Actul de La 23 August

7/17/2019 Actul de La 23 August

http://slidepdf.com/reader/full/actul-de-la-23-august 1/32

ACTUL DE LA 23 AUGUST

Curpinsul

1. Actul de la 23 August 1944, comentat de Traian Golea

2. Actul de la 23 August povestit de Regele Mihai 3. "entru ce am pierdut ra!oiul din Rasarit", de #oria $ima

4. "olitica aistorica", de am%il $eicaru

&. "Actul de la 23 August", de '. (. )orester "Capul plecat sabia nu-l taie".

* * *

"*oua principii ne+au ndrumat pe noi, autorii Actului de la 23 August 1944. Amele principii con%irma constatarea lui Grigore-reche, ca "Tara noastra se a%la n calea tuturor rautatilor", si pecea

a lui Miron 'ostin, ca " nu sunt vremile sub om, ci bietul om subcarma vremii."

Regele Mihai

"Actul de la 23 August a %ost opera colectiva a tuturor memriloroligarhiei traditionale, a monarhiei si a aparatului de stat, totiluptand sa+si salve!e po!itiile avute timp de secole."

C. W. Forester

"e vine greu Romanilor... sa admita ca trecutul lor a %ost nntregime manipulat de "iubitii" lor conducatori si de catre istoriciilor, care au glori%icat capii castei oligarhice si monarhia, si auignorat, ori mai degraa i+au calomniat pe legionari, cei care auluptat pentru integrarea poporului roman n contemporaneitate sidemocratie."

C. W. Forester

"n momente hotartoare pentru e/istenta unei natiuni, o clasapolitica, chiar si un singur om politic de mare cura0, capail sa

n%runte vitregia mpre0urarilor, poate nclina cumpana destinului." Pamfil Seicaru

"23 August 1944 nseamna n primul rand o atmos%era dede%etism si lasitate, o stare de spirit con%u!a, un gand per%id siodios...., de!ertare n masa a paturei conducatoare su imperiulpanicei."



Horia Sima

Critici:

1. Horia Sima,2. Pamfil Seicaru,3. C. W. Forester

n ultimii ani, Regelui Mihai i+au %ost solicitate dese interviuri nlegatura cu unicul act important al vietii sale ca Rege " ctul !e la23 uust 1#$$ ". 'um acest eveniment este cu adevarat impor+tant n viata $tatului si a atiunii romane, este destul de desdesatut %ie de !iaristi, %ie de istorici, cu atat mai mult cu cat autoriisai l pre!inta drept un act salvator pentru neamul romanesc, n

timp ce criticii l considera drept un act in%am de tradare nationala. Reproducem n aceasta carte e/punerera Regelui Mihai ca autor

principal al acestui act, %acute !iarului "Romania iera" pe nternet,2 August 2555, su titlul "23 August 1944, povestit de M.$. RegeleMihai ", con%runtat cu alte trei studii si articole pe aceeasi tema,apartinand

1. *lui #oria $ima, %ost 'omandant al Miscarii egionare, te/tpulicat n rosura "Pentru ce am pier!ut ra%boiul !in &asarit siam ca%ut 'n robia comunista ", aparuta n 6ilioteca*ocumentara "Generatia oua", Madrid, 1973.

2. *lui am%il $eicaru, %ostul proprietar si director al !iarului"'urentul", cel care pe toata durata ra!oiului mpotriva -niunii$ovietice, !i de !i a pulicat articole prin care cultiva n su%leteleromanilor, ostasi sau la vatra, sentimentul de demnitate nationala,de eroism si de re!istenta morala si %i!ica n grelele ncercari dintimpul ra!oiului. A0uns si el n e/il, la mplinirea a !ece ani de la"8a ordon sa treceti rutul", al Generalului on Antonescu, apulicat o rosura cu doua suiecte primul, "Constructii pe nisip, si al doilea " Politica aistorica " , care se ocupa de "Actul de la 23

August 1944". 3. $i un ultim articol, al dlui '.(. )orester, analist politic american,

te/t mprumutat din cartea ")enomenul legionar", capitolul"Actul dela 23 August", pag. 9+74, carte aparuta n editura "Romanian#istorical $tudies, )lorida, -$A, 1993.

2



nainte nsa de a trece la con%runtarea po!itiilor prin acestearticole, dorim sa semnalam contra!icerile, misti%icarile sineadevarurile gasite n e/punerea Regelui. l spune

"Maresalul Antonescu stia de ntrunirile noastre si de emisariinostri la Cairo. !ui Hitler aea sa-i spuna la nceputul lui August#$%% priitor la complotarile noastre&.... ca ele erau doar "copilarii".S'a aflat mai tar(iu ca si el& Maresalul& ncercase prin Stoc)holm sancheie un armistitiu& dar ca cele obtinute de el erau mai putinaanta*oase decat cele discutate de noi la Cairo. Cum ne lasa penoi n pace& desi la conciliabulele noastre luau acum parte si ofiteride nalta raspundere n armata noastra& speram cu totii ca el&Maresalul& cel care ne adusese pe marginea prapastiei& a acceptasa renunte la alianta cu Hitler si sa sale(e astfel Romania demacel si distrugere totala.

"mpreuna cu repre(entantii partidelor noastre politice am luathotarrea de a-l chema pe Maresal n audienta n dupa-amia(a (ilei de +, August mpreuna cu Ministrul de terne& Mihai Antonescu&

pentru a-i face sa nteleaga neoia unui armistitiu imediat.

"Credeam cu totii ca& .... Maresalul& a carui cinste nimeni nu o putea nega& aea sa ceara armistitiu.

"n cursul serii de ++ August mi-a telefonat /rigore 0iculescu-1u(esti& mpreuna cu Mocson2 St2rcea& secretaraul meu particular&si cu Mircea oanitiu& fostul meu coleg de scoala........ ca Maresalula hotart sa se ntoarca pe front pe data de +% August si nu se stiecand a reeni n Capitala& deci Maresalul nu a fi n Capitala n +,

August. .......

"0eputand sa iau contact cu sefii partidelor& am decis sa schimbdata audientei si sa-mi iau raspunderea sa ndeplinesc eu singur& nabsenta oamenilor politici& "Actul de la +, August" pe datadeMiercuri& +3 August& si eram conins ca Maresalul a accepta saceara armistitiu."

"-am atras atentia asupra situatiei disperate de pe front sinecesitatea imperatia a unui armistitiu imediat. mpotria oricarei

eidente& Antonescu a refu(at& sustinand ca i poate ninge peSoietici n Carpati.

....... "ident ca declaratia lui Moloto 4din Aprilie #$%%5 ca"6niunea Soietica nu are intentia sa-si aproprie teritorii aleRomaniei& nici sa aduca schimbari structurilor sale sociale" nu

puteau %i satisfacatoare pentru Maresal& dat fiind mentalitatea si

3



caracterul bolseicilor. Astfel& Maresalul refu(a orice armistitiu faraasigurari cu priire la integritatea teritoriala a Romaniei.

"Maresalul a refu(at de asemenea sugestia mea ca el sa-si deademisia& permitand astfel formarea unui guern capabil sanegocie(e un armistitiu.

"0u 7 Maresalul dorea sa-si respecte cuantul dat lui Hitler&continuand lupta pana la sfarsit.

"Confruntat cu aceasta situatie fara iesire& m'am a(ut neoit sadau ordinul de arestare a lui Antonescu."

