Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Disciplina: Metodologia cercetării educaţionale

ABSENTEISMUL SCOLAR

Proiect de cercetare

Coordonator Ştiinţific:

Conf. univ. dr. BALAN CARMEN CORNELIA

Cursanţi:

Jitariuc Ștefania Elida

Muntianu Ionut

Introducere1

Încă din cele mai vechi timpuri , absenteismul în școala, reprezintă un fenomen social tot mai des întâlnit. Studiile referitoare la absenteism, sa dezvoltat , îmbunătătit de-a lungul anilor , până la punctul de lua diferite forme care permit astăzi să se adapteze la diferite situații pe care elevii se confruntă. Persistența problemei se datorează naturii dintre principalele cauze ale absenteismului care nu sunt făcute soluții . Acest aspect a luat amploare în ultimul timp şi a prins contur sub denumirea de fenomen social.

Această problemă face reflectarea în rândul generaţiilor tinere, care nu apreciază școală şi importanța ei, nu realizeză că prin perseverenţă și muncă îţi creşte stima de sine, dar şi aprecierea şi respectul celor din jur.

În prezent atât în mediul rural , cât urban , absenteismul este una dintre problemele cele mai frecvente şi este cauzatoare de o mulţime de alte fenomene, precum: lipsă de implicare, neglijenţă pe toate planurile. De asemenea, pe tema acestui fenomen social s-au făcut studii şi cercetări din care reiese că absenteismul predomină și în cadrul ţărilor foarte bine dezvoltate.

Dintr-un raport cu privire la abandonul școlar, în țările străine reallizat în ianuarie 2015 la cererea Miniștrilor Educației Naționale Și Cercetarii , reiese ca poblematica absenteismului școlar nu e nouă si trebuie tratata cu seriozitate deoarece prea multi tineri abandoneaza scoala fara nici o calificare. În străinătate (aproximativ 7% dintre elevi abandonează școala din cauza absențelor, ceea ce corespunde unui numar de 60.000 elevi pe an).

   Un alt motiv pentru a rezolva aceasta problem îl constituie politica de securitate a noului Guvern , care apreciază ca absenteismul școlar contribuie la creșterea delincventei juvenile și consideră oportună pedepsirea părintilor care nu îsi trimit copiii la scoală

Argument

2

Plecatul de la ore este des întâlnit printre elevi; aceştia pot lipsi de la anumite ore care nu le plac, sau

la care nu s-au pregătit, ori, pur şi simplu, pentru că îi convinge un alt coleg. Lipsa de la o oră este apoi

un bun pretext pentru a nu – şi îndeplini sarcinile şcolare pentru ora următoare şi duce la goluri mari în

materia de învăţământ şi, mai târziu, la eşecul şcolar. Văzut din această perspectivă, absenteismul

devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă

atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate,

absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesiv pot doar

contribui la cronicizarea fenomenului. Combaterea absenteismului şi abandonului şcolar cere de la

cadrele didactice o atenţie susţinută pentru a descoperi din timp elevii în situaţie de risc, exigenţă în

analizarea fiecărui caz în parte şi mult tact psiho – pedagogic pentru a–i îndrepta pe calea cea bună pe

minorii aflaţi în derivă.

Tema proiectului: Absenteismul scolar

Titlul proiectului: Insuccesul scolar factor determinant in absenteismul scolar

Problema: Rolul pe care îl are relaţia dintre absenteism și familie în determinarea insuccesului

școlar.

Motivaţia alegerii temei : În zilele noastre problema absenteismului școlar cauzat de

insuccesul scoar și relaţia din familie constituie un subiect pe care s-a discutat și se discută încă de

foarte mult timp.Absenteismul școlar fiind un subiect de actualitate noi încercăm nu să venim cu

soluţii în acest sens, ci să vedem cum putem aborda acest subiect, ce implicaţii au absenteismul și

familia în creșterea insuccesului școlar și să încercăm să tragem unele concluzii. Așadar, cercetarea de

faţă își propune să ofere o nouă abordare a fenomenului luând în considerare rolul pe care îl joacă

familia și scoala în creșterea acestui fenomen.

Definirea conceptelor cheie si operationalizarea conceptelor:

3

Absenteismul Scolar

Absenteismul scolar reprezinta un tip de conduita evazionista stabila, permanenta a elevului

(fuga de la scoala) ce reflecta o atitudine lipsita de respect, interes, motivatie si incredere in educatia

scolara.

Prevenirea absenteismului scolar însumează totalitatea măsurilor, metodelor şi mijloacelor ce trebuie luate cu scopul întârzierii sau suprimarii posibilitatii de apariţie a fenomenului absenteismului scolar.

Combaterea absenteismului scolar însumează totalitatea măsurilor, metodelor şi mijloacelor ce trebuie luate cu scopul reducerii/ stoparii fenomenului absenteismului scolar existent.

