ATRer

PSl OlOGl

Mielu Zlate

EUL

Sl~PERSONALITATEA

edi!iaa treia,adaugita

ATReI

Editori:MARIUS CHIVU

SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Coperta:DINU DUMBRAvICIAN

DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionalea RomanieiZLATE, MIELU

Enl ~ipersonalitatea/ Mielu Ziate.-Bucure~ti: EdituraTrei, 2002.

p.; cmISBN 973-8291-30-5

159.923

EdituraTrei, 2004

c.P. 27-40,Bucure~tiTel./Fax:+4012245526

e-mail:otlice@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

ISBN 973-8291-30-5

CUPRINS

Cuvantinainte 7Abordarea~iexplicareapersonalitiifii 111.Perspectivedeabordarea personalitiilii.Implicaliiteoretice~i

practice 132. Valenleleperspectiveisistemico-psihosocialein abordarea

personalitiitiielevilor 243. Modeleexplicativ-interpretativealecaracterului~irelevantalor

educalionalii 35

Modeleteoretice~imetodein investigareapersonalitiifii 471.Un modelsintetic-integratival personalitiilii 482.0 metodologiepentrudeterminareatipurilordepersonalitate. 653. Patruetapein evoluliaconcepliilordespreEU 844. Locul ~irolulEU-Iuiin structurapersonalitiilii:probleme

controversate 1035. C S E ("CinesuntEU?") - 0 probiidecercetare~icunoa~tere

a EUlui ~ipersonalitiitii 1216. Ipostazealeuneiprobedecercetare~icunoa~terea

personalitiilii..~ ' .. 146

Nivelurilepersonalitiifii 1571.Un procedeudeanaliziia comportamentuluiinterpersonal 1602. 0 nouiimetodiidediagnosticarea comportamentului

interpersonal 1783. PsihologiatranspersonaIii: analiziicriticii ., 206

Tendinfein cercetareapersonalitiifii 2211.De la topografiapersonalitiiliila personalitateaoptimalii. 2222. BIG-FIVE - 0tendin1iiaccentuat'iin cercetareapersonalitiilii2403. Psihologiapozitivii~iconceptiaei desprepersonalitate.... 256

5

I: II

J

CONTENTS

Foreword 7Theapprochingandtheexplanationof humanpersonality., 111. Severalapprochesto personality.Theoreticalandpractical

implications 132. Thesystematicandpsycho-socialapproachof thepupils'

personality 243. Explicative-interpretativemodelsof characterandtheir

llducntionalrelevance 35

11wllrt'rlcolllwdl'ls(/ndmethodsin theinvestigationof human11l'1',mlllll/ry, , , , , 47

I. All Il\t(j~rntlvllSYl\thcticnlModelof Personality 482. A Methodologyfor'theIdlmtil'lcntionof PersonalityTypes .. 653. FoUl'stagesin theEvolutionof theConceptionsabouttheSelf844. ThePlaceandtheRoleof theSell'ill theStructureof

Personality:controversialproblems 1035. WAI ("Who Am I?") - An InstrumentAppliedin theResearch

of theSelfandof Personality 1216. Facesof a samplefor researchandknowledgeof human

personality 146

Levelsof humanpersonality 1571. A Techniquefor theAnalysisof InterpersonalBehaviour 1602. A New Methodfor DiagnosingInterpersonalBehaviour. 1783. TranspersonalPsyhology:A CriticalAnalysis 206

Tendencesin theresearchof humanpersonality 2211. FromtheTopografyof thePersonalityto theOptimal

Personality 2222. BIG-FIVE - A DominantTendancein the

PersonalityResearch 2403. Positivepsychologyandit's conceptionaboutpersonality 256

CUVANTINAINTE

In anii '80 am scris ~ipublicatmai multe articole~istudiicircumscriseproblematiciipsihologiei personalWitii.De ce? fuprimul rand,pentrudi in aceaperioadapersonalitateanu numaica eramarginalizata~iignorata,dar chiar inabu~ita,terfelitii~ibatjocoritii.Nici nu eravoie sa se vorbeascadesprepsihologiapersonalitiiJii,ci, cel mult, desprepsihologiapersoanei.Amsimtit atuncinevoiade a readucein circuitul eereetariipsiholo-giee personalitatea,de a 0 repunein drepturile-i fire~ti.tn aldoilea rand, am scris mai mult desprepersonalitatedeoareceatunci,in anii '80, am descoperitpsihologiaumanista- orien-tareaparutii~idezvoltatain psihologia americana- carepla-seazain centrulpsihologiei, ca obiectde cercetareal ei, omuleoncret~iproblematica sa proprie,viatasa personala ~irelatio-nalapresaratacu nimicurile eotidienedar~icu marileei drame,ipostazeledevenirii~iautoconstructieiomului ~iexperienteisa-le, atitudineaactiVaa omului fata de propria'sa existenta.eualte cuvinte, Sineleindividuali unieat omului,dupa cum seexprima Rogers sau omul care trebuiesa devinaceeaceestecapabilsafie, dupareu~itaexpresiea lui Maslow. Psihologiaumanistaeufascinanteleei probleme,eu eentrareape "tavanelemai inaltealenaturiiumane"(creativitate,valorizare,autoreali-zare, responsabilitate,demnitate,alegerea~i creareade sine,maturizareapsihiea~isociala,siinatateapsihica),eu acerbeleeicontroverse,eu marile ei desehideri,dar ~i eu importanteleeilimite nu ma putealiisa indiferent.tn al treilea rand, am seris

7

maimultdesprepersonalitatedeoarecein toamnalui '82,ime-diatdupadesfiintareaInstitutuluidePsihologie,s-apuscumareacuitateproblema"salvarii"RevisteidePsihologie.Atunci,ungrupde psihologidin Bucure~ti,in fruntecu prof.dr. UrsulaSchiopu,la carecurands-auraliat~ipsihologidinCluj-Napoca~ila~i,i-aasumatgreauaindatoriredea facetotceesteome-ne~teposibilpentrua asiguraaparitiain continuarea RevisteidePsihologie.A fostextraordinardegreu.Upsafondurilor,aspatiuluiabsolutnecesar,amaterialelorceUfimua ti publicate(multoradintrecolegiinotriretragandu-li-sedreptuldea pu-blica),lipsainformatiilor,acartilori revistelori nuin ultimulrandlipsaexperienteiredaqionaleauconstituit,la unmomentdat,piediciaproapeinsurmontabile.Unui istorical psihologieinu-ivafi delocgreusafacaobservatiicriticecuprivirela cali-tateaunormateriale,laproportiadintrestudiileteoreticei celeaplicativ-experimentale,la frecventaaparitieiunornumedeau-torietc.Importantinsaestefaptulcarevistaacontinuatsaapa-ra,numardenumar,faranici0intrerupere,Acestaeracontextulin careangajareapersonalamaiintensaaunoradintrenoi ince-pandeuasigurareaportofoliului,continuandeuredactareaDoorstudiil;iiterminandeupregiitireafiediruinumarpentrupublicareemeonditiusinequa-nona supravictuiriirevistei.Fiind unuldintreel..licuref'iiceuupurtedinnucleulactivalrevisteiseintele-gedela sinedeceimplicureameapersonalUa fostmaiaccen-tuata,producliul;iliinliliciiu aeeloranifiindmaibogata,

Cuminsii revislcleillCIII'\'!1I11lpuhlicut,IaRevistadePsi/w-logieadaugandu-scl;iiRevis(/1dePed/l/(ogie, cruulimitatecati-raj,caadresabilitate(eleudt'esfllldu-s\'!lI11llipublicstrictdelimi-tat:speciali~tiin psihologicI?ipl~dllgO!,lic,sludcnli,ccrcetatoriicadredidactice),cumprocururea101' l:I'Ucxtl'cmdedificila,ma-terialelepublicatein elen-aupututIi t'CCllptulemJucumsoarficuvenit.latadeceacum,pestelilli, 11I-UIlIgflllditeureunireaipublicarealor intr-unvolumdesinestlilUtm'111' Ii in miisurasaIe repunain circuit.FaraindoialiielluslU:I,iIllultcdintrcaeestematerialearfi fastscrisecutotulaltl'cl,ul' n f'oslllctuulizuleutatin continutcat~iin privintabihliogl'llfid,A~lIcumsunt,ele1'0-prezinta0perioadiideaproape10anidindllstinullllclipl'Ofcsio-

8

nal-tiintificpecare0considerprotitabila;;ibenefica,celputinpentrumine,daeanu~ipentrupsihologiarpmaneasca.

tnprezentulvolumgrupamstudiile1ttrticolelepepatruca-pitole.toprimulcapitolreunim3studiiconsacrateperspective-lor de abordarea personalitaliii modelelorexplieativ-inter-pretativeale caraeterului,acestadin urmareprezentandunadintredimensiunileesentialealepersonalitatii.Capitolulaldoi-leareunete6studiidedicateunorcontribuJiiteoretieo-metodo-logiceInstudiulpersonalitaJii.toceldeal treileacapitolVOl' figrupate4 studiicentratepeinvestigareanivelelorfuneJionalealepersonalitaJU(nivelulinterpersonal~inivelultranspersonal).tnfine,capitolulalpatruleavacuprinde3 studiireferitoarelaten-dinJeleactualemanifestateInpsihologiapersonalitaIii,i anu-metendintapsihologieipersonalitatiideasedeplasadelastudiul"topografiei"personalitatiilastudiuleficienteiei,tendintaaces-teiadeapracticaunstudiusinteticalpersonalitatii,dintr-oper-spectivafactoriala,cunoscutsubdenumireade"Big-Five",pre-cum ~itendintapsihologieide a ahordaa~a-numita"perso-nalitatepozitiva".Am pastratstudiilein formainitiala a pu-blicariilor.Celecatevaretu~urisuntmaialesdeordinredactio-nal (sublinieri,corectaride erori tipograficeetc.).Cum dis-tributiastudiilorin volumnus-afacutdupacriteriulcronological aparitieilor,ci dupacelproblematic,ceremscuzecititoruluipentruunelerepetitiiinevitabile.

Speramcastudiilenoastresafieutilepentruinformareaunuipubliccititormailarg,cat~ipentrupregatireatinerilorspecia-li~ti(studenti~icercetatori)dindomeniultiintelorsocio-umane(psihologie,pedagogie,sociologie,asistentasoc~ala,psihopeda-gogiespecialaetc.).

Bucure~ti,26 ianuarie1997

I,

I

ABORDAREA ~I EXPLICAREAPERSONALIT ATn~

Psihologiapersonalitiitii,la fel caoricealtatiinta,inainte.dea prezentai avansain constructiicomplicatei tehniciste,trebuiesa-idescriepropriulsauobiect,adicasaprecizezecarei cumesteacesta,sa-iatribuiecaracteristicii calitati.Deiunasemeneademersparea fi relativsimplu,el se dovedeteinrealitateextremdedificil.latadece,psihologiapersonalitatiiarecursla folosireaunorunitaJitematicedescriptivea persona-litatii.Eaadescrispersonalitateain diferitecategoriidetermeni(triisaturi,factori,habitudini,motive,Eu, roluri,atitudini,con-structe).Fiecaredintreacetitermeniagenerat0 anumitateorieapersonalitalii.Depilda,descriereapersonalitatiiin termenidetrasaturia condusla elaborareateoriilortipologice,descriereaei in termenide factori,la aparitiateoriilorpsihometriceetc.Teoriilepersonalitatii,in functiede gradullordeapropiereiasemanare,s-aucorrlatintreelepermilandconstruireaunormo-deleexplicativ-interpretativealepersonalitalii'care,la randullor,aupermisconturareadiverselorperspectivemaigeneraIedeabordareapersonalitatii.

In acestprimcapitolnepropunemsaschilamcelepatruper-spectivedeabordareapersonalitatii(atomista,structurala,sis-temicii,psihosocialii),concomitentcurelevareaimplicatiilorlorteoretico-aplicative,maiintaiintr-uncadrugeneral,apoiin altulparticular,i anumein cel al abordariipersonalitatiielevilor.Dat fiind faptulcii dimensiuneacaracteriala,ca laturarelatio-nal-valoriciii deautoreglaj,esteesentialapentrupersonalitate,

11

deasemeneadatfiindfaptuldi tocmaieaa fostsubestimataindescriptiile~icercetarilepersonologilor,yomprezentacatevamodeleexplicativ-interpretativeale caracterului,staruindatiltasuprarelevanteilorteoretice,cat~iaplicative,maialesin planeducational.

1. Perspectivede abordarea personaliHitii.Implicatii teoretice~ipractice

In analiza~iinterpretareaconcretaauneirealitati,oricarear'fi ea(fizica,umana,socialaetc.),0 mareimportanta 0 arecon-ceptia,teoriadelacaresepome~te,careesteacceptata~itrans-pusain practicacercetariisauactiuniisociale.Aceastaafirmatieestecuatatmaiadevarataatuncidnd avemin vedere0realitate

atatde complexa~idinanlicacumestepersonalitateaumana.latadecenepropunemcain aceststudiusafacem0trecereinrevistaa principalelorperspectivedeabordarea personalitatii,staruindasupraimplicatiilorlor teoretice~ipractice.

In evolutiaideilor,conceptiilor~iteoriilorasuprapersona-litatii,patruperspectivesaumodalitatideabordareni separasefi conturatmaipregnantpanain momentuldefata.