'hiar daca e/punerea Regelui este veridica, ca anume Maresalulnu ar %i %ost n 'apitala la 2 August, pentru a merge n audientaprogramata de Rege, audienta de care el nca nu stia nimic, undesa discute cu Regele si cu oamenii politici, Maniu, 6ratianu, si Titeletrescu, + cei trei oameni politici ai caror partide au obtinut n

ultimele alegeri libere din Romania nu mai putin de $89 dinnumarul oturilor ", dupa cum a%irma Regele Mihai n aceeasie/punere, + prolema cererii unui armistitiu, acest plan de lucrudovedeste o groa!nica lipsa de maturitate n a trata o prolema atatde importanta pentru Tara. Admitand ca oamenii politici erau deacord cu planul Regelui, + acela de a+i propune Maresalului

Antonescu sa ceara ime!iat un armistitiu Rusilor, + aceasta discutiear %i treuitsa %ie pregatita si dusa din capul locului si cu Antonescu,cel care avea ntreaga raspundere a situatiei atat politice cat maiales militare a tarii, pentru a se putea a0unge ast%el la o ntelegere a%actorilor de raspundere. *upa cum vedem nsa, dorinta Regelui a%ost de la nceput sa+l areste!e cat mai repede pe Antonescu si sa+lscoata de pe scena politica a tarii. entru asta Regele aveapregatita din capul locului grupa de militari care sa+l areste!e peMaresal, si mai ales o alta grupa de " oameni siuri" care, odataMaresalul arestat, sa+l si ia n primire.

rin acest plan Regele, %ie chiar si n ntelegere cu "oameniipolitici", dupa cum pretinde, si+a ncalcat n mod inadmisiilcompetenta si atriutiile. l, ca Rege, treuia doar sa aritre!e ntre

%actorii de raspundere militari si politici ai tarii, pentru a se a0unge lao hotarre multumitoare, raspunderea capitala a unui armistitiulasandu+o asupra oamenilor de $tat Maniu si 6ratianu, si amilitarilor, Anto+nescu si eventual vreo doi alti generali de seama,ntruniti ntr:un 'onsiliu de 'oroana pre!idat de el, Regele. Astaatat ca competenta a sa ntr:un regim de Monarhie constitutionala,cum deseori o suli+nia!a n cursul e/punerii sale, cat si pentru a

4



nu compromite 'oroana. 8arsta %rageda, lipsa de e/perienta siglasul ntelepciunii ar %i treuit sa+l indemne sa nu+si ncalceatriutiil;e si sa nu+si asume responsailitati prea mari. Aici estevora nsa de acel pretios dar de la *umne!eu, ntelepciunea, carei+a lipsit Regelui Mihai< !elul demonstrat n a e/ecuta singur"lovitura de $tat" prin arestarea lui Antonescu, o demonstrea!a cuprisosinta. n ultima instanta, n e/ecutarea "Actului de la 23 August1944" Regele Mihai a %ost asistat doar de Generalul $anatescu,se%ul 'asei Militare, deci o %unctiune administrativa n armata, unoarecare %unctionar al Ministerului de /terne nsarcinat cu ci%ru sicomunicatii, Grigore iculescu+6u!esti, de Mircea oanitiu, coleg descoala, si de Mocson= $t=rcea, secretarul sau particular, cat si deun delegat al Moscovei,care s:a pre!entat cu numele %als de"'eausu".

nsasi insistenta Regelui Mihai n discutia cu Maresalul Antonescu, daca este adevarat, de a+i otine consimtamantulpentru un armistitiu ime!iat, invocand situatia !isperata !e pefront , tradea!a !elul nestapanit si o totala lipsa a sa de maturitaten gandire si actiune. u+si dadea seama Regele ca un armistitiu,dupa trei ani si doua luni de ra!oi dus cu toata capacitatea delupta a unei tari ca Romania, nu se poate oine " ime!iat", ntelegand prin "imediat", o !i, doua sau trei, pentru a+i %i pututntruni si pe oamenii politici n tratative > n schim Regele, n chipconspirativ, l invita pe Antonescu la audienta pe 23 August, !elossa+l poata " 'n(ata " cat mai repede, si sa poata da ordinul armateiromane sa ncete!e ime!iat luptele mpotriva Rusiei $ovietice si santoarca armele mpotriva emtilor, deschi!and ast%el larg portilehoardelor olsevice pe teritoriul Romaniei. rin %elul cuma aactionat, Regele Mhai poate %i considerat drept un instrument al-niunii $ovietice alaturi de mil 6odnaras. A dat ordin ca

Antonescu sa %ie arestat si predat lui 6odnaras, o%icial omul Rusilor,si a pus tara la discretia Rusilor %ara nicio conditie si nimic nschim. unct.

n a%irmatiile ce le %ace re%eritor la discutia cu Maresalul Antonescu n acea !i %atidica de 23 August 1944, Regele invocasituatia disperata de pe %ront, vrand sa demonstre!e el, tanarulRege lipsit de orice e/perienta, celui care era nemi0locitul'omandant al acestor ostiri anga0ate n lupte, cu autoritatea moralasi pro%esionala la superlativ, celui care se graea sa se ntoarca pe%ront tocmai pentru ca stia si era ngri0orat de situatie. ra deci el,

5



Maresalul, cel care cunostea situatia de pe %ront, si nu RegeleMihai. everosimilul motiv invocat, ca n:a i!utit sa+i contacte!e peoamenii politici, si pentru asta s:a hotart sa e/ecute singur planularestarii lui Antonescu e o dovada !droitoare a !elului saunestapanit, a lipsei sale de maturitate si a incapacitatii sale de antelege si trata situatii criticede mare interes national.

*ar in e/ecutarea "Actului de la 23 August" mai dam si peste olipsa a sa de etica si de demnitate ca Rege. n e/ecutarea acesteiactiuni ne%aste pentru eam si Tara, "Actul de la 23 August 1944",la care pe langa ca n:au participat %actorii politici si militaricompetenti, responsaili si cu autoritate, a %ost implicat si unoarecare mil 6odnaras, de!ertor din propria armata, care cu ani nurma a %ugit in Rusia si care, n Aprilie 1944, a %ost parasutat de$oviete n tara. Aici, mpreuna cu iculescu+6u!esti, omul de "

'ncre!ere " al Regelui Mihai si al lui uliu Maniu, cum tine Regelesa ne asigure, ur!ea tradarea de la 23 August.

6odnaras a %ost acceptat de Rege sa participe la complot maiales ca garant ca Antonescu odata arestat, va %i si ine pa!it de ogarda de comunisti adusa de el din timp, pentru ca Regele Mihai et'o se temeau ca orice alta grupare de oameni din Romania na%arade comunisti, nu pre!entau garantia ca nu vor pacta cu Antonescusi nu vor intoarce %oaia mpoptriva lor. Adica in e/ecutarea unui actpolitic si militar atat de important n viata natiunii romane, Regele et'o. nu aveau ncredere n propriul popor, n propria armata, si au%ost nevoiti sa recurga la cei leali doar Moscovei, de!ertorii sicomunistii. 'u alte cuvinte, erau interesele Moscovei care au %ostasigurate si servite n "ime!iat" , ?ve!i n articolul lui am%il$eicaru, declaratiile lui Reuen #. Mar;ham, n "Rumania, underthe $oviet @o;e", Meador, 6oston, -$A, 1949.

Mai treue de evidentiat cu ma0uscule, ca n timp ce pe %rontsoldatul roman tinea piept inva!iei olsevice si murea aparandTara, 6iserica crestina si Monarhia, n incinta alatului Regal alRomaniei, Regele Mihai complota mpreuna cu un de!ertor din

propria armata arestarea 'omandantului stirii romane anga0ata nra!oi pe viata si moarte, ca sa poata deschide larg portilehoardelor lui Antichrist pe pamantul atriei. $ingurul care ar %itreuit sa %i %ost pe drept arestatatunci n alat, ar %i treuit sa %iede!ertorul mil 6odnaras, cel care, culmea tradarii, a a0uns sacomplote!e mpreuna cu %ostul sau $uveran n incinta alatuluiReg%al mpotriva %ostei sale patrii, Romania.

6



Regele Mihai si ncepe povestirea despre "Actul de la 23 August1944" cu urmatoarea enuntare

"Mistificarea istoriei este poate cel mai mare rau care s'a abatutasupra tarii noastre...... Chiar daca aceasta groteasca falsificare nua dus la moartea multora dintre compatriotii nostri& ea a aut farandoiala ca re(ultat distrugerea sufletului natiunii noastre prinamestecul ambiguu de adearuri si minciuni&" misti%icare si amestecamiguu de adevar si minciuni, pe care le ntalnim cu priso+sintachiar n cuprinsul celor B pagini ale e/punerii Regelui Mihai, de carene ocupam.

misti%icare %undamentala pe care o comite Regele din capullocului este aceea cand vrea sa ne convinga ca " ctul !e la 23uust 1#$$ " cum l de%ineste el n titlul si:n cursul e/punerii ce+o%ace pentru "Romania iera", ar %i %ost un " armistitiu ".

