Anul VII, Nr. 423, 22 - 28 aprilie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

08 09 11

02

04-05

CL CONVOCAT ÎN ŞEDINŢĂ ORDINARĂ

ÎNCEPE ANOTIMPUL ASFALTĂRILOR

JUDECĂTORIA NE­PĂ SARE ŞI LIPSURI

RECICLARE PE BUTUCI

EDITORIAL

,,CE ROST ARE O LEGE CARE TE FACE SĂ MINŢI?”

Dan Maşca, CEO Reea, vor­beşte de mai bine de un an de necesitatea modificării legii partidelor: antilibera­lă şi care îngrădeşte una dintre libertăţile fundamen­tale – cea de asociere.

De la o idee s­a născut un studiu comparativ, realizat de o echipă de cercetători coor­donată de Bogdan Dima, de la Universitatea Bucureşti.

Studiul a stabilit că, dintre ţările vestice, doar România are un sistem atât de gre­oi de înfiinţare a unui nou partid, apropiindu­se, mai degrabă, de sistemele din fostele ţări comuniste.

Mai mulţi oameni la vot, o mai bună reprezentare a acestora, competiţie între partide care să ducă, în final, la o bună guvernare sunt doar câteva din argumentele lui Dan Maşca pentru a­şi susţine proiectul …

BARBARII CARE CONDUC ORAŞE

An de an observ cum străzile târgumureşene devin tot mai gri, iar culori precum verde, roz, alb, roşu, galben dispar înghiţite de asfalt şi pavele. În loc apar nişte crenguţe care nu sunt decât nişte pete de culoare pe care le observi doar dacă priveşti cu atenţie. E un mod simplist de a descrie efectele acestor campanii anuale de aşa-zisă toaletare a arborilor. În fapt, nişte barbare tăieri fără o justificare silvică. Consider că ţapinarii de pe Valea Gurghiului sau Valea Mureşului sunt mai pregătiţi în acest domeniu decât angajaţii care „execută” programul de tăieri de arbori, netrecut prin comisia de specialitate şi nici prin Consiliul Local.

Aş înţelege dacă aceste campanii de tăieri de arbori s-ar fi făcut astfel: plantezi arbori tineri, timp în care laşi copacul bătrân să trăiască în continuare, curăţându-l

doar de ramurile bolnave, iar apoi, când arborii tineri au devenit maturi, tai, dacă e neapărată nevoie din cauză de boală, dublată de pericol pentru târgumureşeni, arborii bătrâni. Altfel rămân la părerea mea că ceea ce se întâmplă este o barbarie verde.

Din păcate, edilii târgumureşeni văd lucrurile exact pe dos şi nu se sfiesc să ne o arate săptămână de săptămână. Dorin Florea consideră că această problemă nu este o prioritate. Probabil că atunci când locuieşti la Platoul Corneşti, în pădure, nu este o prioritate. Atunci când înghiţi poluarea din oraş – maşini multe, companii ce fac producţie poluantă, praful nemăturat şi nespălat de pe străzi de către angajaţii companiei de salubritate căreia îi plăteşti mulţi bani, copacii te-ar salva. Înţeleg că nu e nu ştiu ce prioritate că tăiem copaci de 100 de ani şi plantăm unii tineri care vor reduce poluarea peste vreo 20-30 de ani când unii dintre noi vor avea deja nepoţi şi

vor fi murit prin clinicile mureşene sau pe acasă de cancer din cauza poluării şi altor factori asociaţi cu lipsa spaţiilor verzi.

Alţii am văzut că o dau pe politică şi spun şi chiar scriu că ar fi un război între edil şi fostul ministru al Mediului, deputatul Borbély László. Mă doare în cot de politică şi de războaie. Nu trebuie să vină un fost minis-tru ca să văd singură că se plantează, dar voi beneficia de aer mai curat peste 20 de ani, cel mai devreme.

Iar în concluzie pe mine nu mă încălzeşte cu nimic, spre exemplu, bătălia pentru capitala regională dacă în oraşul meu – capitală sau nu – voi trăi într-un mediu din ce în ce mai poluat pentru că aşa vor muşchii celor care se luptă prin ziare, plătind media ca să tacă, pentru tot felul de priorităţi şi uitând de cele care să nu mă omoare cu zile.

Ligia VORO

ANALIZĂ

Cantităţile de deşeuri reci-clate în judeţul Mureş şi în Tîr-gu-Mureş sunt în scădere. Acest lucru este supărător şi se înscrie în situaţia generală a ţării, care nu se prezintă deloc bine la capitolul reciclare. Astfel, date prezentate luna trecută de Agenţia Europea-nă pentru mediu menţionează România şi Bulgaria ca fiind ţări-le cu cea mai mică rată de recicla-re a aşa-numitor deşeuri munici-pale. „Conform Eurostat, situaţia din România este una dintre cele mai rele din Uniune Europeană. În România, 99% dintre toate deşeurile municipale sunt depozi-tate în gropi, iar media în UE este de 38%. …”. Am analizat în con-tinuare care este situația reciclării deşeurilor în județul Mureş şi im-plicit în Tîrgu-Mureş şi ce s-a mai întâmplat cu mult-trâmbițatele clopote de reciclare …

ACUM 8 ANI

În Tîrgu-Mureş, reciclarea selectivă a deşeurilor a început acum aproximativ 8 ani, iar în mod mai serios, acum aproxima-tiv 3 ani, moment în care au fost amplasate celebrele containere co-lorate (galbene, albastre şi verzi).

Totuşi, unii cetățeni ne-au sesizat că, în oraş, unele containere au fost retrase. Astfel, am încercat să aflăm adevărul: populația s-a plictisit deja de reciclare, astfel în-cât au scăzut cantitățile reciclate sau motivul retragerii containere-lor este altul? A rezultat că, într-adevăr, târgumureşenii reciclează mai puţin… Subiectul nu este lipsit de importanță, având în ve-dere că România este supusă de către Uniunea Europeană unor prevederi stricte referitoare la reci-clarea selectivă. Dacă țara noastră nu atinge obiectivelor impuse de UE, riscă amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit.

A CRESCUT, N-A CRESCUT…

Situaţia este ambiguă. Pe de o parte, Dan Şandor, manager de marketing la SC Professional Recycle SRL (unul dintre actorii implicaţi în gestionarea contai-nerelor colorate pentru reciclare din Tîrgu-Mureş), ne-a informat că cantitatea de deşeuri reciclate de târgumureşeni este creştere, cu 15-20% pe an. Totodată, acesta ne-a spus că e adevărat că unele containere au dispărut, în sensul

că au fost arse de ţigani sau că, în vreo două cazuri, au fost mu-tate în zone unde populaţia le foloseşte mai intens. Mai mult, Dan Şandor a afirmat că „Tîrgu-Mureş este al doilea mare reci-clator din ţară”. Deci, situaţia se prezintă foarte bine.

Dar, din datele obţinute de la Gabriela Neacşu, Expert PR&Comunicare la Ecorom Ambalaje (firma care furnizează, în toată ţara, containerele colorate pentru reciclare), rezultă clar că, din 2010 încoace, cantităţile de deşeuri reciclate în Tîrgu-Mureş prin sistemul celor trei clopote colorate au scăzut. Astfel, în pe-rioada iunie – decembrie 2012, au fost reciclate 164 tone de de-şeuri; în anul 2011, au fost depuse în clopotele colorate, 785 tone de deşeuri; însă, anul trecut, cantita-tea a scăzut considerabil, până la 470 de tone.

Acelaşi lucru rezultă şi din datele furnizate de Agenţia pen-tru Protecţia Mediului Mureş, date referitoare la judeţul Mureş. Astfel, în 2012, doar cantita-tea de hârtie reciclată a crescut faţă de 2011, de la 4334.196 t la 5647.182 t. În schimb, can-titatea de PET-uri a scăzut de la 6442.974 t (2011) la 4240.215 t

(2012), deşeurile de PE au scăzut de la 761.965 t (2011) la 659.39 t (2012), deşeurile de sticlă au scăzut de la 10701.856 (2011) la 3711.46 t (2012). În plus, în 2012 s-au reciclat, faţă de 2011, şi mai puţine baterii sau acumulatori uzaţi, uleiuri uzate şi anvelope uzate.

DETALIERE

Referitor la o posibilă retra-gere sau scădere a numărului de containere pentru reciclarea selectivă, Gabriela Neacşu ne-a informat că Eco-rom Ambala-je nu a retras aceste containere, mai mult, numărul lor a crescut progresiv: ,,SC Eco-Rom Amba-laje SA nu a dispus retragerea sau relocarea punctelor de colectare separată din Tîrgu-Mureş. To-tuşi, 3 puncte nu se mai află pe vechile poziţii, şi anume:punctul de la Piaţa Dâmbu (incendiat), punctul de la Gara CFR retras în urma unei solicitări din partea primăriei şi punctul de la Com-plex Furnica retras în urma unei solicitări din partea Primăriei. [...] În cadrul parteneriatului dintre SC Eco-Rom Ambalaje SA, Pri-măria municipiului Tîrgu-Mureş şi operatorul de salubritate SC Sa-lubriserv SA am livrat 250 contai-nere tip Igloo de 2.5mc destinate colectării separate a deşeurilor de ambalaje. Containerele au fost li-vrate după cum urmează: în cur-sul anului 2010, 190 bucăți (63 Hartie/Carton, 64 Plastic/Metal si 63 Sticla), iar în cursul anului 2011 alte 60 de bucăți(23 Hartie/Carton şi 37 Plastic/Metal),,.