Perspectivaat0mistabazata,pede0 part(1,pedescompu-nereapersonalitatiiin elementelesalecomponentein vedereastudieriilegitatilorlor de functionareiar, pe de altaparte,pedescoperireaelementuluiprimar,ultimsauconstituantuluifun-damentalal acesteia.Conceptiabehavioristaasuprapersonali-taliiumane,de~itindeaspresurprindereaomuluiintegral,in celedinurmarecurgeala studiereaunoradintrefunctiileparticularealeacestuia(gesturi,vorbire,obiceiuri),ajungandu-sein felulacestalapulverizareaunitatii~iintegralitatiipersonalitaliiintr-omultitudinedeelementesauparticonstituante.La fel,unele"ti-

13

pologii", mai alesceleconstitutionale,prin incercareadea iden-tifica doar un singur elementmorfologic, consideratca fiindesential,sarikeaui goleaupersonalitateaatatde bogatiai va-rietateacomponentelorsale,cat i de diversitatearelatiilor din-tre acestea.0asemeneamodalitatede abordarea personalitatiia fostpracticatanu doarpe la inceputurilepsihologieitiintifice,ci s-a continuatpanain zile1enoastre.Daca yom deschideunmanualoarecaredepsihologie,la capitolul"Personalitate"yomintiUnicatevainformatii introductivegenerale,apoi tratarease-paratai oarecumin sine a celor trei elementecomponentealepersonalitatii(temperament,aptitudini,caracter)."Analiza func-tionalaa diferite10relementeluateseparatda rezultatepozitivenumai atuncicandni Ie reprezentam(saudind Ie consideram)ca verigi intermediarealeunui fntregindivizibil" [1]. Din paca-te, tocmai acestlucru lipseteinterpretariiatomiste,ea rama-nandtributaradiviziunii excesivea elementelori separatismu-lui acestora.

Perspectiva structuralii pometenu de la parte,ci de laintreg,nu de la elementelecomponente,ci de la modullor deorganizare,aranjare,ierarhizarein cadrulsistemuluisau struc-turii globale. Psihologia configurationista(gestaltista)sau ceaorganismica,de exemplu,concepeaupersonalitateaca fiind 0structuraglobala,unitara,ce dispunede subsistemeintegrate,astfel incat ceeace se petreceintr-o partea structurii influen-teazaceeace se va petreceintr-o altapartea ei. Personalitateaesteinterpretatain termenidetrasaturisaude factori. Interesea-za insa nu trasaturilesaufactorii in sine, ci modullor de core-

lare. Din perspectivaacesteimodalitatiinterpretative,persona-litateadevine"un ansamblude trasaturi"sau0 "configurafiedetrasaturi".In acestsensestecelebradefinitiadatapersonalitatiide Guilford, sub influenta lui Prince (1924): "Personalitateaunui individ este0 conjiguraliespecificade trasaturi"[2].Uni-citateai originalitateapersonalitatiiprovin nu din natura,felul

1Mihai Go11l,Aurel Dic1l,IntroducereIn psihologie,Bucure~ti,Editura~tiinti-

fidiiI972,p. 235.J. P. Guilford, Personality,NewYork, Mc Graw-Hill,1959.

14

sau numiirul trasaturilor,ci din modul concret de organizare,structurarei interrelationarea acestora.Perspectivastructuralaasuprapersonalitiitiiestesuperioaracel.~iatomistedin eelputindouapunctede vedere:in primul rand,ea subliniazacaracterulunitar i global al personalitatiiapiirutca urmarea interactiuniipartilor sauelementelorsale componente;in al doilea rand,easugereazadinamicaacestuiintregtocmaidatoritamoduluicon-cret i diferit de structurarei evolutie in timp a elementelorcomponente.Kurt Lewin unul dintrepromotoriiAcesteiperspec-tive, desprindeaexistentaa trei stadii in evolutia structurilorpersonalitatii:stadiul structurilorprimare, globale, putin dife-rentiatei slab saturatein conexiuniinterne;stadiul structurilorsemidezvoltate,caracterizateprin constituireai diferentiereaunor sistemede legaturinoi, prin diversificareafunctionala ininteriorulstructurilorinitiale,prin cretereacoeficientuluide in-terdependentacorelativa;stadiulstructurilordezvoltate,maturi-zatein careaparclar delimitatei individualizatediferitetipuride structurii maximalamplificateconexiunile de tip reglatordintreele [3].

Dei pareparadoxal,perspectivastructuralade interpretarea personalitatiise intalnetecu ceaatomistai chiar tindesa seconfundela un momentdatcu ea.Faptul acestaaparede indatace cercetatoriisunt interesatinu atatde stabilirea corelatiilordintretrasaturilei factorii de personalitate,ci de descoperireai inventariereacatmai multoradintreei. Pana in momentuldefata au fost descoperitinu numai foartemulti factori de perso-nalitate,ci i extremde diveri,de variatide la un autorla altul.

French (1953),an~izand109lucrari publicatepe aceastatema,a identificat400factoridiferiti depersonalitate,carear puteafiredui la 200,dacai-am regrupadupadenumirile lor sinonime.Guilford (1959) a enumerat55 factori principali, fara a-i maisocotipe cei caresereferala aptitudini.Cattell (1957)amentio-nat 100 factori de personalitate,stabiliti cu certitudine[4]. 0

3 Kurt Lewin, Principlesof Topologicalpsychology,New York, Mc. Graw-Hill,1936,p. 190.

4 Vezi: Richard Meili' La structurede la personnalite, in: Paul Fraisse, JeanPiaget,Traitedepsychologieexperimentale,Paris,P.D.F. 1963,vol. V, p. 185.

15

111 ...1.1

i,1

.11"r.'I

1I1II1"

asemeneamultitudine;;i diversitatede factori, insuficientcore-lati ;;i ierarhizati,ar puteaducemai mult la subminareaunitatiipersonalitatii,dedit la constituirea;;i inchegareaei. In sfarit,nu putemtrecepestefaptul ca perspectivastructurala se COll-centreazaaproapein exclusivitatepe studiereainterioritii{iiper-sonalitatii pe structurilei conditiile sale psihologice interne,pierzanddin vederesauneglijandfactoriicareconcurala forma-rea ei. Chiar dacaprintre"factorii de personalitate"unii autoriintroduci factoriidemediu,importantai semnificatiaacestoraestemult diminuata:"experientai mediul cultural nu impru-muta decatinveliul exterior" - scria Richard Meili [5]. Deasemenea,valoareafactorilordemediuesteparticularizatadoarla anumitedomeniiale vietii psihice (Cattell - la sentimente;Guilford - la trebuinte).Se explica astfel structurapersona-litatii, dar nu i genezaei.

Perspectiva sistemidi, introdusain psihologieca urmareaaparitieii dezvoltariiciberneticii,pornetede la interpretareapersonalitatiica un sistem,ca un ansamblude elementeaflateintr-o interaqiuneordonatai deci nomntamplatoare.Dei s-arpiirea,cel putin la primavedere,di nouaperspectivaesteaproa-pe identicacu ceadinaintesau chiar cu cea atomista,lucrurilenu stau deloc aa.Punctul de plecaresauprincipalul caclrudereferintain analizasistemidi trebuiesa-l constituiesistemul,cutoaterelatiile, interactiunilei interconditionarilesale, deci cuparticularitatilei legitatilesale ireductibile.Practic, nu putemvorbi de elementein sine, deoarececeeace intr-un contextesteelement,in alt contextdevinesistem.~i,mai departe:deoareceelementeleseunescintreele formandsubsisteme,adicaansam-

bluri ce displill de legaturi interne trainice.Elementul devineimportantpentrusistemnumai in relatia,in legaturasa cu alteelementesaunumai in masurain care la randul lui esteinter-

pretatca sistem,deci ca ansamblulaltor interactiunii interde-pendente.Aadar,elementulnu esteeliminatdin analizatiin-tifica, ci i se acordaun sensrelativ, el fiind "cevace se afla inrelatiede apartenentasau incluziune fatade altceva,nemaide-

5 RichardMeili, op.cit.,p. 195.

16

semnandcevaultim, indivizibil, aacum se considerain caclrulmetodologieiasociationist-atomiste"[6]. Din perspectivasiste-micii, personalitateaapareca fiind unitateaintegrativasupe-rioara care serveteclreptcadru de referintapentru studiul iinterpretareadiferitelordimensiuniale sistemuluipsihic,ca fiindun sistemsupraordonatce nu se poatereducei nici confundacu diferitele procesei funqii psihice, ce nu poate fi alipitastructurilorbiologicesaupsihocomportanlentalenrimare,in sfar-it, ca un sistemdinamichipercomplexce presupuneorganizareierarhicaplurinivelara,independentarelativafatadeelementelecomponenteetc. [7]. Din momentce orice sistem dispunedeintrari-stari-ie.jiri,inseanmaca acesteavor fi intalnitei la ni-velul personalitatii.De altfel, ele au ;;i fost studiatedediferitelecoli psihologice.Introspeqia i, intr-o oarecaremasura,psiha-'naliza s-au concentratasuprainvestigiirii starilor personalitatii,in timp ce behaviorismula absolutizatin cercetarilesalaintrari-Ie i ieirile,neglijandaproapetotalinterioritateapsihicaa omu-lui, adicatocmaipersonalitateasa. Problemacarese puneesteinsa nu aceeaa studieriimai mult saumai putin izolatea aces-tora,ci tocmaiin interaqiunealor. "Ne apareevidentcaun stu-diu complettrebuiesa tina seamade toatecele trei marimi ca-racteristice"- scriauC. Balaceanui EdmondNicolau [8]. Unasemeneastudiuesteinsa dificil derealizat.Chiar cei doi autori

citati, dupace fac aceastadeclaratiede principiu recurg la un

studiu atomistal diferitelor elementecomponent~.ale persona-litatii (perceptie,atentie,memorie, invatare,motivatie, limbajetc.). Se creioneaza,astfel,0 viziune sistemicaasupraelemen-telor personalitatii,lllui asuprapersonalitatiioa atare.Totui,prin accentulpus pe relatia dintrecele trei categoriide marimi(de intrare,de stare,de ieire), perspectivasistemicasubliniazai mai mult caracterulsintetic, unitar i integratoral persona-litatii. Totodata,ea realizeaza0 mai mare deschiderespre in-fluenteleexterioarecare,0 datapreluatei interiorizate,devin

6 Mihai Golu, Aurel Dicu, op.cit., p. 77.7 Idem,pp.99,235,238.

8 C. Biiliiceanu,Ed. Nicolau,Personalitateaumana- 0 interpretarecibernetica,Iai, Junimea,1972,p.5.

17

:11111

structuriinternedepersonalitatei influenteazadirectcompor-tamentulomului.Perspectivasistemiciiare,pentruinterpretareapersonalitatii,0maresenmificatiemetodologicii,eaorientandighidanddirectiai sensuldemersurilorinvestigative.Datfiindinsafaptulcaserealizeazala niveluridegeneralitatemultpreainalte,pierdeadeseoridinvedereelementelei contextelecon-crete,situationalealeexistenteipersonalitatii,golind-oastfeldecontinut.

Perspectivapsihosocialaesteorientataspresurprindereapersonalitatiiconcrete,aacumsemanifestaeain situatiileiconjuncturilesocialeparticulare,in sistemulinterrelatiilori alpsihologieicolective,in functiede atributelepsihosocialealeomului,adicadestatutelei rolurilesale,denivelurilesaledeaspiratiei ateptare,destructuraatitudinilori opiniilorsale.Ea seconcentreazaasupraanalizei,interpretariii explicariiadouaaspecte:pc de0 parte,asuprafeluluicumpersonalitateaumana,aacums-aconstituitealaunmomentdat,seraportea-za i se relationeazacu 0 altapersonalitate;pe de altaparte,asupramoduluicum,tocmaiin urmaunciasemeneainterrela-tionari,personalitateaseformeazapcsineinsai.Omul,cafiintasocialaprinexcelenta,nupoateexistadecatin cadrulrelatiilorsociale,iaransanlblulacestorrelatiisocialeaacuma fostpre-luat,interiorizati sedimentatdecatrefiecareindividin parte,constituieinsai"esentapersonalitatii".Evident,esteyorbadetoatetipurilederelatiiin careesteimplicatindividul,adicaatatdecelemacrosociale(economice,politice,juridice,morale,reli-gioaseetc.),cati decelemicrosociale(familiale,colare,pro-fesionale,stradaleetc.).Calitateapersonalitatiidepindedecali-tatearelaliilor sociale;ca urnlare,dacii dorim sa formampersonalitatea,mai intaitrebuiesa construimi sa amenajamcorespunzatorrelatiilesocialedinmediulin careacestaii des-faoaraactivitatea.

Omulnutraieteintr-unvacuumsocial,el seimplicadirectin multitudineai varietatearelatiilorsocialeconcretepecareIe gasetesaupecareIe creeaza.Aa incat,dacaintentionamsastudiempersonalitateaconcretaaomului,estenecesarsatimcumseraporteazaealaaltii,ceanumepreiasaurespinge,care

18

esteinfluentarelatiilorsocialeinteriorizateasupracomporta-mentuluiactualalomului.A. Kardinervorbeadeexistentaunei"personalitatidebaza"inteleasaca 0 c

Sedesprindedincelemaidesuscaperspectivapsihosocialapresupune0triplainterpretareapersonalitalii:situalionala,rela-lionala,grupala.A interpretapersonalitateasitualionalinseanmaa 0 raportapermanentla situaliain careseafla,pecare0 pro-duce,alecareiinfluenleIegenereaza,darIei suporta,inseam-naa considerapersonalitateacaprodusal imprejurarilor,al si-tualiilorsociale,dari castapfmaa imprejurarilor,capabiladecunoatere,dirijarei depairea lor.A interpretapersonalitatearelalionalinseanmaa 0 "scoate"din granilelei limitelesalepropriii a0 punein falaalteipersoanepentrua vedeacumseacomodeazacuaceasta,cumcoopereazacuea,inseanmaacon-frunta0persoanacu0altapersoana.In sfarit,a interpretaper-sonalitateagrupalinseanmaa larginumarulpersoanelorcucareaceastavinein contact,a 0 raportala psihologiade grup,lascopurilei activitalilecomunealegrupului,a 0 face"partaa"la vialadegrup,a consideragrupulnudoarcaunsimplucon-textin careindividulexistai activeaza,ci caun veritabilin-strumentdeformarea personalitalii.

latadecicaviziuneapsihosociala,faraa fi lipsitadeunelelimite,concretizateindeosebiin tendinlade a dizolvauneoripersoanain roluri,de a 0 "pierde"in multitudineadiferitelorsitualiisociale,deadeveniunfelde"marioneta"a imprejurari-lor, contribuietotuila inlelegereamultmainuanlataa consti-tuiriitreptateapersonalitalii,a selectarii,sedimenUiriii crista-lizarii in sinea influenlelormediuluiextern,indeosebia celuisocial.Totodata,eapermiteinterpretareamultmaiconcretaimainuanlataapersonalitalii,apropiind-odemodulin careexis-tai activeazain diferitetipuridemediisocialei imprejurariparticulare.

*

Nici unadintrecelepatruperspectivedeabordarea perso-nalitalii,luatain sine,nuestecapabilasaexplicei sainterpre-tezeadecvatrealitateapecare0 avemin vedere.Dacaneestepermisa0comparalie,amputeaspunecain perspectivaatomis-ta,din cauzacopacilornu se vedepadurea,in ceastructurala,dimpotriva,dinpricinapaduriinusevadcopacii,in perspectivapsihosociala,mul1imeafrunzelor,asemauatoaremullimiiroluri-

20

lor,nunepermitesesizareacopaculuicuramurilesaleviguroa-se, in sfarit,in perspectivasistemica,personalitatea,vazutamultpreadesus,apareca 0 pataneagra,cu contururileelardelimitate,cuposibilitateasesizariia ceeaceintrasauiesedinea,darcu imposibilitateacunoateriia ceeaceseintfunplaininteriorulei.

Totui,posibilitalileinterpretativ-explicativealecelorpatruperspectivedeabordareapersonalitaliinusuntegale.Dinpunc-tul nostrude vedere,ultimeledouaperspectiveanalizate,ceasistemicai ceapsihosociala,corelateintreele,suntmultmaiaptepentrua conducela interpretareamultilateralai adecvataa personalitalii.Aceastadeoareceele Ie integreazapeprimeledoua,depiiindu-leastfellimitele.

Prinaccentulpusperelaliadintreinteriori exterior,dintreinterpersonali intrapersonal,dintrepersoanai situalie,dintreintrari,starii ieiri,perspectivasistemicai ceapsihosocialaseinterinfluenleazareciproc,imbogalindu-seunapealta.Astfel,prinluareacapunctdeplecare- in cercetareai acliuneaprac-tica- apersonalitaliiinterpretatecafiinlavie,concreta,empi-rica,insatratatatotal,integral,perspectivapsihosocialacolorea-za,amplificavaloareaperspectiveisistemice,iaraceastadinurmadevinemaiconcreta.Aadar,in masurain careperspectivapsi-hosocialafaceapelise patrundedeca.tigurilemetodologicealeperspectiveisistemice,iar aceastadin urmaadopta0 ma-meramaiconcretadeanalizaaomului,neseparat,neruptdecon-textelesociale,ci integratin ele,atuncineputemateptacaper-sonalitateaumanasa se releveatat in structura,Gih i in/,dinamicasaautentica,atatintrapersonal,cati interpersonal.

Cele douaperspective,dacaIe-amreuniintr-unasingura,numitaperspectivasistemico-psihosocialii,oferaposibilitaliex-plicativ-interpretativemultmaiample,bogatei pertinentealeproblematiciiprocesuluiinstructiv-educativ,conducandu-nespreinlelegereamultilaterala,complexai nuanlataacolii,a claseideelevii a personalitaliielevilor.Astfel,coalanu maiapareca 0 institulieoarecare,ci caun adevaratorganismsocial,caun sistemsocial, ca 0 organizaliesocialiide-sine-stiitatoare,anumecreatapentruinstruireai educareacolarilor.Caracteri-

21

zata,pe de 0 parte,printr-o structuraformala,prescrisa,subor-donatascopurilorpentrucarea fost creataiar, pe de aha parte,prinproceselefunqional-actualizatoarealestructuriidatoritain-trarii in aqiune a indivizilor care0populeaza(profesori,elevi),~coalacaorganizatieseprezintacaun sistemce dispunedesub-sistemearticulateintreele (claselede elevi), ce preiau influen-telesistemuluidar Ie I]iproduc,eerefleetaclimatul psihosoeialal intregului, 11reprodueI]i il prelungesein fiecare dintre ele,dar11I]i genereazaI]i amplifiea.La nlndul ei, clasa de elevi numai apareca 0 simplaeoleetiede indivizi saudoar ca 0 simpla"celula" restdmsaI]iautonomade viata,ci eaungrupsocial,euinterrelatiiatatin interiorulsau - centratepe realizareascopu-rilor eomune-, cfit~iin afarasa, cu celelalteclasede elevi I]icu intreagaorganizatie.Ea mediaza,filtreazarelatiile dintreor-ganizatieI]i fiecaremembrual sau, regleazaactivitatileperso-naleI]i colective,incorporeazain sine valorile organizatiei~iIetransformain modeleactionalepentrumembrii sai, faciliteazaachizitionareaatitudinilor ~i comportamentelorce au primitaprobareaintregii colectivitati,produce,creeazamodele actio-nale dezirabile care vor deveni un bun al intregii organizalii.Prin toateacestefunctii, clasa de elevi constituieun fragmental organizatieisociale, pastrandcalitalile intregului ~i contri-buind la crearealor [13].

Aceea~imodalitatecomplexa,dar ~iconcretade analiza0adueeperspectivasistemico-psihosociala~iasuprapersonalitaliielevilor. Aceastanu mai apareca un tot nediferentiat,global,cicaunul ce dispunedesubsisteme,structuratela diferiteniveluri~ifunClionandintercorelat.A vem in vederenu numai persona-litateaal]acum se manifestii,ci ~ia~acum estein realitatesaucum I]i-o imagineaziijdorqtepersoanarespectiva.Apoi, ne in-tereseazaI]i [elul cum personalitateanoastraeste vazuta (per-ceputa,apreciata,valorizata) de alJii, comportamentulnostrufiind direct influentatde 0 asemenea"proiectie". In sfar~it,ne

13Vezi: M. Zlate,Psihologiasocialaa grupurilor~colare,Bucure~ti,EdituraPo-litica, 1972;Adrian Neculau,Afi elev,Bllcure~ti,EdituraAlbatros, 1983,pp.57-61:A. Neculau,M. Zlate,Clasadeelevicaformatiunepsiho-sociologica,m: Sintezedepsihologiecontemporanii.Psihologiqeducafiei~idezvoltarii,Bucur~ti,EdituraAca-demiei,1983.pp. 182-194.

22

intereseaza~iparereajimagineape care0 avemnoi desprealJii- ca produsal proprieinoastrepersonalitatiI]i deci ca elementstructuralal ei - care intervine ca factor reglatorin relatiacuace~tia.Combinareaacestorfatetealepersonalitalii,interelatiiledintre ele vor conducela structurareadiferitelor tipurideper-sonalitiiJisau la 0 anumitiijuncJionalitatea relatiilor interper-sonale.Asupra acestoraspectene propunemsa insistiimintr-unstudiuviitor.

II IiI

2. Valenteleperspectiveisistemico-psihosocialein abordarea personalitaJii elevilor

In studiulanterior,porninddela analizaapatruperspectivedeabordareapersonalitalii(atomista,structurala,sistemica,psi-hosociala),concluzionamcaceledouadinurma,reuniteintr-unasinguranumitasistemico-psihosociala,dispundemariposibi-litaliinterpretativ-explicativealeclaseideelevii personalitatiielevilor.In prezentulstudiunepropunemsademonstramaceas-taprinintermediulunorcercetiiriempiriceefectuateasupraper-sonalitaliielevilor,maialesdinperspectivamanifestariiacesteiain relaliileinterpersonale.

Interpretiindpersonalitateaumanadintr-operspectivasiste-mico-psihosociala,avemin vederemodulconcret,particularincaresemanifestaaceastain contexteIeisituatiileinterpersona-Ie i de grup.Ne intereseazain egalamiisura:personalitateareala,aacumestein strafundurilesale,in structurile,laturilei aspectelesalelatente,ascunse;personalitateaautoatribuita,ceapecareindividulin cauzacrede,dore.'?tesaui-oimagineazaca0 detine;personalitateaperceputadeallii, decipersonalita-teaaacumesteeavazutadeceilal1isaucumcredemnoi caesteinterpretata;personalitateaaltoraperceputadenoi,careseinstituieintr-unveritabilmecanismreglatoralconduitelorinter-persona1e.Toateacesteaii gasescexpresiadeplinainpersona-litateamanifestata,obiectivatain comportanlenteleindividuale,interpersonalei degrup."Exteriorizarea"personalitatiiintr-o

24

formasaualtacomportamentalaestecondilionatiiatatdefactoriobiectivi-situalionali(particularitalilesitualieisocialeconcrete,statutelei rolurilepersoanelorcucarevenimin contact,scopulinteracliuniietc.),cati defactorisubiectivi,personalii psiho-sociali(dorinle,ateptari,motivalii,scopuriintimeetc.).In pro-cesulinteracliuniiconcretedintreindivizi,douaelementeau0importantiicovaritoare:pe de0 parte,comportamentulin ex-presiasanuda,deciaacumseexteriorizeazael; indiferentdemotivatiilecareii staulabaza;pedealtaparte,sistemuldeima-ginipecareparteneriii-l formeazaunii despreallii.

Suntemtentalisaconsideramcasistemeledeimaginiau0importanlachiarmaimaredecatcomportamentulmanifestinsine.eel maiadeseori0 persoanasecomportafiU atatin functie,detrasaturilesalerealedepersonalitate,catmaialesconformcelorpe carecredeca Ie delinesaucelorcaresuntdoriteiateptatedeal1ii.Un elevcareconsideradespresinecaestein-teligenti caaltii auaceeaipareredespreel, va faceeforturideosebitepentrua secomportacaatare,chiardacanivelulsaudeinteligenlareal(masuratprinteste)estemediu.Deasemenea,o persoanaesteapreciatai judecatanu atatdupafelulcumsemanifestacomportamentalcatindeosebidupaintentiileatribuitecomportamentuluisaudecatreceilalti,dupaimaginilepc careacetiaIe audesprepersoanain cauza.

Sistemeledeimaginialepartenerilorsediferentiazaintreeledupavaloareai dupastabilitatealor.Astfel,existaimaginipo-zitive(bune,favorabi1e)saunegative(proaste,nefavorabile)de-spresinei desprefultii.De asemenea,existaimaginidurabile,trainice,formatein timp,caurmareaunorcontacteindelungate,dari imaginifluctuante,extremdemobilei dinamice,datorateindeosebiunorsitualiidemomenti careproduc,dealtfel,0"psihologiedemoment".Acesteadinurmapotdispareadupaconsumareamomentuluisau,dimpotriva,sepotadancii trans-formain sistemedominante,durabile.Funqionarearelatiilorin-terpersonaledepindenu numaidepunereain disponibilitateaunuiasaualtuiadintreacestesistemedeimaginiexistente,ci idenaturacombinaliilordintreele.

25

Deexemplu,dadisecombinasistemulpozitivdeimaginiallui A in raportcu sinei cu B, cu sistemulpozitivdeimaginiallui B in raportcusinei cuA, atunciintreceledouapersoanevorexistarelatiidetotalacompatibilitate.Dacainsasecombinasistemuldeimaginipozitivallui A in raportcu sinei negativin raportcuB, cusistemulpozitivallui B in raportcu sineinegativin raportcuA, atunciintreceledouapersoanese vorstabilirelatiide incompatibilitate.Tocmaideaceea,Sullivan,carea studiatacestetipuridecombinatii,erade parerecatre-buiesavorbimnuatatde"relatiiinterpersonale",catde"situatiiinterpersonale",impartitedeel in treicategorii:integrate(cilndcapatasenspentruceidoiparteneri);rezolvate(cilndparteneriisesatisfacreciproci interactiunealor seoprete,fie i provi-zoriu);dezintegrate(cfmdseoprescinaintedea-ifi atinssco-pul) [1].

Datafiindimportantasistemelordeimaginiin functionarearelatiilorinterpersonale,ne-ampropussaaborcllimloculi roluljucatdetreitipurideimaginicareintrain interactiuneunelecualtele,i anume:imagineadesinea unuiindivid;imagineafie-dirui membrual grupuluidespretoticeilaltiin parte;imagineaintreguluigrupdesprefiecaremembrual sau.Altfel spus,amincercatsasurprindemcerelatiiexistaintreimagineadesineaunuielevi imagineacelorlalti(luatiindividualsauca grup)despreel. Esteyorbade0 triplaperceptiesociala:pereepliainraporteusine,pereepliaaltuiain raporteufieearemembrualgrupului,pereepliagrupuluireferitoarelafieearemembrualsau.

