-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
1/15
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
Conferinţa republicană a elevilor ,,Spre viitor,,
Tema: Potenţialul turisti alS!aniei
Domeniul - turism
A reali"at:
GUŞTIUC Alina, clasa a XI-a,,A,,
Lieul Teoreti #Mi$ail %o&'lnieanu(
Con)u'torul *tiinţi+i:
BEREGOI Elena
Grad didactic I
Chişinău – 2010
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
2/15
CUPRINS
Intro)uere
,-Definirea fenomenului turistic al !aniei
.- "oten#ialul turistic natural a !aniei/- "oten#ialul
antro!ic al !aniei
0- $ocuri de !elerina%
Conlu"ii
Bi1lio&ra+ie
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
3/15
INTRODUCERE
"oate nici o alt& #ar& euro!ean& nu este at't
de (ie )i de frumoas& !recum !ania*
Totul aici denota !asiune, nimic nu se intam!l& 'n lini)te,
far& s& r&stoarne !am'ntul* I+ericii
au sanele ca (inul, iu+esc muica, dansul )i femeile* Aici
+ar+atii lu!t& cu taurii, creea&o!ere nemuritoare sau
contraria& 'ntreul continent cu teoriile lor nonconformiste, 'n
tim! ce
doamnele lor atin nemurirea !rin intermediul artei !e care o
ins!ir&* Dincolo de !ania
istoric&, a carei !o(este ar necesita mii de !aini scrise
sau nesf.rsite +alade orale, e/ist&
statul contem!oran, 'n care monar0ia )i-a !&strat un rol
im!ortant, de)i foarte discret* I+ericii
din ilele noastre nu sunt cu nimic mai !re%os dec't !redecesorii
lor* Ar0itectura s!aniol& este
mai la mod& ca oric'nd, cinematorafia local& ocu!&
un ca!itol s!ecial 'n ar0i(ele enului, iar
+oa#ia cultural& a acestei #&ri com!le/e nu !are
s& ai+& de 'nd sa !&leasc&* 1m!ar#ita 'n maimulte
!ro(incii cu tras&turi s!ecifice, !ania este un !aradis
turistic, oferind mai multe
ci(iliatii la !re#ul uneia sinure )i necesit'nd s&!tam'ni
'ntrei, dac& nu c0iar luni, !entru a fi
desco!erit& a)a cum se cu(ine*
2aloarea fondului turistic antro!ic se afl& 'ntr-o
de!enden#& direct& de suma )i
'nsemnatatea e(enimentelor ce au a(ut loc !e teritoriu #&rii
'n decursul istoriei sale sau a celor
contem!orane* !re deose+ire de resursele turistice naturale care
sunt un dar al naturii
23"estrea turisti'44 antropică reprezintă o însumare de
elemente cu funcţie recreativă creată
de omul însuşi* A!ari#ia lor ca o+iecti(e turistice nu !ort&
'ntotdeauna receta !remeditarii,
adica nu au fost edificate 'n acest sco!, ci dim!otri(a, 'n
ma%oritatea caurilor, au 'nde!linit
alte atri+u#ii 3economice, strateice, culturale etc*4
Spania reprezintă ţărîmul unde creşteau merele de aur ale
lui Hercule şi de
aemenea ţărîmul care era coniderat !aiul pe "amant de arabi, iar
de criitorii #eor$e
%r&ell şi 'rnet Hemin$&a(, Spania era o arenă în care
itoria e itua la hotarul între
faptele eroice şi tra$ice, cînd toreadorii fidau
moartea*
Din toate tim!urile, !ania a r&mas 'n oc0ii necunoscatorilor
o #ar& !lin& de mistere*
Di(ersitatea cultural&, amestecul de ci(ilia#ii care )i-au
&sit aici un loc ideal, au l&sat 'n
urma lor o cultur& oriinal& unic&, un e/!eriment
admira+il* !ania, at't de des cucerit&, dar 'n
final o cuceritoare, a reu)it s&-)i adune dis!ersatele
(estiii 'ntr-o #ar& modern&, ai c&rei
locuitorii m'ndri de trecutul lor, s-au decis s& acce!te )i
!ro(oc&rile (iitorului*
Cunoscut& 'n lumea 'ntrea& !entru muica )i dansul
5lamenco, !entru lu!tele cu
tauri, !la%ele fantastice )i mult soare, !ania ofer& mult
mai mult dec't at't* Este )i a fost tim!