Totodată, Gabriela Neacşu a apreciat implicarea târgumureşe-

nilor şi calitatea materialului co-lectat, dar a afirmat că au scăzut cantităţile reciclate, arătând că o cauză pentru acest lucru sunt furturile din containere. Pe scurt, Gabriela Neacşu a caracterizat evoluţia sistemului de colecta-re selectivă în Tîrgu-Mureş, din 2010 până astăzi, în felul urmă-tor: ,,Evoluția sistemului de co-lectare selectivă a fost în continuă creştere din punctul de vedere al implicării populației şi a calității materialului colectat, mai puțin al cantităților. În 2012 ne-am confruntat cu furturile masive ale deşeurilor de ambalaje din con-tainerele de colectare selectivă, în special de când s-a închis groapa de gunoi şi parte din populația ce avea ca îndeletnicire sortarea reciclabilului din groapă acum vandalizează sistemul de colecta-re selectivă”,.

ÎN JUDEŢ

Toate oraşele din judeţul Mureş au luat măsuri pentru ca reciclarea selectivă să poată fi realizată, acest lucru fiind obli-gatoriu prin lege. Mai multe de-talii am obţinut de la Lina Nis-tor, Consilier superior în cadrul Compartimentului Gestiune Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş: ,,În ceea ce priveşte colectarea sepa-rată, legile în vigoare prevăd ca primăriile să organizeze punc-te de colectare selectivă pentru deşeurile de hartie-carton, mase plastice, metal, sticlă şi DEEE, ceea ce în mare parte au realizat. Toate aceste au fost controlate de către GNM - Comisariatul

02

UDMR SALUBRISERV

Se acordă inițiatorilor proiectului prin care începând de săptămâna trecută s-a dat undă verde bicicliştilor în centrul municipiului Tîrgu-Mureş.

Se acordă Salubriserv deoarece nu a respectat

programul de curățenie. Mai mulți cetățeni s-au plâns că au scos gunoaiele în stradă, curățenia pe străzile lor era

programată pe 19 aprilie, dar în data de 21 gunoaiele

nu erau ridicate încă.

Reciclare pe butuci

Deşi numărul containerelor a crescut progresiv, reciclarea este în scădere

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Județean Mureş, prin comisa-rii Gărzii de Mediu. Modul de implementare a acestor măsuri se află în baza de date a GNM - Comisariatul Județean Mureş. […] Toate localitățile urbane ale județului au puncte de colectare pentru deşeurile de ambalaje de hârtie-carton, mase plastice, me-tal, sticlă. […] În județul Mureş se realizează reciclarea pentru mase plastice, metal, sticlă”.

CELE TREI CLOPOTE COLORATE

Containerele pentru colecta-rea selectivă a deşeurilor pe cale le vedem în tot oraşul (colorate în galben, albastru şi verde) sunt prezente în Tîrgu-Mureş din vara anului 2010 şi au fost amplasate printr-un acord între Primărie, SC Salubriserv SA şi societatea Eco-Rom Ambalaje SA. „Avem contractul de concesiune pentru ridicarea deşeurilor cu Salubri-servul, care au un contract cu Professional Recycle, firmă care asigură reciclarea. Punctele de colectare au fost dotate printr-un contract cu Eco-Rom-ul”, ne-a declarat Kagan Ildiko, şefulului Serviciului de Control Gospodă-rire Comunală, din cadrul Pri-măriei Tîrgu-Mureş. În clopotul galben se aruncă deşeurile din plastic şi aluminiu, în cel albas-tru cele de hârtie şi carton, iar în cel verde sticla. Containerele sunt furnizate gratuit de către Eco-Rom Ambalaje din Bucureşti, o organizație care acționează ca o interfață pentru o misiune în in-teresul public: protejarea mediu-lui înconjurător prin respectarea angajamentelor privind atingerea obiectivelor de valorificare şi re-ciclare a deşeurilor de ambala-je. Prin contractul de preluare a responsabilității, Eco-Rom Am-balaje îndeplineşte obiectivele de valorificare şi reciclare a amba-lajelor introduse pe piață pentru companiile producătoare sau im-portatoare de produse ambalate.

DIN 2010 PÂNĂ ÎN PREZENT

Containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor au existat şi anterior anului 2010 (când au fost amplasate containerele furnizate

de Eco Rom). Inițiativa începuse cu cinci ani înainte când au fost amplasate aproximativ 130 de containere de plastic şi 25 contai-nere metalice. Numărul acestora a scăzut an de an, aproximativ 50 dintre acestea fiind distruse prin incendiere sau furate pentru a fi valorificate la fier vechi (cele de metal).

După cum am menţionat deja, containerele pentru reci-clarea selectivă au fost amplasate printr-un acord între Primărie, SC Salubriserv SA şi societatea Eco-Rom Ambalaje SA cu sediul în Bucureşti. În plus, un rol foar-te important îl ocupă firma Pro-fessional Recycle SRL, care are, conform declarației şefului Ser-viciului de Control Gospodărire Comunală, din cadrul Primăriei Târgu-Mureş, doamna Kagan Il-diko, un contract cu Salubrisevul în privința asigurării procesului de reciclare efectivă.

Dan Şandor, director de mar-keting la Professional Recycle, ne-a declarat că „în prezent există în Tîrgu-Mureş 87 de seturi (cu câte trei clopote colorate) şi 120 de seturi pe județ. Containerele sunt golite în fiecare zi”.

TÎRGUMUREŞENII RECICLEAZĂ

,,La ultima monitoriza-re a containerelor din septem-brie 2012 s-a remarcat faptul că cetățenii colectează selectiv co-rect, iar punctele sunt accesibile cetățenilor”, a declarat Gabriela Neacşu.

Totuşi, este loc de mai bine. În primul rând ar fi de lucru în privința mentalității cetățeanului român. Acesta trebuie să înțeleagă că reciclarea este o atitudine civi-că care aduce beneficii nu doar de ordin ecologic, dar şi economic, prin reutilizarea materialelor şi reintroducerea acestora în rândul consumatorilor. Apoi reciclarea însăşi trebuie făcută responsabil. Astfel, recomandăm atenție în momentul introducerii deşeurilor în containere: au fost semnalate cazuri în care deşeurile nu au fost aruncate în containerele indicate (de exemplu hârtia a fost arun-cată în containerul pentru sticlă ş.a.m.d.). În plus este foarte util să presați ambalajele (pet-urile,

cutiile de hârtie etc.) pentru a economisi spațiul din clopotele pentru reciclare.

PAGUBE ŞI DISCONFORT

Şeful Poliţiei Locale Tîrgu-Mureş, Valentin Bretfelean, a declarat că furturile din contai-nerele de reciclare selectivă sunt la ordinea zilei, iar că făptaşii pro-vin mai ales din zona Valea Rece: ,,Unele persoane, din dorinţa de a colecta PET-uri, distrug încuie-torile containerelor. Zilnic confis-căm 4-5 cărucioare pline cu ma-teriale furate din containerele de reciclare selectivă”. În plus, poli-ţiştii aplică amenzi, dar de obicei acestea nu sunt plătite de hoţi.

Pagubele provocate de „ata-cul” asupra clopotelor colorate nu sunt de neglijat. Au existat cazuri în care containerele au fost incendiate fiindcă hoţii nu au pu-tut să deschidă trapa de dedesubt pentru a scoate deşeurile. Iar un astfel de container valorează 500 de euro. Cel mai frecvent, deschi-deri ilicite ale containerelor sunt întâlnite în cartierele Dâmbu Pietros şi Tudor, în zonele mai întunecoase, mai puțin circulate. Hoţii răstoarnă containerele, des-chid trapa de dedesubt şi extrag deşeurile, în special PET-urile, pe care apoi le vând stațiilor de pre-luare a deşeurilor. Au fost sem-nalate chiar cazuri în care romii şi-au introdus copiii prin orificiul de introducere a deşeurilor pentru a extrage PET-uri sau hârtie.

RECICLAREA ŞI MENTALITATEA

Astăzi, singurul impediment pentru ca oraşul Tîrgu-Mureş să obțină nişte rezultate remar-cabile în domeniul reciclării este mentalitatea unora dintre târgumureşeni. Aceştia pur şi simplu nu conştientizează avanta-jele reciclării. De exemplu, dom-nul Adrian Manta (30 de ani) din Tîrgu-Mureş refuză să reci-cleze selectiv deşeurile menajere fiindcă, spune el, e prea multă… bătaie de cap: „Eu nu reciclez. E prea complicat. Păi cum, să pun în câte o pungă separată plasticul, în alta hârtia, iar în altă metalul? Nu am vreme de aşa ceva!” Ce este complicat în acest sistem de reciclare, noi încă nu am reuşit să înțelegem.

Însă, din fericire nu toți cetățenii oraşului au aceeaşi

mentalitate în privința reciclării. Doamna Ioana D. (28 de ani) a spus: „într-adevăr e un pic mai di-ficil să colectezi selectiv deşeurile menajere, dar merită! Fiindcă astfel protejăm natura şi păs-trăm oraşul curat. În plus, prin acțiunea de reciclare dovedim că suntem nişte oameni responsabili cărora ne pasă nu doar de me-diul înconjurător, ci şi de urmaşii noştri fiindcă resursele acestei planete nu sunt infinite”.