Primul tip de perceptieestedependentde capacitatiledeautocunoaterealeindividului,deexigentelein raportcu sine,putilndfi 0 perceptiecorectasaueronata(bazatapesuprasausubapreciere).Celelaltedouatipurideperceptiesuntmultmaicomplexe,fiinddependente,pede0 parte,decapacitateaper-soaneicunoscutedea se exteriorizacomportamental,dea se"lasa"cunoscuta,pedealtaparte,decapacitateaceluicarecu-

I Apud: Jean Stoetzel, La psychologie sociale, Paris, Flammarion, 1963,pp.222~223.

26

nOatedea intelege,descifra,aprecia,intr-uncuvant,dea de-codificacorectcomportanlentelemanifestatede individulincauza.Cuminsacapacitatiledeexterioriiarecomportamentalacati celedeperceptiei aprecierea lor suntdiferitedela in-dividla individ,neputemateptacaunuli acelaicomporta-mentsafieperceputdiferit,uneorichiareronat,ceeaceacordao anumitafunctionalitaterelatiilor interpersonale.Daca laaceastaadaugami faptulca intr-ungrupexistaJnai multiin-divizi,decimaimulteimagini- asemanatoaresa.udiferite-yomintelegei maibinedecein unelesituatiisecreeazacon-sensuI membrilorgrupuluiasupraunuiindivid,iarin alteleaparmaridivergentedeaprecieri.Un asemeneafaptpoateconstituiunfactorfacilitatorsauperturbatoral relatiilorinterpersonaleial rezolvariiunorsarcinialegrupului. '

Unadintreproblemeledeordinmetodologiccu carene-anlconfruntata fostaceeaa gasiriiunuiinstrumentcaresanefur-nizezeconcomitentceletreitipurideimaginiavutein vedere.In acestscopamfolosit:

- chestionaruldeevaluareinterpersonala(formaA) propusde psihosociologulamericanR. F. Bales[2],carecontine26intrebarimenitea surprindeaseorientari(tendinte)opusealemanifestariipersonalitatiiin grup(dominare-supunere;sociabi-litate-izolare;conservatorism-radicalism),notatecuurmatoare-Ie initiale:U - D; P - N; F - B;

- 0 variantadiagnosticaproprie,inspiratadeceaaluiBales,carein loculintrebarilorpresupuneoptareadirectapentruunasaualtadintreceletreiperechideorientari/tendintecomporta-mentaleopuse[3].

~iintr-ovariantai in altasuqiectulraspundeaatatin lega-turacu sine,cati in legaturacu fiecaredintreceilaltimembriai grupului.Prelucrarearaspunsurilorla fiecareindividin parte(dupa0 tehnicamaicomplexai laborioasala Balesi dupauna

2 R. F. Bales,Personalityand interpersonalbehavior,New York, RinehartandWinston,1970.

3 M. Zlate,0nouametodade diagnosticarea comportamentuluiinterpersonal,in: "Revistadepsihologie",nr.3,1984.

27

maioperativain variantaproprie)[4],furnizaimagineadespresinea subiectuluiconcomitentcu imagineasa despreceilaltimembriai grupului.Prelucrarearaspunsurilorla nivelulintre-guluigrup,prinaditionareavalorilornumericei simboliceobti-nute,conducealastabilireaunuitipfinaldepersonalitate,adiciia imaginiigrupuluidesprefiecaremembrual sau.Deexemplu,puteauapareauncletipurica:UPB - orientatspresprijinemo-tionali entuziasm;U - orientatspreputerei succesmaterial;UF - orientatspreloialitatei cooperarein grup;UNF -orientatspreautoritateautocrata;F - orientatspreconvingerileconservatoarealegrupului;PF - orientatspreiubirealtruistaetc.[5]

Celedouatehniciaufostaplicatepemaimultetipuridegru-purisociale[6],dintrecarei peun grupcolar(35elevidinclasaa XI-a).

Prelucrareaprimaraa datelorobtinuteridicii0 seriedein-trebiiri.

Prima intrebare:in cemasuraimagineadespresinea fie-caruimembrual grupuluicorespundecuimagineapecaregru-puli-oformeazadespreindividulin cauza?Fiiraa intrain preamulteamanunte,notamprezentaa treisituatii:ceadeidentitateintreimagineadesinea individuluii imagineagrupuluidespreel (deexemplu,elevulNT. apartineatatin autoapreciere,catiinapreciereagrupuluitipuluiUP - orientatspresuccessocial);ceadeopozitietotalaintreceledouatipurideimagini(elevulC.P. aparein propriasaimaginecaapartinandtipuluiUfF -orientatspresolidaritatei progressocial,intimpcein imagineagrupuluicaapartinandtipuluiA VE - oscilant,pluridirectional);situatiadeconcordanWneconcordantapartialii,insensulcaune-

4 Amanuntetehnicereferitoarela metodapropllsade!"lalesvC7.iin lucrareaaces-tuia citatamai sus,dari in: Mielu Zlate,CameliaZiate,Cll1l0a~rereai acrivareagrllpllrilor sociale,Bucureti,EdituraPolitica, 19~2,pp.56-67.

5 Vezi prezentareai descriereaanaliticaaacestortipllri

unoranegative.Or,dacaintreindivid;;igrupaparrelatiidein-compatibilitate,astfeldeinfluentereciprocebeneficesuntgreudeobtinut.

A doua intrebare reie;;itainurmaprelucriiriidatelorobtinu-te:in cemasuraimagineagrupuluiasupraunui individcores-pundecu imaginilepecarefiecaredintremembriigrupuluiIearedespreindividulin cauza?Cu altecuvinte,imagineagrupu-lui esteexpresiapareriifiecaruimembrualgrupuluiin partesauea aparedatoritaunorartificii de calculpe care.Ie implica(indeosebi)telmicalui Bales?

In cercetareanoasttaanlintalnitumlatoarelesituatii:- situatiain carenici unul dintremembriigrupuluinu-l

apreciazapeunsubiecta;;acumapareel in apreciereagrupului.Deexemplu,subiectulC.V. esteapreciatdegrupcaapartinandtipuluiUB - orientatsprerelativismvaloric,in timpce 12elevicredcael apartinetipuluiUP - orientatspresuccessocial;9tipuluiP - orientatspreegalitarism;7 tipuluiN - orientatspreizolareindividualista;6 tipului UN - orientatputernicspreafirmare;el insu;;iapreciazacaapartinetipuluiUP;

- situatiain carefoarteputinimembriai grupului(1sau2) il apreciazapeunsubiectin concordantacu apreciereagru-pului(doar2eleviconsideracaD.N.apartinetipuluiUP stabilitdegrup,ceilaltiavandcutotulaltepareri);

- situatiain caremareamajoritateamembrilorgrupuluiilapreciazapeunuldintremembriisaia;;acum11apreciaza;;igru-pul (elevulM.P. esteapreciatde25dintrecolegiisai caapar-tinandtipuluiUPB stabilit;;idegrup).

Celetreisituatiitipiceprezentatepunin evidentaincaunfaptinteresant.Dinpunctuldevederealnumarului tipurilordepersonalitatestabilitedeceilaltimembriaigrupuluicomparativcutipulstabilitdegrup,secontureazacazulin carein "fommla"depersonalitateaunuielevintraaproapetoatetipurile,fiecaredintremembriigrupuluiavand0cutotulaltapiirere- ;;icazulciindin "formula"depersonalitatea unuielevsemaiadaugadoar2-3tipuriin plusfatadecelstabilitdegrup.In sfiir;;it,dinperspectivacoerenleiinterneatipurilordepersonalitatestabilitedegrup;;idefiecaredintremembriisai,aparelarconturatedouacazuri:celdeconsonanta;;iconcordantavaloricaintreceledoua

30

categoriide tipuri,asemanatoareintreele,bazatepe corelatiipozitive;cel dedisonanta,deneconcordanta,caracterizatprinfaptulcaunul;;iacela;;iindividestevaputfoartediferit,adicaatatprin tipuriasemanatoareintreele,dar;;i prin tipuriceseaflain opozitieunelecualtele.

Acesteconstatiirineconducspreumlatoareleconcluzii:

1.Estefoarteprobabilcasubiectulcareeste.perceput;;iva-lorizatde catreceilaltimembriai grupuluiidenticsaufoarteasemaniitorcu felulin careesteperceputdegrupsaudecelincareseautopercepesaintretinacuceilaltirelatiiinterpersonalefire;;ti,cu0functionalitatenomlala,cu0desfa;;urare;;i"curge-re" in timpfiiradificultati.Sistemeledeimaginicaresuntpusein disponibilitatefiindextremdeasemanatoareintreele,creeazaconditiileuneibuneinteractiunipsihosociale,deoareceaucapa-citateadea fi reciprocconsonante;;igratificante.ElevulR. T.,deexemplu,s-arputeaintelege,asocia;;i cooperacu u;;urintacutoticeilaltimembriai grupului,careauaproximativaceea;;ipiireredespreel.Acela;;ilucrus-arputeaspune;;idespremultialtielevidinclasainvestigata.

2.Candimaginilemembrilorgrupuluicuprivirelaunuldin-trecomponentiisaisuntdivergente,atunciestedepresupuscapersoanain cauzava intiirnpinauneledificultatideadaptare;;iintegrarein viata;;iactivitateagrupuluirespectiv.SubiectulP. P.,de exemplu,careapartinetipului UP - orientatspresuccessocial,va intretinerelatiiincordate,tensionalecu eleviiC. V.;;iR. 1.care11 peroepcaapartinandtipuluiDF~ orientatspresubiectivism.Chiardacarelatiileacestuielevcuceilaltimembriai claseisuntcompatibile,existentain clasarespectivaa doielevicareau0 pareretotalopusa,nudoarfatadeceareie;;itadin autoapreciere,ci ;;icu ceaa tuturorcelorlaltiarputeapro-duce0 seriededisfunctionalitatipetraseulrelatiilorinterperso-nale.Discrepantadintreimaginileparticularealefiecaruimem-bru al grupului;;i autoimagineasubiectuluirespectivsepoateinstituiintr-osursapotentialadeconflictintregrup;;i individ,de indepartarea individuluide grup,de inchiderein sine,de

31

transformarea saintr-un"neinteles",caUffilare,demarginali-zarea individuluirespectiv.

3. Celedouatehnicidestabilirea tipurilorfinaledeperso-nalitate(intriplaloripostaza)dispundeimportantevalentepre-dictive,prinutilizarealor putfmdsaaducemnu numai0 per-spectivamaiconcretai multmairealistadeanaliza,darsaianticipamcomportamentulindividuluiin grup,dinanlicaviitoa-rearelatiilorsaleinterpersonalei agrupuluiinsui.Acestlucruare0 mareimportantadinperspectivaeducationaladeoareceneatentioneazaasupranecesitatiiinterventiiloreducativepentruaasigurafunctionalitateanormala a grupului.Cunosd'md,spreexemplu,faptulca intredoi eleviconflictulexistentlatentarputeadevenimanifest,educatorulsauconducatorulgrupuluiarputeaintervenila timppreintanlpinandun asemeneafenomen.Oferireaunorconditiidecooperarei decunoatereautentica,chiardiscutareadeschisaaunorcauzecareconcurala formareauneiperceptiiatatdediferitefatadeceaaaltormembriai gru-pului,aravearoluldea contribuila corectareaperceptieii lacreareauneifunctionalitatinOffilalearelatiilorinterpersonale.

oproblemaramaneinsadeschisa:deceaparla unii dintremembriigrupuluiimaginiatatdediferitefatadecelealealtorpersoanei chiarfatadeceaapersoaneipercepute?Noi amcon-statatcaacestlucrusedatoreaza,in principal,urmatoarelordouacategoriidecauze.

in primulrand,datoritacapacitatilorredusepe careIe auunii membridingrupdea semanifestain grup,dea actiona,deaseimplicain rezolvareasarcinilorcolective,pede0 parte,dari capacitatilorminimealecelorlaltimembriai grupuluidea aprecia,valorizai judecacomportamentelecolegilorlor, pedealtaparte.Astfel,a reieitcupregnantafaptuldi persoanelemairezervate,mairetinute,maicenzurateimaiputinexpresivecomportamentalin grupsuntperceputemaiputinbinedecatceledeschise,extravertite,cuun gradcrescutdesociabilitatei co-municativitate.Deficituldeinformatiein legaturacu0persoanaimpiedicacunoatereaduecvataaacesteia.Deasemenea,areie-it i faptulcapersoanelecu0 anumitacomplexitatecognitiva,

32

incordate,latentconflictuale,cutendintespreoscilatiecompor-tamentala,spredramatizareetc.realizeazaperceptiimultdife-ritefatadecelealealtormembriai gn.j,pului.Separecarezo-nantapecarecomportamenteleexteriorizatein grupdemembriisaiestela acestepersoanecu totulaltadeditla celecaresuntmaisimplesubraportcognitivi afectiv.

in al doilearand,neconcordantadecarevorbeamsedato-reazacomportanlentelorcontradictoriimanifestatedeuneleper-soanein cadrulgrupului,faptcarefavorizeazaseiectiaunorele-mentecomportanlentalediferitecevorfi introdusein imagineafinalaa tipuluidepersonalitate.ElevulC.V., de exemplu,semanifestaintr-unanumefel fatadecolegulsauZ.C., faptcareil determinape acestasa-l considereca apartinandtipuluiP(orientatspreegalitarism),areunaltcomportamentfatadeco-'legulG. I., careil facepe acestasa-lconsiderecaapartinandtipuluiN (orientatspreizolareindividualista)etc.Mai mult,chiarfatadeunuli acelaicomportanlentsemanifestaatitudinidiferite,deoarececomportamentuldatestefiltratprin sistemulpropriudeimaginialevaluatorului,cuincarcaturasapersonala,specifica.Unul i acelaicomportamental elevuluiC. V., depilda,esteevaluatdeuncolegintr-unfel,deunaltulin altfel,deun al treileai maidiferit,aaincMelevulrespectivapareextremdediferitreflectatin ochii fiecaruiadintrecolegiisal.Seintelegedelasineca0asemeneafunctionalitateasistemelordeimaginis-arputeasoldacu nenumarateefectenegative.Deaicisedegajanecesitateaformariiunorsistemedeimaginiadec-vate,corecte,inacordcuparticularitatilecomportamentuluima-nifestati pe d'ttposibili cu intentiilecarestaula bazalui.Acestlucrusepoateobtinenumaidacain cadrulprocesuluiin-structiv-educativa fosteducatacapacitateadecunoatere,auto-cunoaterei maialesdeintercunoatere.In caz contraryomasistala formareaunorimaginireciprocincorectecarevorge-neragravedisfunctionalitatipetraseulrelatiilorinterpersonale.

Antrenareaelevilorin conceperea,organizareai desfaura-reaunoractiunicolective,oferireacatmaimultorprilejurideexteriorizareautentica,netrucata,nemascata,neretinutaatrasa-turilordepersonalitate,aconceptiilori atitudinilor,largireaca-

33

druluidemanifestarea comportamentelorinterpersonalei degrup(nunumailacoala,in clasa,ci i inaltecontextei impre-juriiri sociale),atribuireaderesponsabilitatisocialece implicarealizareadh maimultorcontacteinterpersonale,amlOnizareiacomodareinterpersonala,formareai practicareaunorcompor-tamenteactiv-participative,sensibilizareaelevilorfatadepro-blematicaumana,educarealor empaticaetc.sunttotatateacaiimijloacedeconstituireaunorimagini(desine,interpersonalei degrup)adecvate,menitea ducela realizareain conditiiop-timea integriiriisocialea elevilor.

3. Modele explicativ-interpretativealecaracterului ~irelevantalor educationala

Deiastazisescriemaiputindesprecomponentelepersona-litatiii maimultdesprepersonalitatecarealitatepsihosocialacompleta,integrala,unitara,cualtecuvinte,despreceeaces-anumit"omultotal",nu trebuiesapierdemdin vederedi tariai valoareapersonalitatiitotaleestedatadetiiriai valoareafie-ciireiadintrecomponentelesale.Unadintreacestea,curolesen-tial,fundamentalin asigurareaconduitelorsocialealeomului,estecaracterul,insuficientanalizat,dupaparereanoastra,in li-teraturadespecialitate.Datfiind loculi rolulcentralal carac-teruluiin structuraintegraliiapersonalitatii,regandireai rein-terpretarealui seimpuneca0 necesitate.

Ca laturiirelationalaapersonalitiitii,"responsabila"defelulin careoameniiinteractioneazaunii cualtiiin cadrulsocietatii,caracterula fostdefinitcel mai adeseorica 0pecetesauam-prentace se imprimain comportament,ca un modde afi alomului,ca0structurapsihicacomplexa,prinintermediulciireiasefiltreazacerinteleexternei in functiedecareseelaboreazareactiilederiispuns.Intrucatcaracterulexprimavaloareamoralapersonalaa omului,a mai fostdenumiti profilulpsihomoralalacestuia,evaluat,in principal,dupacriteriideunitate,consis-tentiii stabilitate.Caracterulreprezintiiconfiguratiasaustruc-turapsihiciiindividuala,relativstabilai definitoriepentruom,cumarevaloareadaptativa,deoarecepunein contactindividul

35

curealitatea,facilitandu-istabilirearelaliilor,orientarea~icom-portareapotrivitspecificuluisauindividual.EI determina~iasi-guratotodata,dininterior,concordanla~icompatibilitateacon-duiteicuexigenlele~inormeleexistente,promovatesauimpusela unanumitmomentdatdesocietate.Din aceastaperspectiva,caracterula fostinlelesca,,0modalitatestabiladeautoreglajlanivelulproblemelormarialevieliisociale,alraporturilorcuoa-menii"[1].Indiferentdacainterpretareacaracteruluisefacein-tr-oaccepliunemaiextinsa,caschemalogicadeorganizareaprofiluluipsihosocialgeneralal persoanei,consideratdinper-spectivanormelor~icriteriilorvalorice,sauintr-unamai res-transa, ca ansambluinchegatde atitudini~itrasaturi[2],ceeaceaparepeprim-planesteproprietateasadesistemvaloric~iautoreglabil,deansambluorganizat~istructuratdetrasaturi.Nuesteyorbainsadeoricefeldetrasaturi,ci, a~acumprecizaincademuM vremeN. D. Levitov,de"totalitateatrasaturiloresen-fial-calitative[3](subl.ns.)sau,cumaratamairecentPaulPo-pescu-Neveanu,deinvarianfiiceintrain constituliasapsiholo-gica~icarepermitanticipareareacliilorviitoarealeindividului[4].Pedealtaparte,nuesteyorbadetrasaturiizolate,juxtapuse,a~ezateunelelangaaltele,in neoranduiala,ci de0sinteza,de0inchegarearmonioasade insu~iri,de0 structurabinedefinita[5].Tocmaiin virtuteauneiasemeneastructurioameniisedife-renliazaintreei.Le Gall vorbeain acestsensde"singularitateaesenlialaafiecaruicaracter"[6],termenuldesingularitateavand

1PaulPopescu-Neveanu,Personalitatea~icunoa~tereaei,Bucuresti,EdituraMi-litarii,1969,pp.134-135

2 M. Golu, Caracterul,in: M. Golu, M. Zlate,P. Golu, C. Manolescu,Psihologie.Manual pentru /icee de jilologie-istorie ~i~tiintelenatllrii, Bucure~ti,E.D.P.,1978,p. 226.

3 N. D. Levitov, Voprosipsihologhiiharaktera,Moskva;Izd APN, 1.952,p. 15.4 Paul Popescu-Neveanu,Subsistemlllrelational-valoric~ide alltoreglare,in:

Paul Popescu-Neveanu,Mielu Zlate,TineaCrelu (subred.),Psihologie~colarii,Bu-cure~ti,TipografiaUniversitiilii,1987.

5 ~tefanZisulescu, Caracterul, Bucure~ti,E.D.P., 1978, pp. 26-27. Vezi~i:A. Chircev, Caracterul,in: AI. Ro~ca(subl.red.),Psihologiegeneralii,Bucure~ti,E.D.P., 1976,p. 506.

6 A. Le Gall, Caracterologiedesenfantsetdesad~lescents,Paris,P.U.F., 1969,p.447.

36

aiciinlelesuldeindividualitate.Sistemulcaracterial,de~iarelabaza0seriedepremisenaturale,esteprinexcelenla0formafiu-nepsihicadobdnditain decursulvielii,.incontactulindividuluicumultitudinea~ivarietateasitualiilor~iimprejurarilordeviala;de aceea,el il ~idefine~tepe omca membrual societalii.Incaracter"semanifestaesenlasocialaaomului~iseobiectiveazavaloarealui morala"[7]. Datoritatuturoracestorproprieta}i,caracterula fostconsideratcanucleualpersonglitalii,caredavaloareacesteia,prin subordonarea,controlarea~iintegrareatreptataa celorlaltecomponente,ca~iprinvalorizarea~ivalo-rificareamaximalaa acestora.

Dupacumsepoateobserva,acordulpsihologilorasupradi-feriteloraspectealecaracterului(natura,structura,funqii etc.)esteatatdemareincatelesunttratateasemanatornu doarinlucrarile~tiinlificesauin cursuriIeuniversitare,daraupatronsdeja~iin manualele~colare.Totu~i,la 0 analizamaiatenta,nuestegreusa descoperimun oarecaredescriptivism,0 in~iruiredeinformaliiinsuficientsudateintreele.Acestfaptsefacemaiacutresimlitin domeniulcaracterologiei,carei~ipropune,dupacumse~tie,sainveiltariezeatitudinile~itrasaturile,saIeimbineintreele,saclasificecaracterele,multedintrelucrarilemaivechialeunorcaracterologi(Malapert,Fouillee,Paulhan- in Franla;Kerschensteiner,Klages,Dtitz - in Germania;Shand,Roback- in Anglia)nuconlin, in celedin urma,decat0 simplaco-lecliedetrasaturisaudetipuricaracteriale,chiardacaacesteapoartadenumiridiferite.

Pentruaexplicaiusauncaracter,trebuieindicatcumsefor-f ,.meazapersonalitateacutoateaspecteIeei: fizice,psihice~iso-ciale [8]. Noi nu ne propunemsa aratamcum se formeazapersonalitatea,ci,porninddela literaturadespecialitate,saela-boramaitevamodeleexplicativ-interpretativeale caracteruluicare,pe de.0 parte,surprindmaiexactarticulaliileinterioare

7 UrsulaSchiopu,M. Zlate,RodicaDemetrescu(coord.),DiCfionarenciclopedicdepsihologie,Bucure~ti,TipografiaUniversitiilii,vol. 1,p. 248.

8 M. Witrouw,R. Remouchamps,Le comportamenthllmain.L 'hommedanssa so-cieri,Bruxelles,EditionsVie Ouvriere,1970,p. 208.

37

dintre trasaturilecaracteriale,iar, pe de alta parte,descifreazarelevanlalor educalionala.

Modelnl balanteicaracteriale ne-afostsugeratdePaul Po-pescu-Neveanu,careconsideraca "atitudinileexistadoua catedoua,una opusaalteia... niciodatanu se poateface cu seriozi-tateafirmalia ca 0 persoanaoarecarear dispunenumai de unadintre trasaturileperechi,cea pozitiva sau cea negativa... nuexistai nu potexistareduclii absolutela termenisingulari" [9].Sistematizareatrasaturilorcaracterialedouacatedouain perechicu poli opui esteatatde larg intalnitaincatnici nu mai trebuiestaruitasupraei. Mai pUlinplauzibila, eelpulin la prima vedere,pare a fi afimlalia ca acestetrasaturiopuse (bun-rau, cinstit-necinstit,egoist-altruistetc.)se gasescla unai aceeaipersoa-na in proporjii i amestecuridiferite. Ca aa stau lucrurile inrealitatenu esteinsa greu de demonstrat.Se tie, de pilda, cafricosul arei el momentede curaj,ca leneulpoatesavariactede hiimicie, ca generosulpoatefi egoistin anumitesitualii. Insfarit, la fel de adevarataestei ultimaafirmaliecareprecizea-za ca nu se pot face reduqii absolutela unul sau altul dintrepolii respectivi.Nu existaun om absolutbun, absolutgeneros,indiferentdecondilii, desolicitari, depersoanelecu caresesta-bilesc relaliile, pentruca 0 asemeneabuniitatesau generozitatenelimitataar echivalacu... prostia.

Luand in considerarecele de mai inainte am puteaafirmaca la nateretrasaturilecaracterialese afla in pozilia zero, evo-lulia lor fUnd teoreticegalprobabila.In realitateinsa, individulva evoluaspreun pol sausprealtul dupacum reacliile salevorfi intarite sau respinsesocial. Ne-am puteaimagina 0 balanlacu doua axe santalereinclinandu-secandintr-o parte,candinaltai'in celedin urma"stabilizandu-se"la unul saualtul dintrepoli, in funqie de natura,tipul, numaruli valoareasitualiilorde viala parcursede copil, de intarireasausanqionarealor ex-terior-educativa,gratificareasaucondanmarealor, deasimilareasau respingerealor prin invalare. Daca un copil caredaruiete

9 Paul PopescuNeveau\!,op.cit.

38

altuia0jucarie esteaprobatsaulaudatdecei din jur, el aretoateanselesaevoluezespregenerozitate.Daca,dimpotriva,acelaicopil, pentruacelaigestesteadmonestat,reproandu-i-seges-tul, el va evoluaspreavarilie.

Procesuleste,evident,mai complex,fUnddeterminatatatdenumarul situaliilor pozitive sau negativecu care se intalnetecopilul, cih i de intarireasistematicaa unora sau altoradintreele. Cand numarulsituatiilori intaririlor esteegal (saspunem,unapozitiva, altanegativa),copilul seafla intr-odispozilie ten-sional-conflictuala, echivalentastarii de disonanla cognitiva,

comportanlentulsau fiind fie de expectativa,de ateptarea ceva urma,a ce se va repeta,fie de cautareactivapentrua depaisau cel pUlin reducedisonanlape care0 traiete.In aceastasi-tualiebalanlaestein echilibru sau tindesa se dezechilibreze..