1. Responsabilitati legate de prevenirea absenteismului scolar

2. Documente de referinta Legea invatamantului R.O.I (Regulament de Ordine Interioara) ROFUIP (Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant prescolar)

2.1. CADRU DIDACTIC - notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă

pentru toţi elevii- metode de predare – învăţare atractive- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să

experimenteze succesul- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie

doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului- Comunicare eficienta, asertiva - evitarea etichetarii elevilor, critica constructiva, focalizarea pe

recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor

2.2. RESPONSABIL COMISIA DIRIGINTILOR - Coordonarea activitatii dirigintilor si implementarea de programe si activitati educative care sa conduca la:

creşterea calităţii MANAGEMENTULUI CLASELOR DE ELEVI, creşterea calităţii activităţilor educative desfăşurate in cadrul ORELOR DE CONSILIERE SI

ORIENTARE creşterea calităţii relaţiilor de tip ŞCOALĂ-FAMILIE, PERSONALUL ŞCOLII-ELEV,

ELEV-ELEV, ELEV-PĂRINTE

2.3. COORDONATOR CU PROGRAME SI PROIECTE EDUCATIVE - coordonarea comisiilor educative ale scolii corelate prevenirii / combaterii absenteismului

scolar - iniţierea, organizarea, desfăşurarea si coordonarea activităţilorextraşcolare

4

OBS: Arii de interventie educationala, corelate cresterii / descresterii fenomenul absenteismului scolar:

MEDIUL FAMILIAL MEDIUL CULTURAL MEDIUL ECONOMIC MEDIUL SCOLAR COMPORTAMENT CIVIC (ecologie, voluntariat etc.) LOISIR (TIMP LIBER, HOBBY-URI) STIL DE VIATA SANATOS & SPORT

3. Responsabilitati legate de prevenirea / combaterea absenteismului scolar

3.1. DIRECTOR - Sprijinirea si coordonarea resursei umane si organizatorice (comisii) ale scolii, responsabile

cu stabilirea si implementarea directiilor strategice privind prevenirea si combaterea absenteismului scolar

- Evaluarea eficientei activităţii resursei umane / comisiilor educative responsabile cu implementarea strategiilor de prevenire/ combatere a absenteismului scolar si propunerea de noi directii strategice educative (integrate in planurile managerial ale scolii)

3.2. DIRIGINTE - prelucrarea la inceput de an scolar (si ori de cate ori este necesar) a regulamentului şcolar la clase si

în şedinţele cu părinţii;- monitorizarea săptămânală a absenţelor elevilor- informarea lunara (telefonica / directa) a parintilor elevilor privind situatia scolara a copiilor lor- lectorate cu părinţii (2 pe semestru) care sa abordeze si problematica absenteismului- respectarea normelor din ROFUIP si ROI privind motivarea absentelor si

sanctionarea/recompensarea elevilor in raport cu comportamentul civic adoptat de acestia- diversificarea activitatilor educative din cadrul orelor de consiliere si orientare- implicarea elevilor in activitatile extracurriculare ale scolii (minim 1 activitate/ luna)- inregistrarea elevilor cu risc de absenteism si luarea de masuri educative in colaborare cu diversi

agenti educationali (parinte, consilier psihopedagog, responsabil comisia dirigintilor, director, politia, Protectia Copilului etc.)

3.3. CONSILIER PSIHOPEDAGOG - realizarea unei baze de date cu elevii care prezinta risc scolar prin prisma fenomenului

absenteismului scolar- întâlniri periodice cu dirigintii claselor pentru a identifica si raspunde corespunzator nevoilor

didactice ale acestora- întâlniri periodice cu colectivele de elevi ale scolii, pe diferite tematici solicitate / problematica

absenteismului scolar- derularea de programe de consiliere individuala / de grup a elevilor cu risc / absenteism scolar,

corelate nevoilor individualizate ale acestora

5

- derularea de programe de consiliere individuala / de grup a părinţilor elevilor cu risc / absenteism scolar

- colaborare cu toate comisiile educative ale scolii si autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG – uri) in cadrul proiectelor educative derulateOBS: Arii de interventie educationala, corelate cresterii / si descresterii fenomenul absenteismului scolar:

CUNOASTERE/ DEZVOLTARE PERSONALA OPTIMIZARE ABILITATI DE COMUNICARE, SOCIALE SI CIVICE OPTIMIZARE PERFORMANTA SCOLARA STIL DE VIATA SANATOS PLANIFICAREA CARIERII

3.4. RESPONSABIL COMISIA DE DISCIPLINA - Oferă consultanţă diriginţilor în vederea respectării şi aplicării regulamentului intern al colegiului - Coordonează activităţile de prevenire / combatere a situaţiilor de absenteism ce implica colaborarea

cu poliţia de proximitate şi alte organe abilitateSe implică alaturi de diriginte/ consilierul psihopedagog /comisiile educative în stabilirea şi

implementarea măsurilor ameliorative.

Am ales să consult această bibliografie pentru că mi s-au părut relevante aceste surse pentru

tema aleasă. De altfel aceste surse bibliografice pe care le-am consultat m-au ajutat să definesc și să

înţeleg mai bine termenii cheie pe care îi dezbat în acest proiect de cercetare.

Insuccesul școlar reprezintă “rămânerea în urmă la învăţătură sau neîndeplinirea cerinţelor din

cadrul procesului instructiv-educativ”(http://www.scribd.com/doc/59685979/Insuccesul-Scolar).

Insuccesul şcolar este expresia performanţelor sub standardele școlare minime.

Insuccesul școlar poate fi constat ca o stare a performanţelor școlare specific e unor discipline școlare la un moment dat, dar el se instalează procesual, de obicei în etape cu grade progresive de disfuncţionalitate a performanţelor școlare și atitudini faţă de cerinţele școlare. (Popescu, V.V., (1991), Succesul şi insuccesul şcolar, Revista de pedagogie nr. 12)

Insuccesul școlar mai reprezintă și lipsa de success, nereușita, înfrângere, eșec, cădere, chix. Acesta constă în neîndeplinirea de către elevi a cerinţelor obligatorii din programe, fiind efectul discrepanţei dintre exigenţe, posibilităţi și rezultate. De asemenea atunci când ne raportam la noţiunea de insucces școlar putem afirma că acesta reprezintă și ansamblul pierderilor școlare a căror efecte se repercutează negativ asupra integrării școlare. (Popescu, V.V., (1991), Succesul şi insuccesul şcolar, Revista de pedagogie nr. 12)

6

Cauze ale insuccesului școlar:

- Familii dezorganizate

- Absenteismul

- Lipsa condiţiilor de învăţare

- Exigenţele familiei

- Lipsa comunicării dintre familie, elev, școală

- Capacităţile limitate de învăţare ale elevului

Absenteismul școlar se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorant. El nu ţine numai

de sfera învăţământului, ci afectează atât elevul, cât și familia și comunitatea.

Absenteismul școlar reprezintă un tip de conduită evazionistă stabilă, permanentă ce reflectă o

atitudine lipsită de respect, interes, motivaţie și încredere în educaţia școlară.

Absenteismul este una din cauzele eșecului școlar. Motivele invocate privesc îndeosebi sănătatea

școlarului sau aceea a mamei, dar în unele regiuni rurale se observă și faptul că proporţia

absenteismului crește în perioada muncilor agricole. ( Larousse Dicţionar de psihologie, Sillamy

Norbert, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998)

Cauze ale absenteismului școlar:

- Mărimea famililor din care provin copii, violenţa, în școli și în familie

- Lipsa părinţilor în educarea copilului (copii care sunt crescuţi de bunici sau alte rude, părinţii fiind

plecaţi la muncă în străinătate sau în cazul copiilor orfani)

- Exploatarea de către părinţi a copiilor prin muncă

- Dorinţa de apartenenţă la grup

Familia reprezintă o formă socială de bază întemeiată prin casatorie și care constă din soţ, soţie și

descendenţii acestora. O altă definţie a familiei ar fi aceea că familia este o formă de comunitate umană

alcătuită dintr-un cuplu conjugal (soţii și copii acestora); un grup mai larg cuprinzând toate persoanele

care se trag dintr-un strămoș comun. (www.dexonline.ro).

7

Ca instituţie socială, familia se definește prin funcţiile pe care este așteptată să le îndeplinească:

reproducţia și socializarea tinerilor, reglementarea comportamentului sexual, focar important al muncii

productive, protector al copiilor și factor de tihnă și sprijin pentru adulţi, în fine, sursa de statusuri

alocate cum sunt etnia și rasa. (Dicţionarul Blackwell de sociologie, Johnson Allen, Humanitas, 2007).

Cauze ale familiei care conduc la insucces școlar:

- Tipologia familiei (familie monoparentală sau orfani de ambii părinţi)

- Așteptări ridicate din partea părintilor în ceea ce privește rezultatele elevului pe care acesta nu

le poate îndeplini

- Relaţiile tensionate din familie (neînţelegerile din familie care îi creează elevului traume și

incapacitatea de a se concentra

- Situaţia materială a familiei

Obiectivele cercetării:

- identificarea situaţiilor de absenteism şcolar (forme şi număr);

- analiza cauzelor pedagogice, psihologice şi socio-economice care favorizează absenteismul

şcolar;

- identificarea unor sugestii şi propuneri din partea profesorilor, părinţilor, elevilor în vederea

creşterii calităţii actelor educative în cadrul procesului de învăţământ cu efecte imediate în

îmbunătăţirea frecvenţei şcolare.

Ipoteze:

În demersul investigativ al fenomenului de absenteism şcolar am pornit de la următoarele

ipoteze:

1. Dacă elevii şi părinţii acestora ar conştientiza consecinţele imediate ale absenteismului

asupra bunei desfăşurări a actului educative şi asupra reuşitei individuale a copiilor, atunci frecvenţa

şcolară a elevilor la ore va fi mai bună.

2. Dacă absenteismul şcolar ar fi sancţionat mai sever prin regulamentul şcolar şi monitorizat

prin parteneriat real şcoală-familie, atunci elevii ar lipsi mai puţin de la orele din programul şcolar.

Argumente în susţinere acestor două ipoteze:

8

Predarea, învăţarea şi evaluarea, ca piloni ai actului instructiv educativ, se desfăşoară cu

greutate, atât din perspectiva elevilor, cât şi a profesorilor. De exemplu, elevii care lipsesc sistematic

de la ore afectează obţinerea unor rezultate bune de colegii lor în realizarea proiectelor de grup,

întrucât lucrându-se în echipă, suferă în primul rând colegii rămaşi să 5 susţină aceste proiecte, care

primesc o evaluare nefavorabilă dacă se constată că nu au depus cu toţii acelaşi efort în pregătirea

proiectului. În plus, nici profesorii nu au timpul necesar să reia explicaţiile la lecţiile de la care elevii

au lipsit, iar aceştia nu au nici timpul şi nici intenţia să recupereze lecţiile pierdute. Este dificil pentru

un profesor să trebuiască să reia informaţii deja abordate în orele în care elevii au lipsit, întrucât nu mai

are control asupra cunoştinţelor copiilor care au absentat. De cele mai multe ori, elevii absenţi de la

lucrările anunţate ajung să ia note mai bune decât colegii lor prezenţi pentru că au avut mai multe

informaţii de la aceştia despre cerinţele lucrărilor deja date. Ori acest lucru creează diferenţe majore în

evaluarea obiectivă a cunoştintelor elevilor. Dacă familia ar urmări în mod constant frecvenţa

propriilor copii la şcoală, fenomenul absenteismului s-ar reduce considerabil. Monitorizarea

frecventării orelor de curs de către familiile elevilor ar putea contribui la diminuarea absenteismului

şcolar. De cele mai multe ori, părinţii sunt însă prea preocupaţi cu probleme de la serviciu, ajung târziu

acasă, copiii rămânând nesupravegheaţi. Pe măsură ce se înaintează pe anii de studiu ai copilului,

părinţii nu-şi mai găsesc timpul nici să vină la şcoală la şedinţele anunţate şi nu se interesează de la

dirigintele clasei care este parcursul şcolar al copiilor lor. În felul acesta copiii, chiulesc de la ore,

ştiind că părinţii nu vor afla că în timpul programului şcolar, ei merg prin parcuri, cu prietenii sau stau

acasă in faţă calculatorului. Măsurile de sancţionare pentru absenţele nemotivate sunt luate cu

întârziere de către diriginţii claselor, deoarece aprobarea acestor sancţiuni trebuie supusă în consiliile

profesorale (consilii care, de regulă, sunt o dată, pe lună) iar diriginţii nu doresc să pericliteze viitorul

copiilor, prin exmatriculări, mai ales când aceştia sunt în clase terminale. Cu toate acestea, scăderea

mediei la purtare pentru numărul de absenţe nu determină elevii să urmeze regulat orele de curs.

Aceştia nu mai valorizează nota la purtare considerând că nu contează în nici o altă evaluare ulterioară;

atâta timp cât această notă este pusă la sfârşitul unui semestru, nu se mai poate vorbi de o ameliorare a

frecvenţei la şcoală. În vederea confirmării/infirmării ipotezelor, am recurs la următoarele criterii şi

indicatori de relevanţă: criterii cantitative/de eficienţă şi criterii de calitate/eficacitate Am avut în

vedere atât indicatori de date factuale şi indicatori observaţionali cât şi indicatorii de atitudine.

Indicatorii de date factuale au fost urmăriţi prin: numărul de absenţe ale elevilor (motivate şi

nemotivate); rata absenteismului şcolar pe cicluri de invăţământ; numărul şi tipuri de sancţiuni aplicate

9

elevilor pentru absenţe; rezultatele şcolare ale elevilor în funcţie de numărul de absenţe. 6 Indicatorii

observaţionali au fost urmăriţi pentru 3 dimensiuni diferite: comportamentul elevilor (perioadele de

timp când lipsesc de la ore, frecvenţa acestora), comportamentul părinţilor (participări la şedinţe,

discuţii cu copii) şi cel al cadrelor didactice (monitorizarea şi consilierea elevilor cu absenţe) Criteriile

de calitate/eficacitate au în vedere indicatorii de atitudine, interes şi opinie. Atitudinea determină o

anumită direcţie comportamentului individual, exteriorizânduse sub formă de opinii, conduite, reacţii,

acţiuni. Pentru determinarea atitudinii pe care o au elevii faţă sancţionarea absenteismului şcolar am

urmărit argumentele lor privind absenţele realizate, activităţile de monitorizare a prezenţei şcolare

realizate de către părinţi, măsurile luate de profesori pentru asigurarea unei bune frecvenţe şcolare a

elevilor la ore, măsuri de acţiune ale autorităţilor pentru monitorizarea şi intervenţia în cazurile de

absenteism ale elevilor. Pentru surprinderea interesului elevilor faţă de modul în care participă la

procesul de învăţare am urmărit interesul elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice faţă de modul de

realizare a activităţilor în şcoală (forme de organizare, mijloace didactice, metode de lucru cu elevii

pentru dinamizarea conţinuturilor activităţii, metode de evaluare), interesul elevilor şi părinţilor faţă de

cunoaşterea prevederilor regulamentului şcolar privitoare la sancţionarea absenteismului

Insuccesul școlar este influenţat de absenteism și familie pe care le și influenţează.

Deficienţele din familie determină absenteismul.

Absenteismul școlar conduce la insuccesul școlar.

