2--

Lucrarile prezentate in cadrul sesiunilor de la

Atelierul de lucru nr. 1

0205Decembrie2010

SambatadeSus,Brasov,Romania

Reea naional de centre pentru dezvoltarea programelor de studii

cu rute flexibile i a unor instrumente didactice la specializarea de licen i masterat,

din domeniul Ingineria Sistemelor.

Aceast brour a fost editat n cadrul perioadei de implementare a proiectului POSDRU/86/1.2/S/63806

www.hutcb.ro

Lucrrile Atelierului de lucru nr. 1 Smbata de Sus

Copyright 2011, Editura Conspress

EDITURA CONSPRESS este recunoscut de

Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior

Culegere si tehnoredactare computerizata lucrari: ing. Hlcu Ionela ing. Sndulescu Virginia

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei

Reea naional de centre pentru dezvoltarea programelor de

studii cu rute flexibile i a unor instrumente didactice la specializarea de licen i masterat, din domeniul Ingineria Sistemelor : Lucrrile prezentate n cadrul sesiunilor de la Atelierul de lucru nr. 1 : 02-05 Decembrie 2010, Smbata de Sus, Braov, Romania / - Bucureti : Conspress, 2011

Bibliogr. ISBN 978-973-100-154-8

371.214

Colecia Carte universitar

CONSPRESS B-dul Lacul Tei nr.124, sector 2,

cod 020396, Bucureti Tel.: (021) 242 2719 / 300; Fax: (021) 242 0781


Cuprins Probleme privind cibernetica proiectului .................................................................................3

Prof.univ.dr.MarianaMarinescu.................................................................................................... 3

Discutii despre activitati Detalierea activitatilor, Responsabilitati .......................................6

prof.univ.ViorelMarinescu ............................................................................................................. 6

Preliminarii la aplicatiile practice ..........................................................................................12

Prof.univ.dr.ing.SergiuIliescu ........................................................................................................ 12

Solutii integrate de automatizari cu automate programabile ..............................................16

Ing.DiplomatCatalinStefan ........................................................................................................... 16

Sistem de simulare modular pentru conducerea proceselor industriale .................................40

As.Ing.IuliaDumitrescu ................................................................................................................. 40

RoEduNet suport pentru proiect..........................................................................................45

Conf.Univ.Dr.Fiz.OctavianRusu .................................................................................................. 45

Psihologia sondajelor de opinie in piata muncii ....................................................................52

Prof.Univ.Dr.Ing.TitiParaschiv .................................................................................................... 52

Echipament didactic pentru studiul reglarii in bucla inchisa a nivelului, debitului si temperaturii ........................................................................................................................................58

As.Ing.GrigoreStamatescu............................................................................................................ 58


2


3

Probleme privind cibernetica proiectului

Prof. univ. dr. Mariana Marinescu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

[email protected]

Cibernetica proiectului inseamna, din punctul meu de vedere, atat utilizarea metodelor si instrumentelor acestei stiinte in managementul proiectului, dar si legatura existenta intre domeniul Cibernetica si domeniul Ingineria Sistemelor specializarea Automatica si Informatica Aplicata.

Sa plecam de la cateva definitii date de oameni de stiinta pentru cibernetica. Termenul Cibernetica provine din cuvantul grecesc KYBERNETYKOS de carmuire CIBERNTIC, -A, cibernetici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Stiinta care are ca obiect studiul matematic al legaturilor, comenzilor si controlului in sistemele tehnice si in organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor formale. (din fr. cyberntique, sursa : DEX '98). CIBERNTICA s.f. Stiinta care se ocupa cu studiul matematic al sistemelor complexe de dirijare si de comunicatie, precum si cu metodele de prelucrare a informatiei (fr. cyberntique, engl. Cybernetics). (sursa: Noul dictionar explicativ al limbii romane). Cibernetica este arta de a realiza eficienta actiunii. Cibernetica se ocupa cu studiul sistemelor. Feedback-ul este principala sa componenta (Louis Couffignal, 1958). Bazele ciberneticii ca stiinta au fost puse de savantul american de origine germana Norbert Wiener (lucrarea Cybernetics, Control and Communication in the Animal and Machine, 1948). Sunt introduse notiunile de reglare si deviatie, control si programare. Cea mai importanta este notiunea de conexiune inversa (feedback). Savantul roman Stefan Odobleja (1902-1978) abordeaza o serie de probleme specifice reglarii si comunicatiei in sistemele vii, astfel incat acesta poate fi considerat precursorul ciberneticii. Deci, putem spune ca, cibernetica studiaza aspectele ce vizeaza procesele de reglare si comunicare in sistemele biologice, tehnice, sociale, economice etc. REGLAREA este proprietatea prin care un sistem isi poate mentine starea curenta cat mai aproape de o stare de referinta (dorita).

Rezulta: cibernetica = stiinta conducerii sistemelor. In prezent s-au dezvoltat ramuri ale ciberneticii specifice diverselor categorii de sisteme cum ar fi:

-cibernetica sistemelor biologice; -cibernetica sistemelor tehnice; -cibernetica sistemelor economice; -cibernetica sistemelor sociale etc.

In legatura directa cu cibernetica este abordarea (viziunea sau gandirea) sistemica. Aceasta se bazeaza pe conceptul ca toate partile componente ale sistemului pot fi definite si cunoscute, cel mai bine, in contextul relatiilor dintre ele si alte sisteme, si nu ca parti izolate. Abordarea sistemica utilizeaza comunicarea organizationala la toate nivelurile.