'hiar din capul locului el a%irma ca "mpreuna cu repre-(entantii partidelor noastre politice am luat hotarrea de a-l chema peMaresal n audienta n dupa-amia(a (ilei de +, August mpreunacu Ministrul de terne Mihai Antonescu& pentru a-l face santeleaga neoia unui armistitiu imediat."

ar n discutia avuta cu Antonescu n !iua de 23 August 1944Regele spune

"Maresalul a refu(at de asenmenea sugestia mea ca el sa-si deademisia& permitand astfel formarea unui guern capabil sanegocie(e un armistitiu ."

ncorectitudinea e/punerii Regelui Mihai merge si mai departe.'hiar in %ra!a de sus el a%irma ca "Maresalul a refu(at sa-si deademisia.... permitand astfel formarea unui guern capabil sanegocie(e un armistitiu ."

Antonescu a %ost si este acu!at de Rege ca nu vrea sa cearaarmistiu imediat, pentru ca vrea sa+si respecte cuvantul dat )ghrer+ului, de a lupta pana la capat, si nu ca ar %i incapabil de a ducetratative pentru un armistitiu. entru ca n ce priveste prolemaarnmistitiului, nsusi Redgele ne spune mai sus ca "S'a aflat mai

tar(iu ca si el& Maresalul& ncercase prin Stoc)holm sa ncheie unarmistitiu."

Apoi chiar asa %iind, pentru ceea ce vroia sa %aca Regele, sa+lareste!e pe Antonescu si sa ordone armatei, %ara nici o conditieprealaila, sa ncete!e %ocul mpotriva inamicului si sa ntoarcaarmele mpotriva %ostului aliat, na%ara de iresponsailitate si lipsade caracter, nu stiu ce alte nsusiri ar mai %i treuit sa aia

7





a dat o de!astruoasa lovitura de $tat Romaniei, al carei re!ultat a%ost ca

+ cu una stiinta si cu o criminala iresponsailitate a %ost curmatasingura sansa a Romaniei de a otine un armistitiu onorail cuRusii.

+ comitand o capitulare %ara conditii Cn %ata hoardelor olsevice,care s:a dovedit a %i %ost cea mai mare catastro%a pentru neamulromanesc de+alungul istoriei sale milenare. Rusii au considerat siau tratat Romania drept o tara ocupata militar, ocupatie cares:asoldat cu peste 175.555 de soldati si o%iteri luati pri!onieri dera!oi, cu armament cu tot, cu cca 1&5.555 soldati morti saudisparuti pe %rontul mpotriva Germaniei, n timp ce populatia siunurile tarii au %ost e/puse la asoluta discretie a hoardelorsovietice si a slugilor si co!ilor lor de topor stranse n asa !isul

partid comunist. e langa cele ce stim %iecare din propriee/perienta despre de!astrul la care a %ost e/pusa tara nostra princomportamentul armatei sovietice, cat si a andelor comuniste nperioada ce a urmat imediat 'apitularii, ca in%ormatii recomandamsi cartea lui #enri rost," estin !e la &oumanie ", aris, ditions6erger+evrault, 19&4, n care autorul ne da o dare de seama acelor ntamplate atunci, cartea lui Reuen #. Mar;ham, "&umaniaun!er Soviet +oe ", aparuta n Meador ulishing 'ompan=,6oston, 1949, cat si cartea susemnatului, "&omania, !incolo elimitele rab!arii" , 19BB, ed. Romanian #istorical $tudies.

Motivul pentru arestarea lui Antonescu, invocat si mentionat deRege de mai multe ori n e/punerea sa, este re%u!ul sau de a cereun armistitiu, cu toate ca tot Regele sustine n alta parte ca "S'aaflat mai tar(iu ca si el& Maresalul& Incercase prin Stoc)holm sancheie un armistitiu& dar ca cele obtinute de el erau mai putinaanta*oase decat cele discutate de noi la Cairo." ata nsa ce sespune n volumul "Antonescu", editat de 'onstantin *ragan, carene desvaluie realele motive ale arestarii Maresalului

"Cand si-a dat seama ca ra(boiul e pierdut& Maresalul Antonescu

a cerut armistitiu& l-a negociat din timp si a obtinut anumite conditiide la Stalin. A fost nsa contracarat de un rege

imatur& incompetent n probleme militare si lipsit de discernamant politic& care l-a arestat chiar n (iua cand Maresalul se hotarse sasemne(e armistitiul cu Stalin. Procedand astfel& Mihai a prabusittara si pe locuitori ei n cel mai mare de(astru din istoria Romaniei&4Actul de la +3 August #$%%5."

9



*ictionaire *iplomatiDue, 8ol. 8, pag. 95, aparut su egida Academiei *iplomatice internationale, prin te/tul conceput chiar n!iua de 23 August 1944 de catre Ministerul de /terne al -R$$, pea!a telegramei *oamnei Eolonta= catre Maresalul Antonescu,con%irma e/istenta telegramei catre Maresal n dimineata !ilei de 23

August 1944, privind acceptarea de catre Moscova a conditiilor dearmistitiu cerute de Antonescu. Te/tul spune

"/uernul 6RSS-ului considera ca restabilirea sueranitatii nRomania este de urgenta necesitate. ;aca Romania suspendaoperati-unile sale militare si ntoarce armele contra inamicului

pentru a recuceri :ransilania& guernul soietic a acordaRomaniei tot spri*inul necesar acestei lupte. ;ar ra(boiul nu a

putea fi suspendat pe teritoriul roman decat atunci cand /ermaniior eacua tara."

Redam si conclu!ia interesanta a lui 'onstantin *ragan pe temaarmistitiului tratat de Antonescu cu $ovietele "Pentru Stalinarmistitiul era de preferat ra(boiului. ;esigur& ar fi o ilu(ie sa secreada ca pe linia Focsani-0amoloasa-1raila se putea re(ista lainfinit& dar prin cat se putea re(ista& se sala o parte considerabiladin uropa. Cu alte cuinte& pentru Stalin era mai rentabil sacede(e insistentelor unui militar ncapatinat& si sa-si diri*e(earmatele prin trecatorile Carpatilor <rientali& renuntand lacotropirea ;obrogei& a Munteniei si <lteniei si poate chiar si a1anatului. :eritoriul liber pretins de Romania pe parcursultratatielor de la Stoc)holm deenea fapt mplinit prin putereaarmelor& si nu prin pomana unui ningator arogant."

*ar chiar daca situatia tarii ar %i %ost totusi aceeasi, ca adica unarmistitiu nu ar %i putut schima prea mult soarta tarii, cum tine sane+o spuna mereu Regele Mihai, " am fi evitat cel putin rusineacapitularii fara con!itii" , ceea ce este enorm de mult pentrumoralul si prestigiul unei natiuni. entru asta treuie nsa sa aisentimentul demnitatii care, din ne%ericire, i+a lipsit %ostuluiRegeMihai.

*upa cum am va!ut, n dimineata !ilei arestarii Maresalului, decin 23 August 1944, Ministerul de /terne a primit telegrama*oamnei Eolonta= de la Moscova. Aceasta telegrama a %ost nsasustrasa de iculescu+6u!esti si comunicata Regelui care, pentru astopa semnarea armistitiului de catre Antonescu si ramanerea sa ncontinuare la carma tarii, este chemat la o pretinsa : au!ienta " laalat si arestat pe loc. *eci scopul arestarii Maresalului nu a %ost

10



atat ruperea aliantei si ntoarcerea armelor mpotriva Germaniei, cuatata ostinenta a%irmata de Rege n e/punerea sa, + si caredevenea un %apt mplinit prin semnarea Armistitiului de catre

Antonescu + ci un ultim prile0 de a+l aresta si scapa de el, pentru aputea deveni Rege plin, cu toate prerogativele ce i le con%erea'onstitutia tarii, stiut %iind ca una parte din aceste prerogative au%ost date de 'arol lui Antonescu la adicarea sa.

$i cine+l moldea atat de insistent pe Mihai pentru a+si redoandiplinatatea de Rege > Acest lucru ni+l e/plica un articol aparut in!iarul "lio", r. B, din 14 Aprilie 1995, semmat de Mihai6alasescu", su titlul " File reale !in istoria unei glorioase insurectii."