Daca insa numarulsitualiilor i intaririlor pozitive il intrececu niult peal celornegative(deexemplu,10din primacategoriei doar 2 din cea de-adoua),atuncievolulia spre polul pozitivesteevidenta,balanladezechilibrandu-sein favoareatrasiiturilorcaracterialebune.tnambelecazuri,0trasaturaieseinvingatoarei devineprecumpanitoarein conduitaindividului numai in ur-ma luptei, a ciocnirii cu ceaopusaei. Trasiiturainvinsa nu dis-pare insa, ci se pastreazasub forma unor reziduuri, putandfireactualizatain diferite alte situalii. Trasaturacaracterialaeste

insa prima, care dispunede stabilitate,nu cea de-a doua, careare0 manifestareintampliitoarein comportament.De asemenea,nu trebuiesa uitiim ca in provocarealuptei sau ciocnirii dintretrasaturi0 mares6mnificalie0 au atatinfluenlele educativeex-

terioare,cati I3fopriileforle ale celui in cauza,carepoateevitasaucontracarainfluenlelenegativeale mediulni i cauta,apro-

pria, asimila pe cele pozitive; el se poateopune sau sustrageprimelor, Ie poateprovoca sau chiar creape celelalte.In acestprocescaracterulse schimba,dupacum considerauKovalev iMeasicev,din "mod dereaqie, in mod de relalie" [10],reaqia

10 A. G. Kovalev, V. N. Measicev,Particularitii[ilepsihice ale omului,voL LCaracterul,Bucureti,EdituradeStatDidacticiii Pedagogicii,1958,p. 110.

39

fUndspontana,insuficientmotivatai controlatacontient,pecfindrelatia,stabila,contientizata,adancmotivatai sustinutavaloric.

Modelulbalanleicaracterialeare,dupaopinianoastra,0 in-treitarelevantaeducationala:

1)aratai explicamecanismulpsihological formariicarac-terului,for{amotriceadezvoltariiacestuiacareconsta,in prin-cipal,in opozitiadintrecontrarii,in ciocnireai luptalor.Dacadorimsa obtinemcaracteretari, puternice,unitare,frumoaseestenecesarca opozitiacontrariilorsa fie dirijata,indrumata,chiarprovocatadeliberatuneorii nulasatasasedesfaoarelavoia intamplarii.Educatiatrebuiesa creezeun mediuin careelevulsafie feritdea alegecomportanlentecaresa-l indreptesprepolulnegativ;

2)sugereazainterpretareacaracteruluinudoarcaformiindu-se(dinafara),nu doarcarezultatautomati exclusival determi-narilorsociale,ci i caautoformdndu-se(dininterior),cuparti-cipareaactivaa individului.Dacaunanumitmediusocialincu-rajeazafOffilareaunortrasaturinegative,copilulsauadultul,prinmobilizarearesurselorpsihiceproprii(cunotinteleacumulate,efortulvoluntar,motivatiasociaiaetc.),prinapropiereai asi-milareainfluenteloreducative,Ievacontracara,reuindin felulacestasaseautomodeleze;

3) cond.ucesprestabilireauneitipologiicaracteriale.Ciindpeunuldintretalerelebalanteiseadunamaimultetrasaturipo-zitive,putemvorbideun "om decaracter",in timpceatuncicandprecumpanitoaresuntcelenegative,vorbimde un "omfaracaracter",defapt,cu un caracternegativ;candbalantaseaflain echilibru,aviindacelainumardetrasaturii peuntaleri pealtul,avemde-afacecuuncaracterindecis,indefinit,con-tradictoriu.

Modelulcercurilorconcentricecaracterialeii areorigi-neain conceptialui G. W. Allportcuprivirela insuirile(tra-saturile)depersonalitateclasificatein trasaturicomune(careii

40

aseamanapeoanlenii in virtuteacaroraaCetiapotfi compa-ratiunii cu altii)i trasaturiindividuale,carepentrua fi maielardiferentiatedeprimelesuntdenumitedispoziliipersonale(elediferentiindu~ipeoameniunii dealtii).Acesteadinurmasuntdetreitipuri:cardinale(dominante,penetrante,cusemni-ficatiemajorapentruviataoamenilor,cu influentedirecteasu-prafiecaruiact,oferindmariposibilitatiin cunoatereai afir-mareaindividuluii constituind,in fapt, "raqacinavietii");centrale(un grupcevamai numeros,evidente;generalizate,constante,controlandunmarenumardesituatiiobinuite,co-mune);secundare(periferice,maiputinactive,exprimiindas-pectemaiputinesentialedemanifestarea individuluii aviindo existentaminorai latenta)[11].Deiinformatiilecuprivirela acestedispozitiisuntsumare,saracacioase,dinchiarcaracte-'rizarealor rezultacasuntclasificatein functiedenumarulirolullor (dispozitiilecardinalesootputinela numar,una,doua,darcurol esentialin comportament,controlandu-lepecelelaltein situatiideosebite;dispozitiilecentralesuntmainumeroase,darintervinin situatiiobinuitedeviata;in sfiirit,celesecun-daresunti mainumeroase,dar,aviindmaimult0 existentalatenta,controleazamaiputincomportamentulindividului).

Clasificarealui Allportne-asugeratdispunereadispozitiilorpersonale(pentrllcarenoi yompastratotuitermenulde tra-sMuri)in treicercuriconcentrice;in cerculde la mijlocsuntamplasatetrasaturilecardinale,in urmatorultrasaturilecentrale,iar la periferie,in cerculcel maimare,trasaturilesecundare.Trasaturicaracterialesuntdoarprimeledoua,caredispundeconstanta,nui ultimele,cumanifestareepisodicai cu ecourislabeasupracomportamentuluiindividului.Acesteadinurmaarputeareprezentafie"reziduuri"caracteriale,adicatrasaturicare,aacumprecizamin modelulanterior,auieitinvinsedincioc-nirile,conflictelei contradictiileceauavutloc,raraadispareainsacutotul,fie"potentialitati"caracteriale,adicatr~saturiafla-tein germe~e,darcarelaunmomentdatarputeadeveniactive.

11 GordonW. Allport, Structurai dezvoltareapersonalitiifii,Bucure~ti,E.D.P.,1981,p. 366.

41

Deaicitrebuiesaintelegemcatrasaturile'aflatein celetreicer-curiconcentricenusuntfixe,imuabile,nuauunlocpredestinati predeterminat,dimpotriva,eleauuncaractermobil,flexibil,putandtrece,in functiedecerinte,situatii,imprejuriiridintr-uncercin altul.Dacala uncopilfricaconstituie0 trasiituracarac-terialacentrala,prinmasurieducativeadecvateamputeafacecaeasa-ipiardadinsemnificatiei sadevina0 triisaturase-cundara.La fel cum,dacala uncopilcinsteai sinceritateare-prezintiitriisaturisecundare,acesteaarputeafi transformate,cutimppl,in triisaturicentrale.Aadar,nuesteyorbadoardefaptulcasituatiidiferitedeelaneazaintrareain functiunea ooortrii-saturidiferite,ci chiardetransfoffilarea,convertireatrasaturilorcaracterialenegativein pozitivesauinvers.Evidentcain acestprocesrolul esentialrevineeducatiei,.carepoatedispunede0seriedemiisurimeniteacontribuila "deplasarea"unortrasaturidintr-uncercin altul.Prineducatieomulii diiseamadevaloa-reatrasaturilorcaracteriale,caresuntfunctiedeinseisituatiile,imprejuriirile,normelecucareintrain contact.Ceeaceeraac-ceptabili dezirabillaunanumitmomentdat(la0anumitavar-sta,deexemplu,inanumitetipuridegrupurisocialeetc.)devineintolerabilsauindezirabillaunaltmomentdat,timpcarepoatefi personal,dari social,istoric.

Trecereatrasaturilordintr-uncercin altulnu reprezinta0dovadaa instabilitatiicaracterului,ci unain favoareaplastici-tatiii flexibilitatii,a mariilui capacitatiadaptative.

Relevanlaeducalionalaa modeluluicercurilorconcentriceseconcretizeazain uffilatoarele:

1)modelulpermiteintelegereamaiexactaa comportamen-tuluiconcretal omuluidatoratin esenta,pede0parte,coexis-tenleidifetitelortriisaturicaracteriale(cusemnificatii,ponderii rolOOdiferite),iarpedeaImpartemanifestiiriilordiferenfiate,in functiedeparticularitatilesituatiilorintalnite.Nu estetotuiexeluscainferentelenoastreasupradiferitelortrasiituricaracte-riale sa fie eronate(saconsideriimtrasaturiasemanatoarecafiind diferitei triisaturicontradictoriica apartinandaceleiaicategorii),ajungandla ceeace Allportnumeapseudotrasaturi

42

saupseudodispozitii,caresootjudecatigreite,diagnosticesu-perficialpuse,provenitedin fixareaatentieidoarpe aparente.Acestfaptinvitala prudentai maiales)acorectitudinein cu-noatereaoamenilor,maialesa copiilori elevilor.

2) modelulofera posibilitateaexpliciiriiatata dinamiciistructuriigeneralea caracterului,cati afiecareitrasaturica-racterialein parte,dinanlicace sepoatematiifestain ambelesensuri(fietrecereadela trasaturilecardinalela celecentraleiin finalla celesecoodare,fie invers).Dacayomluain conside-rarei valoareatriisaturilorcaretrecdintr-uncercin altul,yomsesizamaibinecumuneoricaracterulparcurgeetapepozitivein modelareasa(transformareaunortrasaturicentralenegativein trasaturisecundaresaureactivareai convertireacelorsecun-'darepozitivein centrale),in timpcealteoriel parcurgeetapenegative(0trasaturasecoodariinegativapoatedevenicutimpulcentralasauchiarcardinala).In acestcaz,grijaeducatieiestedea "impinge"spreperiferietrasaturilecaracterialenegativeisprecentrupecelepozitive;

3)modelulpoatejucai rolulunuiinstrumentdevalorizarea trasaturilorcaracteriale,maialesatuncicandnu cunoatemsaunu suntemsiguride senmificatiadetinutade acestea.Deexemplu:timiditateaeste0 calitatesauundefect?Dacaeaesteo trasaturacardinala,manifestataconstant,pregnanti puternicin conduita,influentandu-Iepetoatecelelalte,va fi elarcare-prezintaundefect,i incagray.Dacainsafacepartedinrandultrasaturilorsecunda're,avand0 existentiilatenta.iunrol minor(luand,practic,maialesformaintimidiirii),chiardacanuputemafirmacucertitudinecareprezinta0calitate,yomtica,oricum,eanu esteun defectevident.De aici derivai cerintaeduca-tiv-formativadea determinamaiprecisloculocupatde0 tra-saturain celetreicercuriconcentrice.

. Modelul piramideicaracterialearela bazaparerilemariimajoritatia acelorautoricareconsideracaesentialpentruca-racterestenuatatnumiirulatitudinilori trasaturilor,ci modul

43

lor de orgarnzare,relalionare~istructurare.H. Eysenck,deexemplu,erade parereca relaliiledintreatitudinii trasaturisuntcumultmaiimportantedecatins~iatitudinilei trasaturileluatefiecarein parte[12].La randulsauPaulPopescu-Neveanuconsideracaatitudinileseleaga,seinliinluiei suntcondilionateunelede alte1e,formandun adevaratsistem(autocriticaestecondilionatadesimlulraspunderii,deexigenlafalii desine,demodestie,iaracesteadecapacitateadeautocontroli incredereain realitate)[13]."Ceeaceriimfmespecificcaracterului- scriaAna Tucicov-Bogdan-, careinglobeazain faptrelaVi,atitu-dini ~itrasaturi,estesintezaacestoraintr-unsistemierarhic"[14].Ideeaierarhizariitriisiiturilorcaracterialeseimpunedelasine.Noi anl consideratca aceastaierarhizareia formauneipiramide,carecuprindein varftrasaturileesentiale,dominante,cueelmaimaregraddegeneralitatei pregnanla,iarsprebazatriisaturidincein cemaiparticulare.Am presupusca~a cumexista0 "pirarnidaaconceptelor"(L. S. Vigotski),0 "piramidaatrebuinlelor"(A. H. Maslow),totaaarputeaexistai 0 "pira-midaa caracterului".Apoi, a~acumnoliuniledespeciesesu-bordoneazanoliunilordegeniaracesteasuntinclusein celein-tegratoare,totaayomintalni0subordonare~iintegraretreptatai atrasaturilorcaracteriale.In sfar~it,a~acumin piramidacon-ceptelorfiecareconceptreprezintaunnoddecareseleagatoatecelelalte(subordonate,supraordonatesauaflatela acela~imyeldegeneralitate),tota~ainpiranlidacaracteruluifiecaretrasaturadecaractervaconstituiunnodaflatin relaliecutoatecelelalte.Spredeosebireinsadesferaconceptelor,cumbinearataPaulPopescu-Neveanu,underelatiiledintreelesuntlogice,deciace-ea~ila toti indivizii,la nivelultriisaturilorcaracterialerelaliilesuntextremdevariabiledela un individla altul.Unapoatefitrasaturadominantaaunuiindividi cutotulaltalaunaldoilea;ceeace la unulestesubordonat,la altulpoatefi supraordonat.Tocmaideaici derivaspecificulcaracterialal fiecaruiindivid,

12P.I. Eysenck,Lesdimensionsde lapersonnaliti,Paris,P.U.F., 1950,p. 36.13Paul Popescu-Neveanu,op.dc,p. 165.14 Ana Tucicov-Bogdan,Psihologie generalai psihologiesociaW, Bucureti,

E.D.P., 1973,vol. n.,p. 219.

44

arhitectonicadiferitadela unulla altul.Dei la primavederenoulmodelar fi identiccu celal cercurilorconcentrice,el pu-tandfi asemuitcu "ridicareain spaliu"~acestuia,in realitatelucrurilenustaudelocaa.In modelulanteriorierarhizareaerasugeratadoardesuprapunereacelortrei~ercurisaustraturica-racterialeunelepestealtele,darnu expresexplicitata,neexis-tandrelalii,legaturinid intretrasaturileaparlinandunorcercuridiferite,nici intreceleaflatein interiorulfiecaruicerc,acesteadinurmafiinddispusela intamplare,unelelanga'altele,in neo-randuiala.In noulmodelavemin vedere:legaturiledintreabso-luttoatetrasaturilecaracteriale,dispunereatuturorintr-oanumitaordine,faptcareduce,implicit,la valorizarealor; toatetipurilederelaliidintretrasaturi,i anumerelaliiledeintegraresucce-

. sivaaunorain altele,decoordonarevalorica,decompetitivitate.~iexcludereredprodi,decompensare;intensitateaacestorre-lalii, cunoscandfaptulcaunelepot fi maiputerniceiar altelemaislabe;caracterulrelaliilor,uneledintreeleputandfi directe,alteleindirecte,multiplumijlocitedealtele;gradullordecoe-renla,unelefiindmaistranslegateintreele~iformandadevara-te"centrevitale"caracterialesaudefinindcaracterulcuiva,al-telefiinddezlanate,oarecuminsulare.

Consideriinlcarelevanlaeducalionalaamodeluluipiranlideicaracterialeconstain:

1)oferaposibilitateainlelegeriicaracteruluinucaunsimpluconglomeratdetriisaturi,ci caunsistemorganizat~ibinestruc-turat,ceeacevapermiteca intervenliaeducativadintr-oanu-mitapartea sistemuluisa serepercutezedirect(favorabilsaunefavorabil)asupra"intreguluisistemcaracterial'i indirectasu-prapersonalitalii,deci~iasupracelorlaltecomponenteale ei(temperamenti aptitudini);

2) conducespreideeadiferenfieriimijloaceloraCfiuniiedu-cative,datafiindmareadiferenlierecaracterialadintreoameni;intr-unfel sevaaclionaasupraunuicopila careipiramidiica-racterialaestein formarei in cu totulalt fel asupraaltuiacedtspunede0 asemeneapiramida,insaincorectformata,cupre-dominanlatrasiiturilornegativedecaractersauasupraaltuiaa

45

dirui piramidaseaflaintr-unpronuntatprocesdedestramare,eroziune,demolare.

Consideramcaceletreimodeleexplicativ-interpretativealecaracteruluisedepaescunulpealtul,reuindastfelsa-ispo-reascavaloareadecunoatere.Astfel,dacain primulesteyorbadoardespre0singuratrasaturacaracteriala,cuaspecteleei con-tradictorii,in eelde-aldoileaaparmaimulteasemeneatrasaturi,insadispuseintr-ooarecareneoranduiala,maialesin interiorulfiecaruicere,pentruca in cel de-altreileaacesteasa se legeuneledealtele,sagenerezestructurii sistemecaracteriale,spe-cificefiecaruiindividin parte.Totodata,modelelepropusenunumaicajustifica,darpretindcunecesitateinterventiaeducatio-naladeevocarei inwire cuperseverentaaacelorfactori,con-ditii i motivecareconducla formareaunui caracterunitar,echilibrat,dezirabilsocial,i dea luamasuri,cuaceeaiperse-verenta,impotrivafactorilor,conditiilori motivelorcarearpu-teainclinabalantasprepolulnegativ,arpermiteinstalareauneitrasaturinegativein calitatedetrasaturacardinalasauarnega-tivai decidezechilibrapiramidacaracteriala.

MODELE TEORETICE ~I METODE

IN INVESTIGAREA PERSONALITATII~

In acestaldoileacapitolreunimstudiilepublicatein treiani .consecutivi('87,'88,'89)referitoarela problematicateoreti-co-metodologicaa personalitatii.In esenta,esteyorbadespredouacategoriidecontributiiadusein studiulpersonalitatii:unadintreelevizeazaconcePliaasuprapersonalitatiii Eu-lui,cea-laltaseamplaseazain planulinstrumentelordecunoaterei de-terminarea personalitatiii Eu-lui.Avemin vedere,in primulrand,elaborareaunuimodelsintetic-integratival personalitaliicareseaxeazapeprezentareamai int1ia "fatetelor"persona-litatiii apoipestructurarealor in "tipuri"depersonalitati,mo-delcareesteUffilatdeo metodologieconceputacu scopulde-terminariitipurilordepersonalitatestabilite.In al doilearand,avemin vedereconcentrareapeproblematicaEu-luiconsideratcanucleual personalitatii.Propunemdouatipurideabordari:unadiacronicacewmareteevolutiaistoricaa 90nceptiilorre-feritoarela Eu,altasincronicaorientatapesurprindereaproble-melornqdalealeEu-lui,celemaimultedintreelecontroversate:naturapsmicaaEu-lui,relatiadintreEu i contiinta,dintreEui personalitate,tipuriledeEuri. La fel ca i in cazulanterior,insOlimcomentariileteoreticecu0 metodadecunoa~terea Eu-lui ~ipersonalitaliipe careconventionalam denumit-oCSE("CinesuntEO?"). In final,subliniemtriplautilitatea acesteimetode(deautocunoaterei autodezvaluire,de cunoatereapersonalitatii,deeducarea intercunoaterii).

47

1. Un model sintetic-integratival personalitatii

A. PREMISE $1IPOTEZE

De-a lungul timpului asuprapersonalitaliiau fost elaborateo multitudinedeteorii. Fie ca se numescpozitiviste,psihanali-tice,personaliste,existenlialiste,umaniste,dinanliste,factoriale,socioculturale,fie ca interpteteazaomul ca fiinla re-activasaupro-activa1,fie case concentreazaasupradescopeririii inven-tarieriielementelorcomponente(uneoriiultime) alepersonali-tatH(teoriileatomiste)sauasuprastructurilori sistemeloraces-teia (teoriilestructuralei cele sistemice),in sffm;;it,fie ca au 0deschideremai marespresocial, spreceilalli oameni,sprecon-tacteleinterpersonalei grupale (teoriilepsihosociale)2,toate,aproapefara excePlie,incearcii sa surprindaesenlapersonali-talii, originalitateai unicitateasa. Dei in vedereaatingeriiacestuileI semergepe cai diferite,se folosescconceplii i me-todediferite,ceeace atragedupasine 0 varietatei diferenliereextremde mare a teoriilor respective,chiar neconcordanlei

IC.S.Hall,G.Lindzey,Theoriesof Personality,NewYork,Wiley,1957(vezi~iediliaa2-aaparutain1970);H.David,H.Bracken,PerspectivesinPersonalityTheo-ry, NewYork,BasicBooks,1957;J. M. Wepman,R.W.Heine,ConceptsofPerso-nality, Chicago,AldinepublishingCo., 1963,pp.113-330;NathanBrody,Personality. Researchand Theory, NewYork,London,AcademicPress,1972,pp.7-152.

2 AnalizadetaliataaacestorteoriiamIacut-ointr-oaltalucrare.VeziM. Zlate,Perspectivedeabordareapersonalita{ii- implica{iiteoreticei practice."Revistadepedagogie",1986,nr.8.

48

contradictii,nu putemtrececu vedereaca fiecare teorierepre-zintaun progres,in raportcu precedenta.Este evidentcii teoriilestructuraleIe integreazape celeatomiste,.depaindu-Ieastfel,lafel cum celepsihosocialeIe concretizeaza,Ie umplu de conlinutpe cele sistemice.De asemenea,nu se poate neglija faptul cafiecareteoriecompleteaza0 alta,temperandu-iexceselei reali-zand,in cele din urma,un fel deechilibrare.Allport apreciacadei pozitivismul "a adusla lumina 0 mullime de datamaruntein detrimentulunei conceplii coerentedesprepetsoanaumanaca totalitate",a luat 0 serit?de "precaulii sanatoase"impotriva"speculaliei nedisciplinate",pentrucare trebuie sa-i fim recu-noscatori3.Apoi, dad pozitivismul inclina spre fragmentareiimpersonalitate,spre interpretareaomului ca un "reactordez-me1l1brat",aceastatendinlapoatefi temperatade accentulpusdecatreteoriilepersonalistei celesistemicepe dispoziliile per-sonale i unitate,pe interpretareaomului ca reprezentand0"unitatecreatoare"4.

In ciuda faptuluica teoriileasuprapersonalitaliise integrea-za,completeazai echilibreazareciproc,nici una dintreacestea,luata in sine, nu estesatisfaditoare.Astfel, teoriile pozitivisteinterpreteazaomul in termeniibinecunosculide sti1l1uli reaclieai behavioris1l1ului,neglijandinterioritateapsihica a 01l1ului,inti1l1pce psihanaliza,dimpotriva,se implica in structurilesaleincontiente,accentuandexcesivdeterminismulintrapsihic.Pre-zenlaunei asemeneasitualii creeazaderutai neincredere.

$i totui,dificultateain concepereapersonalitaliiprovinenudin limitele fiecareiteorii in partesaudin aceeaca, de celemaimulte ori, 0 abordarea fost utilizata in detrimentulcelorlalte.Dupa parereanoastta,dificul1ateaconstain insuficientaconsi-derare,in analizai interpretareaperspnalitalii,a fnse:jiperso-nalitiilii.Psihologii, in incercareade a inventariacatmai multeele1l1entecomponenteale personalitatH(indiferentdacii acestease numescinsuiri, trasaturi,factori), in striidaniade a depistastructurile,sistemelei subsiste1l1elepersonalitiilii (subsistemul

3 GordonW.Allport,Structurai dezvoltareapersonalita{ii,Bucure~ti,Edit.Di-dactica~iPedagogica,1981,p.547.

4 GordonW.Allport,op.cit.,p.550.

49

cognitiv,subsistemuldinamico-energetic,cel afectiv-motivatio-nal etc.),ca i in dorintade a organizapersonalitatea(In struc-turi, niveluri, dimensiuni),pierd, cel mai adeseoridin vederetocmai personalitatea.Or, in personalitateatotala,integralaaomului - pe care0 concepemdin perspectivafilozofiei, pe deo parte,capersonalitateconcreta,iar, pe de aWiparte,ca idealal realizarU- semnificatieaunu atatinsuirile, "configuratiiledetdisaturi",structurile,sistemelei subsistemelepersonalWitii,ci modulparticularde integrarei utilizarecomportamentalaa acestora.Astfel, 0 mare importantaare ceesteomul in rea-litate,cecredeel caeste,cedoretesafie, cegandetedesprea/iii, ceconsideracagandescallii despreel,comportanlentulsau manifestatfiind in functie de unul sau altul dintre acesteelementesau de modul particularde integrarei functionareaacestora.Se tiedin experientacotidianacaunii oanlenisecom-porta aa cum sunt,in timp ce altii, aa cum ii inchipuie casuntsaucum credca ateaptaceilalti sase comporte.Pe de altaparte,in relatiileinterpersonaleconteazanu atatcum esteomulin realitate,ci cumsemanifestael in contactelecu ceilalti, decinu atatinsuirilesautrasaturilesaleascunse,"tinutesubcheie",ci celecareseexteriorizeaza,caresuntIacute"publice".Aceas-ta ne facesa credemcii in personalitateatotalaa omului exista,defapt,mai multe"fatete"5aleacesteia.Astfel, amputeaidenti-fica: 1.personalitateareaW(PR),aacum esteea in realitate;2.personalitateaautoevaluata(PA),adicaimagineape carein-dividul 0 are despresine; 3. personalitateaideala(PI), adicacea imaginata,cea dorita, cea pe care individul aspitasa i-oformeze;4.personalitateaperceputa(PP), imagineaindividuluidesprealtii; 5.personalitateaproiectatii(PPro),adicii ce credeindividul ca gftndescaltii despreel; 6.personalitateamanifes-tata(PM),ceaexteriorizata,obiectivatain comportament.Toateaceste"fatete"ale personalitatiinu detin 0 valoarein sine, ciaceastaaparedin interactiunealor. Relatiile de tip cooperator,

5 Termenulde"faleta"apersonalitalii11imprumutamdela R. F. Bales,earevor-beaehiarde"parti"alepersonalitaliisau"subpersonalitali",eeeonduela in(elegereamai adeevatiia personalita(ii~ia eonflietelorei. Vezi R. F. Bales,PersonllityandInterpersonalBehavior,New York, Holt, RinehartandWinston,1970,pp. II, 15.

50

conflictualsaucompensatordintreele vor conducela aceacon-

figuratieunica pe care0 denumimpersonalitateaintegraIa,to-talaa omului.

Modelul sintetic-integratival personalitatiipe care11propu-nem implica doua tipuri de demersuri:unul analitic,vizftnddescriereai caracterizareasuccintaa fiecareifatetea personali-Hitii; altul sintetic,tintind spre surprindereatipurilor de perso-nalitate reieite din interactiuneai configurarea specifica acomponentelordesprinse.Aceastai esteceeace ne propunemsa realizamin continuare.

B. ABORDAREA ANALITICA A PERSONALITATII

1. Personalitateareala(PR) esteconstituitadin ansamblulproceselor,functiilor, tendintelor,insuirilor i starilor psihicede caredispuneomulla un momentdati pe careIe poatepuneoricandin disponibilitate,fapt careIi asiguraidentitateai du-rabilitateain timp.Mai concret,eacuprinde:totalitateaelemen-telor biologice, psihologice i sociale, relationatei integrateintre ele, ceeace i-a i determinatpe unii autori sa defineasciiomul (deci i personalitateasa) ca fiinta complexabiopsihoso-ciala: structuriledebaza,fundamentalealepersonalitatii,sinte-tizatede Kardiner in notiuneade"personalitatede baza", ca ex-presie a realitatii sodo-culturale concrete in care traieteindividul, dar i celesupraadaugatedatoritamultitudinii de sta-tutei roluri concretedetinutei puse in functiune de individ,inclusede Linton in aa-numita"personalitatede statut";com-ponentelei starilepsihice profundcontiente,rationale,dar icelemai putin contlente(subcolltiente)sau pur i simplu in-contiente6.