Eșantion: clasele a VII-a și a VIII-a din cadrul a două școli diferite din mediul rural

Indicatori:

Absenteism: numărul de absenţe, tipul de absenţe (motivate-nemotivate), situaţia absenţelor în orar,

atitudinea colegilor faţă de absenţe;

Insucces şcolar: gradul de promovabilitate, medii, atitudinea faţă de medii, relaţia profesor-elev;

Familia: structura familiei, nivelul cultural, material şi social, distanţa parcursă de elevi de la

locuinţă până la şcoală, relaţia părinte-copil.

10

Metode

Metode Categorii de informaţii Populaţia:

Clasele a VII-a și a VIII-a din

două școli din mediul rural în

semestrul 2

Cantitative

Chestionarul

Statistica notelor/mediilor

Statistica absenţelor

gradul de implicare al părinţilor

în viaţa școlară

Venitul familial

Distanţa parcursă de elevi de la

locuinţă la unitatea de

învăţământ

Nr de copii în familie

Etnia

-cataloage

-părinţii

-elevii

-dirigente

Calitative Tipologia familiei

Relaţia dintre colegi

Atmosfera din timpul orelor de

curs/pauze

Relaţia părinte-copil, părinte-

părinte (conflicte familiale,

tensiuni

Discuţii cu membrii familiei

unui copil și interpretarea

datelor.

Discuţii cu dirigintele clasei și

intepretarea datelor.

Ședinţa cu părinţii-observaţie

participativă.

Cazul practic

În elaborarea acestui studiu am luat în analiză un caz practic, cu care m-am confruntat în

activitatea didactică.

Constantin Petrică, elev în clasa a X-a la liceul industrial, cu profil tehnologic. Părinţii lui,

au divorţat în urmă cu 5 ani, el fiind crescut de mamă, care era casnică. Datorită lipsurilor materiale

foarte mari, mama pleacă în Italia să muncească. Elevul rămâne singur acasă. Mama îl telefonează cam

o dată pe săptămână (când îşi permite) şi îi trimite bani pentru mâncare, îmbrăcăminte şi întreţinerea

locuinţei. Doamna dirigintă a semnalat psihologului faptul că, în ultima lună, elevul n-a mai venit

11

deloc la şcoală. Colegii lui comunică cu el şi-l îndeamnă să vină la şcoală. El le promite că va veni, dar

a acumulat deja un număr foarte mare de absenţe.

Obiective-identificare strategii de intervenţie pe nivele de vârstă: liceal

Obiective generale de consigliere privind:

-creşterea motivaţiei pentru frecventarea şcolii şi pentru învăţătură;

- formarea deprinderii de a-şi stabili corect priorităţile.

-identificarea nevoilor şi scopurilor personale

- dezvoltarea abilităţii de luare a deciziei

- consolidarea relaţiei consilier-consiliat, bazată pe respect reciproc şi încredere; - identificarea

problemei cu care se confruntă elevul.

Intervenţia propriu – zisă a psihologului:

- stabilirea regulilor de consiliere: confidenţialitate, respect faţă de consiliat.

Anamneza: obţinerea informaţiilor minime despre elev, familie, condiţii de viaţă, situaţie şcolară -

Definirea problemei cu care se confruntă.

- Alcătuirea unui plan de acţiune şi planificarea - Program de prevenire a absenteismului şi

abandonului în mediul școlar

Un alt instrument utilizat pe parcursul cercertării a fost un chestionar pentru exprimarea atitudinilor şi opiniilor, administrat elevilor. Chestionarul se adressează, elevilor de a X a și a XII aDATE FACTUALEŞcoala: LICEUL „DR. MIHAI CIUCĂ” SĂVENI Profil - TEORETIC Sex: F/MVârstă:Mediu ruralData:1.11.2015

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări:

12

1. Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte dintre colegi absentează? a. nu le place ora b. nu-i interesează şcoala c. nu le place profesorul d. dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru e. se plictisesc la şcoală f. îşi rezolvă absenţele făcând rost de scutiri g. evită în felul acesta luarea unei note mici h. nu doresc să intre în conflict cu ceilalţi colegi i. programul este prea încărcat j. altele, care? .................

2. Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp? a. i se scade nota la purtare b. îi sunt chemaţi părinţii la şcoală c. este exmatriculat d. nu i se întâmplă mare lucru e. altceva, ce? .........

3. Vă rugăm să menţionaţi care au fost motivele care v-au determinat să absentaţi: a. nu mă interesează şcoala b. nu-mi place profesorul c. mai bine absentez decât să iau o notă mică d. dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi e. mă descurc, fac rost de scutiri f. alt motiv, care? ....................

4. Propuneţi trei lucruri care, după părerea voastră, pot face mai plăcute orele: a. ..........................................................................................................................................

....................................................................................................................b. ..........................................................................................................................................

....................................................................................................................c. ..........................................................................................................................................

....................................................................................................................

5. Cât de des absentezi nemotivat de la ore: a. deloc b. 1-3 ore/ săptămână

c. 3-6 ore/ săptămână d. 6-9 ore/ săptămână e. 9-12 ore/ săptămână f. 12-15 ore/ săptămână g. peste 15 ore/ săptămână

13

6. Ce crezi că te-ar determina să ai o prezenţă mai bună la ore: a. încurajarea colegilor b. aprecierea profesorilor c. relaţia cu dirigintele/ diriginta d. altele .............................................................................................................

7. Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ? a. atmosfera e plăcută b. se lucrează pe grupe c. sunt implicat în desfăşurarea orei d. nu mă plictisesc e. altele. Care ? ............................................................................................................

8. De la care discipline pleci mai frecvent de la şcoală? .....................................................................................................................................................

9. Care este motivul plecării tale de la şcoală? Ce dificultăţi întâmpini la materia respectivă? (încercuieşte variantele care se potrivesc şi precizează materia).

a. materia este prea grea, nu o înţeleg b. nu-mi place materia respectivă c. nu mi-am făcut tema de casă d. ora e plictisotoare e. cerinţele profesorului sunt prea mari f. relaţia cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în faţa colegilor) g. frica de notă, mă simt nepregătit, aş vrea să evit o notă mică h. conflicte cu un coleg/ colegii de clasă i. oboseala j. alt motiv. Care? ...........................................................................................

10. Unde mergi când fugi de la şcoală? a. acasă b. în parc c. la Internet cafe d. în bar e. altele. Care? .................................................................................................

11. Cu cine îţi petreci timpul când absentezi de la şcoală? a. cu prietenii b. cu prietenul/ prietena

c. cu colegii d. cu nimeni, rămân singur e. cu altcineva. Cu cine?...................................................................................

12. Părinţii ştiu că ai lipsit de la şcoală?

14

a. da, stiu de la mine b. da, stiu de la altcineva (cine anume).................................................................... c. nu

Ce soluţii propui pentru rămâne la şcoală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la şcoală înainte de terminarea orelor? ................................................................................

Focus-grup

La acest focus grup au participat : -directorul, diriginții , doi reprezentanți ai elevilor ,2 persoane din consiliul profesoral

Tema: Insuccesul școlar

Scop: Dorim sa observăm relația dintre absenteism și familie în determinarea succesului școlar

Obiective :

- să observăm dacă prin implicarea familiei în formarea elevului, diminuează absenteismul școlar

- să identificăm opiniile profesorilor, asupra insuucesului scolar, factor determinant în absenteism

Cadru de desfăşurare :

În sala de clasa din învăţământul liceal-Liceul MIHAI Ciuca-SăveniDurata : 1h30

Instrumentarul necesar: camere video-audio;

- reportofon pentru a înregistra anumite detalii despre subiecţii implicaţi în studio.

Desfăşurarea unui focus grup:

Discuţia propriu-zisa:

            - începerea discuţiei – prezentarea temei, a regulilor discuţiei si a participantilor

            - ghidarea discutiei de grup – adresarea întrebărilor şi moderarea discuţiei

            - încheierea discuţiei – reasigurarea condiţiilor de confidenţialitate

15

Demersul interogativ – lista cu întrebările formulate complet şi in ordinea în care vor fi adresate în discuţie.

Număr de întrebări – între 5 si 6 (maxim 10)

1. Credeți ca familia are un rol important pentru insuccesul școlar al elevilor ?

2. Ce credeţi că ar determina elevii sa aibe o prezentă mai bună la scoala?

3. Pe langă insuccseul școlar,mai sunt si alti factori care determină absenteismul școlar ?

4. In concepţia dumneavoastră Care este rolul cadrului didactic în combaterea absenteismului scolar?

5. Consideraţi că un regulament școlar mai riguros , ar reduce absenteismul ?

6. Credeţi că insuccesul școlar se repercutează negative asupra integrării școalare?

Metoda esantionăriiESANTIONPentru a realiza acesrt esantion am ales cate 20 de elevi din fiecare ciclu de invatamant 20 de elevi din ciclu primar, 20 de elevidin ciclu gimnazial si 20 de elevi din ciclul liceal de la Liceul ,,Dr. M. Ciuca, Saveni . S-a stiudiat fenomenul absenteismuui pe acest numar de elevi din esantionul propus.

CHESTIONARUL DE IDENTIFICARE A PROBLEMATICII PRIVIND ABSENTEISMUL ŞCOLAR ÎN RÂNDUL ELEVILOr

16

Stimaţi elevi Mă numesc Jitariuc Stefania și sunt studenta la Univ. ,,Stefan cel Mare, Suceava, studiez modulul 2 psihopedagogic. Realizează un studiu cu privire la fenomenul absenteismului şcolar. În acest sens, vă rog să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră asigură acurateţea rezultatelor studiului.

*Obligatoriu1. În ce măsură consideri că prezenţa la ore determină rezultate şcolare bune? *(alegeţi o singură variantă de răspuns)

o  a. Deloc

o  b. Puţin

o  c. Moderat

o  d. Mult

o  e. Foarte mult.

2. În ce măsură consideri că reuşita şcolară determină reuşita ulterioară în viaţă? *(alegeţi o singură variantă de răspuns)

o  a. Deloc

o  b. Puţin

o  c. Moderat

o  d. Mult

o  e. Foarte mult.

3. Consideri că frecvenţa ritmică la ore condiţionează reuşita şcolară? *(alegeţi o singură variantă de răspuns)

o  a. Deloc

o  b. Puţin

o  c. Moderat

o  d. Mult

o  e. Foarte mult.

