408

Premiul Dumitru

Tinu2007

La mulți ani!

Anul VII, Nr. 408,28 decembrie 2012 -

13 ianuarie 2013Preţ: 0,99 RONPunctul

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Următorul număr al săptămânalului Punctul va apărea în 14 ianuarie 2013

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 LA MULŢI ANI!

2

www.punctul.ro

Tot restul anului îi informăm şi încercăm să îi formăm pe mureşeni să fie cetăţeni implicaţi. Cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie. Acesta e rostul să le spunem ce s-a mai întâmplat în judeţ, ce înseamnă o şedinţă de

Consiliu local, judeţean, de ce s-a luat o anumită decizie şi nu alta, unde s-au dus banii, dacă a fost oportun sau nu cum au fost cheltuite fondurile din bu-get, de ce alocăm fonduri pentru o investiţie şi nu pentru educaţia şi sănătatea copiilor şi multe, multe alte informaţii ce urmăresc ca ai noştri cititori, telespec-tatori, ascultători să fie mai pregătiţi, mai educaţi

asupra chestiunilor ce îi privesc şi de multe ori le influenţează într-o oarecare măsură traiul de zi cu zi.

La sfârşit de an aş fi fost curioasă să ştiu ce îi interesează cu adevărat pe colegii mei jurnalişti, de la operatori imagine la tehnoredactori, de la reporteri la redactori-şefi etc., ce mai cred ei despre meseria lor, ce îi mai face să le fie drag de această profesie nu foarte iubită de multe categorii sociale, de

ce continuă, deşi le vine de multe ori să renunţe, dacă e greu să faci mass-media cu fonduri puţine, cum e să stai ore în şir aşteptând o declaraţie.

Până la urmă, aş fi vrut să ştiu ce mai e şi unde mai e jurnalistul mureşean al zilelor noastre.

Poate m-am gândit prea târziu să le adresez aceste întrebări. Poate că în anul ce va veni voi avea pri-lejul de a avea răspunsuri la aceste întrebări.

Până atunci aş vrea să le urez ca în 2013 să nu uite de echilibru, documen-tare serioasă şi informaţie imparţială. La Mulţi Ani!

P.S. Dacă mă întrebaţi acum la sfârşit de an, ce aşteptări am de la noul – dacă tot am împărţit acum câteva mii de ani timpul –, aş răspunde, paradoxal, că puţine şi multe. Eu nu am aşteptări mari de la noul Guvern. Nici de la pre-şedinte. Nici de la marea majoritate a parlamentari-

lor. Am, în schimb, mari aşteptări de la oamenii din jurul meu şi cred în puterea lor de a provoca o ruptură adevărată de vechile metehne româneşti şi de a acţiona ca un pol de presiune asupra guvernanţi-lor zilei. Am mari aşteptări de la oamenii care ştiu să îşi facă meseria bine şi care sper că vor continua şi în 2013 să facă ceea ce ştiu mai bine. Şi mai cred că schimbarea începe de la şi cu fiecare dintre noi.

Cu optimism spre 2013

de Ligia Voro

Punct de vedere

negruPunctulwww.punctul.ro


Nu se acordă!

albSe acordă tuturor

mureșenilor; redacția Săptămânalului Punctul vă urează un călduros La

mulți ani, multe împliniri pe toate planurile și fie ca nici în anul care vine

să nu vă dezamăgim!

Punctulwww.punctul.ro


Vasile Dancea Cătălin Hegheș

În vara anului 2012 s-au împlinit cinci ani de la începutul derulării fonduri-lor europene Regio în Re-giunea Centru. Rezultatul: 1.083 proiecte depuse, 123 de proiecte finalizate deja, peste 380 milioane de euro contractate prin proiecte de către județele regiunii Centru (Alba, Braşov, Co-vasna, Harghita, Mureş şi Sibiu). „Practic, acum în fiecare județ din regiune se pot vedea investiții Regio în drumuri reabilitate, în şcoli, în sistemul de intervenție SMURD, în ambulatorii şi cabinete medicale, dar şi în pensiuni, hoteluri, stațiuni turistice sau cămine sociale pentru tineri sau vârstnici”, a declarat Simion Crețu, di-rector general ADR Centru.

30 de proiecteCum era de aşteptat,

la nivelul județului Mureş, municipiul Tîrgu-Mureş conduce în topul accesibilității fondurilor Regio, cu 30 de proiecte. Le vom aminti doar pe cele mai importante sau mai in-teresante.

Reamenajarea şi con-servarea Cetății Medievale Tîrgu-Mureş este proi-ect aflat în derulare, cu o valoare nerambursabilă de 21.705.285,15 de lei. Un alt proiect de anvergură este Modernizare rețea stradală la nivelul muni-cipiului – proiect finanțat în două tranşe cu o valo-are nerambursabilă totală de peste 110 milioane de lei. Unul dintre cele mai importante proiecte, care ar putea avea repercusiuni inclusiv asupra turismului oraşului, este legat de Pla-toul Corneşti. Cu fonduri de 14,09 milioane lei, Pla-toul din Tîrgu-Mureş se va transforma într-un nou

punct de atracţie turistică ce va diversifica oferta de servicii a oraşului nostru.

Contractul de finanţare semnat în prezenţa reprezentanţilor Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş şi ai ADR Centru prevede ca, în următorii trei ani, utilităţile Platoul Corneşti să se modernizeze şi să ofe-re un spaţiu de agrement inedit ce va atrage cât mai mulţi cetăţeni din oraş şi turişti veniţi să viziteze mu-nicipiul nostru. Din fondu-rile proiectului se va ampla-sa o fântână arteziană pe o suprafaţă de 116 mp, se va construi un amfiteatru în aer liber, iar parcările, aleile şi căile de acces la obiec-tive vor fi amenajate pe o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătrați. Pentru ama-torii de sport în aer liber va fi construită o pistă de aler-gare de 1.270 m lungime, se va construi un skate parc pe o suprafaţă de 1000 de

mp şi un traseu off-road pentru biciclişti, cu o lun-gime de peste 2400 m.

O altă față a fondurilor europene

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), e doar unul din programele prin care organizațiile non-guver-namentale pot accesa fon-duri europene în perioada 2007-2013. Totuşi, acesta

s-a dovedit extrem de toxic pentru ONG-urile care chiar au făcut-o. Luni în-tregi de întârzieri la decon-turile în cadrul proiectelor şi sute de mii de euro lipsă astfel din contabilitate, au adus „fericitele” ONG-uri care au reuşit să acceseze bani europeni cu con-turi blocate, sechestru pe bunuri sau chiar ipoteci pe clădiri. De exemplu, Teatru 74 a accesat fonduri euro-pene dar, după ce anul tre-cut deconturile au întârziat 5-6, până chiar la 7 luni de zile, ceea ce a dat peste cap activitatea teatrului, anul acesta povestea s-a reluat.