ACTORUL PRINCIPAL: ECO-ROM

După cum reiese din analiza site-ului companiei, Eco-Rom Ambalaje este o organizație înființată de către industrie şi acționează ca o interfață pentru o misiune în interesul public: prote-jarea mediului înconjurător prin respectarea angajamentelor pri-vind atingerea obiectivelor de va-lorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.

La ora actuală, peste 1.400 de companii din România beneficia-ză de pachetul de servicii oferit de către Eco-Rom Ambalaje, compa-nia asumându-şi responsabilitatea atingerii obiectivelor de valorifi-care şi reciclare pentru ambalajele introduse pe piața națională. În perioada 2005-2006 Eco-Rom Ambalaje a inițiat, în parteneriat cu autoritățile locale şi operatorii de salubritate, proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în 10 localități din Ro-mânia pe eşantioane de 10.000 de locuitori. În anul 2007 Eco-Rom Ambalaje a lansat Programul Național de Colectare Selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populație, program care a ajuns şi la Tîrgu-Mureş în anul 2010. De altfel, cele trei clopote colorate

(pentru hârtie şi carton, plastic şi aluminiu, respectiv sticlă) au fost furnizate gratuit de către Eco-Rom.

OBIECTIVE GREU DE ATINS

După cum s-a văzut din sta-tisticile publicate în acest articol, cantităţile de deşeuri reciclate în judeţul Mureş şi în Tîrgu-Mureş sunt în scădere. Acest lucru este supărător şi se înscrie în situaţia generală a ţării, care nu se prezin-tă deloc bine la capitolul reciclare. Astfel, date prezentate luna trecu-tă de Agenţia Europeană pentru mediu menţionează România şi Bulgaria ca fiind ţările cu cea mai mică rată de reciclare a aşa-numi-tor deşeuri municipale. Este vor-ba despre toate tipurile de deşeuri generate de gospodării sau firme şi care sunt colectate de autorită-ţile locale. Pentru a respecta ţinte-le europene stabilite pentru 2020, cele două state ar trebui să crească în fiecare an rata de reciclare cu 4%. „Conform Eurostat, situaţia din România este una dintre cele mai rele din Uniune Europeană. În România, 99% dintre toate deşeurile municipale sunt depozi-tate în gropi, iar media în UE este de 38%. De asemenea, reciclarea este de doar 1% în România, în timp ce media Uniunii este de 24%. La compostare procentul este de 0%, faţă de media UE de 18%. Asta ne indică clar faptul că există un decalaj mare în pri-vinţa gestionării deşeurilor şi sunt necesare eforturi semnificative pentru a merge către implemen-tarea Directivei”, a afirmat Julio Garcia Burgues, şeful Direcţiei de Management al Deşeurilor a UE, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

Titi DÃLÃLÃU

03

Reciclare pe butuci

Furturile din clopotele de reciclare nu s­astâmpără

Dan Maşca, CEO Reea, vor-beşte de mai bine de un an de ne-cesitatea modificării legii partidelor, o lege, după cum o defineşte, antili-berală şi care îngrădeşte una dintre libertăţile fundamentale – cea de asociere.

De la o idee s-a născut un stu-diu comparativ, realizat de o echipă de cercetători coordonată de Bog-dan Dima, de la Universitatea Bu-cureşti. Studiul comparativ, unic în peisajul cercetării româneşti post-re-voluţionare, a stabilit că, dintre ţări-le vestice, doar România, membră a Uniunii Europene din 2007, are un sistem atât de greoi de înfiinţare a unui nou partid, apropiindu-se, mai degrabă, de sistemele din fostele ţări comuniste. Studiul a fost punctul de plecare pentru articole acade-mice valoroase – unul a apărut deja sub semnătura prof. dr. Radu Carp, iar un altul va apărea în Revista „Dreptul”, dar şi al proiectului de lege de modificare a Legii partidelor din 2003.

Proiectul conceput împreună cu o firmă de lobby a fost deja pre-zentat unei părţi a parlamentarilor mureşeni şi va fi înaintat tuturor

celor 588. Momentul ar fi unul bun pentru că în prezent se discută despre înfiinţarea regiunilor şi des-centralizarea deciziei, prin revizui-rea Constituţiei. Păstrând actualul sistem de înfiinţare a partidelor ar însemna ca cetăţeni din regiuni di-ferite să semneze pentru înfiinţarea unor partide din alte regiuni ai că-ror reprezentanţi nu vor fi, probabil, niciodată interesaţi să candideze în acele regiuni de unde au nevoie de semnături.

Mai mulţi oameni la vot, o mai bună reprezentare a acestora, com-petiţie între partide care să ducă, în final, la o bună guvernare sunt doar câteva din argumentele lui Dan Maşca pentru a-şi susţine proiectul de modificare a legii partidelor…

IDEEA

Rep.: De unde ţi-a venit ideea?Dan Maşca: Dacă eşti un om

care nu vrea să emigreze, care con-sideră că o cafea băută cu mama şi cu mama soacră este mult mai valoroasă decât milioanele de euro făcute în străinătate, te gândeşti ce

posibilităţi ai să faci pentru acasă ceva? Tot timpul am auzit că siste-mul e de vină şi m-am tot întrebat cine e sistemul? După ani de zile în care ai devenit mai înţelept, cu mai multă experienţă ţi-ai dat seama că sistemul acesta e legea. Şi m-am în-trebat: „Noi, cei care gândim la fel de ce nu putem să candidăm la nivel local, pentru că pe mine nu mă in-teresează nici Braşovul, nici Sibiul, nici Bucureştiul”? Mă interesează oraşul în care stau. Şi atunci mi-am spus că de ce nu ne-am putea ocupa noi de buna noastră guvernare? Şi ajungi la lege şi îţi dai seama că îţi cere o aberaţie: 25.000 de semnături din 18 judeţe. Nu că nu ai putea să cumperi, spre exemplu, semnături-le, dar, dacă ai intra în sistemul lor, ai fi de-al lor deja. Tu, practic, prin acest sistem prin care vrei să faci un partid al povestitorilor despre ferici-re l-ai minţi pe cel din Braşov că îţi pasă de el şi, de fapt, nu îţi pasă. Şi atunci ce rost are să fie o lege care te face să minţi, fără să vrei să minţi. Şi atunci, dacă nu vrei să intri în acest sistem, îţi propui să schimbi legea. Tot de la cei de afară şi nu doar de la ei am învăţat că cei din mediul aca-demic trebuie să fie spuma societăţii şi atunci mi-am zis să inventăm un proiect prin care un privat alocă un grant unui doctorand care are teza de doctorat exact pe zona aceasta. Avantajul este clar pentru ambele părţi, doctorandul munceşte, pri-meşte şi bani pentru finanţarea tezei de doctorat, iar privatul are acces la o competenţă foarte bună. Şi atunci am avut ideea de a face o cercetare asupra a ceea ce se întâmplă în ţă-rile din Occident. În Germania, de

exemplu, chiar dacă sunt 2-3 parti-de mari sunt peste 100 de partide active. Studiul s-a făcut, acesta a arătat foarte clar că, de fapt, în ţări-le occidentale între 1-3 oameni pot să facă un partid, că nu este prag electoral pentru alegerile locale şi că această libertate de asociere plecată de la firul ierbii le permite să aibă proiecte mult mai bune, pentru că au o mai mare reprezentativitate. E clar că, făcând acest studiu, tu ai un argument academic atunci când te duci la un politician. Apoi, te-ai in-teresat cine poate să schimbe legea. Legea pot să o schimbe cei 588 de parlamentari, majoritatea lor, pen-tru a putea aduce această lege la ceea ce se întâmplă în toate ţările UE.

23 DE CONSILIERI DIN 23 DE PARTIDE

Rep.: Ce ar însemna, spre exemplu, în Consiliul Local Tîrgu-Mureş prezenţa a 23 de consilieri din 23 de partide?

Dan Maşca: Ar fi 23 de opinii, iar prin dezbateri s-ar ajunge la solu-ţii mult mai valoroase, pentru că ar însemna aprofundarea unei proble-me. Ar însemna creativitate mai mul-tă, pentru că aşa cum e acum gândesc 2-3, iar dacă zice şeful că aşa se face, aşa se face. Înseamnă că ai de unde să alegi, că cetăţenii sunt mai bine reprezentaţi.

Rep.: Dacă trebuie depus un proiect foarte repede, are un ter-men scurt, iar acei consilieri nu se înţeleg?

Dan Maşca: Păi, ce s-a întâm-plat dacă nu s-a aprobat bugetul?

Există prevedere legală prin care se spune că se lucrează pe prevederile din legea anterioară. Pe cine afec-tează acest lucru? Pe cei care au con-tracte cu statul. Partea de competiţie este fundamentală. Şi pentru voi în presă ar fi mai bine, pentru că, dacă ar fi mai multe partide care să comunice, voi aţi putea să semnaţi mai multe contracte de comunicare, iar cetăţenii ar putea avea acces prin voi la proiecte diverse şi, poate, unii se regăsesc în campanii în partide precum partidul celor fără BAC. Ac-tualii politicieni fac treaba asta cum o fac pentru că, neavând competiţie, nu sunt obligaţi să aprofundeze, să muncească altfel în acele ore pe care le alocă şedinţelor de comisii, de plen şi pentru care, culmea, sunt plătiţi din banii noştri.

PROIECTUL

Rep.: În ce fază e proiectul? Dan Maşca: De la acel studiu,

am decis să facem, tot printr-una din cercetătoarele implicate în acest studiu, o expunere de motive care să justifice această modificare simplă şi să dăm şi proiectul de lege care să fie adoptat şi pus în dezbatere de un grup de parlamentari. Atunci, tot în colaborare cu presa, care a avut, are şi va avea un rol deosebit de impor-tant în funcţie de cât de profesionistă reuşeşte să fie, să întrebăm parlamen-tarii în anumite emisiuni de dezba-teri dacă susţin acest proiect. Unii au declarat public că îl susţin, alţii sunt mai reticenţi pentru că nu li s-a ri-dicat problema aceasta şi nici nu au dezbătut-o în detaliu. Plecând de la

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

INTERVIU

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

,,Ce rost are o lege care te face să minţi”

De ce? În expunerea de motive a propunerii legislative de

modificare a Legii partidelor sunt cuprinse mai multe argumente care susţin nevoia schimbării acestei legi:

Accesul îngreunat al partidelor politice noi pe scena politică – în 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003.

Efectul îngreunării accesului noilor partide a fost scăderea constantă a numărului de cetăţeni români înscrişi în formaţiunile politice, de la 1.735.430 în 2003, la 1.307.417 în 2007, pentru a ajunge la 1.208.058 în 2012, respectiv restrângerea exercitării dreptului de asociere.

În consecinţă, participarea politică a cetăţenilor este împiedicată, respectiv legea se află în contradicţie cu procesele de descentralizare şi regionalizare. Sistemul românesc se apropie de cele est-european, care sunt la fel de restrictive în ţări precum Rusia, Ucraina sau Kazahstan.

Concluzia expunerii de motive a fost că devine imperativă relaxarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid politic în România.

INTERVIU

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

acest focus-grup pe parlamentarii mu-reşeni, practic dorim ca acest proiect de lege să fie înmânat tuturor parla-mentarilor şi după aceea prin discuţii normale şi, eventual, dacă vom reuşi printr-o campanie inclusiv on-line să sensibilizăm cetăţenii care să meargă la birourile parlamentare şi să le spu-nă politicienilor că sunt interesaţi ca aceştia să susţină proiectul.

PEPINIERA DE LIDERI

Rep.: Care ar fi avantajele pen-tru partidele mari să fie concurate de aceste partide mici?

Dan Maşca: Avantajul pentru partidele mari ar fi că aceste partide mici care sunt doar pentru comuni-tate pot fi o pepinieră de lideri noi, care nu vor să rămână doar la nivel local, în condiţiile în care tu ca partid local nu ai ambiţii de Bucureşti, pe tine te interesează doar să guvernezi comunitatea în care locuieşti, ma-xim judeţul. Iar atunci cei care vor să meargă mai sus se duc la partidele mari. Iar liderii aceia care ajung în partidele mari sunt altfel, pentru că tu i-ai recrutat, pentru că ei au reu-şit să confirme în acele partide mici, aduc valoare acelui partid, o mai bună guvernare şi, indirect, acea bo-găţie, acea bună guvernare ajunge la comunitatea respectivă.

…PÂNĂ ÎN 2016 SE VA SCHIMBA…

Rep.: Ce şanse de reuşită are acest proiect?

Dan Maşca: Acum se discută des-pre regionalizare, este un argument suplimentar că legea trebuie schimba-tă, pentru că ar fi culmea să faci o re-giune din 4-5 judeţe şi să nu schimbi legea partidelor prin care trebuie să aduni semnături din 15-18 judeţe. Ar fi o aberaţie. Această aberaţie ar fi şi mai mare în condiţiile în care tu des-centralizezi decizia la nivel de judeţe şi regiuni, înfiinţând aceste parlamen-te regionale, luând o parte din puterea de la Bucureşti şi transferând-o către judeţe. Cu atât mai mult această lege are nevoie de schimbare. Mă bazez pe faptul că aceasta uniune de ONG-uri intitulată România Curată a obţinut semnătura de la premierul Ponta că va schimba legea. El a semnat, dar după ce i-am prezentat propunerea în detaliu mi-a spus că aşa ceva nu se poate. Această primă reacţie a fost din

frică de schimbare, pe care nu stai să o analizezi în detaliu, nu te gândeşti că oare această lege îi va permite copilu-lui meu, nepotului meu ca împreună cu copilul lui X sau Y să înfiinţeze mai uşor, fără să fie nevoie de părinţi bogaţi, cu pile, o astfel de mişcare. Poate aceşti oameni care au nepoţi, copii pe care îi iubesc foarte tare să se gândească la momentul când vor fi întrebaţi de către aceştia: „Tată, tu de ce nu ai făcut când ai fost în putere un sistem care să îmi permită şi mie să fac ceva”. Poate că pas cu pas, pentru că nu învăţăm să scriem din prima zi, nu facem legi din prima zi, până în 2016 se va schimba. Eu sper ca aceas-tă lege să se voteze şi apoi să discutăm despre aceste partide.

OPINIA PUBLICĂ

Rep.: Ce reacţii a avut opinia publică?

Dan Maşca: Eu am început cu politicienii pentru că ei decid, este varianta cea mai rapidă. Dacă ei nu vor, apoi te gândeşti cum ai putea să comunici mai bine decât până acum. Sunt variante pe care noi o să le fo-losim, baza fiind partea de on-line. Încă nu am mers să conving persona-lităţile, dar, discutând cu câţiva, au spus că ei susţin iniţiativa. Mă gân-desc la nişte spoturi, la media, şi aşa în timp să se creeze acea atitudine ci-vică, iar cetăţeanul să se ducă la biro-ul parlamentarului şi să îi spună că:

„Uitaţi, este cineva de acolo care vrea schimbarea legii şi eu sunt de acord cu el şi vreau să o susţineţi pentru că mă reprezentaţi”.

Rep.: Cum educăm cetăţe-nii astfel încât votul să nu mai fie emoţional?

Dan Maşca: Comunicând con-stant. Nu devii bun programator peste noapte, în programare există sistemul „try and error” – încearcă şi greşeşte, asta se întâmplă până ce ai din ce în ce mai puţine greşeli, cali-tatea este din ce în ce mai mare, iar rata de succes – la fel. Aşa vine şi aici, această multitudine de partide într-un fel vor reuşi să ajungă cu acele proiecte la mai mulţi oameni. În loc să fie 20 de lideri ar fi să zicem alţi 50 de oameni, care ar informa alte mii de oameni şi care ar putea alege un consilier. Iar peste patru ani ar fi să zicem doi consilieri. Şi prin aceas-tă multiplicare ar putea fi schimbată politica educaţională, culturală, spor-tivă etc. Prin aceste proiecte, indirect, vor schimba gândirea oamenilor.

Rep.: Intenţionezi să îţi înfiin-ţezi un partid dacă acest proiect de lege va fi adoptat de Parlament, te gândeşti la o carieră politică?

Dan Maşca: Poate da sau poate nu, poate printr-o asemenea lege vei sponsoriza, în mod legal şi transpa-rent, pe cineva mai bun care cunoaşte mai bine legile, are aceeaşi filozofie ca şi tine despre libertate.

A consemnat Ligia VORO

,,Ce rost are o lege care te face să minţi” Proiect de lege Lege pentru modificarea

şi completarea Legii nr.14/2003 Legea partidelor politice, republicată

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic.- Legea nr.14 din 9 ianuarie

2003 Legea partidelor politice, republicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 06 august 2012, se modifică după cum urmează:

1. La Articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(1) Partidele politice se pot organiza şi funcţiona după criteriul administrativ-teritorial.”

2. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, potrivit organizării administrative a ţării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.”

3. La Articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic şi a eventualelor organizaţii teritoriale ale sale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut.”

4. La Articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic

sau a delegaţilor acestora este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani.”

5. La articolul 18, alineatul (1), litera d) se abrogă.

6. Articolul 19 se abrogă. 7. Articolul 27 se modifică şi

va avea următorul conţinut:„Articolul 26. În fiecare an

partidele politice sunt obligate să-şi declare numărul de membri la Tribunalul Bucureşti până la data de 31 decembrie.”

8. La articolul 47, alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„b) nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin o circumscripţie electorală.”

9. La articolul 48, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(2) Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 si 2 este de cel puţin 1.000 de voturi la nivelul unei circumscripţii pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutine: primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor judeţene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat.”

10. Articolul 53 se abrogă. 11. Articolul 55 se modifică

şi va avea următorul conţinut:„Articolul 53. Organizaţiilor

cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 18, 26, art. 45 alin. (1) lit. e) si f), art. 46 şi 47.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ȘI MENTENANȚĂ TÎRGU-MUREȘ, cu sediul în Tg.-Mureș, strada Barajului, nr. 6 organizează licitații publice la sediul sucursalei și la sediile secțiilor aparținătoare pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos,

Licitație la Tîrgu-Mureș (str. Bara-jului, nr. 4) în data de 16 mai, la ora 10, cu repetare în 23 mai:

• autovidanjă flude (an fabricație 1994), nr. inventar 23020268 (nr. înma-triculare MS 01 PYT), preț 12.000,00 lei

• autotren (an fabric. 1991), nr. in-ventar 23020272 (nr. înmatriculare MS 34 EPG), preț 6.300,00,00 lei

• Dacia Double cab (an fabric. 2003) nr. inventar 23020196 (nr. înma-triculare MS 29 STM), preț 1.100,00 lei

• autoturism Dacia (an fabric. 2000), nr. inventar 23020062 (nr. înma-triculare MS 48 EPG), preț 720 lei

• autoturism Dacia (an fabric. 2000), nr. inventar 23020047 (nr. de înmatriculare MS 39 EPG), preț 720 lei

• autoturism Dacia (an fabric. 2000), nr. înmatriculare 23020063 (nr. de înmatriculare MS 44 EPG), preț – 760 lei

• mașină de găurit (an de fabricație 1986), nr. de inventar 21050008, preț 1.000,00 lei

• boxpaleți transport butelii – 9 buc. – preț 143 lei/buc.

Licitație la Mediaș, jud. Sibiu (str. Aurel Vlaicu, nr. 45) în data de 13 mai,

la ora 10, cu repetare în 20 mai:• Aro Toyota (an. fabric. 2003),

nr. inventar 23020106 (nr. înmatricula-re SB 05 UIZ), preț 4.000,00 lei

• Nissan Terano II (an fabricație 2003), nr. inventar 23020106 (nr. înma-triculare SB 05 UIZ), preț 4.000,00 lei

• remorcă tractor GEDA (an fa-bric. 2004), nr. inventar 23020560 (nr. înmatric. SB 80 JKL), preț 4.640,00 lei

• remorcă tractor GEDA (an fa-bric. 2004), nr. inventar 23020564 (nr. înmatric. SB 80 JKW), preț 4.640,00 lei

• Aro Toyota (an. Fabric. 2003), nr. inventar 23020105 (nr. înmatricula-re SB 05 UIY), preț 5.000,00 lei

Licitație la Roman, jud. Neamț (str. N. Bălcescu, nr. 32), în data de 17 mai, la ora 10, cu repetare în 24 mai:

• autocisternă (an fabricație 1993), nr. de inventar 23020395 (nr. de înmatric. SB 04 MLH) – preț 7.538,00 lei

• Dacia Double cab (an fabricație 2003), nr. de inventar 23020203 (nr. de înmatric. SB 07 STM) – preț 3.600,00 lei

• autovidanjă (an fabricație 1986), nr. de inventar 23020396 (nr. de înmatric. SB 04 SAU) – preț 10.200,00 lei

• automacara 12,5 t (an fabricație 1994), nr. de inventar 23060021 (nr. de înmatric. SB 01 PSK) – preț 31.200,00 lei

• Dacia Double cab (an fabricație 2003), nr. de inventar 23020193 (nr. de înmatric. SB 19 STM) – preț 4.500,00 lei

• tractor GEDA (an fabricație 2004), nr. de inventar 23020532 (nr. de înmatric. SB 55 TTM) – preț 11.000,00 lei

• remorcă tractor GEDA (an fabricație 2004), nr. de inventar 23020566 (nr. de înmatric. SB 80 JKH) – preț 3.950,00 lei

• fax multifuncțional – preț 40 leiLicitație la Ploiești, jud. Prahova

(str. Târgoviștei, nr. 8), în data de 15 mai, la ora 10, cu repetare în 22 mai:

• automobil LEA (an fabric. 1996), nr. inventar 23020386 (nr. înma-triculare PH 56 GAZ), preț 8.800,00 lei

• automobil LEA (an fabric. 2002), nr. inventar 23020361 (nr. înma-triculare PH 14 GAZ), preț 5.200,00 lei

• tractor GEDA (an fabric. 2004), nr. inventar 23020533 (nr. înmatricula-re PH 32 STM), preț 11.000,00 lei

• remorcă tractor GEDA (an fabricație 2004), nr. de inventar

23020569 (nr. de înmatric. PH 39 STM) – preț 2.700,00 lei

• autovidanjă fluide (an fabricație 2000), nr. inventar 23020388 (nr. înmatriculare PH 46 GAZ), preț – 10.200,00 lei

Cererea și documentele de par-ticipare la licitație se depun în plic închis și se înregistrează la secreta-riatul sucursalei (str. Barajului, nr. 6, jud. Mureș) sau la secția unde se ține licitația, începând cu ziua apariției anunțului până cel târziu în ziua licitației, ora 9. Mijloacele fixe sunt ex-puse la: Secția TT Mureș, str. Sălciilor, nr. 20, în Roman (jud. Neamț), str. N. Bălcescu, nr. 32, la Mediaș (jud. Sibiu), str. Aurel Vlaicu, nr. 45 și la Ploiești (jud. Prahova), str. Târgoviștei, nr. 8.

Prețurile sunt fără TVA, taxa de par-ticipare este de 50 de lei, garanția de par-ticipare este 10% din prețul de pornire al mijlocului fix, iar regulamentul de licitație este afișat la sediul sucursalei/secției, unde are loc licitația.

Informații suplimentare la telefon 0265-404192 (pt. Mureș), 0233743006 (pt. Roman), 0265404280 (pt. Ploiești), 0755064274 (pt. Mediaș).

06

Noul serviciu Hyundai ix35: 5 ani revizii gratuite, fără limită de kilometri

Acest serviciu completează pachetul ,,5 Year Triple Care”, care înglobează 5 ani garanție integrală, oferită de către producător, fără limită de kilometri, 5 ani asistență rutieră şi 5 ani verificări tehnice periodice gratuite.

Noutatea acestui beneficiu constă în faptul ca Suv-ul Hyundai de clasa compactă este singurul de pe piața din România care oferă aceste avantaje post-vânzare fără limitare de rulaj. Un alt as-pect esențial al acestor servicii Hyundai este faptul că acestea sunt transmisibile către noul proprietar, în caz de revânzare auto.

Hyundai ix35 a fost lansat pe piața locală în urmă cu trei ani, în luna aprilie a anului 2010, înregistrând o ascensiune rapidă în topul Suv-urilor de import co-mercializate în România.

Încă de la debut şi până în prezent, Suv-ul Hyundai ocupă în mod constat locul al doilea la nivel național în topul anual al celor mai vândute Suv-uri de im-port, conform Asociației Producătorilor şi Importatorilor Auto.

În România, Hyundai ix35 este dis-ponibil într-o gamă extinsă de motorizări şi variante de echipare. Clienții pot alege dintre cele patru tipuri de motorizări compatibile Euro V – două motorizări benzină (propulsor 1.6 litri, 135 CP şi

propulsor de 2.0 litri, 163 CP) şi două motorizări diesel (propulsor 1.7 litri, 115 CP şi respectiv 2.0 litri, 184 CP).

ix35 poate fi asistat atât de o trans-misie automată cu şase trepte, cât şi de o transmisie manuală cu cinci sau şase trepte, în funcție de motorizare.

De asemenea, modelul ix35 dispune atât de varianta tracțiune față (2WD - pentru motoarele de 1.6 litri benzină şi respectiv 1.7 litri diesel), cât şi de tracțiune integrală (4WD - pentru mo-toarele de 2.0 litri).

Paleta de selecție a clienților a fost extinsă prin introducerea a cinci variante

de echipare, oferind confort şi siguranță. Printre dotările standard ale modelu-lui ix35 se numără sisteme de siguranță precum ESP, asistență la urcarea şi co-borârea pantelor, airbag-uri şofer, pas-ager față, laterale şi cortină, închidere centralizată şi senzor de blocare a uşilor în mers.

Campania este demarată de Hyundai Auto România şi este valabilă în perioada aprilie-mai 2013, în rețeaua națională a distribuitorilor autorizați. Informații su-plimentare despre oferta Hyundai ix35 pot fi consultate pe www.hyundai-mo-tor.ro

DESPRE HYUNDAI

Hyundai Auto România, parte a Grupului Tiriac, este reprezentantul mărcii Hyundai în România din anul 1994 și aduce pe piața națională 12 modele Hyundai atât din gama auto-turismelor, cât și din cea a autovehi-culelor comerciale ușoare. Fondată în 1967, Hyundai Motor Company s-a transformat în Hyundai-Kia Automo-tive Group, care este cotat drept al cin-cilea producător auto la nivel mondial începând din anul 2007.

DIVERSE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

07

Centrul medical Nova Vita, primul spital acreditat CONAS din Tîrgu-Mureş

Centrul medical Nova Vita din Tîrgu-Mureş, unul dintre cele mai mari spitale private din ţară, a obţinut în cursul acestor zile acredi-tarea din partea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor (CONAS) - structură guvernamentală aflată în subordinea Primului Ministru.

Această certificare din partea CONAS s-a acordat pentru o perioadă de cinci ani, Nova Vita obţinând gradul maxim în grila de evaluare, îndeplinind peste 95% din standardele urmărite.

Această acreditare validează fap-tul că spitalul nostru îndeplineşte standarde de calitate înalte care vizează protocoale terapeutice, siguranţa actului medical, drepturile pacientului, infrastructura medicală performantă, pregătirea profesională ridicată a personalului precum şi la as-pecte organizatorice şi administrative.

Punctajul obţinut în urma pro-cesului de acreditare demonstrează că Centrul Medical Nova Vita este aliniat standardelor europene în do-

meniul medical.Acreditarea CONAS vine să

întărească convingerea noastră că Nova Vita acordă servicii medicale de excelenţă care vizează atât actul medical, cât şi relaţia interumană cu pacientul şi doreşte să impună un alt tip de comportament medical.

Centrul medical Nova Vita şi-a început activitatea în anul 2008, numărându-se printre cele mai mari spitale private din România. De la înfiinţare, la Centrul Medi-cal Nova Vita s-au născut peste 1.500 de bebeluşi. Au beneficiat de consultaţii medicale peste 40.000

de pacienţi şi 15.000 dintre aceştia au fost spitalizaţi.

Această recunoaştere care atri-buie primului spital din Tîrgu-Mureş, calificativul de ,,spital acreditat“, este o provocare continuă pentru colectivul spitalului Nova Vita, dar sper să fie percepută şi ca o recunoaştere a faptului că mediul privat din domeniul medical este un spaţiu care răspunde cerinţelor pacientului şi poate asigura un su-port de dezvoltare şi susţinere a sistemului medical românesc.

Dr. Dragoş Popa, director medical

BC Mureș intră în semifinalăDupă două meciuri în care

au câştigat, în a treia dispută din cadrul seriei sferturilor de finală a Ligii Naţionale de Baschet Mas-culin, în Arena de Baschet din Bucureşti, formaţia locală CSM a învins cu scorul de 84-80 formaţia BC Mureş Tîrgu-Mureş. Partida a avut două reprize diametral opuse. Prima, în care bucureştenii au do-minat şi, în special prin evoluţia lui Morris, autor a 19 puncte în prima parte, s-a desprins la 15 puncte. Mureşenii au fost din nou defici-

tari în apărare, în special în sfertul secund, când shoterii echipei bucu-reştene au punctat foarte mult din afara semicercului de trei puncte.

Al patrulea meci s-a disputat duminică, de la ora 18, în aceeaşi sală, când BC Mureş a câştigat la muchie, cu scorul de 105 la 96. Adversara învingătoarei, conform aşteptărilor, va fi Gaz Metan Me-diaş, care a câştigat şi al treilea joc împotriva celor de la SCM U Craiova, scor 86-75.

Cristina VANCEA

SIGHIŞOARA 08

,,Locul deşeurilor nu este în casă!”

Municipiul Sighişoara în partene-riat cu Asociația Română pentru Reci-clare RoRec, va organiza sâmbătă, 27 aprilie 2013, Campania de Mediu Mini colectare deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) “Locul deşeurilor nu este în casă!” Această acțiune de colectare face parte dintr-o amplă campanie de mediu derulată de Asociația RoRec la nivel național, în parteneriat cu primăriile locale şi în conformitate cu Normele Europene şi legislația în vigoare (OUG 78/2000, Legea 426/2001, OUG 61/2006, Direc-tiva 2002/96/CE, HG 448/2005 si OM 1225/2005).

Pe lângă obligațiile legale care îi revin, municipalitatea face acest efort pentru protecția locuitorilor Sighişoa-rei, DEEE având nocivitatea de 10 ori mai mare decât cea a deşeurilor mena-jere întrucât au în structura lor com-ponente non biodegradabile, ce conțin substanțe nocive. Această nocivitate le dă un potențial toxic pentru mediu

cât şi pentru om (pot cauza alergii, sterilitate, boli de inimă, sau cancer), de aceea a păstra DEEE în casă sau a le arunca la gunoi, alături de deşeurile menajere, este o greşeală, ele trebuie duse la centrele de colectare pentru a fi reciclate.

Acest proiect vine în sprijinul sighişorenilor prin: - amplasarea a patru puncte provizorii de colectare a deşeurilor de echipamente electri-ce şi electronice: Gimnaziul de Stat “Zaharia Boiu” – pentru zona Mihai Viteazul - cartierul Târnava 2; Gim-naziul de Stat “Aurel Mosora” – pen-tru zona centrală; Gimnaziul de Stat “Victor Jinga”– pentru cartierul Cor-neşti; - Gimnaziul de Stat “Octavian Goga” – pentru cartierul Ana Ipătescu.

Municipalitatea îndeamnă sighi-şorenii să participe în număr mare la această campanie de de mediu, mizând pe contribuția voluntarilor şi presei care, în edițiile anterioare au avut un rol important la succesul proiectului.

MUNICIPIUL SIGHIŞOARAD I S P O Z I Ţ I A NR. 402

din 16 aprilie 2013privind convocarea Consiliului local în şedinţă ordinară

În temeiul prevederilor art. 39, alin.1, 3 şi 6, art. 63, alin. 1, lit. „b” şi alin. 3, coroborat cu prevederile art. 68, alin. 1, art. 115, alin. 1, lit. „a” din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, repu-blicată şi actualizată;

D I S P U N E :Art. 1. Se convoacă Consiliul

local Sighişoara în şedință ordina-ră pentru ziua de 25 aprilie 2013, ora 12,00, în sala de şedințe, cu ur-mătoarea:

ORDINE DE ZI:Petiția nr. 20/CL/25.03.2013,

prin care SC De Gize SRL solicită cuprinderea unității şcolare GPN Sophies Kindergarden în rețeaua şcolară a municipiului Sighişoara şi informarea cu privire la aceasta solicitare

Petiția nr. 21/CL/26.03.2013, prin care d-na Szasz Edith solicită explicații referitor la facturile de energie termică şi apă caldă mena-jeră pe lunile ianuarie şi februarie 2013

Petiția nr. 22/CL/27.03.2013, prin care Asociația Centrul Edu-cațional Interetnic pentru Tineret solicită Municipiului Sighişoara să fie co-organizatorul Festivalului Intercultural ProEtnica 2013

Petiția nr. 23/CL/10.04.2013, prin care SC Schuster Ecosal SRL

solicită aprobarea cumpărării di-recte a unui teren

Petiția nr. 24/CL/15.04.2013, prin care Asociația literară ,,Crene-luri sighişorene,, solicită sprijin fi-nanciar pentru editarea numărului 2 al revistei ,,CRENELURI SIGHI-ŞORENE,,

Plângere prealabilă formulată de domnul consilier local Ferenț Tiberiu împotriva Hotărârii Consi-liului local nr. 28/28.02.2013

Informare cu privire la solici-tarea SC ECO-SAL SA Mediaş de a depozita deşeuri menajere în De-pozitul de deşeuri al Municipiului Sighişoara

Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SC ATT SA Sighişoara pe anul 2013

Proiect de hotărâre privind aprobarea execuției bugetului lo-cal pe secțiunea de funcționare şi secțiunea de dezvoltare, pentru trimestrul I al anului 2013

Proiect de hotărâre privind aprobarea aderării comunelor Bi-chiş, Saschiz şi Ațintiş la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ,, AQUA INVEST MUREŞ ,,

Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local nr. 171/30.09.2010

Proiect de hotărâre privind în-

chirierea unor terenuri şi preluarea unui contract de închiriere

Proiect de hotărâre privind re-partizarea în regim de închiriere a unor apartamente din blocurile construite prin Agenția Națională pentru Locuințe

Proiect de hotărâre privind avizarea vânzării unei locuințe de către SC ATT SA Sighişoara

Proiect de hotărâre privind cu-prinderea unor bunuri imobile şi mijloace fixe în domeniul public al municipiului

Proiect de hotărâre privind prelungirea unor contracte de în-chiriere

Art. 2. Prin grija secretaru-lui municipiului Sighişoara, pre-zenta dispoziție va fi comunicată, în termenul prevăzut de lege, pri-marului municipiului şi Instituției Prefectului –Județul Mureş şi se va aduce la cunoştință publică prin publicare pe pagina de internet la adresa WWW.sighisoara.org.ro,CONSILIUL LOCAL,Şedințe, 2013.

P R I M A R,Ioan Dorin Dăneşan

Avizat:Secretarul municipiului,

Mesaj de condoleanţe,Cu imens regret şi cu adâncă durere

în suflet, exprim pe această cale în nu-mele meu personal, al Consiliului Lo-cal, al comunității sighişorene regretul pentru trecerea în neființă a celui care a profesorul, omul de cultură, Cetățeanul de onoare Hermann Baier.

Condoleanţe familiei!PRIMAR,

Ioan Dorin DĂNEŞAN

Sărbătorirea Zilei Forţelor Terestre

În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi „Zilei Forţelor Terestre - Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”, Batalionul 72 Apărare CBRN „NEG-RU VODĂ”, va organiza, marţi 23 aprilie 2013 la ora 11.00 o ceremonie militară şi religioasă în Cimitirul Eroilor din municipiul Sighişoara.

Programul va cuprinde: primirea invitaţilor, intonarea Imnului de Stat, oficierea ser-viciului religios, alocuţiuni pe tema semnificaţiei evenimentului şi depunere de coroane.

Comandantul U.M.01752 SIGHIŞOARA, Col. Viorel BĂLĂCEANU

SC. ATLANTIC HOTEL RESTAURANT SRL. Târgu-Mureş, Str. Libertății Nr. 17Reg. Com.: J26/704/2002 CUI: RO14877503Capital social: 1500 lei

ANUNŢ PUBLICDe solicitare Autorizaţie de mediu

SC ATLANTIC HOTEL RESTAURANT SRL cu sediul în loc Târgu Mureş, Str. Libertății Nr. 17,anunță depunerea documentației la agenția de Protecție a Mediului Mureş întocmită conform ORD.1798/ 2007 al MDD, în vederea obține-rii Autorizației de mediu pentru obiectivul „Pensiunea şi restaurant”, din Târgu Mureş, Str. Libertății Nr. 17.