":otul ncepe ntr'o friguroasa noapte a lunii Februarie #$%3. Anulncepea sub nefastul spectru al nfrangerii catastrofale suferite de

Armata Romana n batalia de pe ;on.

Scenarul=.... o femeie frumoasa si un ero u proaspat parasutat.Si acum faptele=

Cu gulerul ridicat& cu caciula pe ochi& un barbat bate ntr'un geamsi asteapta. a l-a recunoscut.

- :u > ntra& toarase 7 - Am fost parasutat n faptul serii. Ascunde-ma.

- 1ine& toarase 1odnaras.

- Regele e nebun dupa tine. 1rao 7 Fa-ti datoria 7

................

Mult mai necesara este nsa identificarea ;oamnei& careia i sesolicita sa-si faca datoria de a-l iubi pe Rege.

.................

ntr'o seara in ara anului #$%+& la o serata n gradina Palatuluiregal& Mihai a ntalnit-o pe ;oll2 Crissoleghos. Roscata& cu ochiimari si er(i& n plina stralucire la cei +? de ani ai sai&

....... Aflam din biografia acesteia ca s'a maritat la frageda arstade #, ani cu un functionar de la telefoane& membru al PCR. Mihai ainstalat-o pe micuta faorita n Parcul Filipescu& facandu-i i(ite

asidue n fiecare (i. ......

!a scurt interal dupa episodul cu toarasul 1odnaras& sereali(ea(a primul contact ntre Rege si comunisti& acesta primindu-l

pe un alt comunist& !ucretiu Patrascanu.

- A sosit momentul& i-a spus acesta Regelui. ;upa Stalingrad soarta s'a schimbat.

- Maniu si 1ratianu merg cu noi. @orbiti mamei lena.

11



n absurda lui dorinta de putere& atatat de amanta care la +3 August #$%% i spune=

- Porneste& Mihaita 7 Regele l cheama pe Maresal la Palat& l arestea(a si-l preda apoi

noilor sai prieteni& comunistii........

Moscoa rasufla usurata. !inia Focsani-0amoloasa-/alati nu mai eista.

Redeschidem asta(i n fata istoriei si a poporului roman procesulintentat Maresalului Antonescu& conducator al Statului roman la +3

August #$%%. Ramane ca propriul sau popor sa-l *udece....... -i(aialasescu "

'el mai proail ca asa au a0uns mil 6odnaras si ucretiuatrascanu sa conspire cu Regele, prin intermediul lui *oll=, si nualt%el. *am mai 0os a%irmatia Regelui

";upa declaratia lui Moloto din Aprilie #$%%& am ca(ut cu totii deacord sa trimitem emisari la naltul Comandament al Fortelor Aliatedin Cairo. Acolo au fost confruntati cu o prima conditie a Aliatlor&includerea n coalitie a unui repre(entant al Partidului Comunist.Comunistii au delegat pe !ucretiu Patrascanu&..."& ceea ce este&dupa parerea noastra& o alta mistificare a Regelui& acu(atie careramane n piciiare pana la indicarea surselor.

Mai departe Regele spune ";ar toate acestea nu trebue sa ne faca sa uitam adearul=

initiatorii actului de la +3 August l-au saarsit eclusi n interesulPatriei& chiar daca prin aceasta si periclitau propria eistenta. 0oiam sperat sa scurtam calarul Romaniei si sa scoatem tara dintr'unra(boi n care nu eista nici cea mai mica speranta de ictorie& indi-ferent de cursul pe care acest ra(boi l-ar fi putut lua." Aceastaa%irmatie a Regelui Mihai este un alt certi%icat de incapacitate pecare si+l da singur. n politica nu intentiile sunt determinante, catre!utatul lor. "nde gut, alles gut" ar treui s:o stie Regele.roismul, cura0ul, caracterul si succesul sunt singurele carecontea!a n momente de cri!a. $i Regele ar mai treui sa stie

doara ca " rumul spre ia! este captusit cu multe buneintentii."

Mai departe, citandu+l pe Rege "<ficial& comunisti se laudau ca ei au reali(at ruptura aliantei cu

/ermania na(ista. Cu remea constatand impopularitatea lor& aunceput sa strecoare adearul& nu de dragul lui& ci pentru a neacu(a pe uliu Maniu& pe ;inu 1ratianu& pe :ifel Petrescu si pe

12



mine& ca noi am fi deschis calea ntronarii comunismului prinreali(area acelei rupturi de aliante. Astfel& distrugerea treptata atarii& programata de comunisti& a putut fi nfaptuita prin ina noastra&noi fiind niste inconstienti sau niste descreierati& care au ales samoara chinuiti n nchisori& sau& ca mine& sa traiesc un amarsurghiun. ;e la aceste insinuari au pornit criticele. Si cu cat mailesne "dupa ra(boi multieroi s'arata"& cu atat istoria s'a aflat(amislita din minciuni si omisiuni."

n fata reprosurilor comunistilor& Regele ncearca sa arunceresponsabilitatea Actului de la +3 August #$%% mai mult pe Maniu&1ratianu si :iltel Petrescu& el mentionandu-se mereu ultimul.

Acestia trei& " cei trei mari" ai Regelui& n (iua de +3 August nu aufost de gasit& cum afirma Regele& deci nu stiau de telegrama primitade Antonescu& prin care i se confirma ca Moscoa accepta

conditiile puse de el& telegrama care a fost sustrasa de 0iculescu-1u(esti pentru a nu a*unge n mana lui Antonescu. Cine poatecrede& chiar luand de bune afirmatiile Regelui& ca Maniu si1ratianu& stiind de eistenta acelei telegrame& ar fi aprobatarestarea lui Antonescu >

Prin aceasta epunere a felului cum a actiionat la reali(area " Actului de la 23 August 1944", Regele Mihai si tradea(a ntreaganesinceritate& lipsa de maturitate si de responsabilitate pentruinteresele natiunii& cat si un "drang" nestailit de "halbstar)e"& de"teenager"& de a se afirma.

Re%eritor la amarul surghiun al Regelui, urmare adicarii sale,constatam ca avem o alta misti%icare, a carei e/plicatie am gasit+opulicata n revista "/e0 +or Spectator" din anuarie 19B7, undecitim

" Adearatul moti pentru care e-Regele Mihai reine n iata politica& dupa o tacere de %? de ani& a fost eplicat de ng. MihaiPatrichi& !os Angeles& fost consilier tehnic al fostului rege. Profesorla Politehnica si Comandor de Aiatie& Mihai Patrichi i-a predatRegelui Mihai& ntre #$%?-#$%%& tehnica de functionare si depanare

a motoarelor cu eplo(ie la automobile. Patrichi era de fapt autorulite(elor mari obtinute de Mihai pe soseaua 1ucuresti-Sinaia. Cand Mihai a abdiicat si a parasit tara& l-a luat n suita sa si peconsilierul sau tehnic. Patrichi este deci unul care cunoaste dinsursa directa actiunile din remea aceea ale Regelui Mihai. nnumarul dinanuarie #$B Mihai Patrichi arata ca la plecarea dintara Regele Mihai s'a nteles cu ;r. Petre /ro(a& Prim-Ministru al

13



Romaniei& sa primeasca trimestrial n aluta forte& la /enea& pretul bunurilor pe care le-a lasat n Romania& ;omeniile Coroanei.Singura conditie pusa de /ro(a a fost ca Regele sa taca pe toatadurata platilor. 6ltima plata& spune Mihai Patrichi& s'a facut n #$B,.ata& asa dar& motiul tacerii pana acum 4#$B,5 si ratiunea

patriotismului cu care reintra acum fostul rege Mihai n iata politica& ceea ce nu este altcea decat urmarea epirarii unui pro(aic aran*ament negustoresc."

*in marturisirile lui Mihai atrichi, care mi+a %ost cumnat, mamarginesc totusi numai la cele pulicate n "/e0 +or Spectator" ca avand girul autorului si autoritatea te/telor pulicate. *ar pelanga cota trimestriala primita n valuta %orte timp de 45 de ani,Regele Mihai a mai plecat din tara si cu un tren personal, n timp cenoi, re%ugiatii din Romania, am trecut %rontiera clandestin mai tar!iu,

cu riscurile respective, doar cu ce aveam pe noi si nimic mai mult.'u toate ca noi nu aveam pe su%let nicio responsailitate pentrude!astrul tarii, a, dimpotriva, am contriuit la re!istenta mpotrivahotiilor si crimelor cutropitorului si comuni!arii, niciunul nu ne+amvaitat c:am duce+o greu.