La fel s-a întâmplat cu un alt proiect, de-rulat de Fundația Alpha Transilvană. Este vorba despre proiectul „Eficienţa Muncii Asistate. Crearea şi

implementarea metodolo-giei integrate de pregătire profesională şi angajare asistată pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”. Concret, proiectul şi-a în-ceput derularea la 1 ianu-arie 2011 şi ar trebui să se încheie în a doua parte a anului 2013. Managerul de proiect Andreia Mora-ru ne declarat atunci că dificultățile au devenit din ce în ce mai sufocante, iar în luna septembrie au ajuns să amâne pentru prima dată activitățile din proi-ect. Când au apărut pen-tru prima dată probleme şi întârzieri la deconturi, cei de la Alpha Transilvană au ales o altă abordare. Ca să nu existe întârzieri mari la plata furnizorilor şi a salariilor, au accesat o linie de credit, fiind prin-tre foarte puținele ONG-uri din țară care au reuşit acest lucru. În schimb, au fost nevoiți să ipotecheze clădirea din Aleea Vrancea. Banii din linia de credit au fost cheltuiți, pentru că în proiect erau cheltuieli, dar deconturile şi-au continuat întârzierea. Acum s-au ales şi cu dobânzi de circa 5.000 de lei pe lună – care evident că nu se decontează în proi-ect – dar şi cu ipotecă pe clădire.

Fonduri europene: și salvatoare, și ucigătoareAnul 2012 ne-a demonstrat că Fondurile europene sunt o chestiune mai complicată. În 2013 cei care accesează astfel de fonduri trebuie să fie foarte atenți

Platoul Cornești este un exemplu bun în ceea ce privește accesarea de fonduri europene


3

LA MULŢI ANI! Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013www.punctul.ro

Bugetul care ne doare

Ligia Voro

În 26 ianuarie 2012, Consiliul Local Tîrgu-Mureş se întrunea în şedinţă ordina-ră pentru a adopta bugetul municipiului.

Atât la venituri, cât şi la cheltuieli suma aprobată se ci-fra la 601,794 de milioane de lei. Din această sumă, o parte importantă o reprezentau su-mele ce urmau să fie primite de la Uniunea Europeană, şi anume jumătate din buget. Propriu-zis, bugetul munici-piului arăta şi arătă mai prost decât în 2011, atâta vreme cât veniturile proprii estima-te erau mai reduse cu 35 de milioane de lei decât cele din anul anterior. Pentru a reechi-libra bugetul la capitolul de venituri, Direcţia economică a înscris la poziţia subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete suma de 25 de milioane de lei peste ceea ce s-a primit sau nu în 2011. În anul 2011 s-a intrat cu datorii de 40 de milioane de lei, însemnând facturi ne-achitate, sumă ce a crescut la începutul anului 2012 la 47 de milioane de lei (470 de miliarde de lei pentru cei care calculează încă în vechea mo-nedă). Cam aşa arăta bugetul la începutul anului.

Cu toate acestea, în tot decursul anului 2012, am aflat de la reprezentanţii Pri-măriei Tîrgu-Mureş că nu există datorii şi că autoritatea locală nu are facturi neachi-tate.

Cu toate acestea, mai multe scandaluri au dovedit contrariul.

E. Star a reziliat contractul

Să începem cu scandalul apei calde care a izbucnit în campania electorală de la ale-gerile locale, cu siguranţă de-loc întâmplător, şi care a con-tinuat pe tot parcursul anului 2012. În 2010, serviciul de

furnizare a energiei termice era preluat în concesiune de RFV Mureş Energy care s-a ,,rebranduit” apoi ca E.Star Energy România. Compania opera 15 centrale termice şi în jur de 7.000 de abonaţi – cam atât a mai rămas din sistemul centralizat la momentul în care Energomur a ajuns în insolvenţă – şi se angaja la investiţii ambiţioase. De cea-laltă parte, autorităţile publice locale – Consiliul Local Tîr-gu-Mureş şi Primăria – erau fericite că scapă de grija a câ-teva zeci de mii de locuitori şi pentru asta erau de acord să plătească diferenţa la preţul gigacaloriei – 70 de lei per unitate. Dulcea fericire nu a ţinut însă mult, iar în 13 iu-nie, la trei zile după alegeri, E.ON Energie România a sistat furnizarea gazului metan către cele 15 centrale termice operate de E.Star, motivând restanţele de aproa-pe 5,5 milioane de lei pe care le datora compania conce-sionară. Din aceste datorii, aproape jumătate erau debite ale Primăriei Tîrgu-Mureş. Mai precis – 2,3 milioane de lei, motiv pentru care E.Star a reziliat unilateral contrac-tul de delegare a serviciului de energie termică. „Direcţia Economică a Primăriei nu a evidenţiat în contabilitatea proprie facturile fiscale emise de SC E-Star Energy Mureş la valoarea facturată privind nivelul subvenţiei aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 95/2011, pentru a se acoperi diferenţa dintre pre-ţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termi-ce şi preţul local de facturare către populaţie”, explica la vremea respectivă, dar şi mai recent, viceprimarul Ionela Ciotlăuş de ce E.Star a rezi-liat contractul. Bineînţeles, nefiind evidenţiate în conta-bilitate facturile, Primăria nu avea într-adevăr nicio datorie. Totuşi, acestea erau emise.

Ce spune Camera de Con-turi asupra acestui fapt poate aflăm anul viitor.

Tot în vară am aflat, ceea ce arătam şi în cursul anului 2010 când Energomur era în-gropată în datorii, că debitele restante ale Primăriei către compania E.ON se cifrează la 18 milioane de lei la care se mai adaugă alte patru cu titlu de penalităţi de întârzi-ere. Pentru acestea, Primăria se judecă cu furnizorul de gaz metan şi speră să câştige, nu prea înţelegem cum şi nu am vrea să ne lansăm în specula-ţii asupra judecătorilor.

Serviciul de furnizare a energiei termice a fost trecut la Locativ SA – cu menţi-unea că acesta va reveni la Primărie, ceea ce încă nu s-a întâmplat -, cei mai mulţi locatari şi-au pus centrale de apartament, unii aşteaptă şi acum să fie conectaţi la re-ţeaua de alimentare cu gaz metan, pentru şcoli s-au găsit soluţii de montare de centrale proprii şi problema a fost bifa-tă ca rezolvată. Datoriile însă rămân.

Chiriile pentru şcoli, neplătite

Un incident la Liceul de Artă – prăbuşirea unei bucăţi din tavanul unei săli de curs - avea să aducă în prim-plan o altă problemă: cea a datoriilor înregistrate de municipalitate către proprietarii clădirilor re-

trocedate unde funcţionează şcoli.

La sfârşitul lunii august, în timpul unei şedinţe de Consiliu Local, aveam să aflăm că Primăria era datoare Biserici Romano-Catolice cu 220.000 de lei cu titlu de chi-rie pentru clădirea Liceului de Artă. Adică biserica nu înca-sase în ultimele 16 luni niciun leu pentru chirie şi în plus între cele două părţi nu mai era în vigoare vreun contract. În privinţa contractului, po-trivit normelor dreptului civil funcţiona tacita relocaţiune, ceea ce însemna că Primăria datora chiria chiar dacă nu fusese semnat vreun nou con-tract sau un act adiţional. Nu erau însă singurele restanţe. La fel se întâmpla şi în cazul altor şcoli.

