24
CAP. 2. ÎNTREPRINDEREA – AGENT CAP. 2. ÎNTREPRINDEREA – AGENT ECONOMIC IMPORTANT ÎN CADRUL ECONOMIC IMPORTANT ÎN CADRUL ECONOMIEI INFORMAŢIONALE ECONOMIEI INFORMAŢIONALE 2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în 2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării contextul globalizării 2.2. Tipologia întreprinderilor 2.2. Tipologia întreprinderilor 2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională 2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context european româneşti în context european

2.1 EGT cap 2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

b

Citation preview

Page 1: 2.1 EGT cap 2

CAP. 2. ÎNTREPRINDEREA – AGENT CAP. 2. ÎNTREPRINDEREA – AGENT ECONOMIC IMPORTANT ÎN CADRUL ECONOMIC IMPORTANT ÎN CADRUL

ECONOMIEI INFORMAŢIONALEECONOMIEI INFORMAŢIONALE

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

2.2. Tipologia întreprinderilor2.2. Tipologia întreprinderilor

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context europeaneuropean

Page 2: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

producţie flexibilă;producţie flexibilă;

inovaţia/cunoştinţeinovaţia/cunoştinţe = factorul cheie al producţiei;= factorul cheie al producţiei;

sursa avantajului competitiv:sursa avantajului competitiv: inovaţie;inovaţie;calitate;calitate; reglare la piaţă;reglare la piaţă;

creşterea importanţei cercetării/inovării;creşterea importanţei cercetării/inovării;

relaţii de colaborare cu alte firmei;relaţii de colaborare cu alte firmei;

realizarea de alianţe (model de firmă de succes = companiile-proiect şi realizarea de alianţe (model de firmă de succes = companiile-proiect şi reţele de întreprinderi);reţele de întreprinderi);

scopul principal al politicii resurselor umane: salarii şi venituri mari;scopul principal al politicii resurselor umane: salarii şi venituri mari;

Page 3: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

calificare largă şi instruire multiplă a personalului;calificare largă şi instruire multiplă a personalului;

relaţiile de conducere sunt relaţii de colaborare;relaţiile de conducere sunt relaţii de colaborare;

asumare de risc şi fructificarea oportunităţilor;asumare de risc şi fructificarea oportunităţilor;

model de succes: model de succes: conectare;conectare;cooperare;cooperare;concurenţă;concurenţă;

descentralizare în organizarea muncii;descentralizare în organizarea muncii;

ierarhiile sunt flexibile;ierarhiile sunt flexibile;

viziunea/misiunea = succesul pe o piaţă globală sau fragmente ale ei.viziunea/misiunea = succesul pe o piaţă globală sau fragmente ale ei.

Page 4: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

Întreprinderea poate fi privită prin prisma:Întreprinderea poate fi privită prin prisma:

analizei economiceanalizei economice, care îşi propune utilizarea optimă a , care îşi propune utilizarea optimă a resurselor în scopul maximizării rezultatului dorit;resurselor în scopul maximizării rezultatului dorit;

realităţii sale socialerealităţii sale sociale, ca instituţie care funcţionează într-o , ca instituţie care funcţionează într-o anumită societate, într-o anumită ţară, într-o anumită epocă.anumită societate, într-o anumită ţară, într-o anumită epocă.

Întreprinderea are rolul de producător de bogăţieÎntreprinderea are rolul de producător de bogăţie

Page 5: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

Analiza întreprinderiiAnaliza întreprinderii

NivelNivel ComentariiComentarii

MacroeconomicMacroeconomic

Urmăreşte să clarifice Urmăreşte să clarifice în ce măsură participă în ce măsură participă întreprinderea la producţia naţională, la întreprinderea la producţia naţională, la venitul bruvenitul brut (analiza întreprinderii într-o optică t (analiza întreprinderii într-o optică naţională)naţională)

Are în vedere 2 aspecte: Are în vedere 2 aspecte: - valoarea adăugată de întreprindere- valoarea adăugată de întreprindere-întreprinderea şi echilibrul macroeconomicîntreprinderea şi echilibrul macroeconomic

Întreprinderea deţine funcţia de agent economic Întreprinderea deţine funcţia de agent economic care produce/comercializează bunuri/serviciicare produce/comercializează bunuri/servicii

Page 6: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

Analiza întreprinderiiAnaliza întreprinderii

NivelNivel ComentariiComentarii

MicroeconomicMicroeconomic UrmăreUrmăreşşte să clarifice te să clarifice cum poate firma cum poate firma (proprietarul (proprietarul ei) ei) să maximizeze venitul obsă maximizeze venitul obţţinut din vânzarea inut din vânzarea produsuluiprodusului activită activităţţii firmeiii firmei

Economia întreprinderii este confundată adesea cu Economia întreprinderii este confundată adesea cu teoria microeconomică a întreprinderii, conform teoria microeconomică a întreprinderii, conform căreia întreprinderea este redusă la căreia întreprinderea este redusă la funcfuncţţiunea de iunea de producproducţţieie

Teoria nu ia în considerare structura întreprinderilor Teoria nu ia în considerare structura întreprinderilor şşi a comportamentelor întreprinderilori a comportamentelor întreprinderilor

Page 7: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

Analiza întreprinderiiAnaliza întreprinderii

NivelNivel ComentariiComentarii

MezoeconomicMezoeconomic Îşi propune să determine Îşi propune să determine cum se poate maximiza venitul cum se poate maximiza venitul obobţţinut în cadrul unei industrii, în cadrul unei regiuni sau a inut în cadrul unei industrii, în cadrul unei regiuni sau a unui grup de întreprinderiunui grup de întreprinderi

Permite abordarea relaPermite abordarea relaţţiilor întreprinderii cu mediul său de iilor întreprinderii cu mediul său de acacţţiune în termeni mai apropiaiune în termeni mai apropiaţţi de realitatea afacerilori de realitatea afacerilor

Prezintă întreprinderea ca fiind situată într-o regiune, industrie, Prezintă întreprinderea ca fiind situată într-o regiune, industrie, grup de întreprinderi (acestea fiind sisteme mezoeconomice)grup de întreprinderi (acestea fiind sisteme mezoeconomice)

Întreprinderea suportă influenÎntreprinderea suportă influenţţele acestor sisteme ele acestor sisteme mezoeconomice, influenmezoeconomice, influenţţându-le la rândul eiându-le la rândul ei

Page 8: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

Analiza întreprinderiiAnaliza întreprinderii

NivelNivel ComentariiComentarii

MondoeconomicMondoeconomic Permite:Permite:clarificarea participării întreprinderii la producclarificarea participării întreprinderii la producţţia ia mondialămondială

abordarea relaabordarea relaţţiilor întreprinderii cu mediul iilor întreprinderii cu mediul global economicglobal economic

Întreprinderea = componentă de bază a lumii Întreprinderea = componentă de bază a lumii afacerilorafacerilor

Sursa Sursa avantajului competitiv stă în inovaavantajului competitiv stă în inovaţţie ie şşi i creativitatecreativitate

Page 9: 2.1 EGT cap 2

2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării2.1. Trăsături definitorii ale întreprinderii în contextul globalizării

Abordarea Abordarea îîntreprinderii ntreprinderii

Scopul urmăritScopul urmărit

MacroeconomicăMacroeconomică Maximizarea bogăţiei naţionaleMaximizarea bogăţiei naţionale

MicroeconomicăMicroeconomică Maximizarea veniturilor proprietarilorMaximizarea veniturilor proprietarilor

MezoeconomicMezoeconomic Maximizarea veniturilorMaximizarea veniturilor obţinute în: obţinute în:- industrie- industrie- regiune- regiune- grup- grup

Mondoeconomic Mondoeconomic Maximizarea bogăţiei mondialeMaximizarea bogăţiei mondiale

Page 10: 2.1 EGT cap 2

2.2. Tipologia întreprinderilor2.2. Tipologia întreprinderilor

Tipologii ale întreprinderiiTipologii ale întreprinderiiCriterii:Criterii:

forma de proprietateforma de proprietate:: întreprinderi de stat;întreprinderi de stat; întreprinderi private;întreprinderi private; întreprinderi mixte.întreprinderi mixte.

