențala antibiotice va rămâne o amenințare majoră cu toate eforturile de a dezvolta noi antimicrobiene.

Mesaje cheie ZEIA 2017 pentru personalul medical în ordinea prescrisă de documente recente OMS* •Ţineţi la zi calendarul vaccinării pacienţilor de pe lista Dvs.

•Preveniţi infecţiile asigurându-vă că mâinile, mănuşile de •protecţie, instrumentarul şi mediul de lucru sunt curate/sterile.

•Când consideraţi că pacientul ar putea necesita un antibiotic, cereţi - oriunde există posibilitatea - un test pentru confirmarea eficacităţii antibioticului.

•Prescrieţi şi distribuiţi antibiotice doar atunci când sunt absolut necesare.

•Respectaţi riguros regula de aur: antibiotic corespunzător (testat dacă se poate), dozare corectă şi durată de administrare suficientă; comunicarea adecvată cu pacientul este esenţială. *http://www.who.int/mediacentre/events/2015/world-antibiotic-awareness-week/waaw-posters.pdf?ua=1

Antibioticele ar trebui să fie ultima linie de apărare a organismului, NU prima – Cele mai frecvente infecţii se vor ameliora de la sine, în timp,

prin odihnă la pat, consum de lichide şi un stil de viaţă sănătos. Ia doar antibiotice prescrise de medic.Nu automedicatie! Dacă ţi se prescriu antibiotice, ia întreaga doză recomandată. Nu lua antibioticele prescrise altcuiva, nici antibioticele rămase de

la ultima administrare -ele pot fi specifice altor infecţii Dacă sunteţi veterinar vaccinaţi animalele pentru a reduce

nevoia de antibiotice şi găsiţi, împreună cu agronomul, alternativa la folosirea antibioticelor la culturile agricole.

Principii de antibioterapie Selectarea antiboticului adecvat în

funcţie de : microorganismul cauzator al infecţiei ( în

funcţie de identitatea şi sensibilitatea acestuia la un anumit antibiotic )

factori particulari ai pacientului : – afecţiuni colaterale – medicaţie concomitentă – terapie anterioară cu antibiotice – sarcină – calea de administrare cea mai

adecvată localizarea infecţiei profilul de siguranţă al fiecarui antibiotic

adaptat fiecarui pacient costul terapiei

Utilizaţi antibiotice in urma antibiogramei. Opriţi terapia antibiotică dacă sursa este neinfecţioasă. Re-evaluaţi zilnic regimul antimicrobian pentru: ♦ optimizarea eficacităţii ♦ prevenirea rezistenţei ♦ evitarea toxicităţii ♦ scăderea costurilor Limitaţi durata tratamentului la 7-10 zile.

AB ideal

spectru larg de acţiune

activitate bactericidă

timp lung de înjumătăţire

toxicitate selectivă pentru celula bacteriană

absenţa toxicităţii pentru

organismul uman

penetraţie optimă în ţesuturi

CALITĂŢILE ANTIBIOTICULUI IDEAL

REZISTENŢA CLINICĂ = MULTIFACTORIALĂ

ESEC TERAPEUTIC

PACIENT -STATUS IMUNITAR -SITUSUL INFECTIEI -DISPOZITIVE MEDICALE -CONTROL INEFICIENT

MICROORGANISM -REZISTENTA MICROBIOLOGICA

-PRODUCEREA DE BIOFILM -DENSITATEA INOCULULUI

ANTIBIOTIC/CHIMIOTERAPIC - ACTIUNE - POSOLOGIE - FARMACOCINETICA - INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

Cauze Administrarea excesivă

Antibioticele utilizate pentru a trata infecţii atunci când nu sunt necesare sau nu sunt eficiente, de exemplu împotriva gripei

Administrarea necorespunzătoare Neterminarea dozei prescrise Utilizarea antibioticelor care nu sunt prescrise pentru tine

wikimedia commons, respectiv Washington Post

Rezistența la antimicrobiene •Antimicrobienele sunt agenți farmacologici care în principiu distrug, împiedică multiplicarea sau răspândirea micro-organismelor. Se divid în antibacteriene, antivirale, antimicotice, antimicrobacteriene, antiparazitare și antiretrovirale. •În ultimii ani creșterea rezistenței micro-organismelor vizate de agenții farmacologici a devenit o problemă serioasă de sănătate publică, ce antrenează multe decese nescontate și poveri uriașe asupra sistemelor de sănătate. •Dintre antimicrobiene, antibioticele vizează bacteriile. Rezistența la antibiotice (RA) reprezintă conținutul esențial al RAM și a fost alimentată de disponibilitatea largă a antibioticelor la costuri relativ mici, eliberarea fără rețetă și auto-medicația. •Principalele tipuri de antibiotice sunt: beta-lactaminele - din care fac parte penicilinele, carbapenemele și cefalosporinele (incluzând ceftazidimele, precum și ceftriaxona - un farmacologic semisintetic des folosit în ultimul timp) - aminoglicozidele; tetraciclinele; chinolonele (între care ciprofloxacinul); macrolidele; glicopeptidele. •În România principalele bacterii implicate în infecțiile nosocomiale (IN) sunt: Stafilococcus aureus, Klebsiella spp, Acinobacter spp, Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Enterococcus spp, Proteus spp, Serratia spp și Candida spp. Cum situația este similară în euro-regiunea noastră ne vom concentra în continuare pe bacteriile din fruntea listei

Principalele tulpini rezistente: situaţia 2015 (I)în UE/SEE Klebsiella pneumoniae: rezistenţa combinată la cefalosporine generaţia III & fluorochinolone & aminoglicozide Klebsiella pneumoniae: rezistenţa la carbapeneme Escherichia coli: rezistenţa combinată la cefalosporine generaţia III Escherichia coli: rezistenţa combinată la cefalosporine generaţia III & fluorochinolone & aminoglicozide Staphylococcus aureus Pseudomonas aeruginosa Pseudomonas aeruginosa: RAM combinată la trei sau mai multe antimicrobiene din grupele piperacilină + tazobactam, ceftazidimă, fluorochinolone, aminoglicozide şi carbapeneme Acinetobacter baumannii Acinetobacter baumannii: rezistenţă combinată la fluorochinolone & aminoglicozide & carbapeneme, 2013 - 2014* Sursa: Antimicrobial resistance surveillance in Europe 2014. Published 2015: http://ecdc.europa.eu/en/publications/publications/antimicrobial-resistance-europe-2014.pdf

ONU: perspectiva globală RAM, 2017

Adunarea Generală ONU, septembrie 2017, abordează RAM într-o reuniune specială

Atenţia specială acordată fenomenului RAM la ultima Adunare Generală ONU este justificată de răspândirea pe scară largă a rezistenţei la antimicrobiene a unor bacterii, paraziți şi virusuri, ce crează perspectiva sumbră a unei lumi fără antimicrobiene eficiente în care pacienţii pot muri în urma unor infecţii până de curând tratabile.

Se estimează că la nivel global 700 000 decese sunt asociate RAM în 2016, cu perspectiva creşterii alarmante către circa 10 milioane în următorii 35 de ani. SUA estimează pierderi de până la 100 trilioane dolari până în 2050, în absenţa paşilor concreţi pentru a stopa această tendinţă (cf Jim O'neill, May 2016, citaţi de Sursa).

Conform Dr. Marc Sprenger, director al Secretariatului RAM al OMS, ţările cu sisteme de sănătate insuficient bugetate (majoritare între membri OMS) vor întâmpina cele mai serioase probleme în gestionarea RAM.

Sursa: Humphreys G , Fleck F. United Nations meeting on antimicrobial resistance in 2016. Bulletin of the WHO. Volume

94, Number 9, September 2016: http://www.who.int/bulletin/volumes/94/9/16-020916.pdf

Situaţia în Europa

În Europa RAM a devenit o ameninţare severă a sănătăţii publice şi a siguranţei pacienţilor, generând costuri ridicate de asistenţă medicală, eşecuri de tratament şi decese.

Se estimează că infecţiile cauzate de bacteriile RAM provoacă anual circa 25 000 decese în Europa (date ECDC din 2009).

Dincolo de decesele evitabile, extra-costurile asistenţei medicale şi pierderile economice de pe urma incapacităţii de muncă au fost estimate la cel puţin 1,5 miliarde euro.

Actualmente, odată cu accentuarea RAM, aceste estimări pot fi considerate depăşite.

Toate cele 28 de state membre UE + Islanda şi Norvegia participă la EARS-Net. Majoritatea acestora raportează în mod regulat date RAM pentru toate bacteriile şi grupurile de antibiotice aflate sub supraveghere.

Consolidarea sistemelor naţionale de supraveghere a RAM este reflectată de înmulţirea susţinută a laboratoarelor participante de-a lungul fiinţării EARS-Net.

Sursa: Antimicrobial resistance surveillance in Europe 2014. Published 2015: http://ecdc.europa.eu/en/publications/publications/antimicrobial-resistance-europe-2014.pdf

În intervalul 2010-2014, consumul mediu de antibiotice în ambulator, reprezentând 90% din consumul total, a crescut semnificativ în UE/SEE.

Penicilinele domină consumul de anitibiotice în UE/SEE, urmate de macrolide, lincosamide şi streptogramine.

În context UE/SEE, România se găsea în 2014 într-o poziţie critică – situaţia cea mai defavorabilă după Grecia - din 30 ţări raportoare.

Totuşi, între 2013 şi 2014 în România a avut loc o descreştere marginală în consumul total de antibiotice pe seama penicilinelor şi a tetraciclinelor, care contrabalansează anumite creşteri la alte beta-lactamine (cefalosporine, carbapeneme) ca şi la chinolone.

În consumul românesc 2014, penicilinele domină tabloul, urmate de cefalosporine & carbapeneme, chinolone şi grupa compusă din macrolide, lincosamide şi streptogramine.

În concluzie generală, România se găseşte pe euro-poziţii dintre cele mai vulnerabile în privinţa RAM la principalele tulpini supravegheate multianual de EARS-Net şi de asemenea în privinţa RAM la Acinetobacter baumannii – recent monitorizată. România se găseşte de asemenea în zona cea mai înaltă UE/SEE a consumului total de antibiotice. Totuşi între 2013-2014 a avut loc o descreştere marginală în consumul de antibiotice pe seama penicilinelor şi a tetraciclinelor.

România 2014: consumul relativ de antibacteriene de uz sistemic din clasa J01 ATC (comunitar & spitalicesc)

Comentariu: Penicilinele domină tabloul, urmate de alte beta-lactamine antibacteriene (cefalosporine & carbapeneme), chinolone şi grupa compusă din macrolide, lincosamide şi streptogramine.

Sursa: Site-ul oficial ECDC: http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial-resistance-and-consumption/antimicrobial-consumption/esac-net-database/Pages/consumption-rates-by-country.aspx

Infectii nozocomiale

Evoluţia BPOC în judeţul Hunedoara

Cazuri de tuberculoza

BPOC Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Cazuri Noi 843 1041 1315 1247

Rămaşi în evidenţă 11747 11822 12106 12152

TBC Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Cazuri Noi 280 202 209 185 Cazuri Readmise 42 55 38 53

Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 25 cazuri 26 cazuri 35 cazuri 98 cazuri

Oamenii de știință au menționat trei modalități care pot ajuta la stoparea răspândirii infecțiilor intraspitalicești: -angajații din spitale să se spele pe mâini de fiecare dată după intra în contact cu un pacient, -- să folosească mănuși și halate de unică folosință când au de-a face cu pacienți cu anumite infecții, -- rezervele să fie curățate cu meticulozitate și în mod regulat.

Infecțiile intraspitalicești reprezintă un factor ce stârnește o îngrijorare din ce în ce mai mare — acestea afectează 1 din 25 pacienți

internați în Statele Unite în orice perioadă, potrivit Centrului pentru

Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention).

”Știm că există microbi periculoși în spitale, dar suntem abia la

început în ceea ce privește modul în care aceștia se răspândesc”, a

declarat dr. Deverick Anderson, profesor asociat de medicină în cadrul

Diviziei de Boli Infecțioase de la Centrul Medical al Univesității Duke din Carolina

de Nord, Statele Unite.

Resurse bibliografice

Humphreys G , Fleck F. United Nations meeting on antimicrobial resistance in 2016. Bulletin of the WHO. Volume 94, Number 9, September 2016: http://www.who.int/bulletin/volumes/94/9/16-020916.pdf

***Antimicrobial resistance surveillance in Europe 2014. Published 2015: http://ecdc.europa.eu/en/publications/publications/antimicrobial-resistance-europe-2014.pdf

***Antimicrobial Resistance and causes of (Non-prudent) use of Antibiotics in human medicine in the EU ARNA, April 2016: http://www.srm.ro/pdf/1.CDM-Romania_Ann_26%20April%202016+PPS.PDF

***Summary of the latest data on antibiotic resistance in the European Union. ECDC NOV. 2015: http://ecdc.europa.eu/en/eaad/antibiotics-get-informed/antibiotics-resistance-consumption/Documents/antibiotics-resistance-EU-data-2015.pdf

***Summary of the latest data on antibiotic consumption in the European Union. ECDC Nov. 2015: http://ecdc.europa.eu/en/eaad/antibiotics-get-informed/antibiotics-resistance-consumption/Documents/antibiotics-consumption-EU-data-2015.pdf

Site-ul oficial ECDC: http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial-resistance-and-consumption/antimicrobial-consumption/esac-net-database/Pages/consumption-rates-by-country.aspx

Site-ul oficial ECDC: http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial-resistance-and-consumption/antimicrobial-consumption/esac-net-database/Pages/consumption-rates-by-country.aspx

PopescuG A, ȘerbanR, NiculceaA. Consumulde antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România-2015 (CARMIN ROMÂNIA 2015). Publicat în 11 Mai 2017: http://cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/684-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-nosocomiale-in-romania-2015/file

Site-ul oficialOMS: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/antibiotic-resistance/en/ *** Antimicrobial resistance surveillance in Europe 2015. Stockholm, January 2017:

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/media/en/publications/Publications/antimicrobial-resistance-europe-2015.pdf *** Summary of the latest data on antibiotic resistance in the European Union EARS-Net surveillance data. Nov 2016:

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/antibiotics-EARS-Net-summary-2016_0.pdf

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA

DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, Ec.Cinda Monica

Medic Sef Compartiment S.S.P. Dr. Cecilia Birău