27
1 Pare cusì ma... Adattazione di a seria Mine de rien Rializata da Jacques-Rémy Girerd D’appressu à i libri di Catherine Dolto-Tolitch è Colline Faure-Poirée Disegni di Joëlle Boucher Musica di Serge Besset Adattazione in corsu di Ghjuvan Ghjaseppiu Franchi CRDP di CORSICA

Pare3 PARE CUSÌ MA … Pare pare pare pare pare Pare pare nulla ma Tuttu in celu in tarra è in mare Aiuta à fà ci ingrandà ! Quand’e basgiu u me ursucciu Nant’à u nasu à

  • Upload
    others

  • View
    20

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

��

� �

1Pare cusì ma...

Adattazione di a seria

Mine de rien

Rializata da Jacques-Rémy Girerd

D’appressu à i libri di Catherine Dolto-Tolitch è Colline Faure-Poirée

Disegni di Joëlle BoucherMusica di Serge Besset

Adattazione in corsu di Ghjuvan Ghjaseppiu Franchi

CRDP di CORSICA

Pà a prima volta parla un medicu à i chjuchi chjuchi èli dà cunsigli da astradà li à misura ch’elli crescenu.U studiò folimage hà messu in figurette animate utravagliu di Catherine Dolto-Tolitch : issi filmucci sòda e criature à parte si da 18 mesi. Neciu nicioned’ammasgiulà u zitellu, li si ampara.

Pare cusì ma...

20 sturiette di 2 min 30

I RIGALI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 04U DORME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 05A NEVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 06A PULIZIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 07I DENTI DI LATTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 08BABBONI È MAMMONE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 09S’ASPETTA FAMIGLIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 10I PIRICULI IN CASA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 11A FAMIGLIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 13UN GHJATTU IN CASA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 14A CIUCCIAGHJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 15À SPASSU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 16I FIORI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 17E MARAVIGLIE LONGU À STRADA . . . . . . . . . . . . p 18A VITA PRIMA DI U NASCE . . . . . . . . . . . . . . . . p 19IND’È U DUTTORI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 20U CATARRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 22MANGHJÀ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 23A STIZZA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 24U DIVORZIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 25

3

PARE CUSÌ MA …

Pare pare pare pare parePare pare nulla maTuttu in celu in tarra è in mareAiuta à fà ci ingrandà !

Quand’e basgiu u me ursucciuNant’à u nasu à pizzichèQuand’e sò gattivu ciucciuÈ ch’e piengu à più pudèIncù babbucciu à a marinaIncù mamma à bissiclèCù l’amichi in carruzzinuQuand’e ghjocu o chì piacè !

Pare pare pare pare parePare pare nulla maTuttu in celu in tarra è in mareAiuta à fà ci ingrandà !

4

1 • • • • • • • • • • • • • I RIGALI • • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, quidda di i rigali ?A zitedda : Iè, iè !

Pagina 1A mamma : O chì piacè, di fà è di riceva i rigali ! Si facini pà i ghjorni

assignalati di l’annu : pà Natali, pà l’annivirsarii… o quand’edda ci pari.

Pagina 2A zitedda : O mà ! Fighjula ghjà u zitidduchju, ùn a li faci à apra u

so rigalu.A mamma : S’eddi sò troppu strinti i nodi, tocca à i maiò ch’eddi

aiutini i chjuchi à discioglia li.

Pagina 3A mamma : Ci sò i rigali chì costani caru assai, è d’altri chì sò più à

bon pattu. Par un dittu, poi fà un beddu disegnu è mandà lu ind’una lettara.

Pagina 4A zitedda : O mà, quand’omu hà ricivutu un rigalu, hè nostru dopu ?A mamma : Iè.A zitedda : Ma si pò ancu dà à un amicu ?A mamma : Sicura, o cararedda, ni po’ fà ciò chì tù voli, hè toiu.

Pagina 5A mamma : S’è un amicu hè tristu, li si pò fà un rigalu par cunsulà

lu, o una burla par fà lu rida.A zitedda : Ma ùn mi piaci micca ch’eddi mi prumettini un rigalu

solu par fà mi ubidiscia.

Pagina 6A mamma : Mì sta zitedda, pari ch’edda abbia ricivutu tanti è tanti

cosi ch’edda ùn ni pò mancu prufittà !A zitedda : Forsa ch’edda ni pò rigalà uni pochi à i ziteddi chì ùn

ni ani micca micca.A mamma : Iè, cusì sì !

5

Pagina 7A mamma : Di i volti, un rigalu pò ancu essa una boccarisa è

basta. Pari cusì ma rigalà qualcosa à unu, ghjè quant’è à fà li mottu d’amori o d’amicizia.

2 • • • • • • • • • • • • U DORME • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, u dorme ?A zitella : Iè, iè !

Pagina 1A mamma : Fideghja ! Tuttu dorme ! L’animali, e piante, i zitelli.A zitella : Ancu u mio ursucciu ?A mamma : Iè, ancu ellu.

Pagina 2A mamma : Ognunu dorme in lu so lettu, fora di babbitu è di

mammata chì dormenu inseme.Pagina 3

A mamma : A sai, in li sonnii, tante volte si facenu e cose chì ùn si ponu fà in veru. Si pò vulà cum’è l’acelli.

A zitella : Mì chì vola a zitella !A mamma : Iè, vedi, sò cose chì accadenu in li sonnii. Quand’omu

hè spartatu da u so sonniu, hè ch’ellu hè un sunniac-ciu. Ancu assai ch’elle ùn sò cose vere.

A zitella : Iè, ma facenu a paura.A mamma : Ghjustu à puntu, quand’elli facenu a paura, si ponu

cuntà o si pò fà un disegnu.

Pagina 4A zitella : Mì o mà, u zitillucciu chì face u so pippì in lu catinu.A mamma : Ghjova u catinu pè i chjuchi chjuchi. È avà guarda, si

coglie à nant’à u lettu. S’ellu ùn vene micca subitu u sonnu, si pò leghje un libru o ghjucà prima d’addur-mintà si.

Pagina 5A mamma : Quessu sì chì a sà ! Hè una bona di dorme un pocu in

la ghjurnata cusì quand’ella pare è duv’ella casca.

6

Pagina 6A zitella : À mè mi piace à addurmintà mi à cant’à persone

maiò chì a si discorrenu.A mamma : Pare cusì ma di dorme aiuta à ingrandà.

3 • • • • • • • • • • • • • A NEVE • • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O bà, mi conti un’antra sturietta?U babbu : Quella di a neve ?A zitella : Iè, iè.

Pagina 1A zitella : O bà, mi chì neva !U babbu : Iè, vole dì chì no semu d’invernu. Quand’ellu fiocca

cusì, hè festa pà tutti i zitelli.

Pagina 2U babbu : Hè ghjilata a neve ma, s’è tù metti un anuraccu, un

barrittinu è un paghju di guanti, poi sorte à ghjucà fora, a sai ?

Pagina 3A zitella : Mi piace a ghjucà cù a neve. Si ponu fà i palloni è

ancu i baroni. U babbu : Mì quessu, cum’ellu hè ridiculu cù u so nasu fattu à

carotta è u so cappellu in capu.A zitella : Ah iè poi !

Pagina 4A zitella : A sai o bà, u piacè cù a neve, hè ch’elle si ponu fà e

sgulisciole è u schì.U babbu : À le volte, si pò ancu andà assai assai prestu. Tandu po

attenti à ùn catapughjà à nimu.

Pagina 5U babbu : S’ellu fiocca assai, a neve fascia tuttu. Tandu l’acelli

ùn trovanu più a so manghjuscula.A zitella : Hè par quessa ch’è tù li metti u butiru in tagliu di purtellu ?U babbu : Iè ma si ponu mette dinò e granelle ind’una piccula

manghjatoghja.

Pagina 6U babbu : In cima di muntagna, u vedi stu frisgiu biancu in sù in sù ?A zitella : Iè, u vecu.U babbu : Quassù, a neve ùn strughje mai, mì. Ghjè u paese di e

neve eterne.

Pagina 7U babbu : Pare cusì ma sottu à a neve, i fiori s’approntanu aghjà

à spuntà toccu veranu.

4 • • • • • • • • • • • • A PULIZIA • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Tè, pigliemu stu libru.

Pagina 1A mamma : Mì, i ziteddi si campani in u so bagnu ! A zitedda s’in-

savona da capu à pedi. È ci hè a mamma chì veni à lavà li i capeddi cù un “shampooing” chì ùn pizzica micca l’ochji.

A zitedda : Ancu à mè, mi piaci à essa bedda pulita.

Pagina 2A mamma : Par tena i denti boni, ci vo’ à strufinà li à spessu, da in

sù à in ghjò…A zitedda : È da u rossu à u biancu.A mamma : È da u rossu à u biancu, iè o cararedda.

Pagina 3A mamma : Dopu à u visparinu, ci vo’ à stughjà si u muccichili. U

vedi, stu zitidduchju, hà sempri i fascioli, inveci chì a zitedda ùn l’hà più : si dici ch’edda hè divintata pulita.

Pagina 4A mamma : Quand’omu hè puliti, si và soli à u cabinettu. À prin-

cipiu, ci vo’ à chjamà una parsona maiò da fà si stughjà, ma ùn si stà tantu à pudè la fà da par sè.

A zitedda : À mè, mi piaci à tirà l’acqua da par mè, è dopu, vò sempri à lavà mi i mani.

7

Pagina 5A mamma : S’omu hà pisciatu in u lettu, hè megliu à purtà da par

sè i so linzoli à a lavera.

Pagina 6A mamma : Pari cusì ma d’essa pulitu si vali un mondu !A zitedda : Ma ùn hè mancu mali dinò d’imbruttà si di quandu in

quandu.

5 • • • • • • • • • • • I DENTI DI LATTE • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : I denti di latte ?A zitella : Iè, iè.

Pagina 1A mamma : À u nasce, e criature ùn anu ancu denti. Ci vole ad

aspittà uni pochi di mesi ch’elli spuntinu i prima.A zitella : Frighje o mà ?A mamma : Di e volte, un pucarellu.

Pagina 2A mamma : I denti di latte di davanti anu compiu di nasce ver di

dui anni. Sò bianchi bianchi è l’unghjive sò rosse. A sai, quand’omu hà tutti i so denti, si pò parla cumu si deve.

Pagina 3A zitella : (Ride) O mà, l’altru ghjornu, u me fratillucciu mi hà

mursicatu a manu.A mamma : O u canagliottu ! Ùn la sà ancu chì i denti sò fatti par

manghjà è micca par mursicà a ghjente. Sò l’animali chì mordenu.

Pagina 4A mamma : Ci vole à nittà si i denti dopu à ogni ripastu. S’adopra

una piccula spazzuletta fatta à posta è u dentifriziu. Si strufina sempre da in sù à in ghjò

A zitella : È da u rossu à u biancu !A mamma : Hè cusì o cararella.

8

Pagina 5A mamma : U troppu zuccarame guasta i dintarelli. È po ùn ci vole

mai à addrumintà si dopu suchjatu un bonbò.A zitella : È bè eiu, a sai, mi lavu sempre i denti prima di l’andà

di dorme.

Pagina 6A mamma : Par sapè s’elli sò boni i nostri denti, si và ind’è u dintis-

tu, chì hè u duttore di a bocca.A zitella : Eiu, quand’e vò ind’è u dintistu, mi fighjula tutti i denti

à unu à unu.

Pagina 7A mamma : I denti ci ghjovanu dinò da ride è cantà. Pare cusì ma

què conta in la vita.

6 • • • • • • • • • BABBONI È MAMMONE • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O bà, mi conti un’antra sturietta ?U babbu : Quella di i babboni è di e mammone ?A zitella : Iè, iè !

Pagina 1A zitella : Eiu, aghju dui babboni è duie mammone.U babbu : Hè vera, ci sò i me genitori, chì sò u to babbone è a

to mammona paterni, è quelli di mammata chì sò u to babbone è a to mammona materni. Ognunu hà dui babboni è duie mammone, ancu sì di e volte ùn li cunniscimu micca.

Pagina 2U babbu : Mì, ancu eiu aghju avutu dui babboni è duie mam-

mone. Eranu i to arcibabboni è arcimammone.A zitella : È avà sò morti ?U babbu : Iè, hè un bellu pezzu prima chì tù nasci.A zitella : Pensi sempre ad elli, o bà ?U babbu : Sicura ! Guardu i so ritratti, i mi riprisentu è mi rivecu

cun elli.

9

Pagina 3A zitella : Aghju i cumpagni chì u babbone u chjamanu missia-

vu è a mammona minnanna.U babbu : Iè, hè bella ricca a nostra lingua. Ci sò ancu chì i

chjamanu caccaru è caccara.A zitella : Pocu impreme u nome, i tenenu cari listessa.

Pagina 4A zitella : Cù babbone è mammona, ampargu una mansa di

cose, è po quant’elli ne cunnoscenu fole.U babbu : È po ti piace po à tè à fà ti ammasgiulà, ùn hè ?

Pagina 5A zitella : Mi piace à sente à mammona quand’ella mi conta e

passate di quand’ì tù eri chjucu, o bà.

Pagina 6U babbu : Babbone è mammona sò cuntenti quand’elli anu nuti-

zie di a famiglia. È po hè un piacè di scrive li una litta-rella o di fà li una teleffunata di quandu in quandu.

Pagina 7A zitella : Pare cusì ma cù babbone è mammona, mi campu

da veru.

7 • • • • • • • • • • S’ASPETTA FAMIGLIA • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, s’aspetta famiglia ?A zitedda : Iè, quissa !

Pagina 1A mamma : Mì mì sta donna chì porta a so criatura à spassu.

Ancu noi avaremu da quì à pocu una criatura in casa.

Pagina 2A zitedda : O tamantu corpu ch’edda hà, sta donna ! Com’è tè,

o mà.A mamma : Iè, hè incinta. Guarda com’eddi parini cuntenti, trà

edda è u babbu.

10

Pagina 3A mamma : Si campa a criatura, in corpu à a mamma. Ghjoca cù

i so manareddi, i so pidareddi, è quand’omu li faci una carezza, s’avvicina.

A zitedda : Ci senti quand’ì no parlemu ?A mamma : Sicura, o cararedda, senti a to voci.

Pagina 4A zitedda : (rugnichendu) Ci sò i ghjorni ch’e sò pocu cuntenta

ch’edda ghjunga sta criatura. È po vurriu sapè s’edd’hè un masciareddu o una fiminedda.

A mamma : Ma chì piacè, chè, d’appruntà a so stanza ?

Pagina 5A mamma : A vedi, a mamma hà cacciatu i panni di quand’edda

era chjuca a zitedda. Ani da ghjuvà dinò pà a criatu-ra ancu à nascia.

A zitedda : Mì, eru tamantina cusì ancu eiu ! Umbè, mancu mi ni arricordu.

Pagina 6A mamma : Eccuti i ginitori chì partini à a maternità. U ziteddu hè

prontu à nascia è a mamma hà da parturiscia.

Pagina 7A zitedda : Pari cusì ma hà da essa cambiatu tuttu quand’edda

sarà in casa a criatura.

8 • • • • • • • • • • I PIRICULI IN CASA • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Iè, senti quessa.

Pagina 1A mamma : I maiò, hè una bona ch’elli pruteginu i più chjuchi, chì

quelli sò niscentri è i piriculi di casa ùn li vedenu micca.

11

A zitella : Babbu dice chì cù ciò chì hè caldu, ci hè da brusgià si !

Pagina 2A mamma : Hè vera, certe cose hè megliu à ùn tuccà le, chì ponu

fà male assai. E prese di l’eletricità, par un dettu. Ti ne inveni quand’è tù avii toccu a presa in camara toia ?

A zitella : Iè, poca scuzzulata !

Pagina 3A mamma : À tavulinu, si pò amparà à manghjà cù u cultellu, ma

ùn ci vole mai à ghjucà cù l’ogetti tagliuti, hè troppu piriculosa.

Pagina 4A mamma : Ind’una casa, ci tocca à esse prudenti, quand’omu

fala e scale o quand’elli sò aparti i purtelli.A zitella : Mì o mà, casca l’ursucciu.A mamma : A vedi, ci hè sempre u piriculu di capulà si sottu.

Pagina 5A mamma : I prudutti da nittà a casa o lavà i panni sò da e parso-

ne maiò è basta.A zitella : Ùn ti ne fà chì eiu ùn li toccu !A mamma : Megliu faci chì ci ponu attuscà o brusgià a pelle o

ancu l’ochji.

Pagina 6A mamma : Quandu si hè chjuchi, ci hè dinò u piriculu à bagnà si

solu. S’omu sguliscia in la bagnarola, ancu cù poca acqua, si pò omu annigà, a sai !

Pagina 7A mamma : Pare cusì ma quand’omu ingranda, si diventa pruden

ti è si sà omu sbruglià da par sè in casa.

9 • • • • • • • • • • • • A FAMIGLIA • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, a famiglia ?

12

A zitella : Iè, iè, a famiglia !

Pagina 1A mamma : Ogni zitellu nasce da l’amore d’un omu è d’una

donna chì sò u babbu è a mamma di sangue. Tutti i zitelli chì anu listessu babbu è a listessa mamma sò fratelli è surelle.

A zitella : È bè eiu, u me fratillucciu, u tengu caru assai !A mamma : Sicura, o cararella, è trà mè è babbitu, semu i to genitori.

Pagina 2A mamma : A vedi, una famiglia hè cum’è un arburu. Fà contu chì

i genitori sianu i ghjamboni, i babboni è e mammone u fustu è l’antenati e radiche. Ogni zitellu, quand’ellu nasce, hè cum’è una ramella in più chì vene è cresce l’arburu di a famiglia.

Pagina 3A zitella : À mè mi piacenu quelle feste maiò duv’è no ci truve-

mu tutti in famiglia.

Pagina 4A mamma : Ma ancu à mè. I fratelli di babbitu è i mei sò i to zii.A zitella : È to surella, o mà, hè me zia ?A mamma : Iè, hè to zia, cum’è e duie surelle di babbitu.

Pagina 5A zitella : È i me cugini è e me cugine ?A mamma : I to cugini carnali sò i zitelli di i to zii è di e to zie. Sò

ancu elli, cum’è tè, ramelle di quellu arburu chì no diciamu.

Pagina 6A zitella : A sai o mà, in la me scola ci hè una zitilluccia chì hè

stata aduttata.A mamma : Accade. Quand’omu ùn hà più i so genitori di

sangue, si pò avè parenti aduttivi chì sò a famiglia di core.

Pagina 7A mamma : Pare cusì ma di cunnosce a so ghjente, aiuta à

ingrandà.

13

10 • • • • • • • • • UN GHJATTU IN CASA • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Quidda di u ghjattinu ?A zitedda : Iè, iè !

Pagina 1A zitedda : Mì o mà, u ghjattinu chì si lecca a zampina.A mamma : S’assumiglia un pocu à u nostru, ùn hè ?A zitedda : Un pocu sì.A mamma : Semi parechji à avè ghjatti, sò com’è di casa. Sì un

ghjattu voli sorta, ci vo’ à lascià lu andà chì hà da vultà.

Pagina 2A mamma : Sì tù porti à coddu un ghjattu, ùn ci vo’ micca à

stringhja lu troppu.A zitedda : Iè, a sò. S’eddu voli i carezzi, facciu pianu è tandu hè

cuntentu.

Pagina 3A mamma : Da ch’eddu ùn imbrutti a casa, ci vo’ à dà li una litte-

ra. Hè una cascetta cù un pocu di rena, è li basta. Ampara subitu à ghjuvà si ni è cusì ferma sempri puli-ta a casa.

Pagina 4A mamma : U ghjattu hè un animali calmu, ma quand’eddu ùn hè

micca cuntentu, a faci sapè. À li volti, pò ancu cac-cià i so sgrinfii. Tandu, hè megliu à ùn avvicinà li si, è ad aspittà ch’edda li passi.

Pagina 5A zitedda : Mì o mà, stu misgiu mi pari famitu.A mamma : Iè, mi pari famitu ancu à mè. Aspetta chì a zitedda li

dochi u so latti ind’un piattinu chì devi essa sempri beddu pulitu.

Pagina 6A mamma : U ghjattu voli à spessu a so libartà, par liccà si, andà

à girandulà o caccighjà. A zitedda : Sarà vera ch’eddu ci vedi ancu di notti.A mamma : Iè, hè vera, chì i so ochji sò sinsibuli assai. Li basta

poca luci par ch’eddu veca.

14

Pagina 7A zitedda : U meiu u ghjattu, li piaci à avè i so lochi beddi com-

mudi par dorma.A mamma : Pari cusì ma avè un ghjattu in casa, hè com’è s’omu

s’avissi un amicu in più.

11 • • • • • • • • • • A CIUCCIAGHJA • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Quella di a ciucciaghja ?A zitella : Iè, iè !

Pagina 1A mamma : Ind’una famiglia, quand’elli travaglianu tremindui i

genitori è chì i zitelli sò troppu chjuchi per andà in scola, ponu andà à a ciucciaghja.

A zitella : Mi ne arricordu quand’e ci andava eiu.

Pagina 2A mamma : A vedi, sò ghjunti i zitelli, è avà si ne accupa una

donna. Si ghjoca, si canta, si face a pittura.A zitella : È à le volte, si contanu e fole.

Pagina 3A mamma : Iè, si face parechje cose. À ondeci ore, quand’è i

zitelli anu a fame, vanu à a cantina. Hè un veru piacè di manghjà tutti inseme.

Pagina 4A mamma : Dopu manghjatu, i zitelli ponu aiutà e donne di sirviziu.A zitella : À mè, mi piace à sbarrazzà i tavulini cun elle.

Pagina 5A mamma : Dopu, quelli chì ùn anu più e fasciole vanu à u cabi-

nettu è facenu i so bisogni s’elli ne anu u laziu è po si lavanu e mani.

Pagina 6A zitella : Mì o mà, chì dormenu tutti !

15

A mamma : Dopu cullazione, face prò una piccula siesta. Quelli chì si pesanu sortenu senza fà trostu per andà à ghjucà in altrò.

Pagina 7A mamma : Dopu una bella siesta, sì più bramosa assai per fà ti

una ghjucata. Pare cusì ma hè un piacè d’avè amichi propiu nostri.

12 • • • • • • • • • • • • À SPASSU • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, andà à spassu ?A zitedda : Iè, iè !

Pagina 1A mamma : Prima di sorta, ci vo’ à veda u tempu ch’eddu faci.

S’eddu faci u caldu, si metti u cappeddu, è cù u fretu, u manteddu.

A zitedda : Quand’eddu piovi, eiu mettu a me incirata.A mamma : O si piglia u paracqua.

Pagina 2A mamma : S’eddu hè piuvitu, veni tuttu pulitu u locu è, di i volti,

s’eddu ci hè u soli à listessu tempu, si vedi l’arcubalenu.A zitedda : Iè, è tandu escini po ancu i lumachi.

Pagina 3A zitedda : À mè mi piaci à spassighjà in i chjosi publichi, masi-

mu quand’eddi ci sò l’animali.A mamma : Par istrada, s’infatta ghjenti, li si faci a boccarisa è li si

dici bonghjornu.A zitedda : Ci pudemi ancu fà qualchì amicu novu.A mamma : Eh, sicura !

Pagina 4A zitedda : Mì o mà, i ziteddi chì stani di pedi ind’ì l’acqua !A mamma : A sai, quand’ì no viaghjemi in campagna, ci pudemi

piantà par stà à senta l’aceddi, u ghjargalu chì corri, u ventu in i frondi. Hè com’è una musichedda.

16

Pagina 5A zitedda : Mì chì ani da fà una mirindedda.A mamma : A vecu. Chì piacè di pusà à nant’à l’arba. Hum, ci

devi essa a robba bona in stu spurteddu. Dopu manghjatu, ci vo’ à ricuta i scatuli è i cartacci da purtà li à a rumenzula.

Pagina 6A mamma : Ci hè tanti cosi da veda, in giru à sè. Pari cusì ma

spassighjendu si scopri u mondu.

13 • • • • • • • • • • • • I FIORI • • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Iè, ma qualessa ?A zitella : Quidda di i fiori !

Pagina 1A zitedda : Chì faci quì, a zitedda o mà ?A mamma : A vedi, metti una grana in tarra. S’è tuttu và comu

si devi, a grana si hà da sviluppà è hà da fà un fiori.Pagina 2

A mamma : Quand’omu innacqua a grana, caccia i so radichi è cusì pò bia.