$i mai departe tot Regele ":otusi& nu trebue sa uitam adearata semnificatie a Actului de la

+3 August. l a oglindit dorinta noastra de a denunta temporaraalianta cu dictatura si alianta straina de fiinta Patriei noastre"&?Germania national+socialista. 'are alianta era atunci aproape de%iinta atriei noastre, Ma0estate > 'ea cu -niunea $ovietica > $aucu aliatii si sustinatorii ei > *aca este sa vorim de o alianta cares:a pasuit cat de cat %iintei noastre nationale, treue sarecunoastem ca era numai aceea care apara crestinismul si %iintanationala. ri dusmanul de moarte al acestor valori era doar-niunea $ovietica, si singurul ei dusman declarat erea Germanianationalista.umai cu ea ne puteam alia, cu atat mai mult cu cataveam de recucerit si 6asaraia si 6ucovina.

'and a isucnit ra!oiul civil n $pania, n 193, on Mota, co+

%ondator al Miscarii egionare, a spus ?n $pania "Se tragea cumitraliera n obra(ul lui Hristos& se clatina ase(area crestina a lumii.Puteam noi sa stam nepasatori >"

$i mai departe n Testamentu;l sau, Mota a mai spus "Sa nu lasam urmasii nostri sa piarda binefacerile sufletesti ale

0asterii Mantuitorului 7

14



Sa nu lasam o tara fara biserici& fara icoane& fara ocrotirea maniilui ;umne(eu 7

Sa nu lasam copiilor nostri o iata n care or fi pierdut peChristos 7

Si pentru asta sa nu fugim din fata *ertfei pentru apararea Crucii 7" $i Mota a plecat n $pania n %runtea unei echipe de legionari si aca!ut n apararea 'rucii. Acesta a %ost cre!ul legionarilor si pentru asta a treuit sa %ie

asasinat 'odreanu si ntreaga sa elita de catre tatal lui Mihai,Regele 'arol al +lea, care ostenea din greu pentru ncercuirea,i!olarea si prausirea Germaniei nationaiste, ?8e!i articolul dlui#oria $ima.

epreva!ut pentru conspiratorii antui+crestini si anti+nationali auvenit demonstratiile pentru adicarea lui 'arol din 3 $eptemvrie

1945. n speranta ca+si va putea totusi salva viata si tronul, 'arol l+a chemat pe Antonescu la putere, caruia i+a cerut sa traga ndemonstranti. Acesta i+a cerut Generalului 'oroama, 'omandantulunitatilor militare din 6ucuresti, sa dea ordin de tragere. Generalui'oroama a re%u!at, su motiv ca nu i s:a cerut sa traga un singurglonte n cei ce ne+au rapit 6asaraia, 6ucovina si 6ordul

Ardealului, si acum i se cere sa traga in tineretul chemat sa neapere %rontierele tarii > Ast%el, 'arol a %ost oligat sa paraseascatronul si tara.

*etronarea lui 'arol de catre legionari a anulat nsa mpre0muireasi i!olarea Germaniei dinspre Rasarit, reali!ata prin asasinarea lui'odreanu doi ani mai nainte si prin asta, eliminarea oricareiopo!itii la politica lui 'arol. a 23 August 1944 Regele Mihai areluat rolul tatalui sau, si arestandu+l pe Antonescu, a re%acutncercuirea Germaniei prin livrarea Romaniei cu mainile legate nratele dusmanului ei de moarte si al ntregii 'restinatati, Rusia$*opvietuca.

*ar cine a hotart ncercuirea Germaniei, consemn de care a tinutsocoteala ntai Titulescu, si apoi continuatorul politici e/terne

titulesciene, 'arol al > *in declaratiile lui 6en0amin )reedman, ncartea sa ")acts are )acts", ?ntamplarile sunt ntamplari si %aptelesunt %apte, n traducere n romana si aparuta n "Romanian#istorical $tudies", 199, cat si n tara n edituta )undatiei 6una8estire, capitolul "'ine este 6en0amin )reedman"

"n unie #$33 a aut loc o ntalnire a repre(entantilor ereimiimondiale& care a pus n fata 0emtilor un ultimatum= Hitler sa fie

15



eliminat si toti ereii sa fie pusi in po(itiile pe care le doreau&indiferent daca sunt comunisti sau nu. 0emtii& care aeau ie nmemorie puciul comunist al Ro(ei !uemberg si a grupului ei din#$#$& n'au acceptat ultimatumul. Si atunci Samuel 6nterme2er&rentors de la Congresul reimii Mondiale& a anuntat public& la oemisiune radiofonica& declaratia de "Ra(boi sfant" al reimiimpotria /ermaniei. Acest "Ra(boi sfant" a luat forma unui boicotcomercial& care urmarea sa duca la genocid prin nfometare a douatreimi din populatia /ermaniei& caci solul /ermaniei nu putea hranintreaga populatie si doua treimi din alimentele poporului germanerau importate prin schimbul produselor industriale. Aceste

produse erau acum boicotate si refu(ate pe pietele de desfacereale lumii dominate de plutocratia ereiasca.

Aceasta declaratie de "Ra(boi sfant" a fost publicata n":he 0eD

Eor) :imes"& la August #$33& ocupand o pagina ntreaga si0emtii& natural& au aflat de ea."

$i o alta declaratie a unui alt evreu, care conm%irma si el e/istenta" ra%boiului sfant " mpotriva Germaniei

"Ce sera notre affaire d'organiser le blocus moral et conomiued'Allemagne.... et ce sera finalment notre affaire aussi dedechainner contre elle une guerre sans merci&" a lui 6ernardipschit!+ecache, n "e *roit de 8ivre" , 1B.11.193B.

$i mai departe Regele spune "6na din cele trei principale sarcini ale acestui guern 4format

dupa arestarea lui Antonescu5& erau& neocierea armistitiului . rmistitiu , derivat din latinescul "arma" si "sister e ", ?ncetare,

nseamna ncetarea ostilitatilor ntre eligeranti cu consimtamantulambelor parti , n vederea tratativelor de pace. American 'ollege*ictionar= de%ineste armistitiul drept ":emporar2 suspension ofhostilities b2 agreement of the parties as to discuss peace" . iar "arousse " de%ineste armistitiul "Suspension d'armes& interruptionmomentane des hostilits par accord mutuel."

n ca!ul "Actului de la 23 August 1944", unde avem acor!ul

mutual de ncetare a ostilitatilor, conditie de a!a pentru a se puteavori de un armistitiu ) $i unde ramane scopul unui armistitiu, inca!ul nostru, acela de a ncepe tratativele de pace > u stiaRegele, nu stia Maniu, nu stia *inu 6ratianu ce este un armistitiu >$i daca toti stiau, si nici nu se poate presupune alt%el, atunci de ceRegele Mihai si permite sa mai %luture %antasma notiunii dearmistitiu pe deasupra acelei crase capitulari %ara asolut nicio

16



conditie n %ata hoardelor olsevice > u este asta "o grotescamistificare& o falsificare a situatiilor care& fara ndoiala ca a aut care(ultat distrugerea sufletului natiunii noastre prin amesteculambiguu de adearuri si minciuni&" tet pus de el nsusi la capatule/punerii%acute "Romaniei iere" >

am%il $eicaru n articolul sau "Politica aistorica" , spune ";aca ra(boiul a fost o patetica erificare a potentialului moral si

material al natiunii& n acelas timp a fost si o penibila erificare aincapacitatii democratiei romane& care a anga*at destinul poporuluiroman n graba cu care s'a precipitat sa impuna tarii& printr'oindra(neata mistificare& capitularea."