În 29 noiembrie, din nou într-o şedinţă în plen, desco-peream alte datorii ale muni-cipalităţii. Aleşii locali au fost chemaţi să aprobe alocarea a aproape două milioane de lei unor companii care aveau fac-turi neîncasate de la Primărie. Alţi bani, alt scandal, mai ales că alocarea banilor veniţi de la bugetul de stat nu s-a făcut pe criterii clare, aşa cum au cerut cei trei consilieri locali ai PSD. Minoritatea social-de-mocrată nu a votat rectificarea bugetară, fiind acuzaţi că s-ar împotrivi unei primeniri a bugetului. Şi noi am rămas cu această curiozitate, şi anume

cum au fost selectare firmele care urmau să beneficieze de o susţinere financiară taman în campania electorală, când banii pentru partide se strâng şi printr-o asemenea metodă.

Electrica stă să taie lumina

Imediat după alegeri-le parlamentare, pe site-ul ANAF a apărut informaţia că nocturna stadionului Transil este scoasă la mezat din cauza debitelor acumulate de Aso-ciaţia Fotbal Club Municipal către Administraţia Financia-ră Tîrgu-Mureş. Instalaţia de nocturnă, băncile antrenorilor şi alte bunuri ale clubului ur-mau să fie vândute cu un preţ începând de la 1,7 milioane de lei. Care este valoarea dato-riilor nu am aflat-o, deoarece Finanţele se apără cu secretul fiscal, în timp ce conducerea clubului se eschivează să dea o cifră exactă. Ceea ce am aflat însă, o informaţie oarecum şocantă având în vedere cine a făcut-o – consilierul local Cla-udiu Maior, consilier personal al edilului-şef Dorin Florea şi vicepreşedinte al clubului, este

că Primăria datorează FCM nouă milioane de lei. Până acum am ajuns la vreo 39 de milioane de lei.

În decembrie, înainte de Crăciun, am mai aflat că avem iluminat public pe dato-rie. Sau pe baza constrângeri-lor legale impuse furnizorului de electricitate de a nu deco-necta de la reţeaua de energie electrică şcolile. Datoriile către Electrica se cifrează la peste un milion de lei, sumă din care doar pentru unităţile şco-lare, municipalitatea datorea-ză 200.000 de lei. Informaţia a fost confirmată de către re-prezentanţii Electrica, repre-zentanţi care au recunoscut că au emis peste 150 de ordine de deconectare care nu au fost puse în executare deoarece, cu ţârâita, Primăria mai plăteşte câte ceva.

Cam aşa am stat cu bu-getul în 2012. Totuşi ar fi de precizat că la secţiunea venituri, la ultima rectificare, bugetul avea cu vreo 78 de milioane de lei în plus faţă de ianuarie 2012. În aceste con-diţii, ne întrebăm retoric de ce nu sunt plătite datoriile?

2013 se arată an greu pentru CL Tîrgu-Mureș care trebuie să rezolve multe probleme tăioase. Toate legate de bani

Primăria şi Consiliul Local Tîrgu-Mureş încheie în curând un an 2012 nu tocmai grozav din punct de vedere financiar. Facturi neînregistrate, datorii necunoscute şi plăţi neefectuate sunt doar câteva dintre problemele care îşi aşteaptă rezolvarea în 2013

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 ÎNVĂŢĂMÂNT

4

www.punctul.ro

Profesorii, elevii, părinții..., de fapt, toată lumea speră la un an mai bun pentru învățământ. Sperăm că acesta va fi 2013Vasile Dancea

În învățământ anul 2012 a adus câteva noutăți. Desigur, în învățământ me-reu sunt noutăți, dacă am fi subiectivi am zice că acestea sunt unele mai prosteşti de-cât altele, dar am încercat mereu să vedem partea plină a paharului, aşa cum e ea...

O noutate absolută Mai întâi amintim de

Şcoala Altfel, o noutate ab-solută în învățământ, care va avea loc şi în anul 2013 sub denumirea „Să ştii mai mul-te, să fii mai bun!”. Fiind vor-ba, de fapt de ,,aceeaşi Mărie, cu altă pălărie”…

În 2012, Şcoala Altfel a avut loc înainte de vacanța de primăvară. „Am avut foarte multe activități. Dintre aces-tea, amintesc doar câteva: întâlnire cu reprezentanții poliției rutiere; concurs de gătit; târg de antichități (re-alizat prin contribuția ele-vilor); vizite ale unor elevi de şcoală generală în liceul nostru; întreceri sportive – un campionat de fotbal; con-curs de orientare turistică, pe un traseu forestier etc.”, ne-a informat la momentul respectiv prof. Simion Bui, fostul director al Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Tîrgu-Mureş

despre activitățile desfăşurate în săptămâna 2-6 aprilie.

Proști la bacApoi, după câteva săptă-

mâni bune a urmat exame-nul de bacalaureat. Şi anul acesta examenul de bacala-ureat a făcut prăpăd printre absolvenți. Aproximativ ju-mătate au picat… Promova-bilitatea de puțin peste 50% la bacalaureat arată încă oda-tă crudul adevăr al sistemu-lui de învățământ: profesori prost plătiți care, de cele mai multe ori, nu mai dau doi lei pe munca care ar trebui să-i înnobileze, şi absolvenți care nu-s capabili în patru ani de liceu să acumuleze minimul necesar pentru a promova un examen de bacalaureat gân-dit la nivel mediu, dar care au pretenția să termine un liceu. Mai grav e că încă mârşăviile nu au fost stopate, încă mai există lucrări cumpărate, note umflate din prietenie şi pile cu duiumul.

La examenul din 2012 s-au înscris, în Mureş, 5.137 de elevi şi s-au prezentat 4.899. Procentul de promo-vabilitate în județul Mureş, înainte de depunerea şi soluționarea contestațiilor a fost „de 45,74%. 2.241 de candidați au promovat, ar 2.386 de elevi au luat sub 5. Este vorba despre promoția

2012, dar şi promoțiile ante-rioare. Nu a existat nicio notă de 10”, ne-a declarat atunci Raluca Damian, purtătorul de cuvânt al Inspectoratu-lui Şcolar Județean Mureş. Astfel, promovabilitatea este puțin mai bună decât în 2011, când, după prima se-siune, înainte de rezolvarea contestațiilor, s-a înregistrat un procent de promovabilita-te de 45,56%.

Elevi de topDar, învățământul

mureşean are, desigur, şi va-lori. Anul acesta, în toamnă, Radio Tîrgu-Mureş a fost gazda unui eveniment ce merită lăudat, într-o țară în care de obicei sunt promo-vate doar scandalurile. Au fost promovate tinerele valori ardelene, mai exact, cei mai buni olimpici din județele Mureş, Braşov, Harghita şi Covasna, în cadrul proiectu-lui „Excelențele noastre”. Nu vom aminti aici toți olimpi-cii premiați, ci doar pe cei mureşeni. Astfel, fac cinste județului, prin performanțele lor următorii tineri: Vladimir şi Octavian Anca din Lu-duş, doi fraţi cu performanţe uluitoare la tenis de masă, Ştefana Şerban, de la Gru-pul Şcolar „Petru Maior” din Reghin, medaliată cu argint, anul acesta, la Olimpiada Naţională de Matematică, Cristina Moldovan, clasa a XII-a la Grupul Şcolar „Lu-

cian Blaga” din Reghin, pre-miul I la Olimpiada Naţio-nală de Limba Germană din acest an, Ştefana Bothază, Anamaria Peica şi Anca Paş-can, elevele Colegiului Naţi-onal „Mihai Eminescu” din Tîrgu-Mureş care au alcătuit echipa câştigătoare a premiu-

lui întâi la Concursul Naţio-nal de Cultură şi Civilizaţie românească şi Péntek Attila de la Liceul de Artă, un pi-anist din Tîrgu-Mureş, câş-tigătorul a numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Labirintul retrocedărilorÎn județul Mureş exis-

tă 94 de şcoli retrocedate şi alte 10 revendicate. Tîrgu-Mureşul a pierdut aproape jumătate din clădirile liceelor în urma retrocedării imobile-lor către bisericile Reformată şi Romano-Catolică, iar sta-rea acestor imobile, pentru care Primăria plăteşte chirie, este precară: „Tîrgu-Mureş este singurul oraş din Ro-

mânia care şi-a pierdut în jur de 50% din unităţile de învăţământ liceale în urma unor hotărâri judecătoreşti”, a arătat Claudiu Maior, con-silier local. Desigur, retroce-dările au un impact negativ asupra finanțelor municipiu-lui: Primăria Tîrgu-Mureş plăteşte, lunar, peste 60.000 de lei (echivalentul a 15.000 de euro) chirie pentru patru instituţii de învăţământ care funcţionează în imobile re-trocedate - Liceul de Artă, Li-ceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Colegiul Naţional „Unirea” şi Gimnaziul „Europa”.

Cea mai gravă situație este la Liceul de Artă: în luna august 2012 a căzut o parte din tavanul celei mai frecven-tate săli de clasă, Sala de stu-

diu. În plus, adeseori se des-prind bucăți de tencuială din fațada clădirii. Multă vreme situația a părut fără ieşire, aducându-se în discuție chiar schimbarea „domiciliului” Liceului. Soluția în cazul Liceului de Artă a venit cu puțin timp înainte de înce-perea noului an şcolar. Astfel, Primăria Tîrgu-Mureş s-a angajat să plătească datoria de 220.000 de lei parohiei Romano-Catolice, bani care reprezintă restanța la plata chiriei pe ultimele 16 luni. De cealaltă parte, Parohia a acceptat ca 60% din plata lunară a chiriei să fie utilizată pentru reparaţia clădirii Lice-ului de Artă.

În fruntea clasamentului național

În această toamnă, în urma unei evaluări ARACIP care a vizat peste 1.000 de şcoli din toată țara, a rezul-tat că județul Mureş are cea mai bună şcoală generală din țară şi cel mai bun liceu din punctul de vedere al eficienței. Este vorba despre Liceul Pedagogic din Tîrgu-Mureş şi despre Şcoala Ge-nerală I-VIII „Radu Popa” din Sighişoara. „Pentru noi este o confirmare a muncii noastre, a profesorilor, a ele-vilor şi a părinţilor, a întregii echipe implicate în educaţie. Acest rezultat ne dă un reper ierarhic la nivel naţional, iar în urma evaluării externe am văzut care ne sunt punctele tari şi punctele slabe, unde mai avem de lucru”, a decla-rat prof. Daniela Matache, directorul Liceului Pedago-gic din Tîrgu-Mureş.

În ceea ce priveşte şcolile gimnaziale, pe locul I se situ-ează tot o şcoală mureşeană, arată raportul ARACIP. Ast-fel, în ierarhia în funcţie de indicii de eficienţă, cel mai mare punctaj a fost obţinut de Şcoala Generală I-VIII „Radu Popa” din Sighişoa-ra. „Totul a fost posibil cu foarte multă muncă şi serio-zitate din partea profesorilor, care s-au implicat mult şi în activităţi extraşcolare. Eu, ca director, m-am străduit foar-te mult să obţin fonduri pen-tru reabilitarea şcolii pe baza unui proiect tehnic. Şi am reuşit să reabilităm şcoala în proporţie de 90%, cheltuind aproximativ 20 de miliarde de lei. În plus, cu ajutorul unor fundaţii am reuşit să dotăm şcoala cu 22 de cal-culatoare, mese, scaune, du-lapuri, materiale pentru sala de sport (saltele etc.)”, ne-a declarat prof. Muşunoi Da-niela, fostul director al Şcolii sighişorene.

2012, anul surprizelor în învățământul mureșean

Elevi excepționali

Bac de toată jena


Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pen-tru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

5

ANALIZĂ Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013www.punctul.ro

Pădurile au avut un an greu în 2012Nuca tare: retrocedările. Vom urmări îndeaproape și în anul 2013 rezolvarea problemelorVasile Dancea Cătălin Hegheș

Cele mai grele ,,lupte” la care sunt supuse pădurile mureşene sunt cele legate de retrocedări. Ultimul episod din războiul pentru retroce-darea pădurilor s-a consu-mat în anul 2012 când „prin Sentinţa civilă nr. 1394 din 22 iulie, Judecătoria Reghin a respins acţiunea civilă for-mulată de reclamanta forma asociativă Domeniul Silvic Gudeamesterhaza S.A. în contradictoriu cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate pri-vată asupra terenurilor, şi respinge acţiunile civile cone-xate formulate de reclamanta Bánffy Éva Mária Rozália Helena Johanna. Miza aces-tui proces era suprafaţa de teren forestier de 19.850 ha pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Filea Deda”, ne-a transmis

Cristina Manoilă, fostul pur-tător de cuvânt al Prefecturii Mureş.

Procesul în recurs s-a strămutat la Tribunalul Bră-ila, unde la data de 21 mai 2012 instanța a statuat ire-vocabil că Domeniul Silvic Gudeamesterhaza SA nu are dreptul la reconstituire, fiind menținută sentința judecăto-riei Reghin sub acest aspect.

Drujbe cu scandalUn alt episod ,,sânge-

ros” s-a consumat la Pănet unde locuitorii comunei s-au postat în fața utilajelor şi au înconjurat copacii pen-tru a nu fi tăiați. Oamenii au acuzat acum câteva luni Ocolul Silvic de ilegalități în ceea ce priveşte aşa-zisa Pădure Oltvány, iar tăierile - spun aceştia - ar putea duce la inundații şi alunecări de teren.

Totul a început la mijlo-cul lunii octombrie: pe data

de 16, firma care a câştigat licitația pentru exploatarea unor materiale lemnoase din pădurea de la Pănet a început lucrările de tăieri. Muncitorii au apucat să taie doar două zile, pentru că pe data de 18 octombrie, locuitorii din co-mună, împreună cu prima-rul au blocat activitatea fir-mei. Pădurea de la Pănet este vechea Pădure „Oltvány”, în-tinsă pe o suprafaţă de aproa-pe 28 de hectare, care înainte de Regimul comunist se afla în proprietatea populaţiei şi a fost confiscată abuziv prin naţionalizare. Totuşi, până acum, deşi s-au făcut cereri de revendicare, foştii proprie-tari nu au reuşit să-şi recâştige drepturile de proprietate. Cel care s-a ocupat de problema de la Pănet este şeful Oco-lului Silvic Tîrgu-Mureş, Valeriu Tudor Herlea. Acesta spunea: „Acum au plecat cei de la ITRSV şi Garda de Me-diu de la mine, pentru că au

redactat materialele care s-au făcut în urma verificărilor din teren. Absolut nimeni nu a constatat vreo neregulă vi-zavi de tot ceea ce se face aco-lo. Ce v-a informat populația din zonă şi Primăria de acolo sunt nişte aberații”. Inginerul Herlea mai spunea că oricum şi-a depăşit atribuțiile în fa-voarea localnicilor, pentru că potrivit amenajamentului aprobat de către ministru, erau prevăzute tăieri, care în perioada 2008-2017 trebuiau să ducă la înlocuirea a 90% din arboret. Un alt argument ar fi acela că pădurea şi-a depăşit cu 30% perioada de exploatare. Carpenul, spun cei de la Ocol, se taie în gene-ral la o vârstă cuprinsă între 40 şi 50, maxim 55 de ani. Pădurea de la Pănet are 65 de ani şi este compusă 80% din carpen, plus alte specii nevaloroase. În locul acestor copaci, cei de la Ocol spun că vor planta o pădure care va fi în proporție de 60% stejar, 20% paltin şi 20% frasin.

Furt intens și interese Alte probleme în ceea ce

priveşte pădurile sunt legate de furt. De menționat este faptul că în pădurile admi-nistrate de Direcţia Silvică Mureş, fenomenul furtului este foarte redus datorită fap-tului că pădurile sunt păzite. Probleme sunt în pădurile ne-administrate de nicio societa-te. Acolo, e adevărat, furtul de lemne este mult mai intens şi mai bine organizat. Interesant este faptul că unii proprietari îşi lasă pădurile neadminis-trate (aproximativ 7.000 ha) deşi D.S. Mureş le pune la dispoziţie pentru pază perso-nal specializat, la preţul de 97 de lei cu TVA/ha/an. Oare care este interesul acestor proprietari să-şi lase pădurile în voia hoţilor, mai ales când ştiu că D.S. Mureş garantează şi plăteşte orice furt de lemne dintr-o pădure aflată sub ad-ministrarea sa?

Regenerarea pădurilorDirecția Silvică Mureş

are pe teritoriul judeţului 69 de pepiniere silvice în su-prafaţă de 5.386 de ari, care produc în principal puieţi forestieri, dar şi puieţi orna-mentali. „Anual, în pepinie-rele silvice se produc pentru nevoi proprii circa 2,5 mili-oane de puieţi forestieri pe care îi folosim la lucrările de împăduriri în fond forestier şi terenuri degradate. Din surse proprii ne asigurăm şi necesarul de seminţe fores-tiere”, ne-a declarat Adrian Pârlea, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Mureş.

La popasul Silvic Direcţia Silvică Mureş

este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, funcţionând pe teritoriul judeţului Mureş şi câte puţin pe judeţe Alba, Cluj, Harghita şi Sibiu, având ca scop aplicarea stra-tegiilor naţionale ale Minis-terului Mediului şi Pădurilor în domeniul silviculturii. Interesant este faptul că Di-recţia Silvică este o unitate economică cu autofinanţare, care îşi acoperă toate cheltu-ielile legate de administrarea şi gestionarea durabilă a pă-durilor şi paza acestora. Ve-niturile provin în principal din vânzarea lemnului, dar şi din valorificarea celorlalte produse ale pădurii: vânatul, păstrăvii, fructe de pădure, puieţi forestieri, produse or-namentale, pomi de Crăciun, seminţe forestiere.

În data de 21 mai 2012, instanța de la Tribunalul Brăila a statuat irevocabil că Domeniul Silvic Gudea-mesterhaza SA nu are dreptul la reconstituire

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 LA MULŢI ANI!

6

www.punctul.ro

Agricultura: Investiți în 2013 că se apropie 2014!

Vasile Dancea

În anul 2012, agricultu-ra a jucat un fel de domino. Astfel, pentru că județul Mureş deține mii de hectare şi terenuri arabile cu fertili-tate foarte ridicată a soluri-lor, sute de străini au venit şi au investit. Este vorba des-pre aproximativ 4.000 de hectare din județul Mureş care sunt deținute de stră-ini. Iar pentru că mureşenii au văzut că străinii pot, s-au ambiționat şi ei şi au început să cumpere, să investească.

Astfel, în prezent, unele ramuri agricole reînvie sau continuă tradiția. Amin-tim, în acest context, livezi-le de meri de la Batoş. Liviu Timar, directorul DADR

Mureş, a lăudat dezvoltarea sectorului agricol existent la nivelul comunei Batoş, în special pomicultura, viti-cultura şi zootehnia: „Când vorbim despre Batoş, întot-deauna ne gândim la câteva domenii foarte importante. Ne gândim la pomicultură, la viticultură la zootehnie şi la sectorul vegetal. La pomicultură, avem într-adevăr livezi vechi de pe vremea domnului Tomşa şi a directorului Zbârcea, dar avem şi livezi ultraper-formante care concurează cu orice livezi din Uniunea Europeană, ceea ce înseam-nă că ştim să facem agri-cultură performantă. Avem viticultură, şi vinul din această zonă care are ceva

specific a fost luat în atenţia investitorilor din Austria. Este foarte bine că au venit, fiindcă cei care muncesc în acest domeniu sunt tot oa-menii acestor locuri. Avem sectorul zootehnic, o fermă la Goreni, care concurează cu orice fermă din occident a domnului inginer Ando-ne”.

De asemenea, cultura hameiului dă semne seri-oase de revigorare la nivelul județului, mai ales în zona Sighişoarei. Aici, preşedin-tele Asociaţiei Producători-lor de Hamei din România, ing. Acaţiu Ervin Mora, prin intermediul a două

societăți comerciale, are grijă ca hameiul să crească pe 182 hectare. „Suntem cei mai mari producători de hamei din ţară”, a afir-mat ing. Mora. Astfel, nu e de mirare că judeţul Mureş produce cam 65% din cul-tura de hamei din Româ-nia.

Pe mâna străinilorO problemă a agricul-

turii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai mul-tor terenuri ale județului de către străini din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini

vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pen-tru că aşa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Euro-peană. În prezent, peste 3.500 de hectare de teren din Mureş sunt deţinute de străini, arată un studiu întocmit în urmă cu câţi-va ani de Direcţia Agricolă Mureş. Cele mai multe te-renuri sunt achiziţionate în zona de câmpie. Între timp, suprafaţa achiziţionată de străini s-a mărit deoarece există şi firme de interme-diere care fac tranzacţiile.

Un lucru pozitiv ar fi, conform lui Liviu Timar, că presiunea investitorilor străini care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis in-teresul mureşenilor pentru agricultură, suprafeţele ră-mase nelucrate reducându-se simţitor: „Există un in-teres şi suprafaţa nelucrată la nivelul judeţului Mureş va scădea. Este odată pre-siunea externă care se face, se cumpără de către străini, prin intermediari. Acest lu-cru i-a mişcat pe fermierii şi producătorii agricoli. Tere-nuri care nu au fost lucrate încep să fie arate”.

Totuși În anul 2012 au fost

întâmpinate nereguli şi în

agricultură. APIA Mureş a început recuperarea debite-lor, de la fermierii care nu au cultivat terenul, deşi au încasat sprijinul pe supra-faţă. De exemplu, în 2012 un fermier din Bahnea a solicitat subvenţii pentru o suprafaţă de 108 hectare, pe care nu o exploata. ,,La prima impresie există un conflict de interese cu pri-vire la utilizarea păşunilor comunale, dictat de cali-tatea celui care a închiriat păşunea comunală. E vorba de un fermier din Bahnea, pentru o suprafaţă de 108 hectare”, a precizat Con-stantin Citirigă, purtătorul de cuvânt al APIA Mureş.

