Embed Size (px)
Citation preview
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 1/24
Comer ţul electronic /131131131 / Comer ţul
C O M E R E L E C T R O N I C
Comer ţul electronic.
Perspective pentruR o mâ n i a
Dumitru RĂDOI Ambasada României, Tel Aviv
Abstract
The thesis treats a subject of crucial importance for Romania in the early stageof its integration in the European Union (EU) by describing the theoretical issues,
the e-commerce and the anticipated changes that may occur in the way of doing
business and in the structure of the economy; the growth, driing factors,
hindering obstacles and perspecties of the e-commerce technology in the wor l d,
EU countries and Romania! The thesis focuses on the imperaties of the adopting
the digital technologies as the only option of Romania to step up decisiely onthe
way of steady economic d eel opment !
Trecerea la utilizarea Internetului înscop comercial a determinat importanteschimbări în întreaga via ă economică şisocială. Transformări semnificative au loc
în modul în care se fac afacerile pe pie ele de desfacere şi în modul în carecumpărătorii fac pia a ca urmare a inter!ac iunii rapide şi continue a trei domeniidistincte" tehnologia afacerile şi societa!tea.
#e aceea pentru cunoaşterea multiple!lor fa ete ale comer ului electronic estenevoie de cunoştin e multidisciplinare dingrupa ştiin elor tehnice economice şi so!ciologice cum sunt" electronica ştiin acomputerelor sistemele informaticeeconomia management mar$eting sta!
tistică %modele statistice& matematică fi!
nan e!contabilitate drept şi nu în ultimulr'nd sociologie.
1. Comer ţul electronic
"omer ul electronic %()& este proce!sul de utilizare a Internetului şi *ebuluiîn scopul de a face afaceri. () mai estedefinit şi din pespectiva func iilor pe carele îndeplineşte în procesul afacerilor cumsunt" mi+loc de comunicare proces elec!tronic serviciu agent inteligent mediuvirtual %online& pia ă şi catalizator almembrilor diferitelor comunită i.
,n literatura de specialitate e-istă di!verse interpretări privind con inutul () şi
cel al no iunii de business electronic.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 2/24
otrivit cercetărilor () cuprinde proce!sele electronice utilizate de firme pentrurealizarea ativită ilor e-terne iar concep!tul de business electronic cuprinde totali!
tatea activită ilor electronice care utilizea!ză tehnologiile informa iei şi comunica ii!lor %TI(& şi Internetul în managementul
proceselor de afaceri ce au loc at't îninteriorul organiza iei c't şi în e-teriorulacesteia. /stfel () este parte a conceptu!lui de business electronic şi se realizează
pe aceeaşi infrastructură tehnologică şi cuacelaşi personal.
(omer ul electronic fa ă de comer ultradi ional are unele tr ă sături unice careau o importantă semnifica ie pentruafaceri cum sunt" este disponibil oric'nd
şi oriunde %de la birou de acasă de la lo!cul de muncă şi chiar din autoturism&0 aredimensiune globală fără bariere vamaleşi culturale0 operează pe bază de stan!darde universal acceptate0 creşte substan! ial dimensiunea informa iei comple-ita!tea şi con inutul mesa+elor promo ionale0
permite comunicarea interactivă %în am! bele sensuri& între v'nzător şi cumpărător într!o formă similară celei fa ă în fa ăîntr!o formulă mai mare şi la scară mon!dială0 creşte densitatea şi calitatea infor!ma iei şi reduce costul acesteia0 permite
personalizarea şi specializarea mesa+elor transmisibile unui client sau unui grup declien i.
#odelele de "E sunt at't de diverseînc't numai imagina ia omului le poatelimita fapt care face dificilă clasificareaşi definirea acestora. #e aceea cea mai
potrivită clasificare a modelelor de ()este cea din mai multe perspective cumar fi" după specificul afacerilor care maisunt denumite şi modele sectoriale şidupă gradul de dezvoltare %afaceri şitehnologie& care mai sunt denumite şi
modele în dezvoltare. grupă specială o
reprezintă promotorii2inventatorii de teh!nologii care fac posibile noi modele deafaceri.
#odele sectoriale arată cine şi cui
vinde4 şi cunosc două forme" () întrefirme şi consumatori %56(& şi () întrefirme %565&.
7odelul 56( este cel mai răsp'nditmodel de () deoarece se adresează popu!la iei. (ele mai cunoscute modele deacest tip sunt" portalele0 magazinele virtu!ale0 furnizorii de con inut0 bro$erii0 crea!torii de pia ă0 furnizorii de servicii şi co!munită ile virtuale.
7odelul de () între firme %565& estecel mai practicat model de () şi cu unimportant poten ial de dezvoltare. ,n
func ie de caracteristicile comune acestemodele se grupează în două categorii" pie e electronice şi re ele industriale pri!vate.
ie ele electronice au trei elemente de!finitorii" e-isten a a mai multor cumpără!tori şi a mai multor v'nzători care dorescsă realizeze tranzac ii electronice în înde!
plinirea obiectivelor lor. 7odelele stan!dard de pie e pure sunt" distribuitorii elec!tronici0 furnizorii de inputuri0 pie ele pen!tru schimburi şi consor iile industriale.
8e elele industriale private sunt cele
mai utilizate tipuri de pie e electronice detipul 565 şi cu cele mai mari perspectivede dezvoltare. 9e deosebesc două tipuride re ele industriale private" re ele indus!triale private de firmă şi re ele industriale
private de ramură. #odele de "E în dezvoltare sunt" mo!
delul de () de tipul (6( care este spe!cific tranzac iilor online între consuma!tori şi care se desfăşoară după reguli simi!lare licita iilor0 modelul de () de tipul6 care constă în schimb de fişiere şi dealte mi+loace computerizate între utiliza!
torii de ( fără mi+locirea unui server
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 3/24
central şi modelul de () mobil care estecel mai modern şi mai fle-ibil model deafaceri electronice %permite accesul
pentru oricine de oriunde şi oric'nd&.
Interpretarea diferită a no iunii şi asferei de cuprindere a comer ului elec!tronic a fost translatată şi în planulindicatorilor de mă surare a "E . ările:) utilizează un sistem comple- de indi!catori pentru dimensionarea activită ilor de business electronic care este structuratîn patru grupe de indicatori specificidupă cum urmează" măsurarea conectivi!tă ii întreprinderilor0 măsurarea graduluide automatizare a proceselor interne dincadrul organiza iilor0 măsurarea graduluide integrare a re elei de aprovizionare cu
furnizorii0 măsurarea activită ilor de mar!$eting şi v'nzări. #imensiunea () poatesă fie e-primată de indicatorii prevăzu iîn ultimele două grupe.
1.1 Comer ţul electronic – vector al
noii economii
(ercetările empirice au demostrat cătehnologiile () au capacitatea de a con!tribui la creşterea productivită ii a efici!en ei şi a competitivită ii firmelor pre!
cum şi la accelerarea interdependen elor dintre economiile şi pie ele na ionale. #inacest motiv () a devenit subiect impor!tant al activită ii organiza iilor economiceinterna ionale şi parte integrantă a strate!giilor de dezvoltare a marii ma+orită i a ărilor lumii.
$oua economie este economia tuturor tipurilor de afaceri construite în +urul In!ternetului iar "E este una din cele mai
dinamice componente ale sale îndepli!nind func ia de catalizator al afacerilor.
(ercetătorii transformărilor economi!
ce generate de noile tehnologii au formu!
lat mai multe denumiri pentru noua eco!nomie între care unele corespund aplica! iilor specifice tehnologiei informa iei şicomunica iilor cum sunt" comer electro!
nic business electronic comer digital pia ă cibernetică sau pia ă virtuală.,n noua economie tehnologiile () şi
ale Internetului generează un nou mod deabordare a rela iilor între operatoriieconomici care!i conferă două caracte-
ristici definitorii şi anume" fle%ibilitate şireceptiitate, care au un impact semnifi!cativ asupra modului de realizare a afa!cerilor. &le%ibilitatea se manifestă prin"
produc ie fle-ibilă prin func ia de catali!zator al afacerilor între firme %565& şi
prin pie e fle-ibile. Receptiitatea se ma!
nifestă prin interactivitate răspuns întimp real şi prin generarea de noitehnologii %agen i software mai sofistica icare pot învă a şi derula automat modelede rela ii&.
/ceste transformări au fost sintetizateîn zece tr ă sături definitorii ale noiieconomii care privesc" factorii de pro!duc ie0 valorile intangibile0 demasifica!rea0 munca0 inova ia0 organizarea produc! iei0 tehnologiile0 infrastructura0 accelera!rea timpului.
'rodusele noii economii se pot grupa
în func ie de con inutul digital în patrucategorii şi anume" bunuri digitale procese digitale bunuri fizice digitalizate produse fizice şi servicii inteligente.
/dep ii teoriei care asimilează con!ceptul noii economii cu cel al () au iden!tificat patru componente ale noii econo!mii şi anume" infrastructura aplica iileintermediarii şi afacerile electronice./ceastă teorie este importantă pentrucunoaşterea şi dimensionarea sectoarelor emergente ale noii economii care înaccep iune generală reprezintă barome!
trul acesteia.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 4/24
,n opinia noastră noua economiecuprinde produsele digitale dar şi acele
produse fizice care sunt afectate de procesele şi tehnologiile digitale în toate
sau numai în anumite faze de realizare. ndicatorii noii economii reprezintă o problemă aflată încă în aten ia cercetă!torilor şi a statisticienilor sau coşmarulstatisticianului4. 9ingurul sistem unitar deindicatori este cel adoptat de rganiza ia
pentru (ooperare şi #ezvoltare )conomi!că %(#)& care este interpretat în moddiferit în unele ări ale lumii datorităcomple-ită ii efectelor generate de noiletehnologii.
(ercetările indică faptul că pie ele ir !tuale pot fi considerate "E atunci c'nd
platformele virtuale facilitează efectuareade tranzac ii online şi business electronicatunci c'nd facilitează integrarea proce!selor interne ale firmei.
#ediul electronic nu schimbă func iile pie ei ci impune noi reguli de joc %decomportament& şi noi mecanisme de sta!bilire a rela iilor între producători şi fur!nizori şi între v'nzători şi cumpărători./ctorii pie ei virtuale %producătorii v'n!zătorii şi cumpărătorii& trebuie să cunoas!că noile reguli şi noile mecanisme deoa!rece în noul mediu nu pot pătrunde şi
mai ales nu se pot men ine dec't ceicapabili să se adapteze la e-igen ele noi!lor pie e şi să facă fa ă concuren ei glo! bale.
Tehnologiile () şi Internetul au capa! bilitatea de a slăbi capacitatea for elor pie ei şi de a facilita intrarea pe pia ă anoilor veni i prin eliminarea celor ce
produc ineficient şi facilitarea accesului pentru cei ce produc eficient.
e pia a virtuală reclama şi publicita!tea capătă valoare economică at't pentruv'nzători care au posibilitatea direc io!
nării acesteia numai către segmentul
intit în timp şi spa iu şi certitudinea căvor primi răspuns în timp real c't şi
pentru cumpărători deoarece aceştia potob ine informa ii pe *eb despre oferta
cea mai bună din punct de vedere tehnicşi economic %pre & şi datele de contact alefurnizorului sau v'nzătorului potrivit.
#aretingul realizat pe *eb aduceavanta+e tuturor +ucătorilor de pe pia avirtuală dar cel mai important avanta+ decare pot beneficia v'nzătorii este acela dea avea la dispozi ie un canal suplimentar
pentru distribu ie2v'nzare.Tehnicile de mar$eting pe Internet se
pot grupa în două categorii" tehnici pasiveşi tehnici agresive. Tehnicile pasive con!stau în lăsarea cererii la ini iativa utiliza!
torilor. Tehnicile agresive constau în uti!lizarea agen ilor inteligen i pentru trans!miterea automată a informa iilor la clien! ii poten iali fără a ine seama de voin aacestora sau a agen ilor de tipul spamm!ing pentru transmiterea de e!mailuri pu!
blicitare la milioane de utilizatori fără vo!in a acestora şi ale căror adrese sunt cum!
părate interceptate sau ob inute cu a+uto!rul agen ilor inteligen i.
e pia a virtuală cererea +oacă un roldefinitoriu prin transformările pe care ledetermină asupra produc iei gener'nd
dezvoltare %cererea de produse noi şi2saumodernizate& integrare %orizontală şi2sauverticală& şi demasificare %trecerea de la
produc ia de masă la produc ia pe bazăde comandă personalizată&. ,n noul me!diu multiplicarea cererii este posibilă nunumai prin e-tinderea canalelor de distri!
bu ie la nivel na ional şi interna ional cişi prin utilizarea tehnologiilor () %agen iiinteligen i& pentru stimularea acesteia.
're urile determinate pe baza cereriisunt dominate de voin a cumpărătoruluide a plăti pre ul cerut pentru marfa care!i
satisface gustul şi necesită ile. /ceasta
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 5/24
înseamnă că varia ia pre urilor pe bazacererii este determinată mai degrabă decererile individuale dec't de structuracostului de produc ie al v'nzătorilor. ,n
acest fel pe pia a virtuală pre ul de echi!libru este determinat nu numai de nivelulcererii şi al ofertei ci şi de particulari!zarea produselor conform caracteristici!lor individuale ale cererii.
e pia a virtuală curba cererii capătăo interpretare diferită atunci c'nd cerereaeste influen ată de preferin ele şi de tradi! iile cumpărătorilor. #e aceea în econo!mia digitală studiul cumpărătorilor se fo!calizează în primul r'nd pe tehnologiilecare pot să modifice curba cererii şi în aldoilea r'nd pe interac iunea cu cumpără!
torii pentru stimularea cererii în favoareaacestora.8ezultă astfel că tehnologiile () obli!
gă organiza iile la schimbarea strategiilor
de pia ă deoarece cele tradi ionale nu mai pot conduce la rezultate în afaceri.
rin utilizarea pie elor electronicev'nzătorii şi cumpărătorii pot beneficiade importante avanta+e economice şi so!ciale care contribuie definitoriu la creşte!rea eficien ei a productivită ii şi competi!tivită ii acestora. entru e-primarea an!samblului avanta+elor de care pot bene!
ficia firmele pe pie ele electronice a fostintrodus conceptul de *factor de oportu!nitate irtual 4.
1.2 Infrastructura şi tehnologiilecomer ţului electronic
Infrastructura şi tehnologiile Internetreprezintă construc ia tehnologică pe carese fac afacerile electronice. ;ără Internet() nu ar e-ista ca tehnologie.
Internetul a condus la dezvoltarea
tehnologiilor cu care operează () cum
sunt" aplica ii comerciale %565 şi 56(etc.& sisteme de securitate strategii demar$eting reclama şi publicitatea aplica! ii financiare plata online etc.
Instrumentele comune ale Internetuluişi *ebului prin care utilizatorii au accesla produse servicii informa ii şi prin carerealizează tranzac ii electronice sunt"e-mail 0 motoarele de căutare0 agen ii in!teligen i0 mesa+ele instant0 chat < forumu0fişierele standard de muzică video saualte efecte0 efectele media şi spoturile demar$eting.
Istoric nternetul a cunoscut trei fa+ede de+oltare" faza de inova ie av'nd cascop comunicarea prin computer întrecercetători0 faza de institu ionalizare
av'nd ca scop comunicarea prin computer în interes militar şi trecerea la utilizareaîn scop civil0 faza de comercializare c'nds!a trecut la e-ploatarea în scop comercialşi e-tinderea în toate domeniile de acti!vitate economică şi socială.
,n 6==3 numărul utili+atorilor de
nternet pe plan mondial a atins cifra de>?3@ milioane mai mare cu aproapeA=B fa ă de anul 6===. 9pecialiştii esti!mează că numărul utilizatorilor deInternet va creşte e-ponen ial ating'ndcifra de un miliard în anul 6=1= şi de
peste trei miliarde în perioada de dupăanii 6=6=!6=3=.
/naliza evolu iei utilizatorilor deInternet şi a domeniilor înregistrate peInternet pe grupe de state în func ie degradul de dezvoltare economică indicăe-isten a unui decala+ tehnologic între ările dezvoltate şi cele în curs dedezvoltare.
,n 6==3 în medie @1@B din popula iaUE avea acces la Internet sub mediaînregistrată de 9:/ de CC>B şi deDaponia de @A3B.
(ercetările indică faptul că infrastruc!
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 6/24
tura TI( şi accesul la Internet nu mai re! prezintă pentru firmele din ările membre:) o barieră în calea dezvoltării afaceri!lor prin Internet.
9onda+ele statistice arată că prinutilizarea Internetului persoanele fizice şiorganiza iile pot beneficia de o gamăînsemnată de servicii şi avata+e care leasigură confort şi avanta+e economice.
(ercetările arată că prin utilizareatehnologiilor Internet firmele beneficiazăde numeroase aantaje economice întrecare primul loc îl ocupă reducereacosturilor creşterea eficien ei activită ii şicreşterea profitului.
Internetul actual are unele limite
tehnologice care nu permit utilizarea sa
deplină în scopul realizării de afaceri.(ercetări şi e-perimente importante suntîn curs de desfăşurare pentru creştereacapacită ii şi performan elor Internetuluicare se vor materializa în noi modele şinoi oportunită i de afaceri.
,n ările membre ale :) e-istă o seriede factori tehnologici şi organizatoricicare vor accelera ritmul de adoptare şi deutilizare a Internetului în toate domeniile.
,n paralel cu diversificarea modelelor de () s!a dezvoltat şi sistemul agen ilor inteligen i care au capacitatea de a asista
v'nzătorii şi cumpărătorii la fundamenta!rea deciziilor de v'nzare cumpărare şiculegere de informa ii. ie ele electronicenu ar putea să fie utilizate la întregul
poten ial fără a+utorul agen ilor inteli!gen i. #upă func iile pe care le îndepli!nesc agen ii inteligen i se pot grupa întrei categorii" agen i inteligen i care oferăsolu ii pentru pie ele electronice agen iinteligen i destina i securită ii afacerilor
pe Internet şi agen i inteligen i care oferăsolu ii la cereri şi oferte.
itul reprezintă una din cele mai im!
portante componente ale afacerilor de ()
deoarece aceasta este interfa a între v'n!zătorul online şi cumpărătorul *eb. Ean!sarea unui sit pe Internet este echivalentăcu ini ierea unei afaceri care necesită
elaborarea unui plan pe baza unei analizeatente a nevoilor clien ilor intă şi a pro!duselor sau serviciilor ce urmează a fioferite.
9itul de () are în componen ă o seriede elemente cheie de care depinde func! ionarea sistemului şi succesul afacerilor.
)valuarea performan elor sitului de() se face din mai multe perspectivecum ar fi" a modului de func ionare şi deconstruc ie a sistemului a performa elor generale şi a rezultatelor ob inute măsu!rate cu a+utorul unor indicatori specifici.
1.3 Evoluţia comer ţului electronic.imite şi perspective
(ercetări recente indică creşteri spec!taculoase ale volumului () pe plan mon!dial dar sub nivelul prevederilor făcute laînceputul secolului FFI.
8itmul de creştere este mai acceleratla () cu servicii dec't la () cu produse.,n perspectivă se prevede ca şi () cumărfuri să cunoască un ritm de creştere
mai accelerat ca urmare a tendin ei com! paniilor de a adopta aplica ii specifice de() în rela iile cu furnizorii distribuitoriiclien ii şi consumatorii.
)volu ia şi tendin ele de dezvoltare ale() pe zone geografice indică un decala+tehnologic între zonele în care predomină ări dezvoltate şi cele în care predomină ări în curs de dezvoltare. entru elimina!rea acestui decala+ marea ma+oritate aorganismelor interna ionale au ini iat di!verse programe de spri+in şi încura+are a ărilor în curs de dezvoltare pentru pro!
movarea noilor tehnologii.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 7/24
"E ntre firme (./.) reprezintă mode!lul de () cu cea mai largă răsp'ndire înlume. 9:/ este liderul mondial al () detipul 565. ,n 6==6 C>B din firmele din
9:/ făceau aprovizionarea cu bunuri şiservicii online comparativ cu 6AB în :)şi @6B în Daponia. ,n perioada următoarese prevede că afacerile între firme %565&să înregistreze o creştere accelerată şi săaducă schimbări profunde în firme pe
pie e şi în economie.;orma şi structura pie elor electronice
de tipul 565 evoluează rapid. :nele pie eelectronice pure au pierdut din atribu iilecaracteristice dar n'nd seama de func iaacestora de facilitare a afacerilor prinInternet acestea au devenit evolu ii mo!
derne ale pie elor electronice clasicecunoscute sub denumirea de platforme de
comer pe nternet ./naliza evolu iei pie elor electronice
din punct de vedere numeric at't pe planmondial c't şi pe sectoare de activitatesugerează ideea că rolul acestora este dince în ce mai scăzut în noua economie dar analiza pie elor în func ie de numărulfirmelor participante %înregistrate& şi devolumul tranzac iilor derulate conduce laconcluzia că pie ele electronice se aflăîntr!un proces de consolidare şi de
ad'ncire a specializării."E de tipul ./" este mult mai popular în 9:/ %reprezent'nd apro-imativ 6Bdin totalul comer ului& urmate de ărilemembre ale :) Daponia /ustralia şi(oreea de 9ud.
rincipalele obsacole care împiedicădezvoltarea în ritm accelerat a () de tipul56( sunt" costul ridicat al tehnologiilorcomple-itatea operării computerului tra!di ia e-perien a şi persisten a decala+uluiglobal privind accesul la telefon Internetşi la echipamentele de computerizare.
"E prin echipamente mobile s!a dez!
voltat mai mult în )uropa %în special în;inlanda& şi în /sia %Daponia şi (oreea de9ud& unde numărul utilizatorilor de tele!foane mobile este mai mare dar are ten!
din a de a creşte în ritm accelerat şi în9:/. )conomia digitală va progresa prindezvoltarea tehnologiei mobile cu acces
pe Internet care va contribui la creştereanumărului celor ce fac afaceri şi cum!
părături prin Internet. Europa este liderul mondial al comu!
nica iilor mobile at't ca produc ie c't şica număr de utilizatori. )uropa a trecutde+a în era post!calculator deschiz'nd noi
pie e pentru () de tipul 565 si 56( mo! bil care în această zonă a devenit ceade!a treia modalitate importantă de rea!
lizare a ().
ările europene fac eforturi investi io!nale importante pentru dezvoltarea ()mobil care oferă mai multă fle-ibilitate şioportunită i noi firmelor. ,n ciuda efortu!rilor investi ionale pe termen scurt ()mobil nu este de aşteptat să cunoască odezvoltare accelerată. e termen lungInternetul personal %prin mi+loace mobile&va fi dominant în societatea informa io!nală permi 'nd accesul de la muncă deacasă şi în timpul deplasărilor.
Istoric comer ul electronic a cunoscut
două etape de de+oltare denumite" co!mer ul electronic I în perioada 1??C< 6=== şi comer ul electronic II care a înce!
put în anul 6==1 şi se va termina în anul6==>.
(omer ul electronic I %() I& s!a carac!terizat prin creşterea e-plozivă a inova! iilor tehnologice şi a afacerilor elec!tronice.
(aracteristicile definitorii ale comer u!lui electronic II %() II& sunt" profitabili!tate performan ă eficien ă inova ie do!minat de firmele mari şi subiect al regle!
mentărilor na ionale şi interna ionale.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 8/24
0iitorul "E a fi definit de efectul
sinergetic al următorilor factori1 vitezade propagare a noilor forme de comer întoate activită ile comerciale0 evolu ia pre!
urilor care au tendin a de a creşte p'năla nivelul care asigură acoperirea cos!turilor afacerilor pe *eb0 nivelul profi!tului marginal care va deveni obiectivulv'nzătorilor0 modul de estompare a ten!din elor de dominare a () %565 şi 56(&de către firmele mari0 reglementările îndomeniul () inclusiv cele privind secu!ritatea afacerilor pe Internet.
(ercetătorii apreciază că e-istă pu ineîndoieli ca volumul () să nu crească într!un un ritm cuprins între 6CB şi 3=B pean p'nă în 6==G.
1.! "ecuritatea şi ca#rul legal
2specte legate de securitatea
afacerilor
#ezvoltarea accelerată a () şi creş!terea fără precedent a fraudelor pe Inter!net au determinat interven ia guvernelor
pentru elaborarea de legi privind securi!zarea tranzac iilor de () şi pentru pedep!sirea cazurilor de fraudă. 9ecuritatea adevenit astfel o problemă globală vitală
pentru dezvoltarea afacerilor pe Internet. 3imensiunile securit ă ii "E sunt" inte!gritatea informa iei0 nerecunoaşterea0 au!tenticitatea0 confiden ialitatea0 secretuldatelor personale0 credibilitatea şi dispo!nibilitatea. afacere se consideră sigurăatunci c'nd sunt respectate toate dimensi!unile securită ii. (ele mai comune forme
de ncălcare a siguran ei afacerilor pe
nternet sunt" coduri răutăcioase0 furt şivandalism0 falsificarea adresei0 negareasau refuzul serviciilor0 aspira ia2fornăiala0
personalul opera ional.
Hu toate formele de crimă pe Internet
urmăresc ob inerea de foloase băneşti bunuri sau servicii ci unele din acesteaurmăresc distrugerea vandalizarea sauconturbarea sitului fapte care se materia!
lizează în pierderi pentru proprietariiacestora. nstrumentele de nt ărire a securit ă ii
afacerilor pe Internet pot fi grupate îninstrumente tehnice politice proceduraleşi legislative.
9ecurizarea prin instrumentele tehniceconstă în utilizarea unor programe speci!ale pentru codificarea te-telor %criptare&securizarea canalelor de comunica ii peInternet şi pentru prote+area re elelor aserverelor şi a clien ilor.
9ecurizarea prin instrumente politice
procedurale şi legislative constă pe de o parte în măsuri şi instrumente la nivelulfirmei şi pe de altă parte în politiciguvernamentale pentru construirea infra!structurii institu ionale %institu ii şi leginorme şi mecanisme simple de aplicare&.
(ercetările relevă că rolul legilor nuvizează întotdeauna numai măsuri de
pedepsire a infractorilor ci şi măsurieducative pentru prevenirea fraudelor.
i în ările membre ale UE e-istăunele disfunc ionalită i care necesitămăsuri şi reglementări dar politica :) nu
este în favoarea adoptării de reglementăriferme de teama că acestea ar putea deveniobstacole în calea dezvoltării afacerilor
pe Internet.
2specte legate de cadrul legal al "E
8ăsp'ndirea şi utilizarea Internetuluiîn scopul afacerilor ridică numeroase
probleme de natură etică socială şi politică fără precedent în istoriatehnologiilor care au provocat revolu iileindustriale anterioare. /ceste probleme se
pot grupa în patru categorii" drepturi
legate de informa ii drepturi legate de
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 9/24
proprietate guvernarea internetului sigu!ran a şi bunăstarea publică. #imensiunile() şi ale Internetului care pot faceobiectul unor politici şi reglementări sunt
multiple şi comple-e./v'nd în vedere dimensiunea globalăa () numeroase organisme cu caracter interna ional şi regional colaborează pen!tru identificarea obstacolelor care împie!dică dezvoltarea () şi la elaborarea denorme şi recomandări care să facilitezedezvoltarea acestuia.
"adrul legal interna ional al "E estereglementat prin 4egea priind comer ul electronic4 elaborată de (omisia Ha iuni!lor :nite pentru #reptul (omer ului In!terna ional %1??>& care a fost încorporată
ca atare în mai multe sisteme +uridicena ionale. /ceastă organiza ie are în cursde elaborare şi un proiect de 8eguli:niforme4 pentru semnăturile electroniceîn vederea asigurării securită ii şi con!fidentialită ii tranzac iilor electronice lanivel mondial.
contribu ie importantă la definireatermenilor specifici ai tehnolgiilor () şila reglementarea acestui domeniu a avut!o (#). :nele dintre recomandărileadoptate de (#) au fost transpuse decătre ările membre în programe şi ac iuni
de spri+in pentru mediul de afaceri şi potconstitui e-emple de bună practică.UE abordea+ă promoarea "E prin re!
glement ări specifice şi într!o viziune mailargă prin programe de ac iuni şi ini iati!e generale cu impact sinergetic asupraîntregii activită i economice şi sociale.
#ezvoltarea accelerată a () răm'neîncă dependentă de modul de rezolvare a
problemelor actuale globale care împie!dică utilizarea largă a acestuia în afacericum sunt" criminalitatea diferendeletransfrontaliere şi încrederea firmelor şi a
consumatorilor.
2. Comer ţul electronic $nRomânia
'oten ialul economic
8om'nia este a doua ară ca mărimenumăr de popula ie şi pia ă din )uropa(entrală şi de )st %)()& după olonia.Importantele resurse de care dispune şi
poten ialul său uman au permis dezvolta!rea unor sectoare importante ale econo!miei între care şi cel privind tehnologiainforma iei.
,n ultimii patru ani produsul intern
brut %I5& a înregistrat creşteri semnifica!tive %A3B în anul 6==@& şi se prevede caîn următorii doi ani ritmul de creştere săfie în medie de CB pe an. 8ata de creştere
economică %I5& a 8om'niei în 6==C şi6==> va fi superioară ratei medii decreştere a ărilor din Jona )uro şi )uropa(entrală şi inferioară celei din ările5altice.
/naliza structurii economice a 8om'!niei în func ie de contribu ia ramurilor laformarea valorii adaugată brută indică ostructură diferită a ramurilor economicede bază ale 8om'niei fa ă de cea din ă!rile membre ale :) în care ponderea pre!dominantă o de in sectoarele de servicii.
(auzele dezvoltării insuficiente a ra!
murilor economice cu valoare mare adău!gată în 8om'nia sunt multiple şi com!
ple-e între acestea men ionăm" politicaeconomică dinainte de anii 1??=0 tergi!versarea restructurării economiei în ulimii1C ani0 lipsa unei politici coerente destimulare a dezvoltării cu prioritate a sec!toarelor de înaltă tehnologie0 neacordarearolului şi locului ce se cuvine cercetării şinoilor sisteme ale tehnologiei informa ieişi comunica iilor0 fluctua iile cadruluilegislativ etc.
"omer ul e%terior este cea mai dina!
mică componentă a economiei 8om'niei
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 10/24
1@=1@=1@= / Comer ţul Comer ţul electronic /
care prin mecanismul pie ei %cerere!ofer!tă& a indus unele transformării structuraleîn cadrul economiei. /stfel în ultimii ze!ce ani mai multe sectoare industriale au
cunoscut modificări %măsurate prin con!tribu ia acestora la realizarea e-portuluitotal& cum sunt" te-tile şi articole te-tile%K1CB&0 încăl ăminte şi alte accesorii%K>@B&0 maşini şi aparate echipamenteelectrice %K@@B&0 materiale plastice cau!ciuc şi articole cone-e %K1.3B&0 produseminerale %!>1B&0 produse chimice%!>=B&0 mi+loace de transport %!C6B& şimetale comune şi articole din metalecomune %!@.=B&.
/naliza structurii schimburilor comer!ciale ale 8om'niei pe principalele grupe
de mărfuri relevă că peste CCB din va!loarea e-portului şi peste C=B din valoa!rea importului este compusă din produsecu valoare medie şi inferioară.
,n ultimii cinci ani schimburile inter !na ionale cu sericii ale 8om'niei au în!registrat o creştere continuă dar pondereaacestora în volumul cumulat al e-portu!rilor de bunuri şi servicii este relativ scă!zută fa ă de ponderea medie înregistrată
pe plan mondial şi în ările membre ale:).
,n ansamblul flu-urilor de servicii ale
8om'niei componeta alte servicii4 aretendin a de creştere mai accelerată aspect pozitiv de natură să apropie structuracomer ului 8om'niei cu servicii de ceacare predomină la nivel european şi mon!dial. /ceastă componentă înglobează an!samblul acelor servicii care sunt conside!rate decisive pentru creşterea eficien ei şicompetitivită ii întreprindrilor din econo!miile moderne precum serviciile de co!munica ii serviciile financiare de asigu!rări serviciile de informatică +uridice deconsultan ă publicitate cercetarea pie ei
etc.
,n ultimii cinci ani inesti iile str ăine
au crescut în medie cu un miliard dedolari pe an e-cep ie făc'nd anul 6==@c'nd ca urmare a unor privatizări impor!
tante %sectorul petrolier şi energetic& aucrescut cu @ miliarde dolari./naliza structurii investi iilor directe
%cumulate la 31 decembrie 6==3& pe prin!cipalele sectoare economice conduce laurmătoarele concluzii"L investi iile directe realizate în 8om'!
nia provin în mare parte din privati!zări şi nu cum ar fi fost firesc dinatrac ia investitorilor străini cătreobiectivele de interes în prealabil sta!
bilite în baza unei strategii de dezvol!tare a acelor sectoare care pot asigura
perspectiva unei creşteri economicedurabile cum sunt cele de înaltă teh!nologie inclusiv cel al tehnologiei in!forma iei şi comunica iilor0
L principalele investi ii au fost direc io!nate către sectorul industriei prelucră!toare iar în cadrul acestora o ponderedestul de mică a fost destinată reteh!nologizării şi modernizării proceselor de fabrica ie0
L sectorul telecomunica iilor a atrasapro-imativ 1CB din volumul total alinvesti iilor directe revenindu!i o cotă
relativ mai mare în raport cu altesectoare ale economiei. 9tructura in!vesti iilor din domeniul telecomunica! iilor arată că valoarea cea mai mare afost direc ionată către domeniul tele!foniei %G6@B& şi al serviciilor de tele!fonie telegrafie şi transmisiuni date%6G6B& si în mai mică masură cătresectorul produc iei de echipamente decalcul %=@B&. #ezvoltarea acceleratăa sectorului comunica iilor şi a servi!ciilor de comunica ii se înscrie în ten!din ele manifestate pe plan mondial
dar ritmul acestora este încă insufi!
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 11/24
cient pentru recuperarea decala+uluitehnologic fa ă de ările membre ale:) inclusiv fa ă de ările integrate înanul 6==@.
L investi iile destinate dotării cu echipa!mente de calcul şi cele în domeniulserviciilor specializate pentru firme < sectoare care aduc valoare adăugată
produselor < se situează sub nivelul şiritmul necesar de modernizare a pro!ceselor interne şi e-terne ale firmelor0
L creşterea investi iilor nu a fost înso ităde o creştere comparabilă a producti!vită ii în industria prelucrătoare.,n prezent economia Rom5niei este
supusă ac iunii unor noi factori care vor genera modificări structurale profunde pe
termen mediu şi lung între care men i!onăm"L creşterea concuren ei pe măsura apro!
pierii termenului de intergrare în :)ceea ce reprezintă cel mai mare risc
pentru companiile rom'neşti care nuau o strategie clară de modernizare a
produselor şi a proceselor interne şie-terne0
L transferul unor capacită i de produc iedin ările :) şi alte ări dezvoltate în8om'nia. rintre industriile care auaceastă tendin ă sunt" produc ia de
echipamente auto te-tile mobilă şitehnologia informa iei0L dezvoltarea accelerată a serviciilor
factor ce va e-ercita un impact pozitivasupra ocupării for ei de muncă c't şiasupra schimbării ponderii acestui sec!tor în cadrul ramurilor economice0
L e-plozia consumului , factor care vaîncura+a dezvoltarea produc iei internede bunuri dar şi importul0
L creşterea gradului de urbanizare careva contribui la reducerea treptată a
ponderii popula iei de la sate %care
este de apro-imativ @=B din popula ia
8om'niei cu mult peste ponderea în!registrată de ările :)&.
ndustria tehnologiei informa iei şicomunica iilor ,n ultimii 1= ani unele firme străine
au înfiin at linii de asamblare pentru echi! pamente de calcul pe bază de componenteimportate din ările asiatice. roduc ia lo!cală este evaluată la cca C=.=== (s pe ancare acoperă apro-imativ @A!C=B din ne!cesarul pie ei.
Industria tehnologiei informa iei %TI& afost relansată la începutul anilor ?=M c'ndfirme vestice de softNare au început săopereze în 8om'nia.
,n ultimii cinci ani firmele rom'neştiau diversificat gama de produse şi apli!ca ii software în domeniul bancar al co!munica iilor mobile securită ii datelor şisistemelor şi aplica ii de tipul e!guvernare.
8om'nia dispune de un avata+ compa!rativ important în domeniul tehnologieiinforma iei al cercetării şi ingineriei carenecesită politici speciale pentru e-ploata!rea acestuia în interes economic general.
'ia a tehnologiei informa iei şicomunica iilor ,n ultimii patru ani pia a tehnologiei
informa iei şi comunica iilor s!a caracte!
rizat printr!o rată ridicată de creştereceea ce a condus la atenuarea relativă adiscrepan elor fa ă de ările din )uropa(entrală şi de )st %)()& un handicapacumulat pe fondul negli+ării domeniuluiîn perioada anterioară.
/naliza structurii pie ei TI( relevă căîn 8om'nia s!au dezvoltat cu precăderesectorul şi serviciile de telecomunica iitendin ă ce se manifestă în prezent şi pe
plan mondial.#imensiunea pie ei TI în 8om'nia
indică gradul nesatisfăcător de utilizare al
tehnologiilor moderne în procesele de
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 12/24
produc ie şi în activită ile comerciale alefirmelor.
ia a produselor software deşi aînregistrat o creştere continuă valoarea
acesteia răm'ne scăzută fa ă de valoareaechipamentelor hardware achizi ionate în8om'nia. 8edresarea acestui indicator este posibilă numai pe măsura reduceriiratei pirateriei cu software!
nfrastructura tehnologică a
comer ului electronic
,n prezent în 8om'nia nu e-istă datestatistice care să indice cu un grad dee-actitate acceptat numărul de calcula!toare e-istente al utilizatorilor de Internetsau al celor care utilizează sisteme de ()deoarece normele privind modul de co!
lectare a datelor statistice şi de efectuare aunor studii şi sonda+e calificate pentrumăsurarea progresului spre societateainforma ională vor fi elaborate în cursulanului 6==C.
otrivit datelor 7inisterului (omuni!ca iilor şi Tehnologia Informa iei %7(TI&numărul estimati al calculatoarelor
e-istente la popula ie la finele anului6==@ a fost de 6C milioane de unită i%apro-imativ un ( la 11 locuitori&. ,ncompara ie cu ările )() numărul de(s la popula ie în 8om'nia este mult
mai scăzut iar ritmul anual de creştere nueste de natură să conducă la recuperareaîntr!un termen scurt a decala+ului e-istentfa ă de aceste ări.
Telefonia pe linii fi%e a avut o evolu iemai lentă după 1??= fa ă de celelalte ărieuropene ca urmare a men ineriimonopolului 8omtelecom p'nă laînceputul anului 6==3 asociată cu nivelulridicat al costului serviciilor de telefonie.Ea sf'rşitul anului 6==@ numărul de liniifi-e a fost de 1?? la 1== de locuitori.8ata de penetrare a telefoniei pe linii fi-e
în func ie de numărul de locuitori sesituează sub media de 3>B în ările )().
Telefonia mobil ă a cunoscut o ascen!siune rapidă. ,n ultimii patru ani numărul
abona ilor s!a dublat a+ung'nd la 3> delinii mobile la 1== locuitori depăşindaproape de două ori numărul abona ilor latelefonia fi-ă. 8ata de creştere a nu!mărului abona ilor la telefonia mobilă în8om'na este superioară mediei din ărilemembre ale :).
#ezvoltarea telefoniei mobile consti!tuie un avanta+ poten ial pentru promova!rea aplica iilor de comer electronic mobilîn 8om'nia. ,n prezent 5anca 8eiffeisen8om'nia are în curs de dezvoltare o apli!ca ie de plă i electronice prin telefonia
mobilă.,n 8om'nia telei+iunea prin cablu
%(aTO& a avut o evolu ie rapidă de laliberalizarea sa în 1??6. ,n 1??? 36@Bdin gospodării aveau abonament lateleviziunea prin cablu în 6==6 @@>B şiîn 6==3 C=GB.
Pradul ridicat de dezvoltare a re eleide televiziune prin cablu constituie unavanta+ important pentru promovareaaplica iilor de () prin televiziunea digita!lă interactivă.
ericiile n domeniul tehnologiei
informa ieiEa finele anului 6==@ în 8om'nia
erau înregistrate peste A.C== de societă icu activitate declarată de servicii informa!tice şi în ultimii doi ani numărul aces!tora creşte cu o rată medie anuală de
peste 6=B. dată cu creşterea număruluifirmelor cu activitate în domeniul TI esteîn creştere şi gama serviciilor oferite deacestea.
ericiile nternet în 8om'nia spredeosebire de serviciile telefoniei fi-esunt deschise competi iei pentru un nu!
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 13/24
măr foarte mare de furnizori de serviciiInternet. ,n luna octombrie 6==@ erau în!registrate >@6 de firme specializate înfurnizarea de servicii Internet din care
peste C= oferă servicii la nivel na ional. ,n prezent e-istă tendin a de dezvoltare aserviciilor Internet prin sisteme de ladistan ă %fără fir&.
,n 8om'nia cea mai rasp'ndită mo!dalitate de acces la Internet este prin tele!fon %dial-up& urmată de accesul prin ca!
blu de televiziune fa ă de ările membreale :) în care predomină accesul pe
banda largă.
Utili+area nternetului
enetrarea Internetului în 8om'nia a
avut o creştere accelerată de la 6B în1??A la 6@B < 6AB în 6==3.9onda+ele indică faptul că popula ia
8om'niei accesează Internetul pentru ştiri%6@B&0 informa ii şi servicii de sănătate%63B&0 informa ii şi servicii %1AB&0 co!mer electronic %cumpărare v'nzare şicăutare informa ii de afaceri& %1GB&0 edu!ca ie %6=B&0 +ocuri şi activită i recreative%61B&0 contacte cu familia şi prietenii%61B&0 căutare locuri de muncă2pentru unloc de muncă mai bun %1>B&0 contacte cu
persoane noi %chat forumuri& %1CB&0informa ii publice %e!guvernare& %1AB&0culturale %1CB&0 pentru realizarea sarci!nilor de serviciu %AB&.
(ei mai mul i rom'ni acceseazăInternetul din locuri publice %6A= oficii
poştale oferă acces la Internet şi ?@1oficii oferă serviciul de transmitere deemailuri& Internet cafe între @=B şi C=Bşi între 6=B şi 6CB de acasă.
,n 6==3 în 8om'nia e-istau 1.A@=domenii conectate la nternet la 1=.===de locuitori fa ă de 3.?6G în ările mem!
bre ale :). ,n 6==@ numărul de domeniia atins cifra de >A.=== în creştere cu AB
fa ă de decembrie 6==3 creştere insufi!cientă pentru recuperarea decala+ului fa ăde ările membre ale :).
otrivit sonda+elor tendin e pozitive
se observă şi în ce priveşte utilizareaInternetului de întreprinderile mici simi+locii %I77& din 8om'nia. ,n 6==3între >6B şi G6B din I77!uri erauconectate la Internet.
/utorită ile estimează că ritmul de ac!ces la Internet şi al transmisiilor de dateva creşte cu procente cuprinse între C=!GCB pe an. /ceste previziuni se bazează
pe o serie de factori între care men io!năm" nivelul culturii digitale0 pondereacrescută a popula iei cu cunoştin e bunede limba engleză0 dinamica dezvoltării
infrastructurii0 numărul ridicat al abona! ilor la televiziunea prin cablu şi rataridicată a penetrării telefoniei mobile.
'erspectiele de+olt ării şi adopt ării
noilor tehnologii ale informa iei şicomunica iilor otrivit unor studii efectuate recent în
perioada următoare sectorul TI( se vadezvolta într!un ritm mai accelerat caurmare a efectului sinergetic ce va fie-ercitat de o serie de factori.
analiză obiectivă indică faptul că în
8om'nia e-istă unele cauze obiective şisubiective care limitează dezvoltarea şiadoptarea TI( şi a Internetului at't îngospodării c't şi în activită ile firmelor.
9tatisticile interna ionale arată că8om'nia este ara europenă cu cea maiscazută rată a investi iilor în domeniultehnologiei informa iei şi comunica iilor.Oaloarea investi iilor 8om'niei în pro!duse ale tehnologiei informa iei este de3C )uro pe locuitor situ'ndu!se cu multsub nivelul (ehiei %63A )uro& :ngariei%1A? )uro& şi chiar al )stoniei %1@1 )uro&.
entru recuperarea decala+ului tehnologic
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 14/24
fa ă de ările :) într!un termen c't maiscurt este necesară alocarea unui volumînsemnat de resurse pentru investi ii at'tla nivel na ional c't şi la nivelul firmelor.
:na din solu ii ar fi utilizarea surselor men ionate în programul e)uropeK precum şi atragerea de fonduri de la alteorganiza ii interna ionale cu prioritatecătre proiecte din domeniul TI(.
Eolu ia comer ului electronic
,n 8om'nia aşa cum s!a înt'mplat şi pe plan interna ional unele modele de ()au apărut înainte de adoptarea cadrului
+uridic care reglementează acest domeniu.#ezvoltarea "E ntre firme (./.) în
8om'nia a luat amploare după lansarea
sistemului de achizi ii publice electronice% NNN.e ! l ic it a t ie. r o& care a impus acestsistem de lucru firmelor interesate săv'ndă produse şi servicii la institu iile publice.
,n prezent nu e-istă statistici relevan!te care să indice numărul e-act al firmelor care fac afaceri de () de tipul 565 dar din analiza datelor disponibile pe porta!lele societă ilor rom'neşti specializate înmăsurarea traficului pe Internet din 8o!m'nia rezultă că în decembrie 6==@numărul siturilor de tipul 565 era cuprins
între 6.@== % NNN.s t a t is t ic i.r o& şi G.A==% NNN. t r a f ic. r o&.(ele mai practicate tipuri de afaceri
electronice 565 de către firmele rom'!neşti sunt" pia a virtuală2digitală platfor!me de comer pe Internet %pentru infor!ma ii de afaceri&0 distribuitori electronicişi furnizori de servicii %acces la Internetconsultan ă şi servicii contabile&.
#in analiza structurii siturilor 565rezultă că firmele distribuitoare de echi!
pamente şi servicii TI( reprezintă 6ABdin totalul firmelor care au situri 565
ceea ce conduce la concluzia că pia a
pentru aceste produse este în e-pansiune.onderea redusă a firmelor cu diverseactivită i indică gradul redus de utilizareal aplica iilor de () de tipul 565 de
către firmele rom'neşti."E ntre firme şi cumpăr ători (./")
este un domeniu în plină e-pansiune în8om'nia. (ele mai practicate modele de() de tipul 56( sunt" magazine virtuale%cca @A= situri&0 portale %cca 3==&0 furni!zori de con inut %cca. 6=G=&0 bro$eri deservicii %cca 63A=&0 furnizori de servicii%cca. @6G& şi comunită i virtuale %cca. 61=&.
#in analiza structurii siturilor de () pe Internet de tipul 56( rezultă faptul cănumărul cel mai mare este de inut dereprezentan ele sau filialele unor societă i
multina ionale înregistrate în 8om'niacare cunosc paşii necesari pentru imple!mentarea sistemului de v'nzări prinInternet.
Ine-isten a unui sistem unic integratde decontare a plă ilor electronice inter!
bancare la nivel na ional numărul redusal magazinelor care acceptă plata cumpă!răturilor prin card şi nivelul ridicat alfraudelor pe Internet sunt elemente careindică practicarea unui sistem primitiv de() de tipul 56( în 8om'nia.
"E ntre persoane fi+ice ("/") este
răsp'ndit în r'ndul tinerilor din 8om'niaşi este utilizat cu precădere pentru v'n!zări2cumpărări de telefoane mobile şicomponente pentru calculatoare. Humărulsiturilor care practică acest tip de afacerieste estimat la cca. 1=C=.
#odele de "E cu potential de de+ol !tare! Humărul mare al abona ilor la tele!fonia mobilă %>6 milioane în 6==3& lateleviziunea prin cablu %3A milioane în6==3& şi ritmul accelerat de dezvoltare alacestor sisteme reprezintă un potentialimportant pentru dezvoltarea modelelor
de () mobil şi prin televiziunea digitală
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 15/24
interactivă.otrivit unor estimari în 6==3 apro-i!
mativ 3B din v'nzările către popula ie prin modelul 56( s!au realizat prin
comenzi transmise la casele de comenzimagazine şi firme prin echipamente mo! bile.
6bstacole care mpiedică de+oltarea
"E n Rom5nia
#ezvoltarea () în 8om'nia estesupusă ac iunii unor factori obiectivi şisubiectivi care constituie obstacole reale
pe linia adoptării acestui instrument mo!dern şi eficient de comer în afaceri.L istemul de plat ă la distan ă se afla
abia la început şi prezintă mai multe probleme între care men ionăm"Q 5ăncile comerciale au implementat
solu ii diferite de procesare a car!durilor %sistem de decontare cuaplicabilitate între un număr limitatde bănci sistem propriu de decon!tare şi sistem de decontare prin
procesatori străini& care nu se con!stituie într!un sistem integrat şioperativ de decontare electronică a
plă ilor interbancare la nivel na io!nal.
Q Eipsa culturii pentru utilizarea car!durilor la plata cumpărăturilor afacturilor şi a serviciilor. ,n pre!zent apro-imativ 6=B din cardurisunt utilizate pentru plă i electro!nice %cumpărături plata facturilor etc.& şi A=B pentru scoaterea de nu!merar.
Q Humărul terminalelor care esteîncă scăzut în compara ie cu ritmulde creştere a numărului căr ilor decredit %cca. G.=== loca ii în 6==3&.
L Humărul scăzut al calculatoarelor la popula ie şi al utilizatorilor de Inter!
net.
L Eipsa culturii I77 pentru adoptareaTI( şi utilizarea sistemelor de lucruelectronice.
L 8ata înaltă a criminalită ii pe Internet.
L Eipsa educa iei digitale a popula iei dela sate care ocupă o pondere impor!tantă din popula ia 8om'niei %apro-i!mativ @=B&.
L Eipsa infrastructurii electrice şi de co!munica ii în unele sate din 8omania.
L Eipsa unui sistem calificat de eviden ăşi sondare statistică pentru urmărirea
progresului societă ii informa ionale lanivelul firmelor şi al popula iei caresă constituie o bază solidă pentru fun!damentarea deciziilor politice privind
programele şi măsurile necesare deadoptat în scopul dezvoltări societă iiinforma ionale. ,n prezent în 8om'!nia sistemul de sondare statistică esteasigurat de 7(TI sistem care estesubordonat factorului politic şi care nuasigură consecven ă şi e-actitate în co!lectarea şi raportarea datelor statistice.Institutul Ha ional de 9tatistică a pre!văzut dezvoltarea acestui sistem înanul 6==C.
3. Implicaţii şi soluţii pentruaccelerarea #e%voltăriicomer ţului electronic $nRomânia
8om'nia este membru al 7( şi par!te la acordurile multilaterale şi plurilate!rale privind liberalizarea comer ului şi ainvesti iilor. /nga+amentele interna iona!le asumate de 8om'nia în cadrul 7( şiactivită ile desfăşurate în cadrul organiza! iilor interna ionale sunt favorabile dez!voltării societă ii digitale şi a comer ului
electronic %()&.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 16/24
rocesul de aderare a 8om'niei la:niunea )uropeană presupune pe de o
parte adoptarea în legisla ia na ională aac7uis!ului comunitar relevant pentru im!
plementarea societă ii informa ionale şi pe de altă parte participarea 8om'niei la programele adoptate de :) pentru con!struirea societa ii informa ionale pentruto i cetă enii )uropei inclusiv a celor specifice ().
(ele mai importante programe lansatede :) cu relevan ă pentru dezvoltarea() la care participă 8om'nia sunt"lanul e)uropeK %prin care s!au stabilit
priorită ile şi măsurile de politică econo!mică pe care trebuie să le întreprindă ă!rile candidate la :) pe linia implemen!
tării societă ii informa ionale&0 rogramule(ontent0 rogramul de Informatizare a/dministra iilor ublice şi de Interconec!tare între /dministra iile ublice0 rogra!mul guvernare online0 rogramul privindschimbul de date între administra ii %I#/&0rogramul de ac iuni privind con inutul0rogramul de cercetare şi inovare privindsocietatea informa ională %I9T&.
'olitica de promoare a comer uluielectronic() ca instrument modern de afaceri
este tratat în politica economică a 8o!m'niei at't ca un domeniu distinct aspectcare rezultă din reglementarile specificeadoptate pe linia reglementării acestuidomeniu c't şi în conte-tul măsurilor de
politică economică care privesc imple!mentarea societă ii informa ionale.
8om'nia a fost prima ară din )uropacare a transpus în legisla ia na ionalădirectivele adoptate la nivel comunitar îndomeniul () fiind considerată la oraactuală una dintre cele mai completelegisla ii în domeniu.
trategia de edificare a economiei
digitale
(onstruirea infrastructurii institu iona!le %institu ii şi reglementări& a favorizat
trecerea la elaborarea strategiei na ionale pentru implementarea societă ii informa! ionale în 8om'nia prin consolidareasectorului tehnologiei informa iei şi alcomunica iilor privit ca un nou sector economic.
rimul program de reformă digitală în8om'nia a fost elaborat în anul 6==1 în
baza căruia au fost ini iate şi o serie de proiecte pilot pentru a demonstra avanta! +ele noilor tehnologii asupra oricărui tipde activitate.
:nul din cele mai importante docu!
mente care a marcat direc iile de dezvol!tare ale societă ii informa ionale în 8o!m'nia a fost lanul na ional de dezvol!tare a 8om'niei pe perioada 6==@!6==>care a stabilit pentru prima dată ca prio!ritate numărul unu" 4îmbunătă irea com!
petitivită ii sectorului productiv4 prin uti!lizarea avanta+elor competitive de caredispune 8om'nia în domeniile" cercetăriişi dezvoltării şi tehnologiei informa iei.
Totodată prin acest document au fosttratate cu obiectivitate şi punctele slabeale 8om'niei pe linia adoptării tehnolo!
giilor TI( şi Internetului în vederea eli!minării acestora.
ni iatie şi programe de promoare a
comer ului electronic
,ncep'nd cu 6==1 8om'nia a lansatnumeroase proiecte2programe pe linia uti!lizării avanta+elor noilor tehnologii av'ndca scop îmbunătă irea mediului de afa!ceri a dialogului cu cetă enii şi creareaunui efect de tipul bulgăre de zăpadă4care să genereze la r'ndul său efecte
benefice în toate sectoarele economice şi
sociale.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 17/24
rincipalele programe realizate încurs de derulare şi a celor în curs de
pregătire cu impact asupra dezvoltării() sunt" sistemul electronic de achizi ii
publice prin mi+loace electronice %NNN.e!licitatie.ro&0 sistemul electronic na ional%9H)&0 colectarea electronică a datelor statistice % NNN . e ! s t a t is t ică .r o&0 declara iivamale online %în curs de implementare&0sistemul electronic de atribuire a autoriza! iilor de transport interna ional rutier demarfă % NNN . a u t o r iza tii a u to .r o &0 centrulvirtual pentru protec ia furnizorilor şiconsumatorilor de servicii ale societă iiinforma ionale % NNN . e fr a ud a. r o &0 siste!mul de plată a ta-elor şi impozitelor prinmi+loace electronice0 portal pentru plata
amenzilor online şi declara ii către poli! ie0 sistemul informatic integrat viza on!line4 %în curs de implementare&0 econo!mia bazată pe cunoaştere4 %în derulare&0Ini iativa 8om'nă pentru Tehnologia In!forma iei %8ITI dot!Pov& program fi!nan at de /gen ia 9tatelor :nite pentru#ezvoltare %:9/I#&0 programul de cer!tificare )(#E 8om'nia4 %)uropean(omputer #riving Eicence& pentru admi!nistra ia publică din 8om'nia %faza a II!alansat în aprilie 6==C&.
'erspectie şi posibile implica iiL 8om'nia participă are ini iative şicontribu ii la toate ac iunile organizate
pe plan interna ional pe linia liberali!zării comer ului investi iilor promo!vării tehnologiilor moderne şi edifică!rii societă ii informa ionale.
L rogramele şi planurile de ac iuneadoptate de 8om'nia sunt aliniate at'tla anga+amentele interna ionale asu!mate în cadrul organiza iilor interna! ionale cu atribu ii în domeniul comer! ului c't şi la programele şi ini iati!
vele lansate de :) aspect care se
constituie ca un factor stimulativ pen!tru dezvoltarea ().
L rogramele ini iate şi adoptate de 8o!m'nia stabilesc cu claritate obiectivele
pe linia edificării societă ii digitaledar nu sunt înso ite de măsuri politiceşi strategii pragmatice care să asigure
punea acestora în practică. ,n mare parte acest lucru este cauzat de faptulcă p'nă acum 8om'nia nu a adoptato strategie clară de stimulare şiorientare a dezvoltării economiei cu
prioritate către sectoarele de înaltătehnologie %tehnologia informa iei şicomunica iilor nanotehnologie bio!tehnologii electronică fabricarea deechipamente şi produse cu valoare
ridicată etc.& după modelul altor stateinclusiv al ărilor :). )ste de în elescă această politică nu va aduce re!zultate imediate dar pe termen mediuşi lung va creea premisele pentru ocreştere economică durabilă va dina!miza întreaga via ă economică şi soci!ală şi va contribui definitoriu la creş!terea competitivită ii produselor rom'!neşti pe pie ele interna ionale.Integrarea 8om'niei în :) impuneadoptarea de măsuri de politică econo!mică care trebuie să schimbe radical şi
într!un termen c't mai scurt structuraramurilor economiei prin încura+areadezvoltării cu prioritate a sectoarelor de înaltă tehnologie în scopul creşteriişi diversificării produc iei de bunuri şiservicii cu valoare mare adaugată./ceastă politică constituie un impera!tiv în condi iile în care sectoareletradi ionale devin din ce în ce mainecompetitive.
L 8om'nia trebuie să dispună măsuri su! plimentare pentru valorificarea deplinăa avanta+ului competitiv de care dis!
pune în prezent pe linia pregătirii
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 18/24
superioare a specialiştilor în domeniultehnologiei informa iei a cercetători!lor şi a inginerilor4. )ste de men ionatcă aceste avanta+e se pot pierde pe
termen mediu şi lung ca urmare amigrării specialiştilor în alte domenii precum şi a creşterii numărului de noiabsolven i cu pregătire în acestdomeniu în ările :).
L 8aportarea simplă a numărului de do!menii %AC.===& la numărul firmelor în!registrate în 8om'nia %peste A==.===&conduce la ideea că noile tehnologiiale informa iei şi comunica iilor Inter!netul şi aplica iile de () sunt utilizateîn mică măsură de firmele rom'neştiat't în procesele interne c't şi în pro!
cesele e-terne. ;irmele rom'neşti tre! buie să valorifice imensele oportuni!tă i oferite de marea pia ă virtualăglobală. /ceastă idee are la bază şi une-emplu de succes ob inut de o firmărom'nească producătoare de lămpicare în urma lansării sitului pe Interneta ob inut importante comenzi din9:/ care!i acoperă capacitatea de
produc ie pe apro-imativ doi ani.L Tehnicile moderne ale () au început
să fie utilizate şi în 8om'nia iar unelemodele de () cum este cel 56(
cunoaşte forme primitive de dezvol!tare în mare parte datorită ratei înaltea criminalită ii. 8emedierea acestor disfunc ionalită i reprezintă o necesi!tate pentru a putea beneficia de nenu!măratele avanta+e ale noilor tehnolo!gii cum ar fi" valorificarea corespun!zătoare a personalului cu pregătire înacest domeniu0 dezvoltarea sectoruluiserviciilor cu valoare mare adăugată şiimplicit îmbunătă irea structurii eco!nomiei0 reducerea pre urilor0 asigura!rea unui ritm de creştere economică
durabilă0 creşterea segmentului de pia!
ă pentru produsele rom'neşti0 creşte!rea competitivită ii firmelor pe pie elee-terne şi adaptarea firmelor şi a
popula iei la noile sisteme de lucru
etc.L 9trategiile de dezvoltare la nivel mi!cro şi macroeconomic trebuie să sta!tueze ca prioritate zero adoptarea şiutilizarea tehnologiilor digitale în pro!cesele interne care au capacitatea de acontribui la creşterea eficien ei a pro!ductivită ii şi a competitivită ii aces!tora pe pie ele e-terne.
L /doptarea şi utilizarea pe scară largă atehnologiilor comer ului electronic în8om'nia este condi ionată de progre!sul industriei noilor tehnologii al
economiei şi al societă ii în general.
olu ii şi propuneri,ncep'nd cu anul 6=== for ele politice
care s!au succedat la conducerea 8om'!niei au conştientizat importan a noilor tehnologii pentru dezvoltarea 8om'niei şi
pentru creşterea competitivită ii interna i!onale. ,n acest scop a fost adoptat cadrulinstitu ional adecvat şi au fost elaboratediverse planuri şi programe dar nu aufost instituite politicile şi măsurile priori!tare stabilite pe baze reale care să asi!
gure orientarea fermă a industriei cătreacest domeniu.
entru remedierea sau diminuareaefectelor generate de disfunc ionalită ilee-istente pe acestă line %prezentate în (a!
pitolul >& se impune adoptarea neînt'rzi!ată a unor solu ii şi măsuri institu ionaleorganizatorice şi tehnice care in at't decompeten a factorilor de decizie care dis!
pun de p'rgiile de stimulare şi facilitarec't şi de cea a organiza iilor şi asocia iilor specializate în următoarele direc ii"L 9tabilirea unei strategii prioritare de
dezvoltare a industriilor bazate pe
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 19/24
tehnologii înalte care să beneficiezede stimulentele şi tratamentele prefe!ren iale prevăzute de lege inclusiv pelinia creditelor bancare. :n model
pentru solu ionarea acestei probleme îlreprezintă recomandările (#) şi ini! iativele adoptate de :) %descrise încapitolele anterioare& în baza cărorastatele membre au adoptat şi implemen!tat programe specifice pentru stimu!larea mediului de afaceri din ările lor.
L 9tabilirea unei strategii pentru conşti!entizarea şi educarea popula iei şi amediilor de afaceri în domeniul adop!tării şi utilizării noilor tehnologii prin"Q Eansarea unor programe de conşti!
entizare a societă ilor comerciale
pe linia imperativită ii adoptării şiutilizării sistemelor de lucru digi!tale în procesele interne şi e-terneîn scopul îmbunătă irii manage!mentului al modernizării produse!lor e-istente şi creării de noi pro!duse şi servicii0 al eficientizării
proceselor de produc ie şi identi!ficării de noi canale de distribu ieal creşterii eficien ei şi competitivi!tă ii astfel înc't în momentul inte!grării să poată face fa ă competi ieifirmelor europene.
solu ie la această problemă ar fiadoptarea de către 8om'nia a unor programe de genul celor lansate de ările membre ale :) şi mediati!zarea celor mai bune practici2e-pe!rien e rezultate din adoptarea şi uti!lizarea tehnologiilor digitale delucru în produc ie management şicomer .
Q )ducarea popula iei pentru utiliza!rea cardurilor la plata cumpărătu!rilor şi a facturilor pentru serviciile
publice şi private prin ini ierea de
programe educative de către bănciasocia ii institu ii publice şi chiar de firmele furnizoare şi beneficiareale plă ilor electronice.
Q Eansarea unei campanii de educa iedigitală a popula iei de la sate înscopul antrenării cu precădere atineretului în activită i din dome!niul tehnologiei informa iei aşacum practică multe ări europenecu deosebire /nglia si Irlanda prinstabilirea de aşa!numite telecentrela sate care va asigura racordarea
popula iei de la sate la valorilelumii civilizate. )ste de remarcatcă p'nă în prezent au fost în!fiin ate apro-imativ 1C telecentre
în satele rom'neşti iar în luna mai6==C a fost lansat un nou proiect
pentru înfiin area a încă ? telecen!tre cu finan are de la 5anca 7on!dială dar numărul acestora esteîncă mic fa ă de necesarul estimatal 8om'niei de apro-imativ 1C= detelecentre.
L ,mbunătă irea structurii institu ionale prin"Q crearea unor structuri organizato!
rice specializate în cadrul ministe!relor economice %industrie agricul!
tură transporturi etc.& cu atribu iie-clusive de educare şi diseminarela firmele care activează în dome!niile specifice acestora a celor mai
bune practici na ionale şi europeneîn domeniul tehnologiilor digitaleîn produc ie management şi co!mer 0
Q crearea unei structuri organizato!rice specializată în cadrul #eparta!mentului pentru (omer )-teriorcare să aibă atribu ii e-clusive deeducare şi diseminare în mediile de
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 20/24
1C=1C=1C= / Comer ţul Comer ţul electronic /
afaceri a celor mai bune practicina ionale şi europene în domeniulcomer ului electronic0
Q crearea unei structuri organizato!
rice în cadrul institu iilor cu atri! bu ii specifice în domeniul promo!vării comer ului %cum este (entrul8om'n pentru romovarea (omer! ului& care să cerceteze evolu iacomer ului electronic %dinamică
pie e electronice specializate apli!ca ii performan e etc.& iar rezulta!tele cercetării să fie diseminate înmediile de afaceri ca instrument despri+in şi bază documentară pentrufundamentarea deciziilor în proce!sul de adoptare a sistemelor de lu!
cru electronice şi de valorificare aoportunită ilor oferite de pie elevirtuale. %:n e-emplu pe aceastălinie îl constituie activitatea centre!lor de promovare a comer ului din ările :)" NNN . e m a r $ e ts e r v i ces&.
L timularea firmelor să de+olte tehno!logiile şi aplica iile de comer electro!nic prin sisteme mobile şi televiziuneadigitală la care 8om'nia are un avan!ta+ comparativ rezultat din gradul ridi!cat de dezvoltare a acestor re ele şinumărul mare al abona ilor.
L "reşterea numărului calculatoarelor la popula ie şi a accesului acesteia la
nternet %în prezent numai 11B din popula ia 8om'niei este dotată cucalculatoare şi accesul la Internet estedestul de scăzut în raport cu ările :)cuprins între 6@ şi 6AB&. solu ie laaceasta problemă o constituie aplica!rea e-perien ei altor ări care au uti!lizat diverse metode de stimulare a
popula iei pentru dotarea cu calcula!toare şi conectarea la Internet cum ar fi deducerea din impozitul pe venit a
costurilor legate de achizi ionarea unui
calculator şi de conectare la Internetîn primul an.
L 8mbunăt ă irea sistemului de plat ă la
distan ă prin crearea unui sistem stan!
dard de decontare a plă ilor electroniceinterbancare în care scop este necesa!ră implicarea 5ăncii Ha ionale a 8o!m'niei şi a /sociatiei 5ăncilor din8om'nia. ,n prezent băncile comerci!ale rom'neşti nu sunt stimulate să ac!cepte plă i prin căr i de credit datoritănivelului scăzut al comisionului. )stede men ionat că în strategia de dez!voltare a băncilor comerciale pentru
perioada următoare se prevede întrealtele" eficientizarea sistemului elec!tronic care va permite reducerea cu
p'nă la şase ori costul unei tranzac! ii...4. solu ie la acestă problemă ar fi cea care se practică de+a în maimulte ări ale lumii de a institui o casăde compensa ii cu atribu ii e-clusivede decontare a plă ilor prin carduri.
L 2meliorarea modului n care sunt res! pectate drepturile proprietate intelec!tual ă şi industrial ă (inclusi a celor
priind designul şi marca sitului 9eb)
şi, n general, a securit ă ii afacerilor
pe nternet prin aplicarea cu fermitatea reglementărilor privind dreptul de
proprietate intelectuală a celor careapără dreptul consumatorilor precumşi a normelor de drept civil şi penal înmaterie. :na din solu ii la acestă pro!
blemă o constituie stimularea asocia! iilor şi organiza iilor societă ilor co!merciale în vederea creerii de sistemealternative de rezolvare a disputelor comerciale şi a unor coduri de con!duită în domeniul comer ului electro!nic care pot contribui substan ial larezolvarea amiabilă a disputelor co!merciale ce apar din activită ile de co!
mer electronic şi de plă i pe Internet.
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 21/24
altă solu ie o reprezintă înfiin areaunei structuri organizatorice cu sarcinie-clusive de identificare şi denun are acazurilor de criminalitate prin Internet.
:n e-emplu în acest sens îl reprezintă9:/ care au înfiin at un departamentspecializat în cadrul 5iroului ;ederalde investiga ii.
L 3ispunerea mă surilor ce se impun
pentru construirea nent5r+iat ă a in! frastructurii electrice şi de comuni!ca ii n toate satele din Rom5nia! 8o!m'nia este unica ară din )uropa undese mai găsesc sate neracordate lare eaua na ională de electricitate şi decomunicatii.
L "rearea ncrederii utili+atorilor n
economia digital ă prin ini ierea demăsuri diverse de tipul sistem demărci de încredere pentru siturile decomer electronic în corelare cu ceeace se înt'mplă la nivelul :niunii)uropene.
L (u toate că 8om'nia a adoptat regle!ment ările specifice comer ului electro!nic, aliniate la prevederile ac7uis!uluicomunitar unele amendamente şicompletări sunt necesare în scopulrezolvării unor probleme rezultate din
practica interna ională în următoarele
direc ii"Q asigurarea unei protec ii reale a
consumatorilor cu privire la urmă!toarele aspecte" interzicerea publi!cită ii înşelătoare reguli privindrăspunderea referitoare la produse!le necorespunzătoare dreptul dedenun are unilaterală a contractuluişi protec ia împotriva cheltuielilor frauduloase0
Q asigurarea securită ii consumatori!lor care este încă insuficientă şidefinirea modulului de stabilire a
răspunderii în cazul plă ilor prinmi+loace electronice0
Q instituirea unui sistem de arbitra+rom'nesc pentru rezolvarea dispu!
telor comerciale apărute din tran!zac iile comerciale efectuate prinmi+loace electronice0
Q reglementări specifice pentru impo!zitarea veniturilor şi a profituluiob inut din v'nzarea de produse şiservicii prin mi+loace electronice.
L nstituirea unui sistem calificat de ei!den ă statistică şi de sondare perio!dică a popula iei şi a firmelor printrecerea acestor activită i de la 7(TIla IH9 conform practicii :) şi arecomandărilor (#). /ceasta ar
permite cunoşterea cu mai multă e-ac!titate a progresului societă ii digitaleîn 8om'nia şi asigurarea consecven eiîn raportarea datelor statistice la dife!rite organiza ii na ionale şi interna! ionale.roblemele cu care se confruntă sec!
torul noilor tehnnologii în 8om'nia selocalizează în sfera priorită ilor de dez!voltare a economiei şi a educa iei care ar
putea să fie ameliorate sau eliminate prinelaborarea unor strategii pragmatice baza!te pe orientarea instrumentelor de inter!
ven ie ale statului în economie către sec!toarele care asigură perspectiva creşterii
productivită ii a eficien ei şi competitivi!tă ii interna ionale a produselor rom'!neşti.
(heia prosperită ii economice estedată de o organizare economică sănă!toasă. ările care adoptă politici ce în!cura+ează crearea de avu ie vor progresaîn vreme ce cele care nu o vor face vor continua să stagneze.
rice înt'rziere în trecerea la măsuri şiac iuni adecvate şi eficiente pentru acce!
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 22/24
lerarea dezvoltării industriei tehnologiilor digitale se va reflecta în creşterea deca!la+ului economic al 8om'niei fa ă de ă!rile din zonă şi de cele din :niunea )uro!
peană.8om'nia nu poate pierde şansa isto!
rică de a se alinia c't mai rapid la ten!din ele actuale din ările dezvoltate înscopul creşterii ritmului de dezvoltare aeconomiei şi schimbării modului de via ă
al popula iei.
&ibliografie selectivă
/dam Habil %Tutgers :niversitR&0#ogramaci $taR %riceNaterhouse(oopers&0 PangopadhRaR /rRRa şiSesha Selena %:niversitR of 7ariland 5altimore& )lectronic(ommerce < Technical 5usiness andEegal IssuesM rentice Uall T8:pper 9addle 8iver :9/ 1???.
/Nad )lias %:niversitR of Oirginia&)lectronic (ommerce from Oision tofulfillmentM earson )ducation :pper 9addle 8iver HeN DerseR 6==6.
5arua /nitesh0 innell Don0 9hutter DeR0*inston /ndreN #easuring the
nternet Economy! "enter for
Research n Electronic "ommerceThe :niversitR of Te-as at /ustinht t p "22 c is m . bu s . ut e - a s.e du 2 N o r $ s 2 a r t ic les2internetVeconomR.pdf.
(hoi 9oon!Song0 9thal #ale . şi*hinston /ndreN 5. The
)conomics of )lectronic (ommerce!)ssential )conomics for #oing5usiness in )lectronic 7ar$etplaceM7acmillian Technical ublishing1??G N NN.s m a r te c o n .c o m2p r odu c ts 2catalog2eecflRer.asp.
(re oiu Pheorghe0 (ornescu Oiorel şi5ucur Ion )conomieM 5ucuresti)ditura /EE 5ec$ 6==3.
(unningham 7i$e 9mart Thin$s toWnoN about )!(ommerceM (apstoneublishing Eimited -ford :nitedWingdom 6===.
(unningham eter şi ;roeschl ;riedrich)lectronic 5usiness 8evolution. p!
portunities and (hallenges in the 61st
(enturRM 9pringer!Oerlag 5erlin Uei!delberg 1???.
#ietel U.0 #ietel . şi 9teinbuhler W.e!5usiness and e!(ommerce for 7anagersM reince Uall :pper 9ad!dle 8iver HeN DerseR 6===.
#obrescu )milian 7. Integraea
economicăM 5ucureşti )ditura /EE5ec$ 6==1.)!business *X tc h 2 pocetboo of e-
.usiness ndicators )uropean(ommission < )nterprise publications6==@.
)IT < European nformation Technol-
ogy 6bseratory 6==30 [email protected]!7ar$et services The difference
between e-business : e-commerceht t p "22 NNN . e m a r $ e ts e r v i c e s.c om2 t e mplates2age.asp-YidZ@6A.
;ilip Ph. ;lorin %coord.& 9ocietatea In!
forma ională < 9ocietatea (unoaşterii(oncepte solu ii şi strategii pentru8om'niaM /cademia 8om'nă 9ec iade tiin ă şi Tehnologia Informa iei)ditura )-pert 5ucureşti 6==1
;inle 7ichael /lvin Toffler and theThird *ave 2mericas best-loed
business futurist M ht tp" 22NN N .s $ R p o in t.com2members2mfinleR2toffler.htm.
Phibu iu /gnes Reglementarea pie eielectronice globale! mplica ii pentru
Rom5nia! /cademia 8om'nă Institu!tul Ha ional de (ercetări )conomice
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 23/24
Institutul de )conomie 7ondială(olec ia 9intezeM nr.1 6==@.
Phibu iu /gnes "omer ul electronic şi proocările pentru Rom5nia /cade!
mia 8om'nă IH()!I)7 5ucureşti(olec ia 9intezeM nr.> 6==3.Philic!7icu 5ogdan şi 9toica 7arian
e/ctivită ile în societatea informa io!nalăM 5ucureşti )ditura )conomică6==6.
Phi ă aul!Tănase $oua economie!
6ri+ont şi schimbări http"22NNN.racai.ro2IH;9(!ro+ect2aulTana!seB6=PhitaVstVg=6VneN.pdf.
Iancu /urel olitică şi economie < 8e! pere ale unui sistem economic perfor!mantM 5ucuresti )ditura )-pert
6===.Eaudon Wenneth (. %HeN Sor$ :niversitR& şi Traver Puercio (arol%/zimuth Interative Inc.& )!(ommerce 5usiness TechnologR9ocietRM :9/ 6==1.
Eaudon Wenneth (. %HeN Sor$ :niver!sitR& şi Traver Puercio (arol %/zi!muth Interative Inc.& )!(ommerce5usiness TechnologR 9ocietRM :9/9econd )dition 6==3.
Eiu Diming şi Se Seiming )!(om!merce /gents. 7ar$etplace 9olutions
9ecuritR Issues and 9upplR and #e!mandM 9pringer!Oerlag 5erlin Ueidel! berg 6==1
7inisterul (omunica iilor şi TehnologiaInforma iei %7(TI& Raport de actii!tate pentru anul /<<= N N N .m c t i.r o.
Hiculescu vidiu %coord.& 9istemul in!forma ional managerial al organiza! ieiM 5ucureşti )ditura )conomică6==1.
)(# The Economic and ocial mpact
of Electronic "ommerce reliminarRfindigs and 8esearch agenda ;rance
1???.
)(# nformation Technology 6utloo,
/nne- @ !The )(# definitions of Internet and e!commerce tranzastionsaris (ede- ;rance 6==6.
ăunescu #an 2faceri net NN N .a f a c e r i.net2articole2(omertVelectronic.8ădoi #umitru %coautor şi coord.& 5el!
descu /lina şi /ldea Oictor 9iste!mul comercial mondial" Phid pentruîntreprinderiM Iunie 6==1 traducere şiadaptare în limba rom'nă a lucrării
.usiness >uide to the 9orld Trading
ystem, International Trade (entre:H(T/#2 *T [ (ommonNealth9ecretariat Eondon :nited Wingdon1???.
8ădoi #umitru %coautor şi coord.& 5el!
descu /lina şi #regne )milia 9e!cretele comer ului electronic" Phid pentru e-portatori < întreprinderi micişi mi+lociiM 6==1 Traducere şi adap!tare în limba romănă a lucrării ecrets
of Electronic "ommerce, InternationalTrade (entre :H(T/#2 *T Pe!neva 6===.
8ădoi #umitru Reali+ări şi tendin e n
"omer ul electronic pe plan mondial .economicaM nr.3 6==3.
8ădoi #umitru "omer ul electronic n
Rom5nia ? stadiul actual şi perspec-
tie economicaM nr.@ [email protected]ădoi #umitru 4ocul şi rolul comer ului
electronic n noua economie eco!nomicaM nr.6 6==C.
8ITI dot!Pov %8omanian InformationTechnologR Initiative& :9/I# < In!terneNs 3ocument de discu ie al RT
dot->o priind "omer ul electronic
n Rom5nia ?2=@26==3 h ttp "22N NN .r iti !interneNs.ro2 ro2ecommerce.htm\Vftn1.
8oşca Ph. Ion0 5ucur (ristina!7ihaela0Timofte!9tanciu (armen0 aiu cta!vian şi Oisean 7irela "omer ul elec-
tronic! "oncepte, tehnologii şi aplica-
8/17/2019 (767246332) 127
http://slidepdf.com/reader/full/767246332-127 24/24
ii 5ucureşti )ditura )conomică6==@.
I5#2*5; 9oftNare #irectorR nte-
grated 2disory erice for Economy
of Romania PTJ < Perman Technical(ooperation in colaboration Nith 8o!manian 7inistrR of ;oreign /ffairsand (hamber of (ommerce and Indus!trR of 8omania )urografica 98E 5u!charest ctober 6==1.
Turban )fraim şi Wing #avid ntroduc-tion to E-"ommerce earson )duca!tion :pper 9addle 8iver HeN DerseR6==3.
:H(T/# E-"ommmerce and 3eelop-
ment 8eport 6==3:nited Hations HeN Sor$ and Peneva 6==3NNN. u n c t a d .o r g.
Ore+oiu ;lorin 2ssessment of the itua-tion and 3eelopment 'rospects of the
it ector, /8I)9 9eptember 6==@.*ar$entin 7errill .usiness to .usiness
Electronic "ommerce ? "halengies :
olutions avlou aul and )l 9aNRmar :niversitR of 9outh (aliforniaIdea publishing Proup 7issisipi 9tate:niversitR 9:/ 6==6.