4. Din punctul vostru de vedere, şcoala reprezintă: *(alegeţi o singură variantă de răspuns)

o  a. Un loc unde învăţ.

o  b. Cale de reuşită în viaţă.

o  c. Ceva neimportant.

5. Consideraţi că programul şcolar este: *(alegeţi o singură variantă de răspuns)

17

o  a. Lejer

o  b. Optim-rezonabil

o  c. Încărcat

o  d. Foarte încărcat

6. Care sunt principalele surse după care învăţaţi? *

o  a.  manualul şcolar

o  b.  caietul de notiţe.

o  c.  lecţia susţinută la ore.

o  d.  bibliografia suplimentară.

o  e.  internetul.

o  Altele: 

7.Consideraţi că absenţele influenţează: *

În foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură Deloc

a. învăţatul

b. rezultatele şcolare

c. reuşita socială

d. abandonul şcolar

e. relaţia cu colegii

f. relaţia cu profesoriig. relaţia cu familia

h. altele. Care?

8. Alegeţi principalele motive care determină, din punctul vostru de vedere, absentarea de la ore:*

Deloc Foarte rar Rar Des Foarte des

a.  supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liberb.  suprasolicitarea informaţională (programe şcolare

18

Deloc Foarte rar Rar Des Foarte des

încărcate)c.  lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă;d.  sistemul paralel de meditaţii particulare;e.  probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.)f.  neasigurarea unei baze materiale şcolare viabile (local, mobilier, iluminat, căldură, material didactic, aparatură de specialitate etc.);g.  teama de corigenţă;h.  stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog, acordarea cu uşurinţă a mediilor de trecere);i.   probleme de sănătate;j.   „inapetenţa” şcolară datorată problemelor de natură sentimentală;

k.  anturajul;

l.   colegii de clasă;

m.  atitudinea profesorului

19

Deloc Foarte rar Rar Des Foarte des

(relaţia profesor-elev, stilul de predare, personalitatea profesorului);n.  nu manifestă interes faţă de şcoală;o.  se plictisesc la şcoală;p.  evită în felul acesta luarea unei note mici;r.  îşi rezolvă absenţele făcând rost de scutiri;s. lipsa unei corelaţii între ceea ce se învaţă la şcoală şi ce se cere pe piaţa muncii;

t.  altele, care?..

9. Ce se întâmplă atunci când un coleg absentează nemotivat mai mult timp? *(alege 3 variante de răspuns

o  a.  i se scade nota la purtare

o  b.  sunt chemaţi părinţii lui la şcoală

o  c.  este mustrat de către diriginte

o  d.  este evaluat la ora urmatoare şi este depunctat la notă

o  e.  este exmatriculat

o  f.  nu se întâmplă mare lucru

o  Altele: 

10. Unde crezi că îşi petrec timpul colegii care lipsesc de la şcoală? *(alege 3 variante de răspuns)

o  a.  acasă

o  b.  în parc

o  c.  în bar

o  d.  pe stradă

20

o  e.  în mall

o  f.  la film

o  g.  în magazine

o  h.  muncesc pentru a-şi ajuta familia

o  i.  se joacă acasă pe net

o  j.  învaţă acasă independent

o  k. la internet-Cafe

o  Altele: 

11. Cu cine crezi că îşi petrec timpul colegii atunci când lipsesc de la şcoală? *(alege 3 variante de răspuns)

o  a.  cu prietenul/ prietena

o  b.  cu familia

o  c.  cu fraţii

o  d.  cu colegii

o  e.  cu prietenii din anturaj

o  f.  cu nimeni, rămân singuri

o  Altele: 

12. De regulă, colegii care lipsesc de la şcoală: *(alege o singură variantă de răspuns)

o  a. vin la primele ore, după care pleacă de la şcoală

o  b. lipsesc de la primele ore şi sunt prezenţi la ultimele ore

o  c. nu există o anumită ordine

o  Altele: 

13. Cât de des absentează nemotivat colegii de la ore? *(alege o singură variantă de răspuns)

o  a.  deloc

o  b. 1-3 ore/săptămână

o  c. 3-6 ore/săptămână

o  d. 6-9 ore/săptămână

o  e. 9-12 ore/săptămână

o  f. peste 12 ore/săptămână

21

14. Credeţi că părinţii sunt informaţi atunci când copiii lor lipsesc de la şcoală? *(alege o singură variantă de răspuns)

o  a.  da, ştiu de la ei

o  b.  da, ştiu de la altcineva (cine anume)....................................................................

o  c.  nu

15. Ierarhizaţi de la 1 la 7 (unde 1 are cea mai mare importanţă şi 7 are cea mai mică importanţă), care consideraţi că sunt factorii care încurajează absenteismul şcolar? *

1 2 3 4 5 6 7

Şcoala

Familia

Societatea

Mass-media

Anturajul

Situaţia economica precară

Altele..................................

16. În ce măsură atitudinea profesorului poate îmbunătăţi frecvenţa elevilor la ore? *(alege o singură variantă de răspuns)

o  a. deloc

o  b. puţin

o  c. moderat

o  d. mult

o  e. foarte mult

17. Ce crezi că ar determina o mai bună prezenţă la ore a colegilor care absentează? *(alege 3 variante de răspuns)

o  a. încurajarea colegilor

o  b. aprecierea profesorilor

o  c. relaţia cu dirigintele/diriginta

o  d. relaţia cu familia

o  e. relaţia familiei cu şcoala

o  Altele: 

18. Care sunt în opinia ta trăsăturile unei ore la care ai fi prezent? *(alege 3 variante de răspuns)

o  a. atmosfera e plăcută

22

o  b. se lucrează în grupe

o  c. sunt implicat în desfăşurarea orei

o  d. nu mă plictisesc

o  e. notarea obiectivă

o  Altele: 

19. Cunoşti regulile preconizate în regulamentul şcolar privitoare la sancţionarea elevilor cu un număr prea mare de absenţe nemotivate? *

o  a) Da

o  b) Nu

20. Consideri că aceste sancţiuni prevăzute în regulamentul şcolar contribuie la diminuarea numărului de absenţe pe viitor? *

o  a) Da

o  b) Nu

o  c) Nu ştiu

21. Propuneţi trei lucruri care, după părerea voastră, pot reduce absenteismul şcolar: *

22. De obicei vă organizaţi timpul: *

o  a. Foarte bine

o  b. Bine

o  c. Prost

o  d. Nu obişnuiesc să-mi  organizez timpul

Vârsta *

Sex: *

o  Masculin  

o  Feminin  

Unde locuiţi în prezent? *

23

o  Urban      

o  Rural      

Clasa *

Vă mulţumim pentru participare!

Liceul ,,Dr.M.Ciuca, Saveni

24

Concluzii

Conştientizarea de către tot mai mulţi elevi din învăţământul liceal a faptului că

pregătirea şcolară temeinică nu mai garantează şansele recunoaşterii morale şi financiare a

meritelor unui individ în funcţie de investiţia în educaţie, interesul pentru învăţătură a elevilor a

scăzut tot mai mult în ultimii ani, determinând mărirea numărului celor care lipsesc de la ore

nemotivat sau frecventează cursuril doar în funcţie de starea de spirit sau de pregătirea lor pentru

disciplinele din program. Acest aspect, care a dus la o frecventare neritmică a orelor de curs din

partea elevilor este întărit şi de lipsa de implicare a părinţilor în supravegherea frecvenţei şcolare

a copiilor lor şi a modului în care aceştia se pregătesc pentru lecţîi. Schimbările din ce in ce mai

dese din sistemul de învăţământ, de la restructurarea ciclurilor şi a programelor şcolare, până la

reformarea modului de evaluare la examenele finale, de ciclu de învăţământ (capacitate,

bacalaureat), au bulversat atât pe profesori, cât mai ales pe elevi şi părinţii lor. Lipsa unor măsuri

coerente şi care să asigure stabilitatea în învăţământ au determinat desconsiderarea rolului major

al şcolii în formarea şi educarea generaţiilor tinere.

Regulamentul şcolar trebuie să facă referiri la condiţiile în care elevii pot pleca din

timpul programului şcolar, numai cu învoire scrisă din partea părinţilor, şi nu mai mult pentru 3

zile într-un semestru, cu precizarea clară a motivului absenţelor şi prin girarea prin cuvântul

părinţilor că se vor recupera orele pierdute de către elevi. În plus, părinţii ar trebui obligaţi să se

prezinte la şcoală la solicitarea expresă a dirigintelui când acesta a constat înregistrarea în catalog

deja a primelor 5 absenţe nemotivate în vederea realizării unei consilieri comune părinte-copil.

Neparticiparea lui la această consultaţie ar însemna deja că părintele nu se implică în

supravegherea programului copilului şi ar trebui constituită comisia de disciplină care să

monitorizeze modul in care părintele se asigură de frecvenţa regulată a copilului lui; la

următoarele 5 absenţe să fie acordată o primă mustrare elevului care să fie înregistrată în

portofoliul lui de dezvoltare personală şi sancţionat financiar fie copilul, prin sistarea alocaţiei

şcolare pentru o lună de zile, fie prin amendarea părinţilor/tutorilor legali cu o amendă corelată

cu numărul de ore de la care copilul a lipsit. În privinţa motivărilor in baza documentelor

justificative, acestea trebuie anunţate dirigintelui în ziua în care se produc şi aduse imediat ce

copilul a venit la şcoală.

25

Bibliografie:

1. Succesul și insuccesul școlar, conf. univ. dr. Cristina Zdrehuș, Oradea, 2011

2.Reprezentări ale absenteismului școlar, Cercetare, octombrie 2008-

www.scribid.com/doc38668952/ABSENTEISM -cercetare , accesat pe 20 ianuarie 2013.

3.www.suntparinte.ro

4. http://www.scribd.com/doc/59685979/Insuccesul-Scolar

5.Dicţionar explicativ al Limbii române- www.dexonline.ro

6. Dicţionarul Blackwell de sociologie, Johnson Allen, Humanitas, 2007

7. Larousse Dicţionar de psihologie, Sillamy Norbert, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998

Documente de referinta1.Legea invatamantului2. R.O.I (Regulament de Ordine Interioara)3.ROFUIP (Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant

prescolar)

26