Pagina 3A mamma : Uni pochi di ghjorni dopu, spunta u picculu stigliu,

cresci è po cumparisci un bocciulu.A zitedda : Guarda, o mà, s’aprini i petali.A mamma : Iè, cresci prestu u fiori, è quand’omu rispira u so cori,

si senti u so prufumu. S’omu u voli coglia, ci vo’ à piglià lu à u pedi di u stigliu. Pianu pianu si strappa u stigliu ma attenti, hè dilicatu un fiori tagliatu.

Pagina 4A mamma : Par ch’eddu campi un pocu, si metti u fiori ind’un

vasettu cù l’acqua. S’omu ùn li dà capu, ùn istà tantu à mora, sai !

17

Pagina 5A mamma : Di vranu, l’arburi sò carchi à fiori. Sti fiori, sò eddi chì

valini, chì ani da divintà frutti, hè par quissa chì ci vo’ à lascià li.

Pagina 6A mamma : Ma ci sò dinò i fiori chì no punimu solu pà u piacè.A zitedda : O da rigalà li à quiddi chì no tinimu cari.

Pagina 7A mamma : Pari cusì ma un fiori, ùn hè altru cà un pizzateddu di

vita ind’un lampu di culori.

14 • • • • • • E MARAVIGLIE LONGU À STRADA • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O bà, mi conti un’antra sturietta ?U babbu : Iè, stà à sente quessa.

Pagina 1U babbu : Longu à strada, si scopre sempre una mansa di cose.A zitella : Eiu, ghjorni passati, aghju trovu una pitrucella curiosa

chì spampillulava cum’è un diamante.

Pagina 2U babbu : Hè cusì ! Un nunda, cum’è una pitrucella, una cascia

ingiallita o un pezzu di scorza, pò diventà un affarone è si ne pò fà ancu un ghjoculu.

Pagina 3A zitella : A sai, cù a rena è duie cotule, mi ne ghjocu à fà

cum’è s’ellu fussi u mare.U babbu : S’è tù ti metti una briciuccula à l’arechja, senterai u

picculu rispiru di u mare.

Pagina 4A zitella : Mì o bà, i zitelli si sò travistuti in indiani !U babbu : Iè, di quandu in quandu l’acelli perdenu una penna o

duie, hè cum’è s’elli ne fessinu rigalu à i zitelli.

18

Pagina 5U babbu : In la natura, prufumi ci ne hè tanti è tanti ! S’è tù metti

ind’un sacchittellu casce secche di mente o di spigu, hum… musca in tutta a casa.

Pagina 6A zitella : A sai, eiu, cù babbone, mi piace à mette i fiori in le

pagine d’un libru, cusì i possu tene ùn la sò quantu.U babbu : Li piace ancu ad ellu, s’o ùn mi sbagliu.

Pagina 7U babbu : Pare cusì ma quand’omu piglia u tempu di guardà in

giru à sè, a natura ci porghje maraviglie longu à tutte e strade.

15 • • • • • • • • A VITA PRIMA DI U NASCE • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, a vita prima di u nasce ?A zitella : Iè !

Pagina 1A zitella : O mà, ancu eiu m’avii in corpu prima ch’e nascissi ? A mamma : Iè, nove mesi. Eri chivi, à l’aggrottu in corpu à mè,

ind’ì l’acqua bella calda, cum’è tutte e criature chì s’approntanu.

Pagina 2A zitella : Ma chì facia ?A mamma : È bè in lu me corpu, a to parsona si furmava. Ti svilup-

pavi pianu pianu è di quandu in quandu, eiu ti sintia ruminà.

Pagina 3A zitella : È babbu po tandu ?A mamma : (Rise) Babbitu ti parlava, cunniscii bè a so voce è

duv’è tù u sintii, t’avvicinavi. À le volte, ghjucava cù tecu, era cum’è un picculu ballu.

19

Pagina 4A zitella : Ma cumu si face à manghjà, in corpu à a mamma ?A mamma : A nutritura vene da u placenta cù a so curdella, chja-

mata a vita. U placenta hè tondu è sciacciatu, si trova trà a mamma è a criatura. Cù quessu, a criatura riceve tuttu u manghjà chì li vene da a mamma.

Pagina 5A mamma : È què passa pà a vita chì leia a criatura à u placenta.

À u nasce, si taglia issa curdella, ma ùn frighje mancu à pena.

Pagina 6A zitella : O mà, mì a zitilluccia, face vede u so billicu !A mamma : Hè cum’è u toiu. U to billicu, hè un ricordu di prima

prima. A sai, hè tuttu ciò chì ferma di a curdella dopu à u nasce.

Pagina 7A zitella : Umbè ! Si ne passa cose, in corpu à e mamme !A mamma : Iè ! Pare cusì ma a vita cumencia bellu prima di u

nasce.

16 • • • • • • • • • • IND’È U DUTTORI • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, ind’è u duttori ?A zitedda : Iè !

Pagina 1A mamma : U duttori dà capu à a nostra saluta. Andemu à veda

lu quand’ì tuttu và bè, par ch’eddu ci aiuti à ingrandà.

Pagina 2A zitedda : Ma ci cura dinò ?A mamma : Ben intesu ! Ci aiuta à guariscia quand’ì no semu

malati.