Ce producem?Judeţul Mureş este re-

numit pentru calitatea efec-tivelor de bovine, Mureşul având şi un puternic sector de creştere a porcinelor. Astfel, Mureşul are cele mai multe bovine şi porcine dintre toate judeţele Regiu-nii Centru.

Referitor la plante, mureşenii produc în pri-mul rând leguminoase, apoi porumb, furaje, grâu, orz şi orzoaică, cartofi. De asemenea, merită menţi-onat faptul că peste 40% din producţia regională de fructe (mai ales mere, cireşe şi vişine, pere) este obţinută la nivelul judeţului Mureş.

Presiunea investitorilor străini, care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de te-ren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură

O problemă a agriculturii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai multor terenuri ale județului de către străini din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană

7

ANALIZĂ Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013www.punctul.ro

2013: anul speranțelor deșarteCe să e aștepți de la un an care anunță scumpiri peste scumpiri…Cristina Vancea

Deşi anul 2013 este un an în care românii îşi pun multe speranţe, mai ales că vin după ani foarte grei în care au îndurat scumpiri şi tăieri de salarii, se pare că situația nu se va îmbunătăți. Astfel, conform unei anali-ze postate de siteul Antena 3 bazate pe previziunile analiştilor economici, re-alitatea economică nu se anunţă prea roz nici în anul 2013 şi asta pentru că, pe de o parte, multe din datoriile României au ajuns la sca-denţă şi, pe de altă parte, nici Europa nu o duce prea bine situaţie care impune restricţii. În primul rând pentru români, în general, 2013 anunţă scumpiri şi iar scumpiri. Pe de o parte, din cauza calendarului de

liberalizare a preţurilor la energie ceea ce, evident, se va vedea în facturi. Cea mai afectată va fi clasa de mijloc, cea care nu va primi nicio compensaţie, nefiind con-siderată consumator vulne-rabil, şi întreprinzătorii mici şi mijlocii. La asta se adaugă creşterea preţului carburan-ţilor care va continua, cu siguranţă, şi în 2013.

Accizele sunt şi ele mai mari în principal din cauza cursului crescut euro-leu pe baza căruia sunt calculate, ceea ce, evident, duce, din nou, la scumpiri. Şi vom continua să ne uităm cu teamă la cursul de schimb mai ales că este previzi-bil că Banca Naţională să nu-l mai poată ţine în frâu la fel de bine ca până acum, pe de o parte, din cauza faptului că în sarci-

na BNR cade mare parte din rambursarea împru-mutului luat de la FMI şi Banca Mondială şi, pe de altă parte, pentru că însuşi FMI a cerut evitarea inter-venţiilor pe cursul valutar. Taxele locale cresc şi ele, cu maximum 20%, adi-că o acordare a acestora cu rata inflaţiei. Pe lângă toate aceste lucruri despre care spuneam că erau pre-

vizibile încă din 2011, anul acesta am mai avut ghinion şi cu cea mai teribilă secetă care, din păcate, va duce la scumpirea alimentelor. O scumpire pe care nici analiştii nu o pot cuan-tifica încă în mod precis. Cabinetul Ponta nu va avea un an prea uşor. Începe anul cu ultima tranşă pen-tru reîntregirea salariilor bugetarilor, cele tăiate de

Guvernul Boc în 2010. Şi bineînţeles că pe tot parcur-sul anului Guvernul trebu-ie să plătească bugetarilor lună de lună salariile mă-rite, readuse la nivelul din 2010. În plus, trebuie să înceapă să plătească şi des-păgubiri foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regi-mul comunist, o problemă pentru care CEDO presea-ză să se găsească o rezolvare.

Aşadar, multe cheltuieli în condiţiile în care în 2013 vine scadenţa împrumutu-lui-mamut luat de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, mai sunt dobânzile care curg şi alte împrumuturi pentru ros-togolirea celor vechi. Cu totul, se pare că serviciul datoriei publice va ajunge în 2013 la aproximativ 30 de miliarde de euro. Asta în condiţiile în care Uniunea Europeană, prin pactul fis-cal, ne impune menţinerea deficitului bugetar structu-ral la sub 1% din PIB. Ceea ce înseamnă că posibilităţi-le de împrumut se restrâng tot mai mult, iar Guvernul, pentru a se putea încadra în aceşti parametri, nu va avea altă cale decât să taie de la cheltuieli, fie de la cele soci-ale, fie de la investiţii.

Cel mai pro-babil, nici la anul nu vom scăpa

de greve

Cristi Nistor şi Vizi Imre, pe podium la Vocea României

Cristina Vancea

Mureşenii Cristi Nis-tor şi Vizi Imre au făcut senzație în cadrul show-ului difuzat de PRO TV. Emoții multe, oboseală, perseverență aceste sunt cuvintele care i-au caracte-rizat pe concurenți. Marea finală în care s-au luptat Julie Mayaya, Cristi Nistor, Tibi Scobiola şi Vizi Imre a avut toate ingredientele unui concert senzaţional.

Elevii lui Horia Brenciu, Loredana, Smiley şi Marius Moga au cucerit scena şi s-au luptat să demonstreze publicului că merită titlul de ,,Vocea României".

După o finală incendia-ră, în care cei patru finalişti s-au prezentat admirabil, în urma voturilor publicului, Julie Mayaya a fost câşti-gătoarea trofeului ,,Vocea României" şi al marelui pre-miu, în valoare de 100.000 de euro. În preferințele

publicului au urmat îndea-proape Vizi Imre (locul II) şi Cristi Nistor (locul III) cla-sare care spune multe despre valoarea mureşenilor noştri.

Săptămânalul Punctul îi felicită pe cei doi pentru prestațiile pe care le-au avut în fața publicului şi pentru că au reuşit cu succes să re-prezinte oraşul în fața mici-lor ecrane. Le dorim succes în continuare şi îi sfătuim să facă mereu ceea ce ştiu mai bine: muzica.

8

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 LA MULŢI ANI!www.punctul.ro

9


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 MONDEN

10

www.punctul.ro

Fițe de sărbătorile de iarnăCristina Vancea

Românii cheltuiesc, în medie, între 250 şi 500 de euro pentru o vacanţă pe-trecută în ţară de sărbăto-rile de iarnă, iar pentru se-jururile în străinătate între 500 şi 700 de euro, potrivit datelor publicate de Asoci-aţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT).

,,Bugetul mediu pe care românii sunt dispuşi să-l cheltuiască se încadrea-ză între 250-500 de euro pentru o vacanţă internă, iar pentru deplasările ex-terne, între 500 şi 700 de euro. Nu este diferit de bugetul mediu alocat în anii trecuţi, dar este mai atent cheltuit, iar raportul corect între calitate şi preţ a devenit principalul crite-riu”, este menţionat într-un raport al ANAT.

Federaţia Patronate-lor din Turismul Româ-nesc apreciază că aproape 60.000 de români au fost

aşteptaţi în acest an de Cră-ciun în hotelurile şi pensiu-nile din ţară, unde se esti-mează că aceştia vor cheltui pentru cazare şi masă peste opt milioane de euro. Cele mai solicitate structuri de cazare sunt pensiunile rura-

le, unde gradul de ocupare depăşeşte 80%, fiind aş-teptaţi aproximativ 28.000 de turişti. Costul mediu al unui pachet la pensiune este de 550 de lei.

Majoritatea românilor preferă să petreacă Reve-

lionul la munte, cele mai căutate staţiuni fiind cele de pe Valea Prahovei, Bran-Moeciu şi Bucovina. ,,De Crăciun românii preferă mai mult să stea acasă şi să petreacă sărbătoarea cu familia. Abia de Revelion

gradul de ocupare ajunge la 100%. Deocamdată, adică pentru Crăciun, nu toate pensiunile şi hotelurile au reuşit să vândă astfel încât toate locurile să fie ocupa-te”, a declarat preşedinte ANAT, Corina Martin.

În ceea ce priveşte des-tinaţiile externe, pe parcur-sul anului 2012, cele mai căutate de către turişti au fost Grecia, Turcia, Bulga-ria, Spania, Italia, întrucât sunt destinaţii mai apropi-ate de România. În contex-tul evenimentelor politice şi sociale declanşate în nordul Africii şi în Orientul Apro-piat, a continuat declinul destinaţiilor Egipt şi Siria, dar îşi menţine creşterea în preferinţe Dubai, ca des-tinaţie caldă, cosmopolită şi de shopping. Destinaţi-ile exotice îndepărtate nu mai sunt un lux, potrivit ANAT, deoarece agenţiile de turism au reuşit să ofere publicului consumator de vacanţe pachete turistice avantajoase în destinaţii exotice precum Republica Dominicană, Maldive, Ja-maica sau Mexic, la jumă-tate de preţ, sub condiţia ca acestea să fie achiziţionate şi efectuate în lunile de iar-nă.

De Revelion gradul de ocupare al pensiunilor ajunge la 100%

11


Cel mai frumos dar este ca angajații, clienții și colaboratorii celui mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România,

AZOMUREȘ, să aibă sărbători împlinite. La Mulţi Ani!

12

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 REGHINwww.punctul.ro

Excelența a fost premiatăRotary Club Reghin se implică activ în viața comunității reghineneEmeșe Ardelean

Elevii olimpicii şi sporti-vii de excepţie ai municipiu-lui Reghin au fost premiați într-o ceremonie solemnă care s-a desfăşurat vineri, 21 decembrie, la Casa de Cul-tură ,,Eugen Nicoară”. Eve-nimentul, a fost organizat de Rotary Club Reghin şi a inclus şi un concert susţinut de Ioan Bocşa şi Ansamblul

de muzică tradiţională româ-nească „Icoane”

Cine sunt excelențiiGeorgiana Stuparu de la

Gimnaziul de Stat „Augustin Maior” (menţiune la olimpi-ada naţională de geografie), Adina Pescăruş, de la Gru-pul Şcolar „Lucian Blaga” (menţiune la olimpiada na-ţională de biologie), Ionela Dumbravă, de la Grupul

Şcolar „Petru Maior” (men-ţiune specială la Olimpiada naţională de chimie), Mol-dovan Cristina din cadrul Grupului Şcolar „Lucian Blaga” ( locul I la Olimpi-ada Naţională de limba ger-mană), Dan Alexandru elev al Grupului Şcolar „Petru Maior” (Medalie de Bronz la Olimpiada Naţională de Informatică), Ştefana Şerban de la Grupul Şcolar „Petru Maior”, (locul I la Olimpi-ada Naţională de Matema-

tică), Adriana Boga (campi-oană mondială la Karate) şi Mihnea Ognean (Campion Mondial şcolar la şah) au fost chemați pe scenă de Ovidiu Ilisan (membru Rotary) şi au primit din mâna lui Mircea Oltean (preşedinte fondator Club Rotary Reghin) câte o diplomă de excelență. Desi-gur premiații au beneficiat si de o sumă de bani.

“Proiectul se numeşte „Premiază excelenţa” şi dorim să aibă o frecvenţă cel puţin

anuală…Vom descoperi în continuare şi alte zone unde se întâmplă lucruri deosebite care fac să crească prestigiul Reghinului, al judeţului şi chiar al ţării”, a declarat omul de afaceri Mircea Oltean.

Recital Ioan Bocșa Recitalul care a urmat

după premiere a avut două părţi, aşa cum a ținut să preci-zeze Ioan Bocşa de la început. Prima parte s-a derulat sub genericul „Praguri”, cu pro-ducţii muzicale ce însoţesc ciclurile trecerii omului prin viaţă: naşterea, munca câm-pului, cătănia, căsătoria, în-mormântarea. Cea de-a doua parte a spectacolului a inclus colinde din Transilvania.

O parte dintre specta-torii care au umplut sala au plătit pentru invitațiile care le-au permis accesul în sală suma de 100 de lei, bani ce au fost folosiți pentru premii-le olimpicilor.

Olimpicii reghineni au primit diplome și bani. În spatele acțiunii a stat Rotary Club Reghin

13

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Punc

tul p

e i „Colinde, colinde”. În acest an, importan-tul eveniment al Naşterii Domnului Iisus Cristos a fost sărbătorit la Luduş conform datinii străbu-ne prin concerte şi festivaluri de colinde susținute atât de copii şi tineret, cât şi de formații de adulți, reprezentanți ai cultelor religioase din oraş. În pe-rioada 19-22 decembrie, activităţile dedicate săr-bătoririi Naşterii Mântuitorului s-au desfăşurat la Casa de Cultură ,,Pompeiu Hărăşteanu”, director Dorin Grama, cu susținerea financiară a Primă-riei, primar Cristian Moldovan şi a Consiliului Local. În ziua de 19 decembrie s-a desfăşurat un Concert de Crăciun în care au evoluat elevii pro-fesorului Kovács Levente de la Cercul de pian al Casei de Cultură. Alături de micii pianişti a fost prezent şi grupul de colindătoare ,,Fenyşugar”din comuna Papiu Ilarian, condus de profesorii Máthe Catalina, Szánto Rozalia şi Petru Nemeş. În ziua de 20 decembrie s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediție a Festivalului ,,Colinde, colinde” cu parti-ciparea preşcolarilor de la Grădinița ,,Căsuța fer-mecată”, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 şi de la cele trei Grădinițe cu Program Normal din Luduş şi cartierul Gheja. Inițiatoarea şi prezenta-toarea Festivalului, prof. Carmen Petac a acordat copiilor cuminţi, diplome şi pungi cu dulciuri, pregătite de Primărie. După preşcolari, pe scenă au urcat grupurile de colindători pregătite de prof. Cornel Pop, de la Şcolile Gimnaziale din oraş, Ansamblul folcloric ,,Ardealul” şi colindătorii de la Liceul Tehnologic pregătiți de profesorul de religie Septimiu Pop. Vineri, 21 decembrie, în parcul Primăriei au fost prezenți de dimineață colindători din clasele I – IV, iar după masă de la ora 17, Moş Crăciun a venit în oraş cu un autobuz frumos împodobit şi a împărțit copiilor din oraş şi din cartierele Gheja şi Roşiori peste 1.500 de pachete cu dulciuri.

Ajutoare financiare. De curând, Consiliul Local Iernut a primit două solicitări de acordare a unor ajutoare financiare din partea Parohiei Reformate Iernut şi a Parohiei Ortodoxe Cipău. Ambele parohii au solicitat bani pentru efectuarea de reparaţii la Capelele mortuare pe care le deţin în administrare. Sumele necesare au fost prevăzu-te în bugetul local al anului 2012 şi consilierii au aprobat acordarea celor două ajutoare, 9.000 de lei pentru Parohia Reformată şi 4.000 de lei pentru Parohia Ortodoxă.

Bani pentru învăţământ. Pentru şcolile din oraşul Luduş au fost majorate sumele acorda-te prin bugetul local. Pe lângă celelalte unităţi de învăţământ, Liceul Tehnologic a primit 4.000 de lei pentru pensionări, 22.000 de lei pentru burse şi 3.000 de lei pentru „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii”. La subcapitolul „Sport”, suma de 5.000 de lei a fost destinată reparaţiilor necesare la tere-nul de fotbal din cartierul Gheja, iar pentru „Ser-vicii religioase”, biserica Penticostală nr. 2 „Bettel” a primit suma de 5.000 de lei.

www.punctul.ro

,,Să-i cântăm toți Domnului” a umplut salaIoan A. Borgovan

După succesul în-registrat anul trecut cu prima ediție a Festivalului de colinde ,,Să-i cântăm toți Domnului”, Casa de Cultură ,,Pompeiu Hărăşteanu” Luduş, di-rector Dorin Grama, a organizat o nouă ediție. Au participat zece coruri reprezentative ale bisericilor Ortodoxă Luduş, Greco-Catolică ,,Sfântul Petru” Luduş, Reformată Luduş-Roşiori, Adventistă de ziua a 7-a Bettel şi Imannuel, Baptistă Luduş şi Mara-natha.

Festivalul - Un mare succes

,,În această ediție a Fes-tivalului de colinde prac-tic sunt reprezentate toate denominațiile creştine din

oraş”, ne-a declarat con-silierul local USL, Daniel Totu, unul dintre cei mai activi organizatori. Sala Mare a Casei de Cultură a fost ocupată până la ul-timul loc de spectatorii care au avut ocazia să vadă nu o competiție între corurile bisericilor participante, ci o susținere totală pentru

religia creştină. Cei care au urcat pe scenă au cântat într-o deplină armonie, au învățat unii de la alții, in-diferent că erau români sau maghiari.

,,Am venit ca să îi cântăm Domnului, să ne bucurăm de marea sărbătoare a Naşterii Dom-nului printr-o altă abordare,

să ne umplem sufletele de linişte, de pace, să fim mai buni, să fim mai aproape unii de alții, indiferent de denominare pentru că toți suntem creştini”, a ținut să precizeze Daniel Totu care a exprimat mulțumiri primarului Cristian Mol-dovan, directorului Dorin Grama, directorului Cris-tian Georgescu de la tele-viziunea TTM şi prezenta-torilor Mihai Naşca şi Toth Maria Orsolya.

După succesul înregis-trat în acest an, organizato-rii se gândesc încă de acum la ediția a III-a. Una la care să fie invitate şi coruri din localitățile învecinate. După care, în anul 2014, vizionarul Daniel Totu vede o ediție cu participare județeană la Festivalul de colinde luduşean.

Primarul Cristian Moldovan a fost alături de toţi credincioșii

Profesionalism și artă – cvintetul preoților ortodocși

14


15

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013www.punctul.ro

Ne-a părăsit un om mare, Maftei HurubeanMircea Barbu

Ajunul Crăciunului a fost unul tragic pentru familia lui Maftei Hurubean, fost direc-tor al Combinatului Chimic din Tîrnăveni. Hurubean a fost director general al Com-binatului, în perioada de glorie a fabricii, fiind foarte apreciat de către cei peste 6.000 de angajați de atunci şi ulterior de numeroşi localnici din Tîrnăveni.

După cum spun cunoscuții, Maftei Hurubean era un tehnolog desăvârşit. După absolvirea Şcolii Tehnice de Chimie din Tîrnăveni a urmat facultatea de Chimie din Timişoara. O instalaţie de complexitate deosebită cum era Bicromatul 2, nu avea secrete pentru Hur-ubean. În anul 1986, odată cu plecarea ing. Ioan Boitan la Tîrgu-Mureş, Maftei Hur-ubean a devenit director gen-eral al Combinatului Chimic din Tîrnăveni. În calitatea pe care o avea a optat pentru o conducere colegială a platfor-mei chimice.

Corect, profesionist…,,L-am cunoscut în anul

1967, anul venirii mele în Combinat. Era şeful secţiei Bicromat (la capacitatea de producţie de atunci: 6000 t/an). Pe motive de sănătate a fost scos din mediul toxic şi a lucrat în cadrul Servici-ului tehnic la reproiectarea instalaţiei de Oxid de Zinc, care nu putea funcţiona în forma proiectată iniţial. În 1969 a luat fiinţă Gru-pul Industrial de Chimie Tîrnăveni, în care erau in-cluse şi unităţile din Turda, Ocna Mureş şi Copşa Mică. Ca inginer-şef adjunct inves-tiţii pe Grup s-a ocupat de problematica dezvoltării ce-lor patru platforme chimice. În anul 1973 s-a desfiinţat Grupul şi am intrat în Centrala Industrială de Produse Anorganice Râm-nicu Vâlcea. Împreună cu ing. Ioan Boitan – director general la Combinat, in-ginerul Maftei Hurubean, promovat la funcţia de di-rector producţie, au făcut un tandem redutabil. Cu cei şase şefi de secţie avea o colaborare corectă pe li-nie profesională, era foarte exigent pentru că era foarte priceput, dar era şi foarte pri-

etenos. Nu ştiu să fi făcut rău cuiva!”, a declarat Octavian Popa, fost primar al munici-piului Tîrnăveni şi fost coleg al lui fostului director.

Maftei Hurubean a renunțat la postul de direc-tor general, iar apoi, după ceva timp s-a pensionat. A lucrat totuşi în continu-are la Tîrnăveni şi Tîrgu-Mureş, pentru a-şi ajuta familia, până când o boală nemiloasă l-a răpus în data

de 24 decembrie 2012.Maftei Hurubean a

contribuit enorm la re-zultatele bune pe care le-a avut fotbalul la Tîrnăveni. A şi jucat în anii '60 la Chimica, iar apoi a pus se-rios umărul la promovarea echipei de seniori în divizia B, în 1976, şi la câştigarea Campionatului naţional de juniori un an mai târziu. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

16


Noul an se aşterne înaintea noastră ca un volum nescris cu 365 de pagini goale. Vă urez să le scrieţi numai cu lucruri bune, împliniri

şi fericire pentru ca la sfîrşitul volumului să-l citiţi cu bucurie.Să privim înainte cu încredere şi înţelepciune, iar buna înţelegere,

respectul şi bunul simţ să ne fie călăuză în 2013.

LA MULŢI ANI!

Preşedintele Consiliului Judeţean MureşCiprian Dobre

Documents

408