"Ce s'a salat prin loitura de Stat din +3 August > @ietiomenesti > Cine are cura*ul sa faca inentarierea ietilor omenestisuprimate de catre trupele rusesti numai n primele doua luni dupa

capitulare >

1unuri materiale > 1unuri spirituale > Ce s'a salat prin gloriosulact de eliberare > Si dupa >

Cu ce frene(ie au fost bat*ocorite sacrificiile unei arnmate eroice 7 Cu ce ndrasneala unica s'a rasturnat tabla de alori epice&

preamarindu-se actele de spiona* in faoarea unor puteri straine&dandu-se oricarei actiuni tradatoare un titlu de recunostintanationala& si etichetand ca criminali de ra(boi pe cei care

participasera la lupta mpotria Rusiei SoieticeG iata ce definestecontinutul ideologic al asa (isei democratii romane. !a niciun popor nu s'a nregistrat un ca( similar de orgie a renegarii nationale. 0unumai ca s'a predat armata romana Rusiei Soietice& #?.??? deostasi oteliti n trei ani si doua luni de ra(boi& dar s'au surpatre(istentele morale ale natiei prin iolenta cu care partideledemocrate au pledat culpabilitatea Romaniei& n speranta ca-si orasigura titluri la recunostinta ningatorilor.

n momentele hotartoare pentru eistenta unei natiuni& o clasa politica& chiar si un singur om politic de mare cura*& capabil sa senfrunte cu itregia mpre*urarilor& poate nclina cumpana

destinului."

Acesta este ctul !e la 23 uust 1#$$ n vederile si con+vingerile lui am%il $eicaru, ale acelui om care, repetam, !i de !i,pedurata ra!oiului, prin articolele sale, a %ost alaturi de soldatulroman n transee, n nclestarea noastra cu dusmanul de moartedeclarat al credintei crestine, al oricarui sentiment national, simpotriva monarhiei, -niunea $ovietica. u cunostea oare Regele

17



Mihai lo!inca clasica a lui enin, "cu matele ultimului preot salspan%urm pe ultimul !intre rei") $i care dintre oamenii politicidin uropa, si cu atat mai mult cei din tarile limitro%e -niunii$ovietice, na%ara de cei vanduti, sau inconstienti si iresponsaili,si putea permite sa nu cunoasca ideologia, programul si practiceleregimului comunist dupa mai ine de un s%ert de veac de guvernaren vecina noastra de peste istru, Rusia $ovietica, si cu atat maimult dupa ce ne+au rapit si 6asaraia si 6ucovina >

+ nca din #$%3& uliu Maniu& ;inu 1ratianu& si :itel Petrescu& ceitrei oameni politici ai caror partide au obtinut& n ultimele alegerilibere din Romania& nu mai putin decat $89G din numarul oturilor&" este o alta a%irmatie neadevarata a Regelui Mihai.

Regele Mihai care, con%orm declaratiile sale, se vrea a %i rege altuturor Romanilor, nu+i aminteste pe legionari decat marginal si

numai ca sa+i denigre!e, n ciuda %aptului ca este doar unanimrecunoscut ca ei sunt aparatori ai credintei crestine, ai $tatuluinational si ai Monarhiei. *e succesul Miscarii n ultimele alegeriliere din Romania, cele din *ecemrie 1937, de care Regele Mihainu vrea sa ia act, partidul otul pentru ara , deci partidul Miscariilegionare, a castigat &55.555 voturi declarate o%icial, sau 1F< dintotalul voturilor. n realitate succesul legionarilor a %ost mult maimare, dar guvernul i+a %urat 355.555 voturi, adica ea a otinut de%apt B55.555 voturi, ceea ce repre!inta 24F<, din totalul voturilor,clasandu+se ast%el a doua %orta politica n tara, + con%orm memoriilor lui ugen 'ristescu, %ost se% al $R pe mai multe perioade,pulicate in cartea "Memorii 191+1944", de 'ristian Troncota, ed.Ro!a 8anturilor, pag. 2214, 317, 371, + n timp ce memriaiine/istentului partid comunist n aceleasi alegeri liere din*ecemrie 1937, cei care militau deschis mpotriva religiei crestine,mpotriva $tatului ational si mpotriva Monarhiei, au %ost asociatide Rege n complotul ur!it mpotriva $tatului Roman, complot ncursul caruia armata romana mai lupta nca mpotriva hoardelorolsevice si ostasii romani mai mureau nca aparand $tatul Roman,

6iserica crestina si Monarhia. *ar misti%icarea Regelui nu se opreste aici. l a%irma ca partidele

politice ale "celor trei mari", Maniu, *inu 6ratianu si Ttel etrescu +" au castigat nu mai outin de 95%; din totalul voturilor ". *acaMiscarea a castigat 1F< declarate, sau 24 reale, si daca partidul laguvernare al lui Guta Tatarascu, care nu %acea parte din "cei treimari", a castigat si el 35F< sau peste ?>, de unde mai ia Regele

18



cele 9&F< pentru " cei trei mari" ai sai, cu care complota mpotrivaRomaniei crestine si monarhice> u este asta o alta nerusinatamisti%icare a Regelui Mhai >

$i aici se mai impune o ntreare *e ce Regele Mihai l+a lasat pedina%ara pe Gheorghe 6ratianu din grupul oamenilor politici cu carese consulta, cu atat mai mult cu cat partidul sau era incomparailmai puternic decat cel $ocialist al lui Titel etrescu > /plicatiapare sa %ie simpla Gheorghe 6ratianu care, pe langa ca era ompolitic, mai era si istoric cu renume, ceea ce ne spune ca cunosteatendintele imperialiste ale Rusiei tariste, cat si ideologia, practicele,si mai ales semni%icatia lo!incei " Proletari !in toate tarile, unitiva 4 " $i n plus, Gheorghe 6ratianu a %ost singurul om politic romancare s:a anuntat voluntar pe %ront n ra!oiul nostru s%ant mpotriva-niunii $ovietice, n timp ce toti ceilalti oameni politici complotau cu

%ortele iudeo+masono+comuniste pentru ncercuirea si n%rangereaGermaniei nationaliste, si victoria ateismului mar/ist al -niunii$ovietice. Mihai $turd!a, diplomat de cariera si %ost Ministru de/terne n guvernarea national+legionara din 1945, n cartea sa "aetesans/om, 5n6u7te sur les &esponsabilit's ", ed. esouvelles ditions *iplomatiDue, 'openhaga, 1944, ca introducerecitea!a pe 6ernard ipschit!+ecache, din "e *roit de 8ivre" ,1B.11.193B

"Ce sera notre affaire d'organiser le blocus moral et 'economiued'Allemagne.... et ce sera finalment notre affaire aussi dedechainner contre elle une guerre sans merci."

$i mai departe citandu+l pe dl $turd!a, pag. 34 "Apres l'assasinat de Codreano et l'action d'etermination du

Mouement lgionnaire& aec les garanties de la /rande 1retagnedistribues et acceptes aussi bien A @arsoie u'A 1ucarest& cesambiguits& rassurantes pour l'Allemagne& aaient tout A coupdisparues. !'unanimit d'opinion s'tait faite en Pologne - moins leColonel Slaec)& il est rai -& l'opposition au ues des Souerain4Carol 5 - et de son /ouernement aait t toufe dans le sang en

RoumanieG plus aucune diergence ne subsistait entre 1ucarest et@arsoieG le ide plitiue et militaire eistant *usue lA& tait combl. 8encerclement 'tait !evenue pour l8llemane, pour lapr'mi9re fois une r'alit' imm'!iat .

"Ce c'est ralit ui la for/a& nous l'aons u& A l'artifice del'entente germano-soitiue."

19



$i ca sa ncheiem aceasta serie de citate din cartea dlu Mihail$urd!a, pag. 45, mai aducem

"!e Mouement !gionnaire a pa2 de plus de ,?.??? annes de prisons& de plus de #??? cadares& 4assassinats A l'toufes dansles cachois& ou massacres en masse5 - sans compter les torturesdans les prisons& l'eil& la confiscation des fortunes& l'interdiction detout emploi d'tat ou pri pour ses membres& les campagnes descalomnie les plus infames et tout les autres mo2ens de persecutionimaginables - l'honneur d'aoir t en Roumanie pendant prs d'uneuart de si<cle le champion indomptable du Monde <ccidentaledanssa lute contre !a 1ete-sans-0om. ?:-nion $ovitiDue".

* * *

Regele continua "ntre timp noi& Romanii& ne piteam n coltul nostru& nfricosati nu

numai de prea puternica alianta na(isto-comunista& dar si denelegiuirile comise de legionarii din /arda de Fier& organi(atiespri*inita de /ermania na(ista."

"n sbuciumata uropa de atunci& Regele Carol al -lea a cautatsa castige timp si& luand masuri mpotria legionarilor& dar nu foarteaspre de frica lui Hitler& a hotart& n cele din urma& sa eite cu orice

pret o dictatura legionara. A constituit astfel o dictatura a sa proprie& pentru ca Hitler sa nu se mpotrieasca regimului de democratie parlamentara din Romania& deci /arda de Fier sa nu ia puterea."

n a%irmatia de mai sus sunt iarasi trei ine/actitati tipatoare.

1. "...dar si de nelegiuirile comise de legionarii din Garda de)ier..",

2. "...organi!atie spri0inita de Germania na!ista"

3. "...luand masuri mpotriva legionarilor, dar nu prea aspre, de%rica lui #itler..."

1. Regele Mihai plasea!a "nelegiuirile comise de legionari" nperioada dintre ncheierea pactului secret #itler+$talin din 23

August 1939 si $eptemrie 1945, !iua adicarii Regelui, perioadan care el s:ar putea re%eri doar la pedepsirea lui Armand 'alinescudin 21 $ept. 1939. *aca Regele Mihai considera o nelegiuire sapedepsesti pe un asasin, cel care a e/ecutat ordinul dat de Regele'arol n drum spre casa, da a+l e/ecuta pe 'odreanu si cei 13

20



camara!i ai sai, atunci cali%icativul de "rea credinta" si de"misti%icare" din partea sa este mult prea putin. $i ca sa preci!am,ne;egiuire este din partea celor cari au ucis %ara 0udecata 14 insi, sianume Regele 'arol ca autor, si Armand 'alinescu cu ntregechipa0ul sau de e/ecutanti.

2. ...organi!atie spri0inita de Germania na!ista... icolasag=Talavera n "The Green $hirts and the others", ?'amasile ver!i siceilalti, in #oover nstitution ress, a%irma "0u a eistat niciodoada a unei legaturi cu o putere straina. !egaturile cu /ermaniana(ista au fost ntretinute mai degraba de /oga-Cu(isti& sau chiarde aripa fascista neoliberala a lui /heorghe 1ratianu& decat de!egiune." ?si cat n:ar %i dat ag= Talavera sa %i descoperit ceva carear %i putut ncrimina egiunea n activitati na!iste.

n plus, sunt peste 5 de ani trecuti de atunci si toate arhivele

germane au %ost %acute accesiile pulicului, si sute de vanatori dena!isti" au ras%oit aceste dosare pentru a da de actiuni, %apte sinume care ar putea incrimina mai multe persoane si organi!atii ncolaorare cu Germania na!ista pentru a putea %i acu!ate de crimempotriva umanitatii, sau crime de ra!oi. ana n pre!ent niciundocument, niciun indiciu de o cat de vaga colaorare sau spri0in dinpartea Germaniei na!iste pentru Miscarea egionara nu a %ostgasit. e ce+si a!ea!a Regele Mihai aceasta a%irmatie >

3. Regele 'arol, luan! masuri 'mpotriva leionarilor, !ar nufoarte aspre !e frica lui Hitler..." u de %rica lui #itler, ci mai multn po%ida lui, si mai ales pentru a nsela opinia pulica, lasand sa secreada ca ar avea chiar consimtamantul lui #itler. Regele 'arol, ndrum spre casa de la ondra, si trecand pe la 6erchtesgaden, undea avut o ntrevedere cu #itler si GHring, ?la 29 oemrie 193B, daordin lui Armand 'alinescu sa dea curs planului stailit nainte deplecarea sa din tara, de a+l asasina pe 'orneliu 'odreanu si 13camara!i a sai, su prete/t de ncercare de %uga. Apoi la mai putinde un an, la 2122 $ept. 1939, a asasinat in lagare si n toatecapitalele de 0udet alti 2&5 din elita legionara, pe care i+a e/pus n

pietele pulice pentru a ngro!i lumea. $i Regele Mihai si maipermite sa spuna ca "aceste masuri nu erau prea aspre" . epoate da Regele Mihai. ca sa+si 0usti%ice aceasta a%irmatie, une/emplu de teroare mai sangeroasa si mai estiala decat cea atatalui sau,Regelui 'arol, mpotriva legionarilor > $au crede el,Regele Mihai, ca el poate pro%era orice acu!atii, calitatea lui de %ost

21



rege si actuala Alteta Regala %ara tron nu+l oliga la nicio restrictiede adevar istoric, adevar 0udiciar si de morala crestina >

3. n convoririle pe care le+a avut n Germania, atat #itler cat maiales Maresalul GHring l+au asigurat pe Regele 'arol ca "/uernulReich-ului si facuse o dogma& sa nu se amestece n treburileinterne ale nimanuiG ca Fghrer-ul nu se interesea(a de Codreanumai mult decat de oricare alta personalitate din Romania." Acestedeclaratii l+au chiar ncura0at pe 'arol n planul sau de a+l asasinape 'odreanu. *esigur ca uciderea unui om politic n manieraprodusa n Romania cu 'odreanu nu+l poate lasa indi%erent penimeni din universul crestinismului. icolae etrescu+'omnen n"Memoriile" sale notea!a ca "la , ;ecembrie& #$3B& ;*uaratelegrafia de la 1erlin ca 4......5 moartea lui Codreanu a produs& laWilhelmstrasse& o penibila impresiune& mai ales ca surenea ndata

dupa ntalnirea Regelui cu Hitler." 'ata desconsiderare din parteaRegelui 'arol si a lui Mihai pentru adevar, pentru soarta eamuluisi pentru propria imagine a lor si a Monarhiei n istorie.

n momentul cand 'arol a anulat noile alegeri din Martie 193B,'orneliu 'odreanu a des%iintat partidul "Totul pentru Tara",declarand ca "am fost aruncati din raportul de ;rept& n cel deForta. Pe acesta noi nu-l primim. !oitura de Stat noi nu rem sadam pentru ca contraine gandirii noastre. 0oi asteptam biruintaMiscarii !egionare de la un proces de eolutie interioara a

poporului roman". 8ictoria n alegerile din *ecemrie 193B aMiscarii legionare l+a nspaimantat pe Rege si, pentru a+si asigurasuoravietuirea, a instaurat propria dictatura. $tia prea ine ca culegionarii la putere, nu s:ar mai %i putut amesteca n treurileguvernului si ale tarii dupa unul plac, si mai ales ar %i %ost totale/clus amestecul amantei sale, lena upescu, n viata politica atarii. $e stie cu ea era aceea carediri0a prigoana mpotriva egiunii.'itam din " -emoriile I lui Armand 'alinescu, care nca n 11 unie1934 consemna "!a serata de la Clubul Miliardarilor orbesc cu/eneralul Manolescu& aghiotantul Principelui 0icolae& care-mi

spune ca a orbit cu /arila Marinescu - deenit mai tar(iu sefulPolitiei Capitalei - si acela i-a spus= " u mi-am legat soarta de;oamna lena !upescu si cad odata cu ea. 0u pot face altfel." + din" Citate !espre -iscarea eionara culese !in !ocumenteoficiale, note si 'nsemnari ale a!versarilor !eclarati ai -iscarii", pag. 25, ed. Romanian #istorical $tudies, 2551.

22



$i mai departe, tot din " -emoriile " lui Armand 'alinescu, pag,22 "!unga ntreedere cu /arila Marinescu la mine acasa.:atarascu ausese initiatia numirii lui n guern. 0u a acceptatdecat dupa ce Re l-a conins si el. /arila i facuse un raport de@ineri. Cand s'a ntors Re n 1ucuresti& ;umineca& l-a chemat dedimineata si i-a spus ca e conins de prime*dia /ar(ii de Fier si denecesitatea represiunii. /arila i-a spus lui :atarascu ca primestenumai cu conditia de a-i aproba planul sau de lucru. l nu merge laParlament& nu merge nici la Consilii decat spre a i se aproba planul&apoi sa fie lasat sa lucre(e liber. S'a primit propunerea. Are degand sa suprime pe Codreanu si reo 3? de gardisti principali. Si-aformat echipe din +?? de puscariasi& cu care a da loitura ntr'onoapte."

Aceasta a fost domnia de (ece ani a cuplului Carol-!upescu.

ntr:un articol a dlui #oria $ima, "a moartea &eelui Carol", pulicat in Aprilie 19&3 n " estitorii ", Mgnchen, n ncheiere,spune "0u stim ce epoca din istoria neamului se poate compara cu

perioada de domnie a regelui Carol. Si epoca fanariota pare saaiba trasaturi mai blande decat ceea ce ne-a fost dat sa patimimsub acest despot. :rebuie sa ne cautam eemple aiurea. Petru celCrud din istoria Spaniei& sau regimul soieto-moscoit. Poporulroman a cunoscut ororile bolseismului nainte de ina(ia de la +3

August."

'"Atata rau a facut tarii Regele Carol ncat si crestinescul";umne(eu sa-l ierte 7" e penibil a fi rostit la moartea acestui tiran&sunand mai degraba ca o ofensa adusa ;iinitatii."

$i mai departe Regele Mihai spune ";ictatura fie ea cat de putin aspra& nu poate fi pe placul

Romanilor7 Si n Septembrie #$%?& dupa doi ani de dictatura regala&tatal meu a fost constrans sa paraseasca tara. < ceruseraleginonarii n strada& chemandu-l la putere pe /eneralul on

Antonescu& iar partidele politice& desi anti-legiionare& erau si ele de parere sa fie detronat Regele dictator& ale carui tergiersari si& n

plus aenturi personale& deenisera impopulare." Alte neadevaruri ale Regelui Mihai a & $eptemrie 1945 n

iata alatului si pe stra!ile 6ucurestiului erau !eci de mii deoameni din ntreg spectrul politic al tarii, iesiti n strada pentru acere adicarea Regelui criminal, chemati la demoonstratie demani%estele lui #oria $ima care au umplut 6ucurestiul. ntreaga taracerea adicarea Regelui, nu numai legionarii, si nu numai pentru

23



"aventuri personale !evenite impopulare ", cat mai ales pentruprausirea granitelor tarii si destramarea Romaniei Mari, cat sipentru %urturile si crimele politice comise. " Actul de la , Septembrie#$%?&...... repre(inta scadenta tuturor pacatelor ce le-a ngramaditRegele Carol de-asupra capului sau n cei (ece ani de domnie.Prea mult i nselase pe toti ca sa mai gaseasca cre(are la cinea.Regele Carol a abdicat numai n momentul cand nu s'a mai gasitnimeni dispus sa faca o baie de sange pentru salarea sa." ?#oria$ima,. idem. ici macar Antonescu nu l+a mai urmat,credinciosul sau din timpul prigoanei din 193B+39 mpotrivalegionarilor, pe care doar pentru asta l+a adus ca se% al guvernuluila $ept. 1945, ca sa+l salve!e. si nu a %ost chemat de legionari,cum a%irma din nou cu rea credinta Regele Mihai. 'at priveste aldoilea neadevar din citatul de mai sus "...iar partidele politice, !esi

antileionare , erau si ele de parere sa %iedetronat Regele.. "avem de spus urmatoarele

a. a ultimele alegeri liere din Romania, din *ecemrie 1937, lapropunerea lui 'orneliu 'odreanu s:a ncheiat un " Pact !enearesiune " ntre partidele "Totul pentru Tara", "actional+Taranesc" si "ieralii lui Gheorghe 6ratianu. Acest pact a asiguratcorectitudinea alegerlor, coalitia acestor trei partide veghind ca sanu se produca %urturi de voturi si %alsi%icari de re!ultate. Asa s:antamplat ca pentru prima data n Romania partidul deguvernamant nu a putut ntruni cele 45F< din voturi pentru a seputea ucura de prima care sa+i asigure o ma0oritate n arlament.

Adica doua din partidele politice din opo!itie mai importante s:aucoali!at cu partidul Miscarii, ceeace e/clude atitudinea "anti+leginara", pe care le+o atriue Regele.

. -nul din oamenii politici pe care+l citea!a mereu Regele Mihai,cu care ar %i avut dese cons%atuiri cu privire la "Actul de la 23

August", este uliu Maniu, de care Regele spune ca ar %i %ost si el"anti+legionar". $a vedem, cum vedea uliu Maniu Miscareaegionara, si care erau raporturile si atitudinea sa %ata de Miscare >

'a raspuns citam din articolul " estamentul lui 'uliu -aniu ", deicolae enescu, %ost $ecretar General al artidului ationalTaranesc si %ost ministru n guvernul $anatescu din toamna anului1944. Acest articol, "Testamentul lui uliu Maniu", a %ost pulicat nrevista "Romania *emocrata", organ al artidului ationalTaranesc, de su directia lui Jean Teodorescu+)aget din eK @or;,r. 31, 1979. 'itam din capitolul "Miscarea egionara"

24



"Cu eceptia masurilor luate de on Mihalache contra legionarilor&ca Ministru de nterne n #$3+& la cererea Regelui Carol& Partidul0atinal :aranesc nu a aut niciodata o atitudine ostila fata deacestia."

"Corneliu Codreanu a ntemeiat !egiunea pe trei idei= nationala&credinta crestina si omul nou. Cu eceptia chestiuniiereesti& nimicnu ne separa.

"0e-am ntalnit ca tineri deputati n Parlament. !egiunea facuse progrese repe(i si importante n tineret... ste adearat ca eista problema ereiasca& fiindca ereii deenisera& dupa unguri& cea mai importanta minoritate ca numar& si era prima ca putere economica.Profesiunile libere erau inadate de erei. 0u eram de acord cuCodreanu asupra solutiunilor de dat acestei probleme.

"n politica eterna& preferintele lui Codreanu mergeau spre Aa

Roma-1erlin din cau(a repulsiunii lui fata de comunism& si fiindcacredea ca era n interesul tarii sa eiste o politica alternatia. ....ntemeietorul Miscarii !egionare& Corneliu Codreanu& cu oca(ia

penultimei ntreederi ce am aut-o cu el& mi-a spus ca ceea ce llega de /ermania nu erau principiile national-socialiste& ci credintaca n ra(boiul mondial ce se a declansa& /ermania a iesiningatoare si deci a trebui sa eiste n Romania o Miscare carear putea seri de cadru protector pentru a armoni(a interesele ei cueigentele eentualului ningator. nsa acum este clar ca/ermania a fi ninsa."

";ictatura& starea de asediu si cen(ura au facut imposibil caaceste opinii ale conducerii ;-@oastra sa poata fi eprimate& sa

poataI fi public manifestate si& n consecinta& a trebuit sa suportati oatmosfera grea ce s'a creat n *urul ;@oastra."

*upa aceste declaratii, unde mai ramane " antileionarismul "lui uliu Maniu din a%irmatiile Regelui Mihai >

Mai departe Regele spune "Planuind sa atace 6niunea Soietica& Hitler a acceptat n cele

din urma sa-l sustina pe Antonescu mpotria legionarilor care& n

anuarie #$%#& facusera sangeroasa rebeliune pentru a-l nlatura pe/eneral si sa ramana ei singuri la putere."

Regele Mihai stie prea ine ca Antonescu a vrut sa ia se%iaMiscarii ca sa aia si el o %orta politica n spate, aidoma lui #itlersiMussolini. n acest scop, nca din ctomrie 1945, cu oca!iaacelei mari mani%estatii legionare, a cerut sa i se trans%ere se%iaMiscarii. Asta mai era doar si una din caile de a distruge Miscarea,

25



prin impunerea unei se%ii straine, care sa o aata de la idealurile eiprimare. Acesta a %ost si unul din motivele hotartoare pentru care'arol l+a adus pe Antonescu la putere, sa des%iinte!e Miscarea prina+i lua se%ia si a o aate pe alte cai, sau daca nu reuseste, prinpersecutarea ei n continuare. Acelas lucru l+a ncercat doar nsusiRegele 'arol n 1937, cand la o ntrevedere i+a cerut lui 'odreanusa+i cede!e se%ia egiunii, 'odreanu urmand sa %ie numit prim+ministru pe viata, 'um nu a reusit, a nceput asasinatele n masa siprigoana. ?8e!i " -emoriile " lui Laharia 6oila, omul apropiat al luