Statul roman modern.

3.Statul si politica.

3.2.Statul român modern : de la proiect politic la realizarea Romanii Mari (secolele XVIII-XX ).

Proiectul politic de formare a statului modern roman a inceput sa se contureze in secolul al XVIII, devenind o realitate odata cu unirea din 1859, Procesul de nastere a statului roman a cunoscut mai multe etape. Primele proiecte de formare a statului modern roman au fost lansate in sec XVIII avand drept obiective reorganizarea administrativa a tarii, refacerea sistemului fiscal national si eficient, dezvoltarea invatamantului, sustinerea mestesugurilor si a manufacturilor.

Primul proiect politic a avut loc in 1769 prin republica aristocratica, condusa de 12 mari boieri si sustinuta de mitropolitul Gavril Callimachi. Reformele sociale si politice erau sustinute de domnii fanarioti, Constantin Mavrocordat, si Alexandru Ipsilanti si erau elaborate de imparatii habsburgi, Maria Teresa care sustinea o politica scoalara ce extindea reteaua scolara si fiul ei Iosif al II-lea.

Proiectele cu caracter national faceau parte din activitatea episcopului greco-catolic Ioan Inochentie Micu ale carui memorii au fost cuprinse in documentul „Supplex Libellus” in 1744, si proiectul „Supplex Libellus Valachorum”.

Secolul XIX a fost o perioada importanta pentru romani in care a aparut statul roman modern, ceea ce insemna realizarea uneia dintre aspiratiile de veacuri ale poporului roman.

La mijlocul secolului al XIX-lea, pe plan european a aparut un context favorabil discutarii la cel mai inalt nivel a problemei Principatelor. Dupa razboiul Crimeei, are loc la Paris o conferinta de pace, incheiata prin tratatul de 30 martie 1856. Acesta prevede, printre altele, organizarea unor alegeri ad-hoc in ambele Principate Romane care ar fi avut un rol consultativ si ar fi transmis dorintele romanilor.

In urma dezbaterilor adunarilor ad-hoc, marile puteri semneaza Conventia de la Paris, in 1858, prin care cele doua Principate obtineau dreptul de a se uni intr-un nou stat intitulat „Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”, dar in conditii speciale: urmau sa se aleaga doi domnitori, la Iasi si Bucuresti, doua adunari, doua guverne, Totusi, datorita influentei reprezentantilor unionisti din cele doua adunari elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales pe 5 si 24 ianuarie 1859 in unanimitate de voturi. Cuza are doua obiective, recunoasterea internationala a dublei alegeri prin Conferinta de la Paris din 1859 si recunoasterea unirii politic-administrative prin Conferinta de la Constantinopol din 1861.

Dubla alegere a lui Cuza si punerea astfel a Europei in fata faptului implinit a contribuit la aparitia cadrului politic necesar modernizarii statului modern. Dupa aducerea pe tron a printului Carol(1866-1914) si adoptarea Constitutiei din 1866, urmatorul pas in directia crearii unui stat cu adevarat modern si neatarnat era castigarea independentei. Instalarea lui Carol prevedea consolidarea statului national, stabilitatea interna prin inlaturarea luptelor pentru tron si pregatirea conditiilor pentru obtinerea independei.

In contextul reluarii problemei orientale datorata revoltelor din Balcani fata de otomani, se incheie o Conventie intre Rusia si Romania ce prevedea trecerea trupelor tariste spre Turcia pe teritoriul romanesc pe un traseu prestabilit care ocolea Bucurestiul, fara ca armata romana sa acorde vreun ajutor militar.Ministrul de externe Mihail Kogalniceanu proclama independenta Romaniei in adunare. Independenta va fi oricum castigata orin efortul militar de pe frontul balcanic, unde prezenta trupelor romane a fost solicitata. Desi ostasii romani s-au acoperit de glorie la Grivita, Rahova, Vidin sau Plevna, tratul de pace de la San Stefano rupea Romaniei cele trei judete din sudul Basarabiei, cedate de Rusia in 1856, chiar daca prevedea independenta. Nemultumite de rezultatul acestui tratat, marile puteri au convocat o conferinta la Berlin, iar noul tratat de pace recunostea independenta Romaniei cu

1

Statul roman modern.

conditia modificarii constitutionale prin acordarea unor drepturi depline romanilor cu o alta religie decat cea ortodoxa.

O data independenta recunoscuta de marile puteri, pentru a castiga prestigiu international Romania a fost proclamata regat la 14 martie 1881. Noul statut international trebuia consolidat si in 1883 Romania a semnat in secret aderarea la Tripla Alianta, din care faceau parte Germania, Austro-Ungaria si italia, un documente in esenta defensiv. Aceasta optiune a politicii externe a Romaniei poate fi explicata prin nevoia unei securitati pe plan international, intr-o perioada cand Romania se afla in relatii tensionate cu Rusia, dupa raptul teritorial al celor trei judete si alte cateva incidente militare.

La inceputlu secolului XX au crescut neintelegerile si tensiunile dintre cele doua blocuri politico-militare: Tripla Alianta si Antanta. La inceputut secolului XX, aliatii Romaniei cu cerut intrarea tarii noastre in razboi. Consiliul de Coroana din 3 august 1914 de la Sinaia, la care au participat regele Carol, reprezentanti ai Guvernului si oameni politici au decis pe buna dreptate neutralitatea Romaniei. Dupa mai multe discutii cu ambele parti implicate in razboi, Romania a ales in vara anului 1916 sa intre in conflict de partea Antantei. Au fost semnate o conventie militara si una politica prin care Antanta va recunoaste unirea Romaniei cu Transilvania, Banat si Bucovina, Romania urma sa fie admisa ca membra cu drepturi egale la viitoarea conferinta de pace, iar Antanta acorda ajutor militar Romaniei.

Astfel, Romania declara razboi Austro-Ungariei la 14 august 1916, iar armata romana inainteaza pe mai multe directii in Transilvani. Dupa cateva la Marasti, Marasesti si Oituz. Aceste victorii romanesti, Rusia iese din razboi, ceea ce forteaza Romania sa inceie pacea separata de la Buftea la 24 aprilie 1918 prin care era prevazut faptul ca Dobrogea era ocupata de Bulgaria, Austro-Ungaria se extindea pe teritoriul Romaniei, iar Germania avea drept de monopot asupra petrolului, lemnului si a cerealelor. Pe finalul razboiului si al infrangerii Puterilor Centrale, actul pacii va fi declarat nul si neavenit de catre Romania, care va reveni in randul puterilor aliate.

Realizarea Romaniei Mari a avut loc in 1918, prin Marea Unire ce a alipit statului roman Basarabia, Bucovina si transilbania. A fost favorizata de un cadru extern(victoriile Antantei, disparitia Imperiului Rus si celui Austro-ungar) si a fost rezultatul hotararilor luate de organele locale de conducerea din Basarabia (Sfatul Tarii-27 martie 1918), din Bucovina(Congresul General Bucovinei-28 noiembrie 1918) si de adunarea reprezentativa a locuitorilor din Transilvania (marea Adunarea de la Alba-Iulia-1 decembrie 1918).

Modificarea granitelor statului roman a fost recunoscuta prin tratatele de pace semnate la sfarsitul primului razboi mondial si a fost legitimata prin adoptarea unei noi legi fundamentale in 1923.

Evolutia statului modern roman a urmat calea fireasca de la memoriile boieresti din secolul XVIII si inceputul secolului al XIX-lea, la prima unire a Principatelor, obtinerea independentie de stat si apoi, dupa participarea la Primul Razboi Mondial, realizarea reintregirii nationale, un deziderat de veacuri al romanilor. Aceste castiguri, chiar daca nu s-au obtinut fara eforturi si sacrificii au demonstrat importanta acestor ideale pentru romani si capacitatea Romaniei de a se afirma ca un stat modern si suveran in Europa in secolul XX.

2