Orice informații, sugestii şi contestații privind impactul asupra mediului se pot obține la sediul APM MUREŞ Str. Podeni nr.10, tel.0265-314984, 0265-314987, fax 0265-314985, în termen de 10 zile de la publicare.

AdministratorFazakas Robert

Punc

tul p

e i Chirii la locuinţe ANL. În şedinţa Consili-ului Local Luduş, consilierii au aprobat proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Cristian Moldo-van în baza referatului întocmit de Anca Bun-gardi de la Compartimentul „Domeniu Public” al Primăriei Luduş. Noul cuantum al chiriei locuinţelor din blocul ANL, pentru chiriaşii care au împlinit vârsta de 35 de ani, este de 5,09 lei/mp. construit/lună.

Tarife noi. SC ROSAL GRUP SA – Punctul de lucru Luduş a solicitat Primăriei oraşului Luduş majorarea tarifelor de salubritate pe raza oraşului, cu indicele lunar al preţurilor de consum din anul 2012, care este de 4,96%. După ce consilierii Cor-nel Boitoş, Tănasie Bologa, Enyedi Mihai, Ioan Bungardi şi Liviu Botezan şi-au exprimat opiniile în legătură cu tarifele practicate şi prestaţia firmei de salubritate, noile tarife au fost aprobate şi au in-trat în vigoare de la data de 1 martie 2013.

Scutiri de plată. Referatul de specialitate nr. 18347 din martie 2013 al Biroului Impozite şi Taxe Locale al Primăriei Luduş, întocmit de Dan-iel Şofron, director APL şi ADP şi Denis Bordan, şef-birou în legătură cu procedura de acordare a scutirilor la plata majorărilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale restante înregistrate de către contribuabilii persoane fizice la data de 31 decem-brie 2012 şi criteriile de aplicare au fost aprobate în unanimitate de CL. Criteriile de acordare a înlesn-irilor la plată prevăd ca solicitanţii să nu deţină în proprietate mijloace de transport şi terenuri agri-cole în suprafaţă mai mare de 1 hectar, iar venitu-rile lunare, pe membru de familie să fie mai mici decât salariul minim brut pe ţară, ori veniturile să constea în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.

Spectacol. Primăria, Consiliul Local şi Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş organizează în ziua de 23 aprilie, ora 15 un concert „Hristos a înviat”. În distribuţie Mariana Anghel, Ionuţ Fulea şi actorul Dorel Vişan. Acompaniază grupul cameral „Cantores” dirijat de prof. Petrişor Varga. Intrarea este liberă.

Nume nou pentru un vechi renume

Începând cu data de 1 martie 2013, numele celei mai importan-te unităţi economice din Luduş s-a schimbat în „TEREOS ROMÂNIA ZAHĂRUL LUDUŞ”. Cu aceeaşi dată, în funcţia de director general a fost numit inginerul Ioan Arme-nean care are o vechime de 39 de ani în fabrică şi 29 de ani în funcţia de director general. Revenit în ţară de la sediul central din Saint Quentin din departamentul SOMME, provincia istorică Picardia, directorul general ne-a prezentat amănunte despre noul acţionariat.

GRUP COOPERATIST MONDIAL

Fabrica de Zahăr din Luduş face parte din grupul Tereos France care are ca acţionari 12.000 de cultivatori de sfeclă de zahăr din Franţa. Fabri-cile din „imperiul” TEREOS are ca limite geografice extreme Brazilia şi insula Reunion, un departament de peste mări a Franţei, care face parte din arhipelagul Insulelor Mascarene din Oceanul Indian. Între aceste ex-treme se regăsesc fabricile din Spania,

Cehia, Franţa, România şi în curând din China şi Australia. În cele 40 de unităţi economice, din care 17 sunt fabrici de zahăr, grupul TEREOS produce zahăr, alcool rafinat pentru consum uman, alcool ca biocarbu-rant, amidon sub mai multe forme, glucoză şi mai nou, betaină, un pro-dus folosit la furajarea animalelor.

Fabrica din Luduş este cuprin-să într-un program de investiţii care

vizează nu doar creşterea performan-ţelor economice, dar şi creditarea producătorilor cu 50 % din valoarea contractelor şi asigurarea inputurilor necesare fermierilor.

Pe de altă parte, conform Legii sponsorizării, Fabrica asigură sprijin financiar activităţilor culturale, spor-tive şi umanitare. Un prim exemplu este donaţia făcută Casei de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” pentru achizi-ţionarea unui pian de concert. Despre inaugurarea acestui valoros instru-ment muzical în cadrul unui concert, săptămâna viitoare.

Ioan A. BORGOVAN

Începe anotimpul asfaltărilorDupă o iarnă

lungă şi capricioasă cu o alternanţă frecventă a cifrelor de îngheţ-dezgheţ, străzile din Luduş, mare parte din ele, se prezintă într-un mod care îi exasperează pe participanţii la traficul rutier.

Administratorul public al oraşului Luduş, Sorinel Tripon spune că Primăria a avut în vedere încă de anul trecut un proi-ect pentru reabilitarea unor străzi din oraş. Licitaţia a cuprins străzile Primăverii, Piaţa Unirii, legătura dintre strada Gării şi strada N. Grigorescu şi între aceasta şi strada Dr. Şepşi Lajos, strada Policlinicii, precum şi aleile dintre blocuri.

1 MAI, O STRADĂ REPARATĂ POLITIC

O surpriză neplăcută este degradarea străzii 1 Mai, în-tre cartierul Dacia şi intersecţia cu str. Trandafirilor, o arteră importantă care a fost asfaltată în grabă cu ocazia vizitei la Luduş a preşedintelui Traian Băsescu în anul 2009.

Reparaţii se vor face şi pe străzile Avram Iancu şi Turzii, alte două străzi cuprinse în licitaţia amintită.

Ca o consecinţă a creşterii parcului auto, Primăria amenajează în acest an câteva parcări: în zona CEC, pe străzile Brânduşei şi Liliacului lângă magazinul chinezesc şi pe str. Garofiţei unde se amenajează parcarea mare. Sorinel Tripon spune că „La sfârşitul anului sper ca străzile să fie întreţinute în condiţii optime, iar străzile care nu sunt asfaltate să le pietruim”.

Ioan A. BORGOVAN

LUDUŞ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Donatorul Ioan Armenean şi donaţia sa

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă examen pentru promovarea în funcţie publică de

conducere vacantă de Şef-Birou.LOCUL DE DESFĂŞURARE: PRIMĂRIA ORAŞ LUDUŞ,

jud. MUREŞ, Sala de şedinţă a Consiliului Local Luduş DATA:- proba scrisă 22 mai,2013, ora 10,00- interviul: 24 mai 2013,ora 11,00CONDIŢII DE PARTICIPARE LA CONCURS:- studii de specialitate: studii superioare de lungă durată absol-

vite cu diploma de licenţă în domeniul juridic- studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administra-

ţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exerci-tării funcţiei publice de conducere ;

- Vechime în specialitatea studiilor minim 2 ani- cunoştinţe de operare pe calculator P.C. –mediu Data până la care se pot depune dosarele: 20 zile de la data pu-

blicăriiAlte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a

concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele so-licitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

REGHIN 10

14 pictori români şi-au dat întâl-nire la Lăpuşna, într-o Tabără Naţională de Creaţie. Începând de sâmbătă 20 aprilie, timp de 8 zile, artiştii vor picta peisajul din zonă, tabăra fiind deschisă şi publicului.

Astfel, toţi mureşenii iubitori de natură şi artă vor avea acces la proce-sul creaţiei, vor putea admira lucrările şi chiar vor avea posibilitatea de a sta

la un pahar de vorbă cu pictorii. Aceştia sunt cazaţi în vechea

tabără de elevi care a fost renovată şi amenajată recent, pentru a putea găzdui astfel de evenimente.

Tabăra este organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş, iar participanţii sunt îndrumaţi de pictorul şi muzeograful Vasile Mureşan.

La finalul celor 8 zile, lucrările rezultate vor fi expuse spre a fi ad-mirate şi chiar cumpărate de doritori, vernisajul urmând să aibă loc vineri, 26 aprilie de la ora 11.

Costurile pe care le implică toate activităţile artiştilor vor fi decontate cu sprijinul Clubului Rotary Reghin şi al Primăriei comunei Ibăneşti.

Emeşe ARDELEAN

Mare șahist, la doar 9 aniMihnea Ionuţ Ognean. Acesta este

numele unui copil din Reghin care a fost pe buzele multor reghineni zilele tre-cute. Băiatul a participat la Campionatul Naţional Individual de Şah pentru Copii şi Juniori care s-a desfăşurat săptămâna trecută la Căciulata.

Şahistul reghinean, deşi are doar 9 ani, a devenit vicecampion naţional la categoria 10 ani şi s-a calificat astfel la Campionatul Mondial de juniori.

Copilul a adus de la Căciulata trei premii, iar acum se pregăteşte intens, câte 4 ore pe zi, pentru Campionatul Mondial Şcolar din Grecia care se va desfăşura la în-ceputul lunii viitoare.

Mihnea Ionuţ Ognean este legitimat

la CSS Tîrgu-Mureş fiind antrenat de Baratoşi Iosif Gavril.

La concursul de la Căciulata băiatul a acumulat un total de 7,5 puncte în 9 partide jucate în sistem elveţian.