Toate acestease organizeazain doua dimensiuni esentiale

alepersonalitatii,i anume:dimensiuneaintrapersonala,PSillO-

6 Deserieriampleale aeestorapot fi gasiteintr-o multitudinede lueriiri. VeziM. Ralea, T. Herseni, Introducere In psihologia socialii, Bucure~ti,Editura

~tiinlificii,1969;A. Kardiner,TheIndividualandhis Society,New York, ColumbiaUniversityPress,1939;RalphLinton,Fundamentulculturalalpersonalitii]ii,Bueu-reti,Editura ~tiinlifiea,1968,p. 156;SigmundFreud,IntroducereIn psihanaliza,Bueure~ti,EdituraDidaeticiii Pedagogicii,1980.

51

individualiiformatadin totalitateainsu~irilor,predispozitiilor,atitudinilor, gandurilor~imontajelorpsihice proprii, specificeunei persoanedate,izvoratedin istoria~itraseuldestinuluisau

individual,din trasaturile~istructurilesalecognitive,motivatio-nalesaudinamico-energetice,distinctefatad~celealealtorper-soane; dimensiuneainterpersonalii,psihosocialiiformata dinacela~iansamblude insu~irirezultateinsaprin interiorizare,se-dimentare~icristalizare,din contacteleinterpersonale~igrupaleale individului, din confruntarealui cu altepersonalitati,cu altestiluri comportamentale7.In personalitateaparticularaa omului

acestedimensiuninu suntizolate,separate,ca ni~teetajesupra-puse,ci intr-o permanentainteractiune.Ele nu numai ca se in-

fluenteazareciproc,ci seintrica,se"topesc"unelein altele,spe-cificul personalitatiiderivandtocmai din modalitateaconcreta- ~i foarte diferita de la individ la individ - de realizarea

unui asemeneaproces.Experientaproprie, individuala, se im-plet~te,searmonizeazasausediferentiaza,sedeta~eazade ex-

perientaaltuia sau altora; conceptiile,gandurile,atitudinile ~iopiniile intime se confruntacu cele ale altor persoane,corec-

tandu-sesau adancindu-se;mentalitatile~iprejudeca1ileorigi-natepsihoindividualsunt intaritesau schimbate~i"daramate"

psihosocial. De~iintre cele doua dimensiuniale personalitaliirealeexista0stransainterdependenta,nu esteexcluscaunadin-tre ele sa dispunade un fundamentmai solid, devenindpre-cumpanitoare.La 0 persoanaaltruista,deschisaspre altii, sprecontactelesocialesincere,dezinteresate,va fi mai puternicadi-mensiuneainterpersonala, in timpcela unaegoista,egocentrica,orientata~icentratiiexcesivpe sine, pe propriile sale interese,

7 Cand un individ viziteazasingur0 expoziliede pictura,i~iformeaza0 parerepersonalaporninddelacuno~tinleledecaredispune,dela experienlasadevialamaivastasaumailimitata,delapropriilesalecapacitiilideprelucrareintelectualaa infor-

maliilor saudela starilesaleafectiv-motivalionalemomentane.Candacela~iindividviziteazaexpoziliain companiaunui specialist,careit invalasaYam, sadistinga,iisugereazanoi pistedeinterpretare,ii creeazastariafectiveputemice,it stimuleaziisagandeasca,el i~ivaforma0cutotulaltaparerepersonalii.fn primulcazesteyorbadeo strllcturacognitivadatoratadimensiuniipsihoindividualea personalitalii,in celde-aldoileacazde0structuracognitivadatoratiidimensiuniipsillOsocialeapersona-litalii.

52

mai putemicaestedimensiuneapsihoindividuala.N-ar fi exclusca intre cele doua dimensiuniale personalitatiisa se instaleze(temporarsaupermanent)~i0 relativac9ntrarietatesauchiar 0opozitie absoluta.Unele persoanesunt atat de altruiste,incat"uita de sine" sau se "sacrifica pe sine", in timp ce altelesuntatatde egoiste,incat in afarade ele ~ide propriile lor interesenu suntpreocupatede nimic. Diverse deformiiri sau destructu-rari alepersonalitatiiau labaza,probabil,tocmaiasemeneaopo-zitii graveintreceledoua dimensiuniale ei. A~aaar,personali-tatearealaa individului - reprezentatadeansamblulatributelorsale psihice existenteobiectiv - estepersonalitateasa netru-cata,nemascatii,cea care 11 caracterizeazai il reprezintacelmai profund,autentic,chiar daca el ~i-ocunoatesau nu, ~i-oacceptasaunu, ~i-oexteriorizeazasaunu.

2. Personalitateaautoevaluatii(PA) cuprindetotalitateare-prezentarilor,ideilor, credintelorindividului desprepropria sapersonalitate,incluse,deregula,in ceeacesenume~teimagineade sine8. Cu alte cuvinte esteyorba de felul cum se percepeindividul, ce credeel despresine,ce loc i~iatribuiein raportcuceilalti. Imagineade sine reprezintiiun integrator~iorganizatoral vietii psihicea individului, cu rol major in alegereavalorilor~iscopurilor (Aurora Perju-Liiceanu)9,ea estenucleul centralal personalitatii,reper,constantaorientativaa ei, elementdefi-nitoriual statutului~irolului social (Nicolae Bogatu)1O.Contrarparerii unor autori care afirma ca imagineade sine este0 re-flectare(adecvatiisaueronatii)a personalitatiirealea individu-lui, a felului sau concretde a n, noi consideramca aceastaseorigineazanu doar"inpersonalitateareala,ci ~iin altefatetealeei. Uneori ea i~itragesevadin personalitateaideala,alteoridinceamanifestatasaudin ceaproiectata.Cercetariledepsihologie

80 analizaprofundaa imaginiidesine(structura,funqii, rol, diagnostic)poatefi gasita in ValeriuCeau~u,Autocunoa~tere~icrea[ie,Bllcllre~ti,Editura Militara,1983;Vezi $iTiberiu Pruna,Con~tii1lfadesine,in: B. Ziirgii (coord.),Problemefun-damentalealepsihologiei,Bucure~ti,EdituraAcademiei,1980.

9AuroraPerju-Liiceanu,Cuno~tereadesinei comportamentulautoevaluativ,"Revistadepsihologie",m.1, 1981.

10 Nicolae Bogatu,Implica[iipsihosocialeale imaginiidesine, "Revistadepsi-hologie",nr.4,1981,p. 393.

53

sociaHiauaratatcauncopilcarecredecaallii 11apreciazacafiindsimpatic,sociabil,vasfar~iprinaintroduceacestetrasaturiin imagineade sine;la fel, copii,maipulinpopulari,sepre-luiescei in~i~imaipulin.De altfel,subraportevolutiv,imagi-neadesinecuno~te0 traiectoriespecificii.In copiliirieeaestemaipregnantdependentadeceeace individular dorisafie ~imaipulindeceeaceestein realitate,pentrucala varstelemaiinaintateeasaseconstruiascain funcliedeceeaceomulestesaua fost, de ceeace elface saua facut.Indiferentinsade"radacinile"sale,senmificativpentruimagineadesinerami'mecaracteruladecvatsauinadecvatal reflectariipecare11presu-pune.Nu credemcaimagineadesineesteautomateronatasaucaeanu reprezintafidelrealitatea.In fond,eaestein funetiedecapacitateadecunoa~teredesineaomului.Or, daciiaceastacapacitateesteformata~idezvoltatacorespunzator,nuesteex-elusca~iimagineadesinesafiecatmaiadecvata.Nu estemaipulinadeviiratca,in modcurent,multmairaspanditesuntsi-tualiile de supraaprecieresau de subaprecierea propriilorinsu~iri~itrasaturi,dedilataresaudeingustarenepermisaalor,decicelededeformarea imaginiidesine.De~iatatun tip deperceplie,cat~icelalaltpotaveafiecareunrol pozitiv,stimu-lativ-formativ- dilatareareprezentandtendinladeapropiereapersonalitaliirealedeceadorim,scontataa seoblinein viitor,iar ingustarea0 tendinlade.aprecieremaisevera,maicriticii,decimaiobiectiva- ambeleraman,in esenla,formedereflec-tareeronata,caresecerafi corectatecutimpul,pentruaasiguraadaptareacorespunzatoarela solicitarilemediuluiinconjurator.

3. Personalitateaideala(PI) esteceapecareindividuldo-re~tesa0 oblina.Ea sereferanu la ceeaceesteun individinrealitatesaula ceeacecredeeldespresine,ci la ceeaceardorisafie,cumardorisafie,eareprezintapersonalitateaproiectatain viitor,idealulcetrebuieatins,modelulpecareindividul~i-lpropunesa-lconstruiascain decursulvieliisale.Avandprinex-celenlauncaracterprospectiv,personalitateaidealadispunedeimportanteforle~ifuncliistimulative.Ea 11impulsioneazapeindividspreaCliune,sprecautarea,decelarea~irelinereacelormaibune~ifavorabileconlinuturiinformalionale,cai~imijloa-

54

ce aClionale,formepsihocomportamentalecaresa-i asigure0catmairapidii~ieficientaadaptarela solicitiirilemediuluiso-cial.Modeluldepersonalitatearevaloaredescop~imaialesdeghidorientativin raportcuconduitaconcretaa individului.El permiteachizilionarea~ipunereain funcliuneanticipataaunorcomportamente.Deexemplu,dacauncopili~ipropunesasemenecu tamlsausaucu 0 altapersoanadin anturajulsauimediat,el vaimita~itraducein propriulsauCOl}lportanlenttra-saturilepercepute~iadmiratela "modelul"sau,cumultinaintedea ajungela statutul(devarsta,profesional,familialetc.)alacestuia.Pebaza~iprinintemlediulinvatiiriisocialepersonali-tateaidealaaretoate~anseledea deveni,de a seconvertiinpersonalitatereala.Subraporteducalional,problemaesenlialaesteceaa valoriipersoaneiluatedreptmodeldepersonalitate;ainsu~irilor~itriisaturiloreipsihocomportanlentale.Cucataces-teavor fi mai "realiste",mai apropiate~iin acordcu naturaintrinsecaapersoaneidate,cuatatprobabilitateaconvertiriilorin realitatevafi maimare.Altfel,discrepanlamarcataintrereal~idorit,intrepotenlialitali~iaspiralii,intreexistent~idezirabil,arputeaduce,cutimpul,la instalareaunorderegliiri~ipertur-biiripsihocomportamentalell.

4.Personalitateaperceputa(PP) cuprindeansamblulrepre-zentiirilor,ideilor,aprecierilorcuprivirela allii. A~acumindi-viduli~ielaboreaza0 imaginedesine,tota~ael i~ifOffileaza~io imaginedespreaWi,care11ghideazain comportamentelesalefaliideace~tia.Dacii0 persoanacredeca0 altaestedeschisa,sincerasevacomportacaatarecuea,daca,dimpotriva,0 con-sideracafiindnesincera,intrigantaetc.,vamanifestareticenlefaladeea.Separecamecanismulesenlialal formiiriiuneiase-meneaimaginiesteatribuirea.Teoriileatribuiriiformulatedepsihologiasociala(Heider,Jones~iDavis,Kelleyetc.)au0ma-rerelevanlapentruexplicareaeil2. Imagineadesprealtul~imaialescorectitudineasauincorectitudineaacesteiasuntin funclie,

11Elementereferitoarela aceastafatetaa personalitatiipot fi gasitein DumitruBazac,Idealuldeviajii al adolescentului,Bucureti,EdituraPolitica, 1983.

12Vezi SantionPilaret,Teoriile atribuirii In psihologiasociala. Teoriilefunda-mentale,"Revistadepsihologie",ill.4,1984.

55

pede0 parte,decapacitateapersoaneicunoscutedea seexte-rioriza,dea selasacunoscuta,iarpedeaWiparte,decapaci-tateapersoaneicunosciitoarede a descifraesentialulin infor-

'maliile carei se ofera.Din perspectivaproblemeipe care0tratamsunteminclinatisacredemca0 maimareinsenmatate0arecapacitateadinurma.AceastadeoareceimagineadespreaWieste0 creatiepropriea persoaneicunosciitoare,decieava fiinfluentata~ivadepindemaximaldeposibilitatile~ilimite1epsi-hofiziologicealeceluicecunoa~te,descopul,motivatiile,aspi-ratiilesale,defeluldeselectionare,organizare~istructurareaindicilorperceptivi,influentate,la randullor,deordineaperce-periiindicilor,derelevantalor,destiirilepsihologicetemporarealeceluicarepetcepe,deatitudinilesaudecaracteristicileper-sonalealeacestuia13.La fel deimportantein apreciereace1or-laltisunt~i0 seriidecli~eesaustereotipiiperceptive"cedefor-meazajudecatapersonala,impunandu-seca un fel de adeviirobiectiv"14.Totodata,s-ademonstratexperimentalcasuntper-soanecarein conditiide deficitinformationalcu privirela 0a