domeniul de activitatedomeniul de activitate: agricole, industriale, comerciale, prestatoare de : agricole, industriale, comerciale, prestatoare de servicii, financiare, de credit, de asigurări etc.;servicii, financiare, de credit, de asigurări etc.;

specializareaspecializarea:: comerţcomerţ: cu ridicata, cu amănuntul, integrat, asociat, ce îşi : cu ridicata, cu amănuntul, integrat, asociat, ce îşi

desfăşoară activitatea pe pieţe specializate etc.;desfăşoară activitatea pe pieţe specializate etc.; turismturism: agenţii turoperatoare, unităţi pentru activităţi : agenţii turoperatoare, unităţi pentru activităţi

integrate, agenţii de vînzare a produselor turistice etc.;integrate, agenţii de vînzare a produselor turistice etc.;

Page 11: 2.1 EGT cap 2

2.2. Tipologia întreprinderilor2.2. Tipologia întreprinderilor

nivelul de specializarenivelul de specializare: : specializate;specializate; strict specializate;strict specializate; universale;universale; mixte;mixte;

număr de salariaţinumăr de salariaţi:: microîntreprinderi: 1-9 angajaţi (0 – 9 salariaţi); întreprinderi mici: 10-49 angajaţi; întreprinderi mijlocii: 50-249 angajaţi; întreprinderi mari: peste 250 de angajaţi (d. p. d. v. statistic)(d. p. d. v. statistic)

Page 12: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

O întreprindere se încadrează în categoria IMM (poate fi micro, mică O întreprindere se încadrează în categoria IMM (poate fi micro, mică sau mijlocie) dacă îndeplineşte toate condiţiile cu privire la: sau mijlocie) dacă îndeplineşte toate condiţiile cu privire la: personalul angajat;personalul angajat; cifra de afaceri;cifra de afaceri; capitalul maxim şi criterii de reprezentare a părţilor sociale.capitalul maxim şi criterii de reprezentare a părţilor sociale.

Companiile clasificate conform definiţiei UE ca întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri):

companii cu mai puţin de 250 de angajaţi şi independente de companiile mai mari;

cifra de afaceri sau bilanţul anual nu poate depăşi 50 milioane €, respectiv 43 milioane €.

Page 13: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

IMM-urile reprezintă:

pentru firmele mari - lumea din care au venit şi de unde va apărea concurenţa lor de mâine

pentru indivizi - un prim loc de munca, o primă treaptă în carieră şi un prim pas către lumea întreprinzătorilor

pentru economie - lansatoare de idei noi şi asamblare de noi procese care accelerează creşterea pe baza unei folosiri mai eficiente a resurselor

Page 14: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

IMM –urile în economia informaţională sunt:IMM –urile în economia informaţională sunt:

purtătoarele ofertei pentru cea mai mare parte a produselor şi serviciilor purtătoarele ofertei pentru cea mai mare parte a produselor şi serviciilor necesare populaţiei unei ţări; necesare populaţiei unei ţări;

principalele generatoare de valoare adăugată în orice ţară; principalele generatoare de valoare adăugată în orice ţară;

unităţile careunităţile care au o contribuţie majoră la formarea PIB;au o contribuţie majoră la formarea PIB; generatoare de locuri de muncă pentru cea mai mare parte a populaţiei; generatoare de locuri de muncă pentru cea mai mare parte a populaţiei;

unităţile care, prin performanţele lor, condiţionează starea şi performanţele unităţile care, prin performanţele lor, condiţionează starea şi performanţele economiei fiecărei ţări şi standardul de viaţă al populaţiei din cadrul său;economiei fiecărei ţări şi standardul de viaţă al populaţiei din cadrul său;

Page 15: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

un factor de echilibru la nivel micro şi macroeconomic: (contracarează monopolurile şi oligopolurile, reducând capacitatea firmelor mari de a controla piaţa);

flexibile şi cu o mare capacitate de adaptare, favorizată de dimensiunile reduse şi procesul decizional rapid;

unităţi ce se adaptează cu uşurinţă la cerinţele şi exigenţele consumatorilor, fiind mai apropiate de piaţă;

unităţi care generează într-o proporţie mare inovaţiile tehnice aplicabile în economie.

Page 16: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

IMM-uri europene:

99% din totalul întreprinderilor europene;

23 milioane de întreprinderi;

furnizează două treimi din locurile de muncă din sectorul privat;

peste 100 milioane de locuri de muncă;

întreprinderile mici sunt adevăraţii giganţi ai economiei europene;

microîntreprinderile domină piaţa muncii în ţări precum Italia (47%) şi Polonia (41%);

reprezintă peste 75% din locurile de muncă din anumite sectoare industriale precum industria textilă, de construcţii şi de mobilă.

Page 17: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă motorul economiei europene şi cel mai important generator de noi locuri de muncă şi de creştere economică

Comisia Europeană, prin acţiunile sale, pune nevoile micilor întreprinderi în centrul politicilor sale:

ameliorarea mediului financiar;

îmbogăţirea reglementărilor la nivelul IMM-urilor din Europa în ceea ce privesţe facilitarea activităţii acestora;

creşterea fondurile comunitare destinate IMM-urilor.

Page 18: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

Comisia este preocupată de:

reducerea numărului de legi care vizează simplificarea activităţii IMM-urilor;

crearea de condiţii egale pentru întreprinderile care participă la licitaţiile publice;

verificarea riguroasă a propunerilor legislative cu privire la impactul lor potenţial asupra IMM-urilor;

încurajarea autorităţilor europene să identifice şi să implementeze iniţiative eficiente care îmbunătăţesc cadrul în care IMM-urile îşi desfăşoară activitatea (reducerea formalităţilor de înfiinţare a unei firme, simplificarea formalităţilor de angajare a primului angajat pentru întreprinderile cu un singur angajat şi ameliorarea consultării micilor întreprinderi în legătură cu elaborarea de politici care le pot afecta.

Page 19: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

IMM-uri în România: aderarea la Uniunea Europeana a însemnat pentru companiile româneşti aderarea la Uniunea Europeana a însemnat pentru companiile româneşti

accesul pe Piaţa Unicăaccesul pe Piaţa Unică

Piaţa Unică a ajuns la peste 480 de milioane de consumatori după extinderea Piaţa Unică a ajuns la peste 480 de milioane de consumatori după extinderea de la 1 ianuarie 2007de la 1 ianuarie 2007

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) reprezintă eşalonul cel mai numeros şi Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) reprezintă eşalonul cel mai numeros şi important al întreprinderilor îndeplinind multiple funcţiuni economice, tehnice şi important al întreprinderilor îndeplinind multiple funcţiuni economice, tehnice şi sociale argumente: vezi continuarea:sociale argumente: vezi continuarea:

Page 20: 2.1 EGT cap 2

2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională2.3. Locul şi rolul IMM-urilor în economia informaţională

IMM-uri în România: eşalonul cel mai numeros şi important al întreprinderilor eşalonul cel mai numeros şi important al întreprinderilor generează o importantă parte din PIB-ul din fiecare ţară;generează o importantă parte din PIB-ul din fiecare ţară; oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei apte de muncă;oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei apte de muncă; generează într-o mare măsură inovaţiile tehnice aplicabile în economie;generează într-o mare măsură inovaţiile tehnice aplicabile în economie; realizează produse şi servicii la costuri mai reduse în raport cu firmele mari; factorii realizează produse şi servicii la costuri mai reduse în raport cu firmele mari; factorii

principali care determină această diferenţă fiind cheltuielile convenţionale mai mici, principali care determină această diferenţă fiind cheltuielile convenţionale mai mici, volumul şi intensitatea superioară a muncii în condiţiile permanentei prezenţe a volumul şi intensitatea superioară a muncii în condiţiile permanentei prezenţe a întreprinzătorului în firme şi de regulă motivarea mai intensă a personalului;întreprinzătorului în firme şi de regulă motivarea mai intensă a personalului;

dovedeşte flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei dovedeşte flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid specific întreprinzătorului şi favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid specific întreprinzătorului şi de implicarea sa nemijlocită în activităţile curente;de implicarea sa nemijlocită în activităţile curente;

reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA etc.);TVA etc.);

oferă posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei părţi acceptabile a oferă posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei părţi acceptabile a populaţiei şi în special a segmentului său cel mai activ şi mai inovator care “trage” populaţiei şi în special a segmentului său cel mai activ şi mai inovator care “trage” economia după el;economia după el;

reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în ramurile sale de vârf bazate reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie complexă şi performantă;pe tehnică şi tehnologie complexă şi performantă;