Pagina 3A mamma : Hè impurtanti d’andà rigulari ind’è u duttori. Ci stà à

20

senta, ci asamineghja. Li si pò dì ciò chì ùn và è ancu i nostri pinseri è i nostri sicreti.

A zitedda : À mè mi piaci quand’eddu mi faci dì AAAAAAH appughjendu mi à nantu à a lingua. Mi faci i suddizzi-chi.

A mamma : Iè, ghjè par veda ti in fondu à a gola.

Pagina 4A mamma : Par essa sicuru chì i nostri arechji sò comu si devi,

guarda in fondu cù un picculu apparechju fattu à posta, una lenti cù u so lumareddu. Par senta u nostru cori è i nostri pulmoni, hà un apparechju chjamatu…

A zitedda : U stisto…A mamma : (Rise) U stitoscupu.

Pagina 5A zitedda : Mi o mà, u duttori misura a zitedda.A mamma : Iè, l’hà da pisà è hà da guardà s’eddu hè beddu dirit

tu u so spinu. L’asamineghja da u capu à i pedi.

Pagina 6A mamma : À li volti, u duttori devi fà una piccatura o una inziritura.A zitedda : Uh ! Frighji quissa o mà !A mamma : Iè ma ùn dura tantu.A zitedda : Bona ma pizzica quantunqua.A mamma : Hè vera ma quand’omu hè in coddu à qualchissia

ch’omu teni caru, hè più faciuli è po a sai, i duttori ùn la facini mai pà u so piacè…

Pagina 7A mamma : … ci si pò omu fidà. Pari cusì ma d’avè un duttori chì

ci cunnosci bè, hè una bona par ingrandà.

17 • • • • • • • • • • • U CATARRU • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Qualessa, u catarru ?A zitedda : Iè, iè !

Pagina 1A mamma : Quand’eddu pizzica u nasu è ch’edda hè asciuta a

21

gola, quand’eddu si starnuta parechji volti in a ghjur-nata è po ch’eddu si hà u fretu è a trimuledda, ghjè u catarru chì veni !

Pagina 2A zitedda : Ma comu si chjappa u catarru, o mà ?A mamma : U catarru si chjappa in li gucciuleddi di u stupu chì

sortini da a bocca. Sì no parlemu cù qualchissia chì ghjè incatarritu, o sì no u basgemu, pudemu chjappà u so catarru.

Pagina 3A mamma : À li volti, tutta a famiglia o tutta a ciucciaghja chjap-

pa u catarru, allora candiddeghjani tutti i nasi.A zitedda : O chì fastidiu u nasu quand’eddu candiddeghja !

Pagina 4A mamma : Vai chì ùn piaci à nimu d’essa incatarritu, ma

quand’edda accadi, ci vo’ à sciuscià si à spessu. Par quissa si soffia di nasu in u mandili.

Pagina 5A mamma : Si poni ancu metta i gocci d’acqua salita in u nasu.A zitedda : Iscia, ùn mi garba tantu l’acqua salita. Ma hè vera po

ch’edda faci prò.A mamma : Iè, chì nettani u nasu è dopu si rispira megliu.

Pagina 6A mamma : Quand’omu hà u fretu è a pena in capu, hè megliu à

stà in casa, à bia a robba calda è à ripusà si lighjendu si un libru.

Pagina 7A zitedda : Pari cusì ma quand’e sò incatarrita, mi piaci à essa

bedda ammasgiulata.

18 • • • • • • • • • • • MANGHJÀ • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O bà, mi conti un’antra sturietta ?U babbu : Iè. Tè leghjimu quessa.

22

Pagina 1A zitella : Perchè po ci vulerà sempre à manghjà è à beie o bà ?U babbu : Perchè a nostra persona hà bisognu di a manghjus-

cula è di a bibita sidinò ùn pò campà.

Pagina 2U babbu : Sò diversi assai l’alimenti. Per un dettu, in li frutti ci hè

u zuccheru.A zitella : Ma ùn hè micca listessu chè quellu di i bombò ?U babbu : Innò chì quessu hè più bonu pè a salute.

Pagina 3U babbu : I ligumi venenu in la terra è a sai, arreganu a robba

bona pè a nostra persona.A zitella : À mè mi piace à manghjà li crudi.

Pagina 4U babbu : A carne, u pesciu, l’ovi ci aiutanu à diventà furzuti, è

latte è u casgiu induriscenu i nostri ossi.

Pagina 5U babbu : Quand’omu hè maiò abbastanza, si pò omu ghjuvà

d’una furcina o d’un cultellu.A zitella : Iè ma attente à ùn taglià si e dite !U babbu : Di sicura ùn hè faciule à u principiu, ma s’è tù a faci

regulare, ampari prestu.

Pagina 6U babbu : Ùn ci vole micca à avè a paura di manghjà qualcosa

pè a prima volta. Hè ancu un piacè di scopre gusti novi, ùn hè ?

Pagina 7U babbu : Attente, ci sò e cose chì à vede le cusì, parenu billuc-

ce ma sò toschi putenti.A zitella : A sò po o bà !

Pagina 8A zitella : À mè mi piace à manghjà à tavulinu cù e persone

maiò.U babbu : Pare cusì ma di manghjà inseme, hè anzi tuttu un veru

piacè.

23

19 • • • • • • • • • • • • A STIZZA • • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitella : O bà, mi conti un’antra sturietta ?U babbu : Pigliemu issu libru.

Pagina 1A zitella : O bà, mì cum’ellu hè in stizza stu zitellu !U babbu : A vecu. Quand’omu hà a stizza cum’è stu zitellu, si

risentenu in core e cose forte assai è què ci face male.

Pagina 2A zitella : Quand’e sò cusì, a sai ciò ch’ella mi dice mamma ?

Dice ch’e aghju u me gurillu.U babbu : Hè vera, o cararella, di e volte, ci sintemu forti è scun-

tenti cum’è un gurillu in furia.

Pagina 3A zitella : Iè o bà ma a sai, ùn piace tantu quand’ella accade.U babbu : Ti credu, ùn piace à nimu di campà cù un gurillu.

Allora ci vole à fà lu parte prestu prestu.

Pagina 4A zitella : A sai o bà, basta à mette si solu ind’ un catagnu, à u

capu d’un mumentu u gurillu si ne và. A m’hà detta mamma.

U babbu : Hà a ragione mammata, ma à le volte, hè tamanta a collara chì vene dificiule à fà lu parte u gurillu.

Pagina 5U babbu : A sai, quand’elle capiscenu e parsone maiò u parchè

di a stizza di i zitelli, pensu chì i gurill si ne vanu un pocu nanzu.

Pagina 6A zitella : Ma di e volte, s’ella ci hè una inghjustizia maiò, ancu

assai ch’ellu ghjunghje u gurillu.U babbu : Iè, tandu sì ma ci vole à fà lu parte quantunque. È

dopu sai, ti senti ancu più forte.

Pagina 7A zitella : Cum’è un gurillu, o bà…U babbu : Cum’è un gurillu sì. Pare cusì ma di sfugà si di quandu

in quandu ùn face mancu male.

24

20 • • • • • • • • • • • U DIVORZIU • • • • • • • • • • • • • •

IntroituA zitedda : O mà, mi conti un’antra sturietta ?A mamma : Iè, stà à senta quissa.

Pagina 1A mamma : A sai chì tutti i ziteddi nascini da l’amori d’un omu è

d’una donna.A zitedda : Iè, sò u nostru babbu è a nostra mamma.A mamma: Eh !

Pagina 2A mamma : Disgraziatamenti, stalva chì issi ginitori ùn si tenghini

più cari abbastanza da campà insemi.A zitedda : Ma tandu, chì accadi ?A mamma : È bè quand’eddi ùn si cunfacini più…

Pagina 3A mamma : Hè megliu ch’eddi si spicchini, a sai. Si dici ch’eddi

divurzieghjani.A zitedda : Ma s’eddu ci n’hè unu chì ùn si voli micca spiccà ?A mamma : Tandu sì chì poni nascia i litichi.

Pagina 4A mamma : I litichi, vedi, sò com’è u timpurali. Un ghjornu si cal-

mani è po piantani.A zitedda : Corci ch’eddi devini essa, i ziteddi quand’ì i ginitori si

liticani cusì.A mamma : Iè, si sentini com’è tagliati in dui.

Pagina 5A zitedda : Ma quand’ì i ginitori sò spiccati, induva stani, o mà ?A mamma : Ani signi casi, è in ugnuna ci hè u locu da tutti i so

ziteddi.Pagina 6

A mamma : Ma a sai, ancu par campà spiccati, ci hè una cosa chì ùn cambiarà mai : fermani tramindui i nostri gini-tori.

Pagina 7A mamma : Pari cusì ma quand’edda ferma l’amicizia trà i ginitori

spiccati, hè bedda megliu pà i ziteddi.

25

Imprimé en FranceDépôt légal Imprimeur : décembre 1998Dépôt légal Éditeur : décembre 1998

Éditeur n° 86 620Directeur de publication : J-F COLONNA d’ISTRIA

N°ISBN : 2 86 620 123 XCode : 200 F 0021

Achevé d’imprimer au CRDP de Corse

8, cours Général Leclerc - 20192 Ajaccio Cedex 4

Adattazione in corsuGHJUVAN GHJASEPPIU FRANCHI

Incù e voce di MARIA ANGHJULA GERONIMI

a mamma

GHJUVAN PETRU GIUDICELLIu babbu

STELLA GUELFUCCIa zitella

Canzona di u genericu scritta da GHJUVAN GHJASEPPIU FRANCHI

è cantata da STELLA GUELFUCCI

Capiprugettu GHJUVAN BATTISTU PAOLI

Sesta di a cuprendula è di u librettuÉVELYNE LECA

Mine de rien© 1994 Folimage-Valence-Production

France 3, Gallimard Jeunesse, Giboulées

Pare cusì ma…© 1998 CRDP de Corse

Réédition 2011