4

Despre sisteme informatice active (similare sistemelor cibernetice) pentru

managementul proiectelor Sistemele informatice sunt in general realizate ca sisteme pasive, al caror rol este de a

informa managerul cu privire la modul in care se desfasoara activitatile din cadrul proiectului. Managerii de proiect au insa nevoie de sisteme informatice active (similare sistemelor cibernetice), care sa ajute in realizarea activitatilor componente managementului proiectelor, precum: controlul proiectului, in special activitatea de raportare, detectarea problemelor aparute (erorilor si perturbatiilor exterioare) si generarea solutiilor de rezolvare a acestor probleme (reglare). Pentru a fi sisteme active, sistemele informatice pentru managementul proiectelor trebuie sa sustina comunicarea proactiva intre participantii la proiect si sa implementeze proceduri de control (eventual) automat, prin care sa fie initiate actiuni pentru realizarea obiectivelor stabilite. Comunicarea proactiva presupune ca toti participantii la proiect sa aiba acces la informatiile relevante privind proiectul, in orice moment, indiferent unde sunt localizati. Aceste informatii, depuse eventual pe server-ul Web al proiectului, pot fi organizate sub forma unor documente Web, care sa contina:

informatii privind costurile, programele de activitati, indicatorii tehnici; imagini care sa prezinte conditiile si modul de desfasurare a activitatilor in cadrul diferitelor

zone geografice; rapoarte grafice referitoare la stadiul realizarii diferitelor activitati.

O serie de informatii despre proiect pot fi organizate sub forma de foi de calcul (sheet-uri) sau de documente text, eventual documente pentru prezentari. Se pot formula comentarii sau intrebari prin e-mail, se pot transfera fisiere cu informatii despre stadiul derularii proiectului. Pentru a implementa un sistem de comunicare proactiva, proiectul trebuie sa dispuna de un server Web, cu protocoale precise de acces si cu masuri speciale de securitate a datelor. Managerul de proiect are nevoie de instrumente care sa constituie suportul pentru realizarea comunicarii intre membrii echipei. Exista instrumente software comerciale prin care membrii echipei proiectului sa colaboreze in timp real:

se pot organiza teleconferinte multipunct; se pot partaja date si aplicatii; se pot edita documente; se poate realiza comunicarea prin text scris, voce si video etc.

In managementul proiectelor, instrumente mentionate pot si trebuie sa constituie suport si pentru organizarea activitatilor de grup, precum cele de planificare a proiectului si de evaluare a rezultatelor obtinute, mai ales cand participantii se afla la mare distanta unii de altii. Astfel, echipa de implementare a proiectului poate lucra impreuna la formularea obiectivelor, definirea ariei de cuprindere a proiectului, planificarea proiectului (esalonarea activitatilor, stabilirea matricei responsabilitatilor, a planului director, a bugetului proiectului).

Prin runde succesive de discutii si simulari (folosind mediul Internet/Intranet si soft-urile adecvate) se poate ajunge la consens si elabora un plan de gestionare a unei eventuale crize. In aceste conditii, echipa de implementare a proiectului se poate reuni numai la ocazii festive sau cu ocazia asumarii de catre participanti a anumitor angajamente.

Cateva aspecte privind derularea proiectului POSDRU/86/1.2/S/63806

Folosirea instrumentului pentru bugetul proiectului si transmiterea acestuia la partenerul-beneficiar (UTCB)


5

Comunicarea cu partenerii (in special cu UTIasi) a determinat unele modificari in modul de completare a instrumentului pentru bugetul proiectului (vezi si punctul 8 din Lista de probleme ridicate de partenerul P4 si raspunsurile date de beneficiar):

Introducerea unui numar de 36 de sheet-uri noi (L1, ..., L36) pentru Resurse umane corespunzatoare celor 36 de luni ale proiectului (intrucat pontajul este diferit pe luni);

Introducerea unui numar de 36 de sheet-uri noi (S1, ..., S36) pentru Experti scurt corespunzatoare celor 36 de luni ale proiectului (intrucat pontajul este diferit pe luni);

Corectii la formulele de calcul pentru unele contributii: fd. gar. sal., itm = 0%, fond accidente = 0,205%;

Sheet-ul Buget CF trebuie sa contina date estimate/realizate privind repartitia bugetului pentru fiecare partener;

Inlocuirea formulei de calcul a TVA deductibil estimat in sheet-urile AM si A1,..., A14 pentru toti partenerii-universitati cu valoarea 0, exceptand partenerului P6 (ASTI) care va inlocui formula de calcul a TVA nedeductibil estimat cu valoarea 0;

Daca o cheltuiala nu contine TVA (inchiriere de spatiu etc.) atunci se corecteaza formula de calcul pentru TVA deductibil estimat sau TVA nedeductibil estimat in sensul scaderii acelei categorii de cheltuiala din formula;

Nu trebuie modificat numele celor doua fisiere (pentru buget estimat / realizat) trimise (Buget P1.xls sau Buget P2.xls sau ...). Reamintim ca aceste fisiere se stocheaza in folder-ul Buget proiect_estimat_P1 sau Buget proiect_estimat_P2 sau , respectiv Buget proiect_realizat_P1 sau Buget proiect_realizat_P2 sau .;

Termenul de transmitere la UTCB a bugetului proiectului partenerilor, estimat defalcat pe luni pe toata perioada proiectului si realizat pe primele trei luni, este 20 decembrie.

Inregistrarea documentelor proiectului cu ajutorul registrului de evidenta documentelor pe suport hartie si electronic.

Transmiterea la UTCB a deciziilor pentru locatiile proiectului pana la 10 decembrie;

Bibliografie 1. Informatica economica si managementul proiectelor, Prof.dr. Constanta BODEA,

prof.dr. Ion SMEUREANU, Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti, Revista Informatica Economica, nr.2 (14)/2000

2. Mai au importanta astazi sistemica si cibernetica in disciplinele stiintifice si aplicative actuale? Prof.Coordonator: Prof.Univ.Dr. Marin Fotache, Asist.Univ.Dr. Daniela Popescul, Universitatea Al. I. Cuza Iasi, Iasi, 2010


6

Discutii despre activitati Detalierea activitatilor, Responsabilitati

prof. univ. Viorel Marinescu

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti [email protected]

OBIECTIVUL PROIECTULUI

Obiectivul general si obiective specifice Acest proiect vizeaza adaptarea programelor de studii ale domeniului Ingineria Sistemelor la

cerintele pietei muncii si crearea de mecanisme si instrumente de extindere a oportunitatilor de invatare. Incadrarea proiectului in DMI 1.2. se justifica prin faptul ca actiunile proiectului sunt destinate imbunatatirii programelor de studii de licenta si masterat si crearii de parteneriate intre universitati din Romania. Obiectivul general asigurarea unui invatamant superior de calitate si performant, in domeniul fundamental de studiu Ingineria Sistemelor-IS, in vederea consolidarii unei gandiri structurate si flexibile, ameliorarii rezultatelor invatarii la nivel de sistem, dobandirii de cunostinte si competente adaptate cerintelor pietei muncii, prin restructurarea continuturilor programelor de studii din domeniu, si prin constientizarea factorilor economici de utilitatea sprijinirii insertiei pe piata muncii a acestor absolventi.

OS 1 - "Identificarea necorelarilor dintre actuala curricula si cerintele pietei muncii" sprijina intentiile promotorului proiectului de a constata care sunt eventualele necorelari

intre cerintele pietei muncii si oferta furnizorilor de educatie in domeniul IS, in scopul identificarii unor solutii si elaborarii unor masuri de implementare a acestora.

OS 2 "Crearea unui plan de invatamant cu ajutorul unui Ghid curricular IS care va asigura formarea unor competente compatibilizate la nivel european ale viitorilor specialisti IS

corespunde obiectivelor POS DRU prin elaborarea si adaptarea programelor de studiu pentru licenta si masterat in domeniul IS cu ajutorul unor curricule imbunatatite, in conformitate cu CNCIS si cu cerintele pietei muncii. OS 3 - "Cresterea calitatii pregatirii studentilor de la specializarile IS in raport cu cerintele potentialilor angajatori, prin elaborarea si transpunerea in practica a unui proiect de curricula imbunatatita".

OS 4 - "Promovarea parteneriatului intre institutiile de invatamant superior si actorii cheie relevanti in domeniul IS"

conduce la satisfacerea prioritatilor acestei cereri de propuneri de proiecte prin dezvoltarea si consolidarea unei retele intre universitati, pe de o parte si actori cheie, relevanti pe piata muncii din domeniul IS (angajatori, patronate, asociatii profesionale), pe de alta parte. OS 5 Crearea unei retele de 5 centre pentru cadrele didactice si studentii implicati in cresterea calitatii invatamantului in Ingineria Sistemelor in Romania si in desfasurarea de bune practici la nivel national.

OS 6 Realizarea unui portal online ca sursa de informare si documentare pentru profesorii si studentii care doresc, cat si ca un instrument modern si flexibil de comunicare, invatare si evaluare, stimularea cooperarii si comunicarii intre studenti si chiar intre studenti si elevii din licee in scopul atragerii acestora catre domeniul IS.

Activitatile din anul I Activitatea 1 L 1 --L 8 Activitatea 2 L 4 --L33 Activitatea 3 L 9 --L12


7

Activitatea 5 L 3 --L28 Activitatea 7 L 2 --L36 Activitatea 8 L11 --L35

ACTIVITATI ELIGIBILE A1 - Realizarea de analize in vederea definirii programelor de studii de licenta si masterat si a unei mai bune corelari cu nevoile pietei muncii (L1-L8).

Estimarea evolutiei si dinamicii pietei muncii din domeniul Ingineria Sistemelor-IS implica analiza documentara a mai multor focus-grupuri si prognoza pentru evaluarea pietei muncii calificate in domeniul IS. Aceste activitati vor fi subcontractate catre o companie specializata in realizarea de studii specifice ce va furniza doua rapoarte: unul privind cerintele pietei muncii din domeniul IS si altul privind prognoza evolutiei si dinamicii acesteia. Un membru al EI, sociolog, va analiza si interpreta aceste rapoarte pentru a le putea accepta. Datele din cele doua rapoarte vor fi integrate intr-un Ghid orientativ din domeniul IS , ce va sta la baza elaborarii proiectului de noua curricula (Ghidul curricular IS ).

A2 - Realizarea de activitati de imbunatatire si adaptare a programelor de studii de

nivel licenta si masterat, din domeniul Ingineria Sistemelor-IS, la nivelul universitatilor partenere din cadrul proiectului (L4-L33).

A2.1 - Analiza documentelor de referinta europene din domeniul educatiei va presupune interpretarea si integrarea concluziilor acestora in recomandarile Ghidului curricular IS.

A2.2 - Se va analiza si evalua curricula actuala pentru identificarea problemelor existente prin coroborare cu datele obtinute din activitatile anterioare.

A2.3 - Dezvoltarea si armonizarea de programe de studii la nivel de experti in 5 ateliere de lucru si 3 ateliere de bune practici unde se va pune in discutie Ghidul orientativ din domeniul IS in vederea elaborarii proiectului de noua curricula.

A3 - Realizarea unui studiu privind nevoile si cerintele pietei muncii din domeniul IS

(L9-L12). Se vor analiza nevoile pietei muncii in vederea definirii noilor programe de studii de licenta

si masterat in domeniul IS corelate cu aceste nevoi. A5 - Dezvoltarea solutiilor pentru imbunatatirea proceselor si activitatilor

educationale si elaborarea unei baze de date (baze de cunostinte) cu resurse de predare-invatare-evaluare noi, moderne, inovative (L3-L28).

A5.1 - Realizarea de brosuri, carti cu exercitii si probleme in special practice (de laborator) si aparitia lor sub diverse forme (online, in format tiparit si in format electronic).

A5.2 - Crearea de resurse didactice noi, moderne, inovative: -crearea unui sistem e-learning dedicat IS care va fi instalat la toate cele 5 centre; -crearea unor platforme educationale de simulare de procese de automatizare pentru disciplinele fundamentale ale IS care vor fi instalate la toate cele 5 centre.

A5.3 - Promovarea utilizarii materialelor didactice noi de catre studenti. A5.4 -Analizarea, la nivel de cadre didactice, a rezultatelor din perspectiva asigurarii

calitatii si imbunatatirii rezultatelor profesionale. A7 - Realizarea unui portal de comunicare pentru facilitarea creerii de resurse

inovative precum si diseminarea resurselor inovative (L2-L36).


8

A8 - Dezvoltarea de activitati de promovare (de informare), in randul elevilor, a ideilor proiectului in vederea cresterii accesului acestor elevi la invatamantul superior in domeniul Ingineria Sistemelor-IS. (L11-L35). A8.1 - Elaborarea unor strategii regionale de antrenare (experimentala) a elevilor de liceu, din cele 4 zone de dezvoltare aferente universitatilor partenere, in activitati de promovare a noilor materiale, metode si practici didactice, adaptate nivelului lor, in scopul atragerii acestora (inclusiv a celor defavorizati: elevi din zone rurale, cu situatie materiala precara, rromi, etc.) catre domeniul IS. A8.2 - Organizarea de sesiuni demonstrative realizate de cadre didactice/studenti in licee (inclusiv de profil TIC).

ACTIVITATI DE MANAGEMENT AM1. Managementul proiectului (propriu-zis)(L1-L36),

cu subactivitatile aferente. -Constituirea, organizarea si definirea modului de functionare a echipei de management (EM) si a echipei de implementare (EI). - Organizarea echipei de management si de implementare a proiectului; intalnirea partenerilor pentru demararea proiectului. -Elaborarea strategiei de implementare a proiectului. -Planificarea detaliata a activitatilor din cadrul fiecarei componente a proiectului. -Organizarea unei conferinte de lansare a proiectului. Solicitantul va organiza o conferinta de lansare a proiectului pentru informarea persoanelor interesate si a publicului larg si promovarea activitatilor ce urmeaza a fi implementate, cu circa 80 de participanti. Se va crea de asemenea o pagina web a proiectului pentru informarea publicului despre evolutia proiectului si a rezultatelor obtinute, precum si publicitatea proiectului prin anunturi in presa scrisa si electronica. -Se vor organiza intalniri periodice intre echipa de management a proiectului si expertii desemnati de fiecare partener. -Se va efectua monitorizarea interna, raportarea externa (tehnica si financiara) si auditarea externa (la fiecare cerere de rambursare si anual). -Evaluarea interna permanenta a derularii proiectului. -Organizarea unei conferinte finale pentru diseminarea activitatilor proiectului.

AM2.Activitatea de Achizitii (L1-L36)

va urmari achizitionarea echipamentelor, materialelor si serviciilor, conform descrierii din resurse alocate pentru implementarea proiectului. Achizitiile in cadrul proiectului vor fi facute de catre solicitant si partenerul 1, cu respectarea conditiilor din contractul de finantare si a instructiunilor emise de AM/OI. Serviciile care nu intra in domeniul de activitate ale solicitantului si celor 6 parteneri, cum ar fi cele legate de organizarea de evenimente (conferinte, intruniri, etc) vor fi subcontractate catre furnizori de servicii specializati.Pentru gestiunea financiara adecvata, fiecare subcontractor (ca si fiecare partener, atunci cand este cazul), pe baza activitatilor/subactivitatilor desfasurate si conform timpului alocat de fiecare in parte, va emite o factura/decont catre Solicitant in termen de 10 de zile de la data receptionarii/acceptarii de catre acesta a produselor/rezultatelor activitatilor realizate de catre subcontractor/partener, aflate in responsabilitatea sa si pentru care a fost emisa respectiva factura/decont. Acceptarea se realizeaza fie prin validarea de catre membrii Echipei de Management a rapoartelor de implementare ale expertilor, fie pe baza emiterii unui acord de acceptanta pentru serviciile prestate/produsele livrate, aprobat de catre Managerul de proiect sau alta persoana delegata in acest sens de catre acesta. Achizitiile de echipamente, bunuri si servicii se refera la achizitii de echipamente de calcul/birotica, servicii de catering, de audit, de multiplicare, de traducere si interpretare, de expertiza contabila, serviciile de analiza a cerintelor pietei muncii din domeniul IS si de prognoza a evolutiei acesteia; de asemenea se refera la achizitii de licente software si necesar hardware si unele componente (hard si soft) pentru crearea de resurse de predare-invatare-evaluare


9

AM3.Informarea si publicitatea (L1-L36) va fi asigurata prin conferintele de lansare si inchidere a proiectului, prin achizitionarea

resurselor de informare si publicitate, conform descrierii de la resurse alocate pentru implementare si diseminarea informatiilor in cadrul tuturor intrunirilor din proiect (seminarii, conferinte, workshop-uri). Cu ocazia acestor evenimente, in kit-urile de conferinta sau in mapele de eveniment, Solicitantul va include brosuri, agende, mape personalizate, specifice proiectului, ca si alte obiecte promotionale. Se vor distribui brosuri/fluturasi de informare, care vor fi pusi la dispozitia publicului larg. Evenimentele proiectului vor beneficia si de participarea reprezentantilor mass-media, pentru ca, impreuna cu comunicatele de presa, sa existe si o vizibilitate suficienta a proiectului si a sprijinului FSE, in randul publicului. De asemenea, vor fi elaborate si diseminate brosuri si alte materiale publicitare ce vor fi distribuite prin intermediul retelei create in proiect, persoanelor din grupul tinta dar si actorilor din piata muncii.

REZULTATE ANTICIPATE Activitatile proiectului = Ai; Activitatile de management = AMj; Rezultate anticipate = RAk; Indicatori de output = IOm; Obiective specifice = OSn. Rezultate corespunzatoare OS1 si A1, A3, AM1: RA1 - Raport cu nevoile pietei muncii; termen 30.04.2010;

RA2 - Raport de prognoza a evolutiei pietei muncii; termen 30.04.2010; RA3 - Studiu privind nevoile pietei muncii din domeniul IS; termen 31.05.2010; RA4 - Ghid orientativ curricular din domeniul Ingineria Sistemelor-IS (schita); termen 30.06.2010. IO219 - numar de calificari dezvoltate/actualizate in invatamantul superior - 6 specializari (6 programe de studiu) ale unui domeniu de studii (IS)de licenta si masterat.

Rezultate corespunzatoare OS2 si A2, A4, A9, A10: RA5-Raport de analiza a documentelor europene (inclusiv curricule) si evaluare a curriculei

actuale din facultatile partenere din domeniul IS; termen 30.06.2010; RA6-Ghidul orientativ curricular din domeniul IS; termen 31.07.2011; IO221-Numar de programe de studii (specializari) la nivel de licente si masterat

dezvoltate/adoptate-6 programe de studii; IO2-(aditional)-5 intalniri; IO3-(aditional)-numar de ateliere de schimb de bune practici-3 ateliere; Rezultate corespunzatoare OS3 si A 2, A3, A4, A9, A11, A12, AM3: RA7-Ghidul curricular din domeniul IS cu noile programe de studii pentru licenta si

masterat (versiunea a 1-a); termen 30.09.2011; IO217-Numar de universitati sprijinite-5 universitati; Rezultate corespunzatoare OS4 si A5, A8, A13, A14, AM2: RA8 - a. Sistemul e-learning dedicat domeniului IS; (versiunea a 1-a); termen 30.04.2011; - b. Baze de date cu resurse de predare-invatare-evaluare; (versiunea a 1-a); termen 30.09.2011; RA9 - Platforma educationala de simulare de procese de automatizare; termen 30.07.2011;


10

IO217-Numar de universitati sprijinite -5 universitati; Rezultate corespunzatoare OS6 si A7, AM2, AM3: RA12-Portal care sa permita realizarea instrumentelor de comunicare si colaborare intre

participanti si nu numai; portalul va permite implementarea de noi instrumente de predare-invatare-evaluare; termen 31.05.2011;

IO217-Numar de universitati sprijinite-5 universitati; IO1- (aditional)-Portal-1. Indicatorii de rezultat, relevanti, sunt precizati la \\\"indicatorii

aditionali\\\" din sectiunea \\\"Indicatori\\\".

ID Indicatori [1 output] Valoare 217 Numar de universitati sprijinite 5 219 Numar de calificari dezvoltate/actualizate in invatamantul

superior 6

220 Numar de participanti la instruire invatamant superior 750 221 Numar de programe de licenta/masterat

dezvoltate/adaptate conform CNCIS invatamant superior

6

ID Indicatori [2 result] Valoare 218 Ponderea universitatilor sprijinite care au primit

acreditare prin prisma noilor standarde de asigurare a calitatii (%)

0

222 Numar de calificari validate 0 223 Ponderea programelor de studii desfasurate conform

CNCIS (%) 0

224 Numar de studenti care au beneficiat de operatiunile finantate la nivelul institutiilor de invatamant superior

1000

225 Numar de programe de licenta/masterat conform CNCIS implementate invatamant superior

0

226 Numar de universitati acreditate conform standardelor de calitate invatamant superior

0

227 Parteneri transnationali implicati in proiect invatamant superior

0

ID Indicatori aditionali [output] Valoare 1 Numar de aplicatii informatice pentru partajare de resurse

si comunicare (portal) 1

2 Numar de intalniri de lucru ale expertilor pentru armonizare de curricule

5

3 Numar de ateliere de schimb de bune practici 3 4 Numar de conferinte de diseminare a identitatii de proiect

si a rezultatelor lui 2

5 Numar de programe de formare/perfectionare a cadrelor didactice din invatamantul universitar

2

6 Numar de resurse digitale(educationale) create 10 7 Numar de brosuri cu portofolii de competente

tiparite pentru utilizare si distribuire 700

8 Numar de sesiuni demonstrative in licee 8 9 Numar de exemplare ale ghidului curricular IS 500


11

ID Grup tinta Valoare 24 Experti in evaluare si acreditare din comisiile de asigurare

a calitatii in invatamantul superior, la nivel national 0

48 Membri ai comisiilor de asigurare a calitatii la nivel de universitate/facultate

10

50 Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universitati si facultati

15

101 Personal cu functii de conducere, monitorizare, evaluare si control in invatamantul superior

15

112 Personal implicat in dezvoltarea si managementul calificarilor si Cadrului National al Calificarilor in Invatamantul Superior, la nivel de sistem

0

113 Personal implicat in elaborarea politicilor in invatamantul superior

0

117 Personal implicat in dezvoltarea si managementul calificarilor la nivel de universitate/facultate

0

129 Studenti 600 137 Personal implicat in dezvoltarea programelor de studii

universitare 150

147 Personal al membrilor comitetelor sectoriale 0 165 Membri ai partenerilor sociali in educatie 0


12

Preliminarii la aplicatiile practice

Prof.univ.dr.ing. Sergiu Iliescu

Universitatea Politehnica Bucuresti [email protected]

Sistem (proces) educational:

viziune misiune obiective principale


13


14


15

Tipologia sistemelor:

Problematica teoriei reglarii Analiza - modelarea analitica sau

experimentala - stabilirea indicilor de calitate a

procesului (stabilitate, performanta) Sinteza - proiectare algoritmica a SA (alegere si

acordare RA) - proiectare constructiva


16

Solutii integrate de automatizari cu automate programabile

Ing. Diplomat Catalin Stefan Departamentul de Sisteme de automatizari, Siemens

[email protected] www.siemens.ro

Siemens Automation Cooperates with Education (SCE)


17


18


19


20


21


22


23


24


25


26


27


28


29


30


31


32


33

Simatic Overview


34


35


36


37


38


39


40

Sistem de simulare modular pentru conducerea proceselor industriale

As. Ing. Iulia Dumitrescu Universitatea Politehnica Bucuresti

[email protected] 1. Introducere

2. Prezentare generala Sistemul foloseste un panou de simulare si un automat programabil, avand diferite masti interschimbabile pentru fiecare aplicatie. Exercitile simulate si optimizate acopera o sfera larga de complexitate :

- proiectarea si testarea programelor simple utilizand exemple simple de comanda cu contacte (functii logice, module de functii digitale, scheme de pornire/oprire motor, pornirea stea-triunghi, pornire directa si inversa, etc.);

- proiectarea si testarea programelor medii utilizand exemple industriale (controlul incalzirii, sistem de umplere automata a unor recipiente, sistem de control a mai multor rezervoare, etc.);


41

- proiectarea si testarea programelor de nivel inalt utilizand exemple de procese industriale si incorporand functii analogice (retea alimentare cu apa, comanda pompa de purja, etc.).