de secole unul dintre cele mai im!ortante centre culturale ale
Euro!ei*
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
4/15
Ree)ind din aceste considerente sco!ul meu a fost s& a!recie
!oten#ialul turistic al
!aniei, delimit.nd totodat& ni(el de de(oltare a
infrastructurii turistice, altfel s!us am
cautat ras!uns 'ntre+&rii- "rin ce atrae !ania turi)tii6
O+iecti(ele trasate au urm&rit:
- Caracteriarea as!ectelor cadrului natural )i s!ecificului
antro!ic 7 ca !oten#ialeresurse turistice8
- "reentarea o+iecti(elor turistice de !ionierat 'n !ania8
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
5/15
DE5INIREA 5ENOMENUL TURISMULUI 6N ASPECTUL SPANIEI ,-,
Potenţialul turisti al S!aniei
!ania este o #ara 'n Euro!a de ud )i una dintre cele mai
!o!ulare destina#ii turisticedin Euro!a* Renumele !aniei ca o
destina#ie turistica e/celent& este +ine meritat,
fiindc&
!ania nu numai ofera turism !entru toate usturile 3de la istorie
)i art& !'n& la soare, mare )i(iat& de noa!te )i c0iar
)i m'ncare cum nu ase)ti 'n multe locuri din lume4, dar )i
ofer& at't de(&ut c& ai (rea 'ntotdeauna s& '#i
!relune)ti cu mult (iita 'n #ara lui Gaud9, a coridei )i a luiDon
ui%ote*
Defini#ie du!& ;icolae Ceana: Potenţialul turisti ar
putea fi definit astfel:totalitatea factorilor de atracţie
aparţinînd cadrului natural sau antropic. La care adaugă
valorificat prin intermediul amenajărilor turistice şi care
generează fluxuri turistice cu arii
de provenienţă interne şi internaţionale ce se deplasează către
arii de destinaţie unde
consumă într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate
dintr-un potenţial şi
amenajarea acestuia.
"oten#ialul turistic are dou& com!onente:
• >? !rinci!ala atrac#ie turistic& din UE, cu =?=,@
milioane de'nno!t&ri 'n 0oteluri, cu =, mai mult dec't 'n
=>>, urmat& de Italia, care nu )i-a atinsestim&rile,
'ns& a 'nreistrat =, mil* 'nno!t&ri, conform datelor
Eurostat*
!ania merit& de a fi cercetat& )i analiat& ca o+iect
de destina#ie turistic&3 concret estec& !ania a a(ut un
success deose+it ceea ce a determinat a fi !rima destina#ie !entru
(acan#ea Fclientelei euro!ene* uccesul acestei de(olt&ri
s!ectaculoase este determinat de:
!ro/imitatea onelor de !ro(enienta a turi)tilor, !eia%ele,
r.urile, atracti(itatea climatic&factori istorici )i culturali,
!olitici, sociali )i economici*
. Potenţialul natural al S!aniei1l re&sim 'm!reun& cu
su+stratul eoloic, a!ele, (eeta#ia, fauna, clima* Este
com!onenta de +a& a !eisa%ului de interes turistic* Relieful
re!reint& cea mai +oat& )i mai(ariat& resurs&
atracti(& a lo+ului terestru* Im!ortan#a reliefului !entru
turism deri(&, !e de o
!arte din fa!tul c& el constituie cadrul natural
eneral 'n care acesta se desfasoara* Reliefulre!reint& unul din
cei mai im!ortan#i factori naturali de atrac#ie care enereaa mai
multeti!uri de moti(a#ii turistice, adic& ti!uri de turism*
Atrac#ia !e care o e/ercita relieful asu!ra turismului !oten#ial
se afl& 'n str'ns& leatur&
cu formele acestuia* Relieful !aniei deasemenea 'ntrune)te 'n
sine elemente care !rinfrumuse#ea sa atra turistii )i anume,
ocu!'nd cea mai mare !arte din "eninsula I+eric&, !recum
)i Insulele Baleare )i "itHuse din area editeran& )i Insulele
Canare din Oceanul
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
6/15
Atlantic* Are ie)ire la Oceanul Atlantic )i area editeran&,
t.mtoarea Gi+raltar 3>=, TonH Blair-!rimul ministru +ritanic, a
anun#at desc0iderea de neocieri cuGu(ernul !aniei, 'n (ederea
retroced&rii teritoriului Gi+raltar c&tre !ania4
Relieful de !odi) )i muntos, de(in o+iecti(e turistice de mare
reonan#& 'n !si0oloiaturi)tilor !rin (ederea fiionomica du!a
form& )i 'nfa#i)are, le atri+uie un +aar morfoloic
!itoresc )i de s!ectaculoitate*C'm!ia care nu !rea
!redomin& !ania, dar 'n sc0im+ )i cea a !arte !e care o
are !eisa%ul s&u de c'm!ie cu im!ortant&
recreati(&, c'm!ii mai 'ntinse e/ist& dea lunul
flu(iuluiGuadalKui(ir 3c'm!ia Andaluiei4 )i E+ru 3c'm!ia
Araonului4, care ofer& o !ri(eli)te )i ocom+ina#e de !eisa%e de
neuitat*
"artea central& a !aniei este format& de "odi)ul eseta,
care este 'ncon%urat delan#uri muntoase, du!& cum
urmea&:
a4 la nord un#ii Canta+rici, !araleli cu olful BiscaHa8 la sud
Cordiliera Betic& cuun#ii ierra ;e(ada8
+4 s!re -E ierra orena8 'n interior Cordiliera
Central& 3ierra de Gata* ierra deGredos )i ierra de
Guadarrama48
c4'n marinea ;-E se afl& lan#ul "irineilor 3?@ m 'n 2.rful
"ic dLAneto4,Aceste lan#uri montane de(in o+iecti(e turistice de o
enorm& im!ortan#& )i anume !rin
eta%area !e (ertical a (ersan#ilor, m&re#ia )i randoarea
lor* Ele formea& a)a !eisa%e !recumcreste )i !iscuri muntoase
care im!une (iitarea lor !rin indi(idualiarea )i !osi+ilitatea
unor
!ri(iri !anoramice cu o real& satisfac#ie
sufleteasc& asu!ra reiunilor 'ncon%urate, 'nsufl'ndomului
sentimente 'n&l#&toare*
Un rol im!ortant 'n relieful muntos 'l const& )i !asurile,
trec&torile care are un roldecisi( 'n concentrarea flu/urilor
de turi)ti, !e anumite directii !referen#iale*
Alaturi de relief, 0idrorafia se 'nstituie 'n !rinci!ala
surs& de atrac#ie turistic&a!ar#in'nd cadrului natural*
Elementul 0idrorafic !osed& atri+ute !itore)ti 'nmaainate
'nsistemul lor de oraniare, !articularitile fiico-c0imice sau
dimensiunea acumul&rilor ac(atice* "rinci!alele forme
!reentate a 0idrorafiei 'n turism sunt: re#elele flu(ial 3de
!esu!rafa#& )i su+terane4, lacurile, a!a m&rilor )i
oceanelor etc*
Re#eaua 0idrorafic& a !aniei este relati( deas& deacea
are )i un rol ma%or 'n !racticare diferitor ti!uri de turism,
!eisa%ul s!ecific re!reint& o f')ie (iitat& turistului
lasf'r)it de sa!t&m'n&* Dealtfel rolul turistic al
0idrorafiei nu se reum& numai la atrac#ia 'nsine ci )i la
ra!ortul s&u ca element indis!ensa+il func#ion&rii
infrastructurii, inclusi( altrans!orturilor* a%oritatea r'urilor
3Duero, Ta%o, Guadiana, GuadalKui(ir4 a!ar#in +ainuluiAtlantic* $a
est drenea& Cam!ia Araonului )i se (ars& 'n area
editeran& r'ul E+ro*
1n eneral, r'urile !aniei au (ai +ine de(oltate, cu multe
terase, dar, din caua(aria#iilor de de+it )i a condi#iilor de
relief, nu !reint& im!ortan#& !entru iria#ie* 1n sc0im+
ele sunt amena%ate !entru o+#inerea eneriei electrice )i !entru
iria#ii*Toate re#elele 0idrorafice ale !aniei ofer& )i o
deose+it& im!ortan#& turistic& )ianume !rin fa!tul
c& ele de(in la un moment dat o surs& turistic& de !rim
ordin !rin eneaefectului de marine ,!osi+ilita#ile oferite