tendinţele actuale de natură tehnică, economică şi socială, favorizează crearea cu tendinţele actuale de natură tehnică, economică şi socială, favorizează crearea cu precădere a IMM-urilor; este vorba de miniaturizarea echipamentelor, robotizarea, precădere a IMM-urilor; este vorba de miniaturizarea echipamentelor, robotizarea, informatizarea, dezvoltarea comunicaţiilor şi transporturilor, creşterea gradului de informatizarea, dezvoltarea comunicaţiilor şi transporturilor, creşterea gradului de pregătire al populaţiei, reducerea rapidă a diferenţelor de condiţii de viaţă dintre pregătire al populaţiei, reducerea rapidă a diferenţelor de condiţii de viaţă dintre zone şi localităţi, descentralizarea administrativă care nu numai că fac posibile, dar zone şi localităţi, descentralizarea administrativă care nu numai că fac posibile, dar şi generează performanţe economice superioare prin firme mici şi mijlocii.şi generează performanţe economice superioare prin firme mici şi mijlocii.

Page 21: 2.1 EGT cap 2

2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context europeaneuropean

criza financiara afectează IMM - urile datorită criza financiara afectează IMM - urile datorită interdependenţei care există între acestea şi marile interdependenţei care există între acestea şi marile companiicompanii

reducerea ritmului de dezvoltare al IMMreducerea ritmului de dezvoltare al IMM

creşterea numărului de falimente creşterea numărului de falimente

întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să aibă asigurat întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să aibă asigurat accesul la finanţare pentru a răspunde provocărilor crizei accesul la finanţare pentru a răspunde provocărilor crizei financiare globalefinanciare globale

Page 22: 2.1 EGT cap 2

2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context europeaneuropean

UE a creat pachetul legislativ pentru IMM-uri (UE a creat pachetul legislativ pentru IMM-uri (Small Business ActSmall Business Act) ) prin care:prin care:

facilitează accesul IMM-urilor la finanţare, în special, la capitalul de risc, la facilitează accesul IMM-urilor la finanţare, în special, la capitalul de risc, la microcredit.microcredit.

pune în aplicare un cadru juridic şi comercial care să favorizeze pune în aplicare un cadru juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu ocazia tranzacţiilor comerciale.punctualitatea plăţilor cu ocazia tranzacţiilor comerciale.

politica de coeziune furnizpolitica de coeziune furnizeazează sume destinate în mod explicit sprijinirii IMM-ă sume destinate în mod explicit sprijinirii IMM-urilor. urilor.

Page 23: 2.1 EGT cap 2

2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context europeaneuropean

Romania beneficiaRomania beneficiazaza pe baza de pr ograme structurale de o asistenţă pe baza de pr ograme structurale de o asistenţă structurală consistenta; structurală consistenta;

Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE ) este creşterea productivităţii Competitivităţii Economice (POS CCE ) este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniuniimedie la nivelul Uniunii

Măsurile întreprinse prin POS CCE vor genera până în 2015 o creştere medie Măsurile întreprinse prin POS CCE vor genera până în 2015 o creştere medie a productivităţii de a productivităţii de 5,5% anual 5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ aproximativ 55%55% din media UE din media UE

Bugetul alocat prin acest program operaţional este de 3,011 miliarde euroBugetul alocat prin acest program operaţional este de 3,011 miliarde euro

Domeniul de activitate pentru care se acorda cei mai mulţi banii este sectorul Domeniul de activitate pentru care se acorda cei mai mulţi banii este sectorul productivproductiv

Page 24: 2.1 EGT cap 2

2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context 2.4. Tendinţe de dezvoltare ale întreprinderilor româneşti în context european european

(în contextul crizei economice mondiale)(în contextul crizei economice mondiale)

Direcţii de dezvoltare:Direcţii de dezvoltare:

consolidarea şi extinderea cu succes a proiectelor existente;consolidarea şi extinderea cu succes a proiectelor existente;

realizarea proiectelor pe fonduri structurale;realizarea proiectelor pe fonduri structurale;

fructificarea oportunităţilor generate de actuala criză;fructificarea oportunităţilor generate de actuala criză;

identificarea şi valorificarea oportunităţilor de business locale şi identificarea şi valorificarea oportunităţilor de business locale şi internaţionale;internaţionale;

relocarea activităţilor IMM/urilor în statele ce oferă facilităţii;relocarea activităţilor IMM/urilor în statele ce oferă facilităţii;

expansiunea pe verticală cu potenţial mare de dezvoltare. expansiunea pe verticală cu potenţial mare de dezvoltare.