Principalele componente ale sistemului de simulare modulare sunt :

- Interfata utilizatorului (PC) - Unitatea Centrala (PLC = echipamente electronice destinate realizarii instalatiilor de

comanda secventiala in logica programabila) - Panoul de simulare.

Automatul programabil

- Toate intrarile si iesirile Sistemului de Simulare Modular pentru Conducerea Proceselor Industriale

- au fost alese astfel incat acestea sa satisfaca cerintele industriale standard. Automatul programabil folosit este unul din familia Siemens S7-300.

- Software-ul utilizat pentru configurarea si programarea acestuia este Simatec Manager Step 7.

- Limbajele de programare folosite sunt STL (Statement List), LAD (Ladder Logic Diagram) si FBD (Function Block Diagram).

3. Panoul de simulare:


42

4. Exemple de aplicatii:

1. Sistem de incalzire

2. Sistem de benzi transportoare 1


43

3. Sistem de benzi transportoare 2

4. Sistem de gravare


44

5. Simularea unui proces

6. Concluzii Sistemul prezinta urmatoarele caracteristici:

Modularitate/Intersanjabilitate:Modulele de proces sunt realizate cu asigurarea totalei compatibilitati analogice ca nivel de semnal, socluri si mufe de conectare, filozofie si ergonomie a aparentei in fata utilizatorului; Modulele de comanda au caracteristici de control autosuficiente, dar si posibilitatea cuplarii in tandemuri cu aditionare de functii.

Scalabilitate:sistem automat cu desenare si functionare data poate fi expandat la un grad sporit de complexitate, fie prin extinderea procesului, fie a modulelor de comanda, fie a ambelor.

Compatibilitate comunicationala: Compatibilitatea in cazul comunicatieii inter-module dar si extern spre alte echipamente sau elemente de calcul, inclusiv retele.

Interfata om/masina sugestiva si comoda,cu pastrarea aceleiasi suprafete de operare familiare operatorului specific.


45

RoEduNet suport pentru proiect Conf. Univ. Dr. Fiz. Octavian Rusu

RoEduNet Iasi Branch [email protected]

Agenda

About RoEduNet Romanian NREN Major milestones in the evolution towards DWDM

Major steps in the evolution of RoEduNet Evolution of the transmission capacities

RoEduNet2 Romanian DWDM network for education and research The project of the network DF footprint Technologies Lambda services

Future plans RoEduNet Romanian NREN

RoEduNet Romanian Education Network, the name of the private network for the education and research in Romania, the short name of the institution that operates the network, introduced in 1996

The Agency for Administration of the National Education and Research Network

governmental institution that operates the network and have two primary objectives: act as a high-capacity information and communication infrastructure based on state-

of the-art technologies to support the work of researchers and national education by using:

- RoEduNet2 network based on DWDM technologies - A few hundreds of layer 2 and layer 3 networking equipments installed all

over the country facilitate research in their own right by providing a platform to implement new

services and advanced networking technologies through the establishment of experimental test-beds, participating in research projects:

- GEANT (GN1, GN2, GN3), SEERA, SEEREN (1 and 2), SEEFire - NATO Science projects (two projects for MANs and another two projects to

provide connectivity to Republic of Moldova) - National projects funded through structural funds (SIS-NET, eEduNET)

The Institution: First official recognized in 1996 by the Ministry of Education and then in 1998 by

the government (official document: governmental decision 515/1998), reorganized in 2008 to accommodate the changes in the network structure.

Agency ARNIEC/RoEduNet - governmental institution subordinated to the Ministry of Education and Research.

Number of employers: 30 for the entire country half in Bucharest and half in the country.


46

Financed from the state budget through Ministry of Education and research and through own research activities/projects.

The network:

There layer network: - National NOC (Bucharest) provides international (GEANT and ) and

national backbone connectivity - Regional NOCs in Bucharest, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Galati, Tg.

Mures and Craiova to provide connectivity for the regions to the national backbone

- Local PoPs located in all counties capitals connected to the regional NOCs and offering services connectivity to the research and education in their area remotely operated network nodes

Most important assets: - Own national optical based network using DWDM with ROADM and

CWDM 55 sites and more than 4000 km of fiber - Layer 2 and layer 3 equipments in all NOCs and PoPs

The human network!!! RoEduNet Major Milestones

1990 1998 :: bottom-up approach 1990 first Internet connection (dial-up) in Romania joint research project to

introduce e-mail service by Politehnica University in Bucharest and Technische Universitat Darmstadt Germany

1992 first dedicated Internet connection - joint research project between Politehnica University Bucharest and Deutsches Forschungsnetz (DFN - Verein)

1993 first national network connections Universities in Cluj-Napoca and Iasi installed dedicated connections to the Politehnica University in Bucharest

1996 network is recognized by the ministry of education (the evolution is still based on the contributions from Universities)

International connectivity provided through satellite links 1998 RoEduNet was officially established and the first budget approved

National connectivity goes from analogue leased lines to digital leased lines Optic based MANs was installed in Cluj-Napoca and Iasi

1998 present :: top-down approach

2001 RoEduNet joined GEANT as partner 2006 RoEduNet2 project approved get access to one pair of the optic fiber from

Telecomunicatii CFR state owned company 2007 new modern data centers in Bucharest 2007 more than 40 new routers installed in the network (including one Cisco CRS

in the national NOC), layer 3 of the network completely upgraded 2008 August GEANT POP installed in Bucharest: 10 Gbps to GEANT, 2.5 Gbps

committed DWS 2008 December RoEduNet2 network in production 2010 First CBF installed: Iasi Chisinau DWDM segment operational

RoEduNet :: Communication Capacities Evolution The evolution of network was driven, in most important decisions, by the experience

gained from other NRENs in the community of the GEANT project lessons learned.