Emeşe ARDELEAN

Expoziţie de Paști Biblioteca Municipală ,,Petru Ma-

ior” din Reghin va găzdui în perioada sărbătorilor pascale o expoziţie de pictură realizată de copii. Aproximativ 20 de ele-vi din şcolile gimnaziale s-au întrecut în cadrul unui concurs de creaţie: poezie şi desen.

Imediat după Paşte cele mai reuşite creaţii ale copiilor vor fi selectate şi pre-miate in cadrul unei festivităţii. Elevii vor primi diplome şi cadouri, iar expoziţia cu lucrările lor va fi deschisă până în 22 mai.

Emeşe ARDELEAN

Mulţi șomeri, ofertă mică

Câteva sute de persoane, aflate în căutarea unui loc de muncă, s-au prezentat vineri dimi-neaţă la Bursa generală a locurilor de muncă organizată la sediul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din strada Republicii.

Oamenii au fost nevoiţi să-şi ,,împartă” cele 40 de posturi oferite de 3 agenţi econo-mici din oraş. În marea lor majoritate persoane trecute de prima tinereţe, cei prezenţi au stat de vorbă cu fiecare angajator, unii arătându-şi dis-ponibilitatea chiar de a se recalifica la nevoie, pentru a putea beneficia de un salariu decent.

Se pare ca deşi statisticile arată existenţa a circa 2.500 de şomeri în zona Reghin, numă-rul celor care îşi caută de lucru este mult mai mare.

Cât despre ofertă, ea a fost insuficientă de această dată, la târgul de joburi. Angajato-rii au scos la bătaie posturi în domenii pre-cum finanţe, silvicultură, industrie, mecanică şi comerț. Absolvenţii cu studii superioare au avut de ales între doar 5 locuri de muncă, în principal pentru ingineri cu diferite specializări. Cu toate acestea, până la ora 11, au fost pro-gramaţi circa 100 de oameni pentru interviuri.

Emeşe ARDELEAN

Zeci de picturi vor fi expuse vineri, 26 aprilie de la ora 11, la Castelul Lăpuşna

Tabără Naţională de Creaţie, la Lăpușna

www.anaf.ro

Data: 18.04.2013

Comunicat de presăModificări aduse Legii nr. 241/2005

privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, aduce la cunoştinţa contribuabililor,faptul că, prin Legea nr. 50/2013 publicată în M.O. al României nr. 146/19.03.2013, care a intrat în vigoare începând cu data de 22 martie 2013, au fost aduse o serie de modificări Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Potrivit noilor reglementări, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control.

De asemenea, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie.

Totodată, împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Faptele săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, printre care amintim: (ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate), constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.

Potrivit noilor prevederi, dacă prin faptele prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar în cazul producerii unui prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

Director executiv,Dénes Irén

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş

Str. Gheorghe Doja nr. 1-3Târgu Mureş, MureşTel : 0265 267 870Fax : 0265 261 093

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Conform bilanţului pe anul trecut publicat de Judecătoria din Tîrnăveni, la data de 1 ianuarie 2012 pe rolul Judecătoriei Târnă-veni se aflau 657 cauze, dintre care 612 de cauze civile şi 45 de cauze penale. La aceeaşi dată în 133 de dosare judecata era suspendată.

În anul 2012 s-au înregistrat 2.038 cauze, din care 1882 cauze civile şi 156 cauze penale. Dintre acestea, 250 cauze erau cu minori şi de dreptul familiei şi 108 litigii cu profesionişti.

Faţă de anul 2011 numărul cauzelor intrate a scăzut cu 223 de cauze, respectiv cu 9,86 %.

În anul 2012, volumul total de activitate al instanţei a fost de 2695 cauze, 2494 cauze în materie civilă şi 201 în materie penală.

NEPĂSARE?

Judecătoria din Târnăveni se plânge de colaborarea deficitară cu Primăriile din comunele arondate. În bilanţul activităţii Judecătoriei din Târnăveni pe anul 2012 se pre-cizează că există numeroase situaţii

în care se revine în mod repetat cu adrese pentru efectuarea anchetelor psihosociale sau obţinerea de înscri-suri şi relaţii, îndeosebi în procesele de fond funciar, fapt ce a determi-nat aplicarea de amenzi judiciare în cazul unor primari. Singura excep-ţie o face Primăria din Tîrnăveni care prin serviciile sale răspunde cu promptitudine solicitărilor din do-sare. Judecătoria din Tîrnăveni are arondate pe lângă municipiul Tîrnă-veni, comunele Adămuş, Băgaciu, Găneşti, Mica, Bahnea, Suplac, Coroisînmărtin, Zagăr şi Cucerdea.

PERSONAL INSUFICIENT

Dintre vulnerabilităţile identifi-cate în cursul anului 2012 se remar-că insuficienţa personalului atât la judecători, cât şi la grefieri, astfel în-cât conducerea instanţei îşi propune şi pe viitor să facă demersuri pentru asigurarea numărului optim de per-sonal, în vederea evitării supraîn-cărcării completelor de judecată, cu repercusiuni directe asupra duratei şi calităţii actului de justiţie.

Judecătoria Tîrnăveni se mai

confruntă cu o problemă în ceea ce priveşte personalul, şi anume lip-sa unui specialist informatician în cadrul instanţei pentru remedierea promptă a neregulilor ce apar ine-rent în funcţionarea programului ECRIS. Judecătoria Tîrnăveni este, de asemenea, singura instanţă de pe raza Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, care nu are în dotare un autotu-rism care să poată fi folosit pentru transportul dosarelor către celelalte instanţe, ridicarea consumabilelor necesare funcţionării instanţei, pre-darea şi preluarea corespondenţei speciale etc.

Chiar dacă problema desfiinţă-rii Judecătoriei la Tîrnăveni revine mereu, punerea în practică ar în-semna o lovitură grea pentru muni-cipiu, care ar fi privat de asemenea servicii. În viitor, Judecătoria îşi pro-pune înlăturarea percepţiei negative a societăţii civile faţă de activitatea instanţelor, ceea ce constituie unul dintre obiectivele prioritare, fiind absolut necesar şi ca magistraţii şi personalul auxiliar să respecte dis-poziţiile statutare, regulamentare şi normele codurilor deontologice.

Mircea BARBU

Judecătoria se zbate între nepăsare și lipsuri

TÂRNĂVENI11

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Conducerea instanţei îşi propune să facă demersuri pentru asigurarea numărului optim de personal

Activitatea judecătorească la Tîrnăveni are o îndelungată tradiţie începută în anul 1921, când, ca

urmare a înfăptuirii Reformei agrare şi ca necesitate a legiferării acesteia, s­a constituit Tribunalul Judeţean

Târnava Mică, ce a funcţionat până în anul 1968.

Judecătoria Tîrnăveni a fost înfiinţată în luna decembrie 1995, circumscripţia acesteia cu­prinzând, conform Hotărârii Guvernului nr.

337/1993, cu modificările şi completările ulterio­are, municipiul Târnăveni şi nouă comune şi anu­

me: Adămuş, Băgaciu, Găneşti, Mica, Bahnea, Suplac, Coroisînmărtin, Zagăr şi Cucerdea.

Datorită faptului că schema Judecătoriei Tîrnăveni prevede un număr redus de posturi de judecător, 4 posturi, din care sunt ocupate efec­tiv 3 posturi nu există la nivelul instanţei secţii,

magistraţii instanţei judecând în toate materiile prevăzute de lege în competenţa judecătorilor.

11 străzi urmează a fi reabilitate

În anul 2013 administraţia locală din municipiu şi-a propus realizarea mai multor lucrări de reparaţii pe domeniul public, pe străzi şi trotuare.

Pe această listă la capitolul reparaţii şi întreţineri se află străzile Zefirului, M. Eminescu şi Aleea Gării. Se vor repara aleile în cartierul Şoimilor-Piaţă, G.Enescu şi Aleea Gării.

Reparaţii ale trotuarului şi pavajului vor fi efectuate la Şcoala Gimnazială Traian, în Piaţa Primăriei, pe strada 1 Decemb-rie 1918 la complexul comercial,

iar trotuarul de pe strada Prefect Vasile Moldovan va fi asfaltat. În centru pe strada Republicii vor fi reparate scările, iar în întreţinere va intra strada Rândunelelor.

La capitolul reparaţii servicii publice sunt prevăzute în 2013 reparaţia acoperişului fostului internat al Colegiului Tehnic, amenajări şi dotări la cabinetul medical al Colegiului Tehnic şi la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 şi înlocuirea tâmplăriei fe-restrelor la Grădiniţele cu Program Prelungit Nr.2 şi Nr.4.

Mircea BARBU

Piaţa de animale…fără animalePiaţa Obor din Tîrnăveni

găzduieşte în fiecare zi de marţi a săptămânii piaţa de animale. Din păcate, animalele lipsesc din peisaj. Singurii comercianţi care animă piaţa mai sunt vânzătorii de cereale. Problema există din cauza unei perioade lungi în care comerţul cu porci a fost interzis în municipiu din cauza pestei porcine.

După ce s-a autorizat din nou activitatea, comerţul nu a mai fost reluat în piaţa Obor din mo-tive necunoscute, deşi autorităţile au permis acest lucru.

Următoarea perioadă în care se vor vinde animale, în speţă miei şi iezi va fi cu siguranţă în săptămâna de dinaintea Sfintelor sărbători de Paşti.

Mircea BARBU