Upload
lythien
View
226
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
2 0 A U G .- 2 SEPT. Î 9 4 4 N5 9 0 5 — ANUL XVIII
— 4 0 LEI —
ÜN U L dintre pictorii cei mai apreciafi ai
picturii franceze contimporane este de sigur
Maurice Utrillo.
Viaţa acestui mare artist se desfăşoară în
treagă intre orele de muncă încordată din a-
telîer şi ceasurile de hoinăreală prin micile lo
caluri ale unui Paris iubit cu patimă neistovită.
C e i care s'au apropiat de Utrillo pentru a
pătrunde în intimitatea sa, semnificaţia unei o-
pere plastice originale, au afirmat că marele
pictor este un adevărat copil, o inteligenţă naivă
şi veşnic uimită în faţa lumii înconjurătoare.
Pânzele lui Utrillo care se vând astăzi la
preţuri foarte ridicate, constitue un imn închinat
Franţei eterne cu străvechile sale biserici şi ca
tedrale dar si o odă cântată în cinstea faimoa- * * selor ,,biserici" sau cum s'ar spune la noi ,,câr-
cîumioare".
Obsedat de conştiinţa de a fi păcătuit îm
potriva vti iuţii cumpătării, prin exaltarea vinului
şi a bucuriei înşelătoare pe care ne-o dărueşte,
Utrillo a vrut să-şi răscumpere greşelile pictând
faimoasele sale catedrale.
întocmai regilor şi seniorilor din alte timpuri
care ridicau sfinte lăcaşuri de închinare pentru
iertarea păcatelor făptuite, Utrillo a înţeles să
picteze catedralele întru ertarea ceasurilor de
beţie când irosea în societatea haimanalelor din
Paris darurile sale de artist blagoslovit de muze.
Maurice Utrillo este fiul unei pictoriţe de re
nume, care şi-a cucerit încă din tinereţe laurii
meritaţi de o originală şi imediată viziune a
lumii,
Maria-Clémentine Valadon numită şi Suzanne
Valadon, mama pictorului, s'a născut în *anul
1867 la Bessines (Limoges) şi a murit în anul
1938 la Paris. Foarte tânără a sosit ia Paris cu
părinţii ei muncitori şî la o vârstă când alţi
copii îşi petrec vremea in jocuri, Suzanne se
urca pe acoperişul casei părinteşti pentru a ur
mări de acolo mişcarea mulţimii de pe stradă.
După ce a fost ucenică de croitorie şi acro
bată de circ, Suzanne a renunţat la această din
urmă profesiune în urma unui accident dramatic
care era cât pe ce să o coste viaţa. A căzut
de pe drapez. A devenit model şi a avut da
torită corpului ei frumos norocul să pozeze în
faţa unor pictori de talia lui Puvis de Chavannes
şi mai ales Renoir. Numeroase pânze ale acestui
din urmă pictor exaltă frumuseţea blondă şi tru
peşă a Suzanneî.
„M am a mare îşi spală nepoto l", astfe l este in t itu la tă această schiţă a Suzanneî Valadou
sfârşit. Atelierul şi munca în faţa şevale
tului, iau locul trapezului şi maşinei de cusut.
La 16 ani Suzanne a devenit mama co
pilului care avea să ajungă mai târziu ilustrul
Utrillo. Tatăl era un arhivist pe nume Boissy,
beţiv notoriu, vicios, încărcat de o grea
ereditate, care în orele libere desena şi
picta. Acest Boissy a refuzat însă să-şi
recunoască progenitura în faţa autorită
ţilor.
Recunoaşterea copilului o va face arhi
tectul şi gazetarul spaniol Miguel Utrillo, un
om generos care se îndrăgosteşte de Su
sanne şi se căsătoreşte cu ea in anul 1891.
Căsătoria n'a durat mult, dar copilul din
flori îşi avea un tată şi un nume de care
nu se putea ruşina. Utrillo începe să bea
dela vârsta de 10 ani. In drum spre casă,
la înapoierea de la şcoală, el îşi satisfăcea
gustul pentru alcoolurile tari, gust pe care
André U tte r : . .Portre tu l unei t in e re ”
M aurice U tr illo , mama sa Suzanne Valadou şi soţul acesteia , p ic toru l André U tte r
Intr'o zi Suzanne
a întâlnit în cursul
u n e i călătorii, pe
faimosul pictor Tou
louse Lautrec, acest
mare original al pic-
turei franceze, că
ruia tânăra i-a ară
ta t desenele şi schi
ţele sale.
Lautrec a reco
mandat-o celebrului
Degas, care, u l u i t
de o r i g i n a l i t a t e a
fostei acrobate i-a
cumpărat câteva lu
crări.
Din acest moment
viafa de nomadă a
Suzanei Valadon ia
Tot sub în demnul lui Utter,
Uttrillo lucrează cu mai multa
tragere de inimă pornind chiar
într'o călătorie în Corsica de
aduce un şir de pânze ferme
cătoare. Din 1909 Utrillo pic
tează numai după cărţi poş
tale ilustrate, pe care le in
terpretează într'o m a n i e r ă
personală. Aceasta darorită
faptului că oridecâte ori în
cerca să picteze pe străzile
Parisului, în aer liber, era de
ranjat de poliţişti şi de der
bedei, care-l cunoşteau din
trecutul său de beţiv.
întreaga familie se stabi
leşte într'o vilă de pe strada
Jonot iar vara pleacă cu toţii
în castelul Saint-Bernard unde
lucrează într'o a'mosferă de
stimulare reciprocă. Pânzele
lui Utrillo încep să fie căutate.
A trecut vremea când beţivul
le schimba pentru un pahar
de vin. Guvernul francez îl
decorează cu Legiunea de
Onoare şi pictorul naiv se
duce să mulţumească Maicii
Domnului pentru darul uimitor
al gloriei nemeritate de un
beţiv şi un păcătos ca el. In
1938 Suzanne a murit şi de
atunci sub apropiata suprave
ghere a Facultäfü de M e d i
cină, Utrillo continua să pic
teze dar mai ales să viseze în
fafa pânzelor pe care le-a re
fuzat întotdeauna colecţiona
rilor şi marilor negustori de
tablori. El rfu mai bea, dar ca
o urmare a exceselor de altă
dată, sufere de o stranie som
nolenţă. Când e treaz visează
privind ceasuri întregi la Pa
risul iubit cu înfocată p a t im i.
părea să-l fi moştenit dela
adevăratul său tată.
La 16 ani este dat la o
bancă să practice contabili
tatea. Dar după orele de bi
rou, Utrillo se destinde de
osteneala de a fi adunat co
loane de cifre adunând pe
masa din faţa lui, numeroase
pahare goale, pentru a ţine
astfel evidenţa cantităţilor de
alcool consumate.
La 18 ani este internat
pentru prima oară într'o casă
de sănătate, unde este supus
unei cure de dezintoxicare.
Acolo la spital, Utrillo plicti
sit ca orice vicios îndepărtat
de la obiceiul pasiuniî sale,
începe să picteze. Doctorii
recomandă Suzannei să-l ţină
în apropierea ei să-l pună la
lucru în atelier pentru a eli
mina obsesia alcoolului in
terzis.
Atunci apar primele pânze
de o încântătoare naivitate
în care se oglindeşte poezia
Parisului vechi. Nostalgia pa
radisului pierdut al alcoolului,
transpare în imaginea cârciu
milor pe a căror firmă se
poate ceti cuvântul „Vins".
Suzanne se stabileşte cu fe-
Suzanne Valadou : „P o rtre tu l nepoatei mete"
cioru! ei în Montparnasse, cetatea artiştilor cosmopoliţi în care bate
inima Parisului artistic. Acolo a pictat Utrillo faimoasele sale bisericuţe
şi catedrale ca a răscumpărare a păcatului făp tu it şi a celui de atâtea
ori cugetat.
In anul 1909, Suzanne a devenit sofia pictorului André Utter în vârstă
de numai 23 ani. Acest U tter o va pune pe Suzanne la lucru. Sub în
demnul lui femeea pictoriţă a dăruit plasticei minunate chipuri de femei
cu aspect de feline domesticite.
lisericuţa Sfântului Bernard p ic ta tă cu p ie ta te de M aurice U tritfoC â tă sfântă şi cucerito are n a iv ita te respiră maniera in core
U tr i l lo a p ic ta t uzinele unei p e r ife r ii pariziene
t o a t a i n n E 4
a 2 August s'a îm p lin it 10 ani dela m o a rte a genialului con- ucător de a rm ate , care a fost general fe ldm areşal von H in- enburg. Tot în August al acestui an se aniversează pentru a 3-a oară celebra b ă tă lie dela Tannenberg, unde von Hinden*
burg a pus pe goană a rm ata rusă
Generalul Gheorghe, Ministrul României la M ăgăruşii sunt de mare folos soldaţilor precum Berlin, împreună cu soţia sa, întreţinându-se şj a l ia ţ i lo r noştri, pentru transporturile uşoarecu studenţi români, îm b răcaţi cu p itoreştile
noastre costume nationalepe şosele şi pot cile înguste de munte
le e a ce p o a rtă soldaţii germani în mâini nu sunt vase şi nici arfu rii cum s 'ar crede judecând după aparenţe , ci mise. erenuri fo a r te întinse sunt minate p r in tr 'o muncă încordată
şi continuă
Un sector marin urmează să f ie minat. VasuC sem ănător de mine, în c ă rc a t precum se vede, porneşte la îndeplin irea misiunii sale
la tă cum a ra tă vasele germane cunoscut« sub numele „U-Tank“ . Ele au misiunea de a aproviziona submarinele m largul ape* lor. „U -Tank-urile" sunt submersibile
Tancuri germane aparţinând diviziei blindate ,,Grossdeutschland" pe fron* tul Moldovei
N u m ă r u l viitor al r e v i s t e i
REALITATEA ILUSTRATĂ
va apare la 3 Septembrie 1944
1
A m ira lu l Doenitz a asigurat pe Führer de devotam entul f lo te i care continuă lupta îm
p o tr iva in vad a to r ilo r
celarul H it le r exprimând prin aceasta a ta
şamentul marinei germane faţă de actuala
conducerere a Reichului.
Aşa dar după evenimentele dela 20 Iulie,
frontul intern german a fost consolidat prin
responsabilităţile şi funcţiunile pe care ge
neralul Himmler şi le-a asumat.
Armata germană a dat replica imediată
la atentatul neisbutit: ea continuă să lupte
ca şi până acum cu o vitejie supremă îm
potriva invadatorilor din Vest, din Sud şi
din Est.
şi-a dovedit în grele împrejurări
ataşamentul faţă de Führer, a pre
luat şi comanda aviaţiei din inte
riorul Germaniei pentru a preveni^
pa viitor colaborarea acestei arme
cu anumite cercuri conspirative.
Amiralul Doenitz s'a declarat
din primul ceas alături de Can-
Cancelarul Germaniei, Fiihrerul Adolf H it le r după a te n ta tu l neisbutit în d rep ta t im potriva per
soanei sale
Evenimentele cari s'au pro
dus în Germania, la data de
20 Iulie, au avut tocmai efectul
contrar celui aşteptat de or
ganizatorii atentatului la viaţa
Führerului. La invitaţia armatei
de a fi eliminaţi din rândurile
eî, toţi ofiţerii care aü avut de#-*/*0 * -
vreo legătură cu organizatorii e *o/e în
atentatului, Cancelarul Reichului a format ° e f i
un juriu de onoare din care fac parte
mareşalii Keitel şi Rundstedt, generalii
Guderian, Schroth şi Sprecht, juriu care
va avea sa judece gradul de vinovăţie
şi amestecul real al ofiţerilor bănuiţi. C e i
excluşi din armată vor fi trimeşi conform
deciziei Cancelarului H it ler în faţa unui
tribunal popular care le va judeca faptele.
Ziarele au publicat lista ofiţerilor su
periori germani care au complotat, pu
nând la cale atentatul la viaţa conducă
torului Germaniei. -
Lista conţine ţiumele unui grup de
ofiţeri, grup puţin numeros dar deosebit
de important, prin rolul jucat în condu
cerea actualului războiu.
C a o urmare a atentatului, Führerul a
numit pe d. Himmler în funcţia de coman
dant general al trupelor din interior iar
mareşalul Reichului, Göering, omul care
Comanda supremă a tru pe lo r din in teriorul G erm aniei a fost p re luată de M inistrul de interne,
de d. H im m ler
*
UN M A R E E U R O P E A N
C a n c e l a r u l A dolf H iH er s'o în tre ţin u t deseori cu mareşalul
Mannerheím.
OM areşalul M an n erheim la vârs ta de 75 de ani îşi menţine în treag a v igoare inte le c tu a lă şi fizică.
OD. Ryti preşedintele statului finlandez ca re şi-a dat demisia din im portantul său
post.
Wteh&MMm
O vedere din tv io n a
oraşului Helsinki, capi-1 ta la Finlandei.
a m e n in ţa tă în urm a desch id e r i i o s t i l i t ă ţ i l o r germ ano- sov ie t ice , m areşa lu l a p u t u t f i văzu t p lim bându-se că la re p r in H e ls in k i.
R e s tu l se cunoaşte A p o r tu l v ite z e i a rm ate f in la n d e ze o rg an iza tă de mat eşalu l M a n n e 'h e im a fo s t rem a rc a t de presa m ond ia lă .
Când m areşa lu l a îm p l in i t 70 de an i el a p o rn i t î n t r ’o c ă lă to r ie în In d ia unde a p a r t ic ip a t ila o vânătoare de e le fa n ţ i .
L a 40 de an i, m areşa lu l a re a l iz a t o p e r f o r m a n ţ ă s p o r t iv ă neob işnu ită . F i in d însă rc ina t de gu ve rn u l ţa r is t , e l a e x p lo ra t călare şi a în to c m it ha rta T u rk e s ta - n u lu i îm p ă r ţ i t în t re China ş i Rusia. Această exped iţ ie a fo s t de fa p t o oa rt id ă de că lă r ie pe o d i s t a n ţ ă de 14.000 de k i lo m e t r i dela marea Caspică la P e k in g .-H ă r ţ i le , .notele şi ‘O bserva ţiile a rheo log ice culese în această lungă c ă lă to r ie au fos t p u b l i c a t e în t r 'u n vo lum ap ă ru t în lim ba engleză sub t i t l u l „ J o u r n e y . accross A s ia " . Această carte groasă de o m ie de pag in i, c o n s t itue o im p o r ta n tă c o n t r ib u ţ ie la l i te ra tu ra de c ă lă to r i i şi e x p lo ră r i a p o p o ru lu i f i n landez.
P re fa ţa c ă r ţ i i a fo s t da tată „ L a m are le c a r t ie r genera l al a rm a te i f in lan deze în F e b ru a r ie 1940“ în m om entu l cel m ai d ra m a tic a l răz- b o iu la i de ia rnă.
M a re ş a lu l M an t erheim» această p u te rn ic ă personal i ta te re ia în m â in ile sale comanda suprem ă a s ta tu lu i f in la n d e z . î n t r e g u l ;po,por leagă de num ele , de capac ita te a şi energ ia sa .nădejdea de a s tră b s te v re m u r i le de as tăz i până ’la l im - n u l une i păc i c a re ^ ă - i asi- jgure independenta p o l i t ic ă .
In p r im ă v a ra a n u lu i 1919 a fo s t aleasă o nouă Cameră a dep u ta ţ i lo r cu o m a jo r i ta te soc ia l-d em o c ra t ică . In vara u rm ă toa re , M annerhe im a cedat lo c u l s u un u i p reşed in te ales con fo rm c o n s t i tu ţ ie i . De a tu n c i el n ’a m ai f ig u ra t pe p r im u l plan a l p o l i t ic e i . In ca lita tea sa de p reşed in te a l c o n s i l iu lu i pen tru apărarea n a ţ ion a lă s’a ocupa t d in 1931 cu o rg a n izarea a p ă ră r i i s o lu lu i n a ţ ion a l. In anul 1933, p a t r ia re o ^ f lÉ j^ ü o a re i-a aco rda t ra n g u l de mareşal.
Nu este dec i de m ira re că a u to r i ta te a sa a s p o r i t c o n t in u u ia r te rsoana sa a de ven it pe n tru a rm a ta şi p o p o ru l f in lan dez , s im b o lu l p a t r ie i l ib e re şi independente.
I n d im in e a ţa de 22 Iu l ie 1941, când F in la n d a a fo s t d in nou
fo a r te capab il da r şi un om p o l i t ic în z e s tra t cu un deos e b it s im ţ de o r ie n ta re . I u t im p u l lă z b o iu lu i de e l ib e ra re a F in la n d e i, p r in c ip iu l fundam en ta l al p o l i t i c i i sale a fo s t ideea că F in la n d a t re b u ia să-şi a t ingă ţe lu r i le , s ingu ră , fă ră a ju to r u l n ic iu n e i a lte fo r ţe m i l i ta re s tră ine . D a r p e n tru a pune m a i repede capăt s u fe r in ţe lo r une i ţă r i ocupate , m areşa lu l a fo s t n e v o it să apeleze la a ju to r u l G erm an ie i.
G erm an ia a t r im e s o d iv iz ie da r îna in te de sosirea ei, m areşa lu l a dus la bun s fâ rş it c u ce r ire a o ra ş u lu i T a m pere, op e ra ţie decis vă în cu rsu l ră z b o iu lu i independenţ i i f in landeze .
OD. Lin Komies, şe'ul guvernului finlandez. Pe vrem ea aceea, M an n e rh e im nu era i.n t iu to tu l de aco rd cu
p o l i t ic a ex te rn ă a g u ve rn u lu i. De aceea e l s’a re tra s d in v ia ţa pub lică p e n tru câtva t im p . După ră z b o iu l t re c u t el a re v e n it în arena v ie ţ i i pub lice a ţ ă r i i sale şi a fo s t t r im e s în F ra n ţa şi in M area B r i ta n ie pe n tru a s ta b i l i le g ă tu r i d ip lo m a t ic e şi pe n tru a o b ţ ine a u to r iz a ţ ia a im p o r ta grâu d in A m e r ic a în flăm ânda sa ţară, In D ecem brie 1918, în t im p ce se a fla în s tră in ă ta te , a fo s t ales regen t a l F in la n d e i. R even ind în ţară, p r im a să g r i jă a fo s t conso lida rea i n s t i t u ţ i i l o r dem ocra tice căro ra ţa ra le-a rămas în to tdeauna f ide lă .
Un tun în acţiune, pe frontu l din Nord.*
OD. Paasikivi, negoc iatoru l acordurilo r
ruso-finlandez.C am ufla rea unui pod, pentru uşurarea t r e c e r i i avant-
gârzilo r.
IN urm a dem is ie i p re ş e d in te lu i R y t i , m areşa lu l M a n n e rhe im a fo s t în s ă rc in a t cu conducerea s ta tu lu i f in landez , în g re le le m om ente pe care le s trăba te re p u b lic a d in
N o rd , a l ia tă A x e i.F a p tu l că d e s t in te le F in la n d e i se a f lă încă odată în u l t i
m i i an i în m â in ile energ ice ale m a re şa lu lu i, dovedeşte cât de m are este înc red ere a p o p o ru lu i - f in la n d e z în această pe rson a lita te cu adevă ra t europeană.
V o m sch iţa în cele ce urm ează . fa p te le im p o r ta n te d in c a r ie ra m a re şa lu lu i M annérhe im .
In cu rsu l ră z b o iu lu i d in ia rna 1939-40, când F in la n d a a dus s ingură lu p ta p e n t iu l ib e r ta te a şi independenţa sa în con tra R u s ie i S ov ie tice , re p u ta ţ ia m areşa lu lu i M anne rhe im s’a răspând it în în treaga lum e. L u p ta aceasta a D a v id u lu i f in lan dez îm p o tr iv a G o l ia tu lu i s o v ie t ic a s tâ rn i t a d m ira ţ ia î n t ie g i i lu m i i deşi ea a lu a t s fâ rş it în m od u l cunoscut.
La vârs ta de 75 de an i, m areşa lu l M an ne rhe im b e n e f ic iază de exp e r ie n ţe m i l i ta re m ai bogate şi m ai însemnate decât acelea ale o r ic ă ru ia d in t re c o n t im p o ra n i i săi.
B a ro n u l K a r l G ustav M anne rhe im este descendentul uneia d in tre cele m a i n o b i le f a m i l i i d in F in land a . E i ş i-a în ceput s tu d i i le la A cadem ia m i l i ta r ă d in F in la n d a în anul 1882.
M a i tâ rz iu , a in t r a t în s e rv ic iu l a rm a te i ţa r is te , care, pe vrem ea aceea, o fe rea f in la n d e z i lo r p o s ib i l i ta te a unei ca rie re m i l i ta re . S’a d is t in s în cu rsu l ră z b o iu lu i r u s o - f in landez ş i-a fo s t avansat la g ra du l de co lon e l în anu l 1905. A v a n s i t genera l în cu rsu l ră z b o iu lu i t re c u t , a com andant pe f r o n tu l d in G a li ţ ia o d iv iz ie de cava le rie făcând dovadă de deciz ie şi de in i ţ ia t iv ă personală.
După re v o lu ţ ia com unis tă , F in landa şi-a dec la ra t inde- pedenţa cu s p r i j in u l m a r i lo r p u te r i v ic to r io a s e . C ons ide rá n d o s e e l ib e ra t de anga jam ente le sale m i l i ta re , ba ronu l M annerhe im s ’a în to rs în p a tr ia cu care m enţinuse to t t im p u l le g ă tu r i strânse.
N u era cunoscu t de p u b l ic dar num ele său avea să dev ină în scu rt t im p fo a rte popu la r. Când a is b u c n it şi în F in land a o re v o lu ţ ie com un stă şi când g u ve rn u l a fo s t n e v o it să-şi s trăm ute sed iu l dela H e ls in k la Vaasa, oraş s itu a t în m i j lo c u l g o l fu lu i B o tn ie , g e ne ra lu l M anne rhe im a în to c m it un p lan p e n tru în frân ge re a re v o lu ţ ie i . Cu trupe p re g ă t i te în grabă, M an ne rhe im a is b u t i t să spargă f r o n tu l s o v ie t ic care se în t in d e a dela es tu l la ves tu l F in la n d e i cen tra le . C ă tre ju m ă ta te a lu ne i M a i a a n u lu i 1918 F in land a era lib e ră . C a p ita la a p r im i t pe g e ne ra lu l v ic to r is cu un adevăra t t r iu m f .. I n urm a acestu i ră z b o iu de independenţă care în acelaş
t im p asumase aspecte le unu i ră z b o iu c iv i l , ţa ra în treaga s’a u n i f ic a t ia r „g e n e ra lu l a lb “ s im b o liz a această un iune a t u tu r o r p ă tu r i lo r socia le .
M an n e rh e im s’a d o v e d it a f i nu num ai un şef m i l i t a r
DUPÀ o zi de muncă în studio vedetele aleargă cu bucuria la
ce! mai apropiat strand. La Berlin vedetele — în majoritate
sportive sunt cele mai practice in toalete.
lat-o pe fermecătoarea M a rg o t Hielscher într'un superb short
alb încheiat la două rânduri de nasturi (gen pomier) care-i îmbracă
minunat timpul prea svelt.
Kirsten H eiberg — care ne uimeşte prin eleganfă în ultimul ei
film „Premiera dragostei" — poartă rochiţe largi fără mâneci şi
spate, de lungimea unui s'nort, în cele mai vii culori. Recomandăm
s'o imite însă numai fetele cu un corp impecabil, modelele ei sunt cât
se poate de riscante.
Olga Cehova care reprezintă distincţie şi eleganţă, poartă shor-
tul clasic; f u s t a - pantalon b leu-m arain, bluză sport albă cordon şi
de
C e l e b r o vedetă Z arah Leander în tr'o orig inală to a le tă de p la jă c re a tă special
pentru ea
Tañara speranţă a studiourilor Ufa M a rina Ried — ia cântaru l pe p;a|a
Tinerele Ruth Lomnel şi Theo Weis, poartă shortui şi la p lim bările cu b i c i c l e t a
sandele, roşii, sandalele sunt ortopedice şi extrem de înalte fusta şi bluza din sontung natural.
K r i s t i n e Söderbaum poartă rochiţe încheiate material simplu: creton. Aceste rochiţe au menirea să acopere costumul de baie, a t u n c i când vedeta s'a plictisit de roşele soarelui şi binefă- cerile apei.
C âteva sugestii din garderoba câtorva dră- 6alase vedete.
„ R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă . " E d i tu ra „ Z i a r u l " S. A . R. B ucureş t i . Reg. C o m . 300 /93$ înscrisa sub N r . 239, Reg. Publ. Periodic«? !a T r ib . I l fo v S. I C orn . Revistă s ă p tă m â n a lă t i p ă r i t ă la H e l îo g r a v u r â
i i un s u p l im e n t , ,De t o a t e p e n t r u t o f l 1'. R e d a c ţ ia şi a d m in is t ra ţ ia , S tr . Th. M a saryk 17, Bucureş t i . C e c Poşta l 4033 . Red re s p o n s a b i l : Şt. lonescu . P re ţu l a b o n a m e n te lo r : 6 lun i (2 6 ♦ n u m e re ) le i 1040. 3 lun i (13 n u m e re ) le i 520. Pentru i n s t i t u ţ i i şi a u t o r i t ă ţ i Lei 3000 anua l . Piaţa ta x e io r p oş ta le în n u m e ra r c o n fo rm a p r o b ă r i i D ir e c ţ ie i G e n e ra le P, T. T. N r . 15.585/939.
S o c ie ta te a N a ţ io n a lă de E d i tu ră şi A r t e G r a f i c e , ,D A C I A T R A I A N À " B ucureş t i , S t r . S ă r in d a r , 5 -7-9 î n m a t r i c u la tă sub N r . 156 942 la Re< r ţu lu i Bucureş t i . T i p ă r i t la 1 8 /V I I I 1944.
DE când s’a p rodus in
vazia, L o n d ra a fo s t cu p r in să de o ade
vă ra tă b e ţie a s tra te g ie i.
F ieca re cetăţean se crede
în d re p tă ţ i t să d iscu te p ro
b lem e le m il i ta re la o rd i
nea z i le i şi să dea suge
s t i i g u v e rn u lu i şi genera
l i l o r de pe f ro n t . L a în
c e p u tu l ră z b o iu lu i, când
n o ro c u l n u fa v o r iz a pe
a l ia ţ i , u n cu noscu t p u b l i
c is t b r i ta n ic a s c r is î n t r ’un
z ia r fo a r te ră s p â n d it u r
m ă to a re le : „ M a r i i n o ş tr i
s tra te g i a r face b ine dacă
ş i-a r apleca urechea la pă
r e r i lo r o m u lu i de pe s tradă
ca re -ş i are ş i e l m ica sa
s tra te g ie n e lip s ită de bun
s im ţ“ .
A s tă z i z ia re le b r ita n ic e ,
dau s fa tu l c o n tra r iu ce
rân d c e tă ţe n ilo r , lo n d o
nezi, e xaspera ţi de bom
bele sbură toare , să lase
p rob lem e le m il i ta re în sea
ma m a r ilo r c o m a n d a n ţi
de pe f r o n tu r i le de lu p tă .
D e la in v a z ie , ca p ita la
M a re i B r i ta n i i a fo s t cu
p r in s ă de -o adevărată
fe b ră m il i ta ră . P e rio a d e i
de en tuz iasm i-a u rm a t
c ru n ta d e z ilu z ie p ro vo ca tă *
de căderea p r im e lo r bom
be sburătoare.
Care este aspectu l m e
tro p o le i b r i ta n ic e n um a i
după câ teva săp tăm ân i de
bom bardam ent. In gene
ra l, o ra şu l n u s’a sch im -j
ba t prea m u lt cu e xcep ţia
c â to rv a . c a rt ie re fo a r te
g reu în ce rca te . U n zia-
- is t n e u tru a f irm ă că, dacă
tră b a ţ i s tră z ile o ra ş u lu i,
se poate să nu f i is b it
c a n tita te a de geam uri
r te care acoperă tro -
are le .
I c i ş i co lo se p o t ve-
iea g răm ez i de m o loz d is -
ocate d in casele asupra
:ă ro ra a a c tio n a t s u f lu l
Ia tă că ş i în această p r iv in ţă e i s ’au în şe la t am arn ic caci
s a li i le au p ro du s în g r i jo ra re a c e lu i m a i o p t im is t om d in A n g lia , a
p r im u lu i m in is t ru W in s to n C h u rc h il l .Casele de d im e n s iu n i m ai m ic i su n t p u r ş i s im p lu cu lca te la pă^
m ân t de s u f lu d a r nu se p o t vedea c a rt ie re în t re g i d is tru s e cum se
în tâ m p la pe vrem ea m a r ilo r bom bardam ente d in 1940— 41.
C if re le date de p r im u l m in is t ru în p r iv in ţa d is t ru g e r i lo r e fec tua te
de a ta c u r ile germ ane, vorbesc de un n u m ă r de 17.000 de case c o m p le t
d is tru s e , de 800.000 de case ava ria te d in t re care 200.000 în m od grav.
P e n tru a m icşo ra e fe c tu l d e m o ra liz a t a l acestor a ta c u r i, a u to r i tă
ţ i le au d a t o rd in e de în lă tu ra re u rg e n tă a d ă râ m ă tu r ilo r p ro vo ca te de
e x p lo z ii. S tră z ile su n t c u ră ţa te im e d ia t după înce tarea a la rm e lo r dar
acestea au adesea o d u ra tă fo a r te m a re.
te m e lie ia r casele s u p e r f ic ia le su n t
înve-repa-
Re servor
Bomba de 1000 kg
benzină
Casele graV a tinse s u n t dărâm ate până la c in a te care n ’au a v u t de s u fe r i t decât ră n i ra ra te u rg e n t.
Cu toa tă încercarea o f ic ia l i t ă ţ i lo r de a baga te liza e fe c tu l bom b e lo r sbură toare , a devă ru l este că pagube le p rovoca te în L o n d ra su n t imense. C o re sp o n d e n tu l n e u tru la care făceam a lu z ie dec la ră că f ie care cetăţean a l L o n d re i are ce l p u ţ in o c u n o ş tiin ţă care a a v u t de su f e r i t de pe u rm a bom bardam en te lo r.
N u e x is tă spectaco l m a i s in is t r u de cât acela a l u ne i bombe care a căzut în p lin ă z i în m i j lo c u l u ne i s tră z i cu c irc u la ţ ie in tensă.
Ş i acest spectaco l poate f i vă zu t d e s tu l de des de oarece a ta c u rile germ ane se p ro d u c p r in su rp r iz ă , astfe l în câ t, ce l p u ţ in în p r im e le z ile , p o p u la ţ ia nu pu tea f i a la rm a tă la t im p .
I n t r ’o g ră d in ă , o bombă sbu ră toare p ă tru n s în m i j lo c u l u n u i g ru p de
copac i, re tezându -le co roanele ceea- ce lasă im p re s ia u n e i toam ne prem atu re pă trun să în m i j lo c u l b lânde i v e r i lo n d o n e z fÿ
Este dela s ine în ţe les că c e tă ţe n ii c a p ita le i b r ita n ic e s’au o b iş n u it cu aceste a ta c u ri, da r în ace laş i t im p t r e bue să se recunoască că starea lo r de s p ir i t nu m a i este d om ina tă de e ro is m u l m a n iîe s ta t în p r im e le z ile .
L a auzu l s ire n e lo r care vestesc a la rm a, lo n d o n e z ii se în d re a p tă cu paşi repez i spre a d ă p o s tu r i unde la
păm ân t fă ră se le pese dacă asemenea ges tu r i su n t sau nu în g ă d u ite de fa im o su l „sânge rece “ in s u la r .
N im e n i nu zâmbeşte când c ineva se cu lcă la păm ânt la a u zu l p u te rn ic e lo r e x p lo z ii.
De când s o ld a ţ i i b r i ta n ic i v e n iţ i d in N o r- m and ia în ţe le g să se apere de aceste te r ib ile a ta c u ri, lo n d o n e z ii nu m a i cutează să caracte r izeze g e s tu r i le p ru d e n te d re p t m a n ife s tă r i a le la ş ită ţ i i .
U n s o ld a t în to rs pe f r u n tu l in fe rn a l al in v a z ie i a sp us : „N im e n i n ’a fo s t încă decora t p e n tru că nu s ’a apă ra t de g lo n te “ . Această vo rbă a c ir c u la t fo a r te m u lt p r in L o n d ra şi a fo s t ro s t i tă cu re fe r ir e la ce i ce co n fundă c u ra ju l cu im p ru d e n ţa . Se spune că s ir Ken- n e tt C la rk d ire c to ru l fa im oase i „ G a le r i i Naţ io n a le “ a fo s t s in g u ru l ce tă ţean d in t r ’un g rup de lon d o n e z i, care, la a uzu l une i bombe sbură toa re a p ă ră s it lo c u l unde se a fla , cu lcân- du-se cu fa ţa la păm ân t în fa ţa u n u i im o b il. D upă exp loz ie , C la rk a cons ta ta t că era s ing u r u l s u p ra v ie ţu ito r d in în tre g g ru p u l de cu ra joş i.
Este e v id e n t, că d a to r ită a t i tu d in e i s p e c if ic e - a p o p u la ţ ie i londoneze n u m ă ru l m o r ţ i lo r şi ră n i ţ i lo r a fo s t fo a rte m are în c u rs u l p r im e lo r bom bardam ente . G u v e rn u l a fo s t n e v o it să evacueze 1.000.000 de s u fle te ş i să dea s fa tu r i cetă ţe n i lo r să p lece în c u rs u l n o p ţ i i d in cap ita lă .
In o r ic e caz, se poate consta ta că n um ăru l v ic t im e lo r este m ai m ic decât pe vrea a tacur i l o r aeriene d in 1940.
Ca o u rm are a du re roa se lo r re p re s a lii ge rmane, ju m ă ta te d in te a tre şi d in lo c a lu r ile de noapte au fo s t înch ise . D in nou se p o t vedea scenele d in 1941, când, s ta ţ iu n i le de m e tro erau
t p lin e de b ă trâ n i şi c o p ii care dorm eau l i p i ţ i u n i i de a l ţ i i de teama bom be lo r.
M u l ţ i d in aceşti ce tă ţe n i şi-au p ie rd u t casele ia r a l ţ i i num a i găsesc loc în a d ă p o s tu r ile d in a- p ro p r ie re a d o m ic i l i i lo r lo r . G u ve rn u l a deschis n o u i a d ă p o s tu r i v e r i f ic a te care au s ta t închise până acum.
L o n d o n e z ii d o rm şi trăesc în t im p u l n o p ţ i i ca n iş te c ă r t iţe în g a le r i i le m e tro p o li ta n u lu i şi în fa im oase le a d ă p o s tu r i „b o m b p ro o f“ .
T u b lancc.fusee
Compasgiroscop
Cârmalaterală
1. Din locur i b ine c a m u f l a t e se p o r neş te t e m u t a a r m ă „V. 1 ." S t a r t u l se p r o d u c e p r i n t r ' o i n s t a l a f iu n e spe c ia iă de a e r c o m p r i m a t , i a r cu a ju toru l un de lor ea e s t e d i r i j a t ă d i r e c t spre locul in d ic a t . Vi teza n e s c h im b a tă es te t r i m i t ă d i n t r ’un d i spoz i t iv de r a c h e t ă
2. Bomba s b u r ă to a r e e f o t o g r a f i a t ă in m om entul p r e m e r g ă t o r p o rn i r i i
» pl in t b o r