47

Major inputs for the important evolution of the network in the period 2007- 2010 were: The results of the SEEFire project - South-East Europe Fibre Infrastructure for

Research and Education The Varna Statement The results of the SERENATE project - Study into the evolution of European

Research and Education Networking The example of other NRENs in Europe The opportunity provided by the fact that Romanian government own a fiber

communication infrastructure dedicated for the railway company


48

RoEduNet2 Considerations about Topology

RoEduNet2 National Topology and Connection to RENAM


49

RoEduNet2 - Most Important Features

ROADM Reconfigurable Optical Add and Drop Multiplexers with 5 directions for all sites with three or more fibers directions

No RAMAN amplifiers: good OSNR and good safety for operators No regeneration for any lambda (the longest lambda is about 1000 km, 1600 km supported

by equipments) Separate optical plane (CPL Common Photonic Layer) and service place (OME 6500 and

OM 5100/5200) No DCMs in the network due to the fact that eDCO is used and compensation of the

dispersion is done by the transponders for each lambda

RoEduNet2 Numbers

Dark Fiber 4238.8 km DWDM equipped About 600 km equipped with CWDM Number of fiber segments: 46 Sites: 56 :: ROADM: 18, ADM: 23, Amplifiers: 15 (no RAMAN) In the premises of Telecomunicatii CFR: 48 RoEduNet: 8 with redundant connections to the sites of Telecomunicatii CFR in

the same city

Lambdas (all of 10 Gbps): 79 10 G = 19 + 16 + 3(SDH)=38, 10 x 1G = 41 RoEduNet2 metric: 71557 Gbps*km After (according TERENA Compendium): Germany - DFN: 394000, Sweden -

SUNET: 290000, Netherlands - SURFnet: 265500, Poland - PIONIER: 84000


50

RoEduNet2 Services Installed Circuits including RENAM

GEANT Network from GN2 to GN3


51

Future plans

Within GN3 projects Test and install 100 Gbps lambda in RoEduNet2 network Test foreign lambda in RoEduNet2 network: discussions with Cisco to test 40 Gbps

lambda through CPL of Nortel

Extend RoEduNet2 network to integrate the most important traffic consumer in Romania: the physics research

campus near Bucharest Integrate Iasi Chisinau DWDM link into RoEduNet2 network to be able to provide

transparent lambda for RENAM to the GEANT POP in Bucharest

Install new services in progress Most important GEANT services will be available in an integrated interface:

eduroam, CSIRT, educonf, digital certificates, circuits on demand, lambdas on demand

Equipment collocation and resource allocation for connected institutions


52

Psihologia sondajelor de opinie in piata muncii Prof. Univ. Dr. Ing. Titi Paraschiv

Academia Tehnica Militara [email protected]

Integrarea rezultatelor sondajului n managementul proiectului

Principii de urmat: 1. Orientarea catre client; 2. Caracterul procesual; 3. Organizarea sistemico-cibernetica a activitatii

Obiectivele studiului psihosociologic 1. Stabilirea necesarului de absolventi de stiinte ingineresti:

-pe tipuri de industrii sau activitati(extractiva, prelucratoare, transporturi, producere, furnizare si transport de energie termica si electrica, medicina, scoala, organizatii guvernamentale, autoritati locale, etc);

-geografic-distributia necesitatilor pe regiuni geografice, judete, tipuri de localitati;

2. Stabilirea cerintelor pietei privind profilul absolventului:

-cunostinte teoretice si practice; -abilitati tehnice necesare pe care le impun angajatorii; -alte cerinte:manageriale, limbi straine, aplicatii pe calculator, softuri, etc

PROIECTULTRANSFORMATOR DE FUNCTII

F(Input, Output)

RETROACTIUNEFEED-BACK

fe Mediul exteriorPerturbatii

Fb Feed before

Output

Input

Output/Input>1-NegativHomeostazie

Output/Input


53

Pasi: -Detalierea obiectivelor in subobiective, dupa modelul relational si realizarea matricii de

corelatie dinamica; -Stabilirea chestionarului de sondaj si a modului de desfasurare pentru a asigura o reflectare

fidela a realitatii; -Stabilirea modului de organizare a sondajului, a grupurilor tinta reprezentative, a modului

de colectare, normalizare si gestionare a datelor; -Prelucrarea datelor si prezentarea grafica a rezultatelor; -Analiza indicatorilor cantitativi si a rezultatelor calitative si descrierea scenarilor posibile;

Normalizarea si reprezentarea datelor

1. Generarea si inregistrarea ideilor rezultate din sondaj

2. Organizarea si vizualizarea structurilor

3. Formularea si reprezentarea conceptelor

4. Introducerea teoriilor pentru organizarea datelor

5. Deducerea implicatiilor teoretice

Analiza indicatorilor din doua perspective:

Orientarea catre client;

Orientarea catre universitate, mbunatatirea ofertei.


54

Prelucrarea rezultatelor sondajului 1. Obtinerea, cu ajutorul computerului, a stimulilor privind sondajul

a. Obtinerea stimulilor prin calcul

b. Obtinerea stimulilor prin confruntare

c. Generarea unor ecrane de stimuli

2. Realizarea de experimente on-line

a. Studii determinate

b. Studii de neprevazut

c. Studii interactive

3.Utilizarea mijloacelor psihologiei perceptiei

- Imagini complexe, statice sau in miscare;

- Figuri stereoscopice, experimente auditive, recunoasterea unui pattern;

- Utilizarea diferitelor grade de intensitate a stimulilor.


55

Stabilirea mecanismelor privind satisfactia clientului

Urmarirea rezultatelor proiectului:

Urmarirea absolventilor geografic; Programa de nvatamnt; Urmarirea absolventilor pe tipuri de angajatori; Planuri de nvatamnt.

Concluzii privind masurile ce se impun

1. Etapa de pregatire a programelor

2. Etapa consolidarii planurilor si programelor

3. Diseminarea rezultatelor cu corpul profesoral

4. Mijloace de urmarire a modului de atingere a obiectivelor

5. Implementarea unui mecanism de feed-back care sa asigure homeostazia sistemului de pregatire in raport de dinamica pietei


56

Etape de urmarire a implementarii si procesul de control n functie de scop

Concept generic simplificat


57

Concept generic de management integrat


58

Echipament didactic pentru studiul reglarii in bucla inchisa a nivelului, debitului si temperaturii

As. Ing. Grigore Stamatescu Universitatea Politehnica Bucuresti

[email protected] Cuprins Structura hardware - Instalatia reala: descriere, componente, punere in functiune - Interfata de proces modulara Structura software - Moduri de operare - Reglare: nivel, debit, temperatura - GRAFCET si scheme logice Demonstratie Posibilitati de dezvoltare si concluzii Instalatia reala Echipament didactic ce poate fi folosit

pentru sarcini de comanda in bucla deschisa (binar) si control in bucla inchisa (analog).

Pot fi realizate urmatoarele sisteme de

reglare in bucla inchisa: - reglarea nivelul de lichid; - reglarea debitului; - reglarea temperaturii.

Componente - 2 bazine, 150 x 200 x 400, cca. 9l; - 2 pompe de alimentare, 1 pompa de

evacuare (cu convertizor); - 3 senzori digitali de nivel (on/off), 1

senzor de presiune; - 1 senzor de temperatura, 1 rezistenta

electrica pentru incalzire; - 1 pompa de recirculare, 1 modul de

racire (radiator + 2 ventilatoare); - componente auxiliare.


59

Schema de principiu Alimentarea cu apa se face dinspre

bazinul 2 catre bazinul 1 prin pompele P1 si P2. Evacuarea apei se face prin pompa P3 cu

control continuu. Nivelul in bazin este masurat cu

traductorul de presiune iar debitul la iesire cu un traductor de debit.

Pentru reglarea temperaturii este folosita rezistenta electrica TC1 impreuna cu pompa de recirculare P4 si modulul de racire.

Panoul de conexiuni Permite controlul local al instalatiei

prin operarea comutatoarelor, butoanelor si observarea lampilor de semnalizare;

Asigura disponibilitatea semnalelor de intrare/iesire pentru interfata de proces prin conectori securizati de 4mm.

Modulul de achizitie de date Sistem modular de achizitie cu comunicatie prin

protocol TCP/IP Ethernet, compus din: - adaptor de magistrala BK9050; - modul intrari digitale KL1xxx; - modul iesiri digitale KL2xxx - modul intrari analogice KL3xxx - modul iesiri analogice KL4xxx Conectare directa la PC sau prin reteaua locala

Lista intrari/iesiri Interfata proces/LC2030/Descriere semnal Intrari analogice - .0 / L1 / Nivel - .1 / T1 / Temperatura - .2 / F1 / Debit - .3 / - / - Iesiri analogice - .0 / FC1 / Comanda pompa P3 - .1 / - / - Interfata proces/LC2030/Descriere semnal


60

Intrari digitale - .0 / LS1 / Senzor nivel maxim - .1 / LS2 / Senzor nivel mediu - .2 / LS3 / Senzor nivel minim - .3.4.5.6.7 / HS1,2,3,4,5 Iesiri digitale - .0 / P1 / Pompa 1 - .1 / P2 / Pompa 2 - .2 / P3 / Pompa 3 - .3 / TC1 / Element incalzire - .4 / P4 / Pompa 4 - .5 / LAMP1 / Semnalizare 1 - .6 / LAMP2 / Semnalizare 2 - .7 / LAMP3 / Semnalizare 3 Structura software

- Aplicatia LC2030-Praktikum insoteste instalatia LC2030 si este dezvoltata pe baza

sistemului de conducere de proces cu soft-PLC WinErs. - Pot fi realizate scheme de comanda secventiala si combinationala prin diagrame

GRAFCET sau logice. - Aplicatia LC2030-Praktikum permite studiul comportamentului buclelor de reglare cu

regulatoare standard (P, I, PI, PID, bipozitional). - Este nsotita de documentatie/exercitii. Teme de studiu Tehnica reglarii automate - Alegerea buclei de reglare; - Alegerea regulatorului; - Studiul buclelor de reglare, a urmaririi referintei si a rejectiei perturbatiilor; - Evaluarea grafica a raspunsului indicial; - Setarea parametrilor regulatorului; - Optimizarea reglarii.


61

Tehnica de control cu GRAFCET si scheme logice - Realizarea logicii de control prin diagrame GRAFCET sau scheme logice; - Testarea si monitorizarea comportamentului acestor diagrame. Setul complet de functionalitati suportat aeste atat in mod real cat si de simulare. Software Conectarea la instalatia reala

Software Mod simulare


62

Reglare nivel

Reglare debit


63

Reglare temperatura

Modulul de masurare/istoric date


64

GRAFCET

Control prin scheme logice


65

Demonstraie - Realizarea diagramelor GRAFCET i a schemelor logice; - Operarea programului LC2030 n modul simulare. - Posibiliti de dezvoltare Sistemul are o structur deschis ce permite extinderea ct i alegerea unei strategii optime

de control. Exemple posibile: - PLC + Module de intrri/ieiri analogice/digitale + LC2030;

- PLC + Periferie distribuit + Profibus + Conector de magistral PB + LC2030.

Concluzii - Echipament didactic ce poate fi folosit pentru sarcini de comand n bucl deschis

(binar) i control n bucl nchis (analog) pentru reglarea nivelului de lichid, a debitului si a temperaturii;

- Structura complet ce include un subsistem modular pentru achizitie de date cu comunicaie TCP/IP, software de automatizare pentru PC, documentaie i seturi de exerciii;

- Posibiliti multiple pentru dezvoltri ulterioare.

Documents

2--