arementului !rin 'not sau !escuit ,di(ersificarea(alentelor
!eisaistice*
2eeta#ia, al&turi de relief )i clim& ,%oac& unul din
!rinci!alele roluri 'n atrac#iaturistic&, ea de(ine un o+iecti(
turistic de !rim ordin !rin !lante endemice )i relicte !e care
leconser(&* Rolul turistic al (eeta#iei este con#inut 'n mai
multli factori:!reenta (eeta#iei caecoto!,element de ordin
s!iritual leat de e/istent&, com!oi#ia asocia#iilor (eetale
etc*
!ania admite a!roa!e toate ti!urile de (eeta#ie !ro!rii climei
mediterane, de)i se !otdistine clar doua arii 'n func#ie de
clim&, ti! de sol )i relief*
Astfel, muntele )i !iemontul au un ti! de (eeta#ie diferit de
cel din De!resiunea Ta%o,care caracteriea& un !eisa% de (edere
diferit de celelalte* 1n ceea ce !ri(e)te (eeta#ia de lamunte se
'ntalnesc !ini s&l+atici, ste%ari, oruni, fai, fra)ini )i
salcii* Tre+uie s& se #in& seama
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
7/15
de fa!tul c& (eeta#ia de la munte a fost modificat& de
om !rin re'm!aduriri, culturi, t&ieri etc*1n De!resiunea Ta%o,
clima !redominant& este cea mediteran& continental&, de
aceea domin&ste%arul 'ncon%urat de ar+u)ti ca: malaiorul,
romarinul, cim+rul de cultur& )i ste%arul de
!iatr&* Deasemenea o func#ie turistica o au )i
!&durile care sunt formate din (eeta#ia demunte, dar
totodat& cu !artici!area omului, acestea fa(oriea& drume#ii
)i ofer& un rad deoonificare a aerului* 5auna su+ as!ect
turistic !reint& im!ortan#& !rin (aloarea sa
cineenetic& estetic& )i )tiin#ific&*5auna
ac(atic& este un element de mare atracti(itate constituind o
com!onent& !rinci!al& de !otential* 1n ceea ce
!ri(e)te fauna !aniei are mai mult de M> de s!ecii
diferite !ro!rii, !adurii mediteraneene, mai ales mici fiare
)i ro&toare, al&turi de o mare (arietate
de !as&ri, mai ales ac(atice, de)i e/ist& de asemenea
o (arietate de ra!itoare )i !as&ri de ste!&*Unele s!ecii ca
lu!ul au dis!arut 'nca 'n anii NM>, cer+ul, cer+ul lo!&tar,
ca!riorul, mistre#ul,(ul!ea, ie!urele, !isica sal+atic& sunt
c'te(a din animalele !e care le !utem 'nt'lni*
1ntre !&sari e/ist& o mare (arietate cum este
le+&da, (ulturul ro)cat, )oimul cal&tor,(ulturul, ra#a,
etc* Toat& aceast& +oa#ie natural& este 'n mod serios
amenin#at& de inter(en#ia
!resiunii omului* Reidurile industriale )i ur+ane au
!ro(ocat contaminarea a!elor, a solului )ia cerului* Construirea de
case, industriile )i caile de comunica#ie constituie una din
!ro+lemele !rinci!ale am+iente ale !aniei* 5auna sus#ine
turismul de recreere )i decunoa)tere, de informare, indiferent de
reiunea 'n care se desf&)oar& formele !rin care fauna')i
atrae (iitatorii sunt diferite )i e/trem de (ariate* !ania
ada!oste)te cel mai mare numar de s!ecii africane din
!eninsula mediteranian&* 1ntre onele ocrotite se remarc&
cele "arcurina#ionale,care 'nc'nt& (iitatorii )i turi)tii cu
!ri(eli)ti remarca+ile )i s!ectaculoase, cae/em!lu !utem remarca
c'te(a !arcuri mai %os descriese*
Parul naţional Or)esa7Monte Per)i)o- sau "arcul ;a#ional Ordesa
este situat 'nreiunea "irineilor !ro(incia uesca* El a
fost declarat !arc na#ional la data de
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
8/15
'n tim! ce onele limitate de Oceanul Atlantic au un climat mai
!olios* udul !aniei are oclima mediteranean&, cu (eri calde )i
'nsorite )i ierni +l'nde )i umede* ;ord-(estul !aniei areo
clim& +l'nd& )i umed&* "artea interioar& are
caracter continental, cu (eri calde )i ierni reci*Ora)ul $a Coruna
din nord-(est are o tem!eratur& medie de C 'n ianuarie )i
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
9/15
Doua ile sunt necesare !entru a (iita !rinci!alele sale !uncte
de re!er, 'nsa macar osa!t&m'na !entru a-i da de ust* Un tur de
for#& madrilien !oate 'nce!e din sud-estul ora)ului,de la
Centro de arte Reina ofia s!re Gr&dina +otanic&, a!oi !e la
ueul "rado, !rin !ia#aCno(as del Castillo, mueul T0Hssen-Bornemisa,
'n sus, s!re fantana Ci+elei, a!oi s!re (est,
!e Calle de Alcal, cu trecere !e la Academia an 5ernando,
"uerta del ol, a!oi !e CalleaHor, cu trecere !rin "laa aHor, !'na
la "laa de la 2illa*
A)eat 'n centrul !eninsulei I+erice, la o altitudine de mai mult
de M> m , adridulde !e !latoul Castilian este cea mai 'nalt&
ca!ital& a Euro!ei* Com+ina#ia de altitudine 'nalta)i +ri&
ontan& enerea& o atmosfer& unic&*Ora)ul este !lin
de (ia#& )i lumin&, soarele strecur'ndu-se !e cerul !alid,
!e care c'te un nor 'ndrane# de a+ia reuse)te s& se
men#in& !lutind* adridul este un ora) os!italier 3 foto
14, !linde cafenele )i restaurante, teatre )i clu+uri de noa!te*
Aceasta este ca!itala lumii 'n lu!tele cutauri* aainele sunt
!rintre cele mai selecte din Euro!a* At't ora)ul, c't )i oamenii,
seremarc& !rin e/treme, ca )i (remea care de o+icei este !rea
cald&, sau !rea rece* adrilenii
!ot fi deose+it de !olitico)i 'n acela)i tim!
c'teodat& !olite#ea s&rutului de ma'ni 'n(ine
leea %unlei, care 'n alta ona 3ca de e/em!lu, 'n mi%loacele de
trans!ort comun, la orele de ('rf4este sinura care 'si im!une
su!rema#ia*Ei se !ot !l'ne de costurile mari ale traiului, dar
'n
acela)i tim! se !ot l&uda cu o contri+u#ie im!ortant& 'n
!ros!eritatea unui numar mic alcomunita#ilor cer)etorilor de
strada*
adridul are destule muee !entru a #ine un turist ocu!at !e
toat& !erioada se%urului,dar nu tre+uie trecute cu (ederea nici
reiunile din 'm!re%urimi, cu !ri(eli)ti manifice*ETRO"O$A
U;I2ERITARS ŞI CU$TURA$ - ŞTIII5ICS
a4
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
10/15
Alt ora) la fel de im!ortant cum s-a s!us 'n !erioada de
aur a !aniei, c'nd comorile$umii ;oi au fost c&rate !e r'ul
GuadalKui(ir, Vadridul !oate fi ca!itala !aniei, dar e(illaeste
ca!itala lumiiV* C'nd mul#imi im!resionante de oameni se adunau
!entru ceremoniile desar+&torire a &!t&m'nii finte a
"a)telui sau !entru !arade, lu!te cu tauri )i artificii cu
ocaiaTarului din A!rilie 3 $a 5eria de A+ril4, !ute#i tr&i
acela)i sentiment cu !ri(ire la acest ora)*Cei mai multi (iitatori
sunt !reocu!a#i de trecutul s&u romantic: formarea 'n stil
maur,
manific& catedrala, !alatele, fantanile )i
r&dinile*Cl&dirile sale cele mai renumite sunt concentrate
la o distan#& mic& 'n centrul istoric !e malulestic al
r'ului GuadalKui(ir* Caru#e trase de cai, a)tea!t& 'n "laa de
Triunfo l'na Catedral&
!entru a face un tur !rin ora)* Auto+ue fara aco!eri) dau
alt& alternati(& (iitatorilor care(or s& (ad& 'n
lini)te atrac#iile ora)ului, !rinci!alul !unct de !reluare se
afl& !e !artea o!us& ar'ului, Torre del Oro*Cor)o1a
Ca!itala !ro(inciei romane a is!aniei ulterior, Cordo+a a
cunoscut mai mare lorie'n !erioada maur&, ca unul dintre cele
mai !rinci!alele ora)e ale lumii medie(ale* 1n secolul, a fost
declarat un califat 'nde!endent al Im!eriului usulman de (est, cu
ca!itala laCordo+a* Cei mai eminenti filoofi, oameni de )tiin#&
)i fiicieni ai tim!ului, s-au adunat aici*
At't cre)tinii, c't )i e(reii, au fost la fel de +ine (eni#i*
Aici, califul Al-aJam a reu)it saadune cea mai mare +i+iliotec&
din acele tim!uri8 cei mai !rice!u#i artiani au fost
ana%a#i !entru a construi )i 'nfrumuse#a !alate )i
mosc0ee*"rinci!alele o+iecti(e turistice sunt concentrate 'n
(ec0iul ora), c0iar la nord de
GuadalKui(ir* "odul de !este r'u, 'nca aflat 'n folosin#&
este construit !e funda#ii romane*"'na'n E(ul ediu, acesta marca
cel mai 'nde!artat !unct !e care 'l !uteau atine cora+iile
caremereau !e mare*$a ca!&tul sudic al !odului, un turn dat'nd
din secolul al-XI2-lea aduie)teun minunat mueu al istoriei maure
din Andalusia, unul dintre cele mai +une din reiune*9rana)a
Ultimul V!o!asV al islamului 'n !ania a fost 'n Granada,
cu !este =M> de ani du!ac&derea Cordo+ei )i e(ilei c&tre
recucerirea crestin&, Aceasta remini)cen#& a teritoriului
maur a su!ra(ie#uit at't de mult tim! !rin di!loma#ie )i
!l&tind tri+ute reilor Castiliei, dar ilelesale au fost
numerate atunci c'nd !ania crestin& s-a unit 'n final su+
domnia reilor 5erdinand )i Isa+ella* Istoria a !astrat (ie
imainea 'n(insului ree maur, Boa+dil, care 'nmomentul 'n care a
fost o+liat sa !redea c0eile ora)ului monar0ilor catolici 'nainte
de a !leca'n e/il, a !l'ns uitandu-se 'n urm& la ceea ce a
!ierdut*Aceast& ultima imaine a Granadei este
!entru multi (iitatori !rima, cunoscuta ca "oarta
us!inelor aurului 3 El "uerto delus!iro del oro4*Ca)i"
Acest ora) !ort a atins culmi de faim& )i +oa#ie ca
reultat al comer#ului cu !osesiunile s!aniole din America*
Datorit& acestor +oa#ii, !ira#ii +ar+ari din Africa de
;ord,
c't )i atac&torii enlei, !rintre care )i renumitul ir
5rancis DraJe, au fost atra)i sa ataceaceste teritorii* De numele
Cadiului este leat& )i Batalia de la Trafalar, !urtat& !e
coasta dela sud de Cadi, 'ntre flota s!aniol& )i cea
france&, 'n tim!ul ra+oaielor na!oleoniene*A!roa!e 'n 'ntreime
'ncon%urat& de a!&*
Cadi este aseat la ca!&tul unei f.)ii formate din mla)tini
nisi!oase m&rinite de !la%ecu nisi!* "ortul care st& cu
fa#a la olful ad&!ostit aduieste flota !entru !escuit, iar
ferrH-
+oat-urile na(i0ea& c&tre Insulele Canare )i aroc*
"artea mai noua a ora)ului s-a ras!'nditde-a lunul !eninsulei,
l&s'nd 'nc'ntatorul centru (ec0i mai !utin atins de
modernism*Barelona-
De)i este al doilea ora) ca m&rime din !ania, du!a
adrid, Barcelona nu seconsider& !e locul secund du!a nici un
fel de criterii demne de considera#ie*ai
mult,Barcelona nu se recunoa)te nici c& a!ar#in'nd !aniei,
dec't tanen#ial*"entru asta esteca!itala Cataloniei, o reiune
autonom& 7 locuitorii acesteia ar considera ca este (or+a de
unstat 'n cadrul !aniei, cu !uteri e/tensi(e date de adrid*
Barcelona ')i are !ro!ria sa lim+&,
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
11/15
catalan&, care se aseaman& mai mult dialectelor de !e
coasta sudica a 5ran#ei dec't castilianeis!aniole*
Este de!arte de #ara flamenco-ului )i siestei8 ca cel mai mare
!ort al !aniei, unim!ortant centru industrial )i commercial,
Barcelona 'nseamn& +usiness* As!ectul este maicosmo!olitan,
ar0itectur& mai imainati(&, dar (ia#a este 'nc&
'm!letit& cu stilul mediteranean
!asional*
"u#ine ora)e din Euro!a au a)a multe cladiri dat'nd interal din
secolele al XIII-lea7al-X2-lea* Acestea au su!ra(ie#uit deoarece
Barcelona a intrat 'ntr-un declin c'nd s-a desco!erit !e
coasta Fre)ita !entru comer# cu im!eriul s!aniol din ;oua
Americ&* A reu)it s&-)i re(in&cu ocaia re(olu#ieii
industriale din secolul al XIX-lea, e/tin'ndu-)i rani#ele
ora)uluimedie(al !rin construirea unui nou cartier, Ei/am!le, cu
dimensiuni de ece ori mai mari*
Ora)ul a V!rodusV arti)ti renumi#i 'n 'ntreaa lume : !ictorul )i
scul!torul Woan ir,c'ntare#i de o!era ca Wose Carreras )i ontserrat
Ca+alle* O !ersoan& care )i-a !us o am!rent&unic&
asu!ra Barcelonei moderne este eniul e/centric Antoni Gaudi,
ar0itectul catedraleiagrada !amilia 'nca de!arte de a fi terminate
du!a mai mult de un secol* Aceast& catedral&)i alte
cl&diri oriinale, atra !elerina%e !e teme ar0itecturale din
'ntreaa lume*
Ora)ul ado!ti( al lui El Greco, eo(ia, se !oate lauda cu un
a!educt roman su!er+,
aflat c0iar 'n centrul acestuia, o o!er& de art& )i un
real triumf al inineriei* Barcelona are farmecul sau, c0iar
dac& turismul 'n Catalunia a luat am!loare a+ia du!aWocurile
Olim!ice, atunci cand a 'nce!ut )i de(oltarea !ortului turistic )i
a !la%elor din'm!re%urimi* Orasul are doua o+iecti(e de im!ortanta
uriasa ce nu !ot fi ratate: ar0itectura luiGaudi, 'n ora) e/istand
mai multe cladiri conce!ute de acesta, )i catedrala arada 5amilia
3laridicarea careia a contri+uit acelasi Antonio Gaudi4, una dintre
cele mai im!resionanteconstructii de acest en din lume* Este o
+iseric& din ca!itala Cataloniei, Barcelona 3'n nord-estul
!aniei4* 1mensa cl&dire 'n stilul neo-catalon, +oat& 'n
ornamente, este 'nc& neterminat&)i se lucrea& la ea
din
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
12/15
Alte ora)e 'n(ecinate sunt !o!ulare !entru c&l&toriile
de o i din adrid,
inclu.ndToledo, eo(ia, (ila, Aran%ue, AlcalY de
enares, m&n&stirea )i com!le/ul de !alate de laEl Escorial,
)i anta Cru del 2alle de los Ca9dos*
Cea mai simetrica +iserica a Barcelonei )i cu siuran#& cel
mai +un e/em!lu destructur& otica mediteraneana din localitate,
anta aria del ar a fost construita 'ntre >> de (olumerare )i
circa =*?>> de manuscrise e/trem de (aloroase, !rintre care
se numara )i un %urnal alfintei Teresa*Cate)rala )in Plaa )e la
Seu
Este o structur& otic& ela+orat&, construit&
'ntre
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
13/15
interiorul sau sunt e/!use, !rin urmare, su!er+e !icturi de
ur+aran, Tiiano )i "eter Brue0elcel Batr'n* Intrarea 'n !alat este
stra%uit& de dou& statui din !iatr&, re!reentandu-i !e
!rin#ulincas Ata0ual!a )i !e reele atec onteuma* 1n interior e/ista
nu mai !utin de =*@>> de'nca!eri de un lu/ or+itor, cu +oate
decora#ii 'n stil rococo, co(oare )i !or#elanuri scum!e,olini,
candela+re imense*
0- LOCURI DE PELERINA
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
14/15
CONCLU>II
-ar !utea s!une c& !ania este ire(oca+il leat& de Don
ui%ote* Şi totu)i, !aniaanului => e !lin& nu doar de
culoarea istoriei sale, ci )i de ritmurile ci(ilia#iei moderne,
dedinamismul !e care i-l confer& e/!ansiunea economic&
e(ident&* !ania desc0ide lar !or#ilec&tre cei care doresc
s& o cunoasc&, iar oamenii ei, cute&tori
colind&tori ai m&rilor )i
oceanelor lumii, iu+itori ai 'nfrunt&rilor ca(alere)ti,
tr&iesc intens fiecare cli!& )i doresc
s&-)i'm!&rt&)easc& +ucuria cu to#i cei care le sunt
oas!e#i*!ania este tar& mediteranean& ce ocu!& cea mai
mare !arte a "eninsulei I+erice )i
care e cele+r& !rin coride )i dansuri flamenco, +ine
de(oltat, fiind turismul mai ales 'n onelelitorale 'm!&r#ite 'n
Fcoste*Este #ara care are un !atrimoniu turistic +oat )i are
toateelementele at't de resurse naturale c't )i antro!ice !entru a
se clasa !e locul II du!a numarulde turisti care (in sa (iitee
aceasta #ar& cu multe sur!rie )i care 'ntotdeauna are ce(a
nouc0iar daca o (eitei de mii de ori*
Analiind !oten#ialul turistic al acestei #&ri !utem
face o concluie c& este o #ar&turistic& )i cu un
!otential turistic +oat )i o infrastructur& de(oltat&*
!ania e !atria artei, aculturii, a muicii, a ar0itecturii, a
coridelor )i a marilor fieste* Ocu!& !este @> din
"eninsula I+erica, )i e sinura #ar& mediteran& care are
un t&rm lun situat 'n (ecinatateaOceanului Atlantic, care
ofer& !la%e 'nsorite cu mii de (iitatori anual*
Turi)tii str&ini dar c0iar )i cei locali 'i (ei serile, 'n
ru!uri mici, 'n +arurile care'm!.nesc ora)ul, +ucur.ndu-se 'n fa#a
unui !a0ar de (in, 'ntr-o atmosfer& !l&cut&, 'i (ei
cum
!ornesc c&tre nord )i se o!resc 'n Castilia 3eo(ia se
+ucur& de o a!reciere unanim&4 sau 'nCanta+ria )i ara
Basc& 3se las& (r&%i#i de (eeta#ia +oat& )i de
!la%ele de !e latura nordic& -an e+astian, antander, Comillas,
antillana del ar, ondarri+ia, !entru a numi doar c.te(a4,
c&tre sud unde &+o(esc s& !ri(easc& 'n t&cere
ocrul !&m'ntului, al+astrul senin alcerului, (erdele
m&slinilor )i al+ul fa#adelor cl&dirilor, sau c&tre
est, !entru a se +ucura de(ia#a intens& a Barcelonei*
!ania se merita de (iitat din mai multe moti(e:• Cultura )i
stilul de (iata latin a cucerit lumea 'ntrea&8• Gasronomia
s!aniol& tentea&8• E o metro!ol& +ine amena%at& din
!unct de (edere turistic8• E +oata 'n resurse antro!ice )i
naturale, care sunt oriinale8• Are insule care au !la%e 'nsorite )i
ofera ser(icii de calitate )i de arement*
5iindc& a dat lumii !ictori cum ar fi GoHa, Dali,
"icasso,scriitori !recum: Cer(antes,de $orca, c.nt&re#i ca
WulioIlesias, cinea)ti !recum Almodo(ar, a finan#at
deso!eritorulAmericii 7 Cristofor Colum+, !ania re!reint&
destina#ia forte a celor mai !reten#io)i turi)tide !e Terra*
oti(a#ia nu !oate lasa indiferen#i !e cei mai ca!ricio)i sau ale)i
turi)ti, r&m.nedoar !ractica !aniei s& fie un +un e/em!lu
!entru #ara noastr&*
"entru (iitor 'mi !ro!un s& stidie !osi+ilitile de
im!limentare a !racticilor s!aniole'n domeniul turismului 'n
Re!u+lica oldo(a, !oate c0iar !rin e/em!lul ineditului, or, el
estecel ce !oate ademeni turi)tii 'ntr-o #ar&*
-
8/16/2019 21 03 07 Lucrare Alina1
15/15
BIBLIO9RA5IE
