Upload
daniela-virga
View
75
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
1. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcţie de diverşi
factori, cu excepţia :
a) sediul si întinderea obstacolului
b) viteza de constituire a obstacolului
c) distrugerea colateralelor
d) vârsta pacientului
e) tromboza extensivă
2. Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:
a) examenul Doppler
b) angio- CT
c) angio –RMN
d) arteriografia prin puncţie Seldinger
e) exmenul Triplex
3. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate ?
a) arteriografia prin puncţie Seldinger se face cel mai frecvent prin puncţia
arterei brahiale
b) insuficienţă renală nu este o contraindicaţie pentru arteriografie
c) calea femurală este de preferat atunci când pulsurile la femurale sunt slabe
sau absente
d) puncţia directă a unei proteze vasculare este de preferat
e) arteriografia cross-over este indicată în cazul absenţei pulsului la femurala
controlaterală
4. Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de
următoarele , cu excepţia :
a) hematoame
b) fistule arterio-venoase
c) disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice
d) insuficienţă renală acută
e) pseudoanevrisme
5.Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial
normal anatomic arteriografia oferă următoarele informaţii:
a) localizarea precisă a leziunilor
b) existenţa leziunilor unice sau multiple
c) existenţa circulaţiei colaterale
d) nu poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e) starea patului vascular distal
6. Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la
instalarea ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului
arterial) trebuie să fie mai scurt de :
a) 1-2 ore
b) 4-6 ore
c) 6-8 ore
d) 10-12 ore
e) 12-24 ore
7. Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme
vasculare circulaţia colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă
tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:
a) mai precoce
b) mai tardiv
c) nu poate apărea
d) ca urmare a traumatismului maselor musculare
e) ca urmare a leziunilor nervoase
8. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu
excepţia :
a) plăgile vasculare simple
b) plăgile înjunghiate
c) rupturile vasculare
d) contuziile arteriale
e) plagile vasculare iatrogene
9. O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare,
cu excepţia :
a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului şi intervenţia
terapeutică adecvată
b) vârsta tânără
c) localizarea anatomică
d) leziunile osoase associate
e) leziunile nervoase asociate
10. Următoarele afirmaţii sunt false :
a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai
precis pentru diagnosticul unei leziuni vasculare
b) O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne
echivoce
c) Arteriografia precizează sediul exact, natura şi extensia leziunii/leziunilor
vasculare în vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicată la pacienţii instabili hemodinamic
e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat
11. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele , cu excepţia:
a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale membrelor
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei
d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil obţinută preoperator
e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa
12. Pacienţii la care există manifestări datorate lezării unor vase importante
necesită tratament chirurgical imediat. Care din urmatoarele afirmaţii sunt false ?
a) Prima măsură în cadrul intervenţiei chirurgicale este controlul proximal şi distal la nivelul leziunii
b) La nivelul vasului lezat trebuie căutată prezenţa trombozei, în cazul existenţei acesteia trombii trebuie îndepărtaţi cu ajutorul sondei Fogarty
c) Odată obţinut controlul arterial, vasul lezat va fi excizat până în zona sănătoasă
d) Repararea arterială şi venoasă se realizează de obicei prin interpoziţia unui graft, de preferat sintetic ( e PTFE)
e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpoziţia unui graft autolog
13. Atitudinea terapeutică în cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni
presupune următoarele , cu excepţia:
a) Dacă la leziunea arterială se asociază şi o leziune venoasă aceasta din
urmă va fi rezolvată în general prima b) In cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vasculară va fi rezolvată
prima, indiferent de gravitatea ischemiei c) Leziunile asociate care ameninţă viaţa sunt printre puţinele indicaţii
pentru ligatură şi nu pentru repararea arterială d) O indicaţie pentru amputaţie este reprezentată de pierderea
substanţei osoase pe o întindere mai mare de 6 cm e) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii
relative pentru amputaţie
14. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele vasculare sunt
false:
a) O extremitate fără sensibilitate şi motricitate necesită de obicei amputaţie în cazul în care există distrucţie nervoasă importantă
b) Extremităţile traumatizate sunt susceptibile să dezvolte sindromul acut de compartiment
c) Evaluarea precisă şi corectă a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directă a presiunii în compartiment
d) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii absolute pentru amputaţie
e) Leziunea vasculară în sine nu este factorul decisiv pentru amputaţie
15. Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul
obstrucţiei intrinseci printr-un tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu
excepţia:
a) O cauză majoră de ischemie acută periferică este embolia b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul c) Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom-
ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre" d) Manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză sunt
mai severe decât în cazul altor etiologii e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială
paradoxală
16. Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:
a) durere b) parestezii c) paloare d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei e) răceala tegumentelor
17.Următorele afirmaţii sunt false :
a) În cazurile de ischemie acută severă, unde diagnosticul este evident şi suspiciunea cu privire la etiologie puternică, nu sunt necesare alte investigaţii paraclinice pentru a stabili indicaţia terapeutică
b) Având în vedere că inima este sursa principală de emboli, examinarea funcţiei cardio-pulmonare este esenţială
c) Examenul echografic (în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existenţei trombozei venoase asociate
d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor e) Modificarea consistenţei masei musculare semnifică un prognostic
prost
18.Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate ,
cu excepţia :
a) Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului b) Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de
căldură sau presiunea exercitată asupra lor c) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea distală
a arterei după înlăturarea obstrucţiei) semnifică un pat vascular distal eficient
d) În cazul existenţei trombozei venoase, îndepărtarea trombului venos trebuie efectuată înainte de restabilirea fluxului arterial
e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima etapă a tratamentului în ischemia acută
19. Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :
a) administrarea unui bolus de heparină b) încălzirea membrului ischemic c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibil d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau
petidinei e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru
prevenirea insuficienţei renale acute 20.Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată precoce, în primele 6 ore
b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate ischemiile acute
c) Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală, mai ales că majoritatea pacienţilor sunt bătrâni şi cu stare generală proastă
d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează liza naturală a trombului ca şi dezvoltarea circulaţiei colaterale
e) O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal inadecvat
21. Despre disecţia acută de aortă sunt false următoarele afirmaţii :
a) Hipertensiunea arterială este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat în producerea disecţiei acute de aortă
b) Incidenţa sindromului Marfan în disecţiile de aortă este între 4 şi 15%
c) Necroza mediei (degenerescenţa chistică a mediei) se găseşte în 20% din cazurile de disecţie aortică
d) De cele mai multe ori disecţia aortică este asimptomatică şi poate trece neobservată
e) Boala anuloectaziantă a rădăcinii aortice poate fi condiţia anatomică
preexistentă unei disectii de aortă
22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:
a) Bicuspidia aortică se asociază frecvent cu disecţia acută de aortă b) Traumatisme toracice închise pot determina disecţie de aortă c) Jumătate din disecţiile ce survin la femeia tânără (de vârstă sub 40 de
ani) interesează gravidele d) Tensiunea arterială scăzută este regula la pacienţii cu disecţie de
aortă e) Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot sta la baza
disecţiei de aortă
23.În disecţia acută de aortă sunt valabile următoarele, cu o excepţie:
a) Ruptura peretelui extern (adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent în pericard sau în cavitatea pleurală stângă
b) Pacienţii cu disectie de tip A sunt, în general, mai tineri şi includ pacienţii cu sidrom Marfan şi ectazie anulo-aortică
c) Disecţia de tip B se întălneşte, de regulă, la bărbaţi de vârstă medie sau vârstnici
d) Insuficienţa aortică este rară în cazul disecţiei aortei proximale e) Disecţia la gravid survine de obicei în trimestru al II-lea sau chiar în
cursul travaliului
24. O serie de factori influenţează mortalitatea perioperatorie în disecţia acută de
aortă , cu excepţia:
a) intervalul de timp între diagnostic şi operaţie b) existenţa tamponadei cardiace c) existenţa insuficienţei renale acute d) existenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii e) infarctul acut de miocard
25. În cazul rupturii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienţi se
amână intervenţia chirurgicală. Aceste categorii sunt, cu excepţia:
a) pacienţii cu leziuni cerebrale severe
b) pacienţii în stare septică
c) pacienţii cu arsuri extinse
d) pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului stâng
e)pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului drept
26.Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:
a) masurarea indicelui glezna-brat b) pletismografia c) examenul Doppler d) arteriografia e) măsurarea presiunii arteriale digitale
27. Selectaţi afirmaţia falsă :
a) Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital şi funcţional bun
b) Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua a 5-a şi a 21-a de tratament şi se manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c) Mecanismul de apariţie a trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic
d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de heparină e) Primul gest therapeutic este în trombopeniile induse de heparină
este oprirea administrării heparinei
28. Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:
a) In cazul existenţei unei diateze hemoragice b) In hipertensiunea arterială malignă
c) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite supravegherea adecvată a tratamentului
d) La vârste < 75 ani e) La vârste > 75 ani
29. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii,
ce excepţia :
a) In tratamentul infarctului acut de miocard b) In tratmentul emboliei pulmonare c) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 zile d) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zile e) In trombozele arteriale acute
30. Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:
a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau definitiv
b) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă) c) Tulburări ale hemostazei d) Hipotensiune arterială e) Hipertensiuena arterială
31.Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Principalul determinant al permeabilităţii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial distal
b) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuro-popliteu depăşeşte 90%
c) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aorto-femural depăşeşte 90% d) By-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacienţii cu risc
crescut şi la care se are în vedere evitarea unei intervenţii intraabdominale majore
e) Cea mai bună patenţă pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase autologe
32. Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de : a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passat b) prezenta infecţiei c) străbaterea sau nu a unei regiuni articulare d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen e) costul unui grefon sintetic
33. Următoarele afirmaţii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate, cu excepţia :
a) claudicaţia intermitentă este localizată la nivelul feselor, şoldului, coapselor sau gambelor
b) claudicaţia distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă c) tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului
patologic la bifurcaţia aortei şi arterele iliace d) tipul III de boala aorto-iliaca preuspune pe lângă afectarea aortei
şi iliacelor şi a arterelor infrainghinale e) pe lângă claudicaţia intermitentă, bărbaţii cu boală aorto-iliacă
mai pot prezenta impotenţă sexuală
34. Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă
moderată sau uşoară vor beneficia de măsuri terapeutice
conservatoare, mai puţin:
a) renunţarea la fumat
b) exerciţii fizice zilnice
c) scădere ponderală
d) intervenţie chirurgicală d’amblée
e) consum hidric zilnic
35. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu
excepţia: a) eritroza de declivitate b) paloare la ridicarea membrului c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului şi gambei d) prezenţa pulsului periferic e) absenţa pulsului periferic
36. Vârsta şi tarele asociate la pacienţii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică alternativă de revascularizare, cu excepţia:
a) by-pass axilo-femural b) aterectomie c) angioplastie endoluminală d) by-pass aorto-bifemural e) by –pass femuro-femural
37. Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate, cu o excepţie:
a) Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către amputaţie
b) Se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă stabilă
c) Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulaţiei colaterale
d) Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă indicaţii chirurgicale ferme
e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-Fontaine
38. Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin: a) durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata de
peste două săptămâni b) ulcer ischemic c) gangrena piciorului d) presiune sistolică la nivelul gleznei > 50 mm Hg e) presiune sistolică la nivelul gleznei < 50 mm Hg
39. Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu, una nu este întâlnită:
a) tromboza grefonului
b) hemoragia c) infecţia d) impotenţa sexuală e) limforagia
40. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate :
a) Atacul ischemic tranzitor reprezintă o indicaţie fermă de endarte-rectomie carotidiană dacă este asociat unei stenoze carotidiene de peste 70%
b) Vârsta nu reprezintă în sine o contraindicaţie pentru operaţie c) Odată stabilit diagnosticul de accident ishemic tranzitor stabilit se
administrează 250-300 mg de Aspirină ca primă măsură terapeutică
d) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai mult de 24 de ore
e) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai puţin de 24 de ore
41. Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia: a) slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor
contralaterale b) pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis fugax) c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante d) acufene e) pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea
ca pe o perdea întunecată trasă de cineva de obicei de sus în jos
42.Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:
a) accident vascular cerebral b) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu recurent c) hematom d) amnezie e) infarct de miocard
43. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu excepţia:
a) șoc b) prezenţa unei mase abdominale pulsatile c) durerea (abdominală sau în spate) d) hemoragia digestivă e) hipotensiune
44. Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:
a) hemoragia intraoperatorie b) şocul acut la declamparea aortei c) embolizarea in teritoriul carotidian d) lezarea ureterului e) embolizarea in patul arterial distal
45. Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut este :
a) ileusul paralitic prelungit b) anorexia c) diareea d) colita ischemică e) constipaţia
46. Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia: a) tromboza b) embolia distală c) ruptura d) hemoragia digestivă e) compresia venelor adiacente
47. Următoarele afirmaţii sunt false: a) indicaţia de intervenţie chirurgicală se pune în toate cazurile de
anevrism de arteră poplitee
b) se recomandă tratamentul chirurgical agresiv inclusiv în cazurile asimptomatice de anevrism de arteră poplitee
c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se însoţeşte de rezultate bune
d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoţeşte de rezultate bune
e) în evoluţia naturală a anevrismelor de arteră poplitee se remarcă o rată înaltă de complicaţii chiar în cazurile asimptomatice
48. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin, cu excepţia: a) alungirea hipertrofică a unui membru b) angioame c) nevi vasculari d) fistule arterio-venoase congenitale e) varice
49. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizează prin, cu excepţia: a) alungirea hipertrofică a unui membru b) angioame plane dureroase c) varice congenitale d) fistule arterio-venoase macroscopice e) fistule arterio-venoase microscopice
50. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Klippel-Trenaunay este falsă :
a) intervenţia chirurgicală este indicată numai atunci când se are în vedere reconstrucţia sistemului venos profund
b) este indicată excizia venelor superficiale c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale
microscopice d) se caracterizeaza prin insuficienţă venoasă primitivă e) se manifestă clinic înca din copilărie
51. Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu excepţia:
a) Simpatectomia lombară este încă indicată pe scară largă b) Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o
chirurgie de revascularizare în marea majoritate a cazurilor c) Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esenţial d) Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a
cazurilor e) Oprirea fumatului scade rata şi incidenţa amputaţiilor
52.În trombangeita obliterantă nu sunt indicate:
a) tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv c) simpatectomia d) Iloprost-ul e) antiinflamatorii
53. Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă, cu excepţia: a) simpatectomia periarterială b) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacă este realizabilă tehnic
şi dacă pacientul a întrerupt fumatul c) tratamentul flebitelor superficiale d) amputaţia e) simpatectomie lombară sau toracică
54. Aspectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele , mai puţin:
a) Interesarea arterelor mici şi medii b) Leziuni ocluzive segmentare c) Aspect patologic al arterelor proximale d) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale: colaterale
"în tirbuşon" e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal
55. Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o excepţie:
a) edemul b) pahidermita c) ulcerul trofic d) eritroza de declivitate e) dermita ocră
56. Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică: a) telangiectazii sau vene reticulare b) vene varicoase c) edem d) lipodermatoscleroză e) dermită ocră
57. Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:
a) Fotopletismografia
b) Examenul Doppler venos
c) Flebografia
d) Echografia Doppler venoasă
e) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive
58. O multitudine de semne şi simptome au fost descrise ca făcând parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde, cu excepţia:
a) apariţia subfebrilităţii - semnul Mikaelis b) pulsul căţărător - semnul Mahler c) durerea spontană, localizată în molet, care se accentuează la
palpare şi la flexia dorsală a piciorului - semnul Homans d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul Pratt e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de
la şanţul retromaleolar intern până în regiunea poplitee
59.Tratamentul cu anticoagulante orale in tromboza venoasă profundă se
conduce în funcţie de :
a) INR b) Timp Howel c) Timp de sângerare d) Valoarea antitrombinei III e) APTT
60 . Indicaţiile plasării unui filtru cav sunt, cu excepţia: a) Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate b) Embolie pulmonară certă la pacienţi la care tratamentul
anticoagulant este contraindicat c) Complicaţii ale tratamentului anticoagulant care obligă la oprirea
tratamentului d) înaintea embolectomiei pulmonare e) în urma embolectomiei pulmonare
61. Contraindicaţiile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt, cu excepţia:
a) boala arterială ocluzivă a membrului respectiv b) infecţia la nivelul ulcerului venos c) obezitatea morbidă d) clasa 4-6 CEAP de insuficienţă venoasă e) patologie severă asociată
62. Următoarele afirmaţii referitoare la tromboflebita superficială sunt false:
a) poate fi determinată de traumatisme b) tromboflebita superficială este întâlnită într-o serie de boli
maligne c) poate avea caracter migrator în boala Buerger d) se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară e) tromboflebita venelor superficiale ale sânului (boala Mondor)
este o entitate foarte rară
63. .Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în, cu o excepţie:
a) tratament antiinflamator nesteroidian b) contenţie elastică c) antibioterapie d) tratament anticoagulant când procesul trombotic este extins şi la
sistemul venos profund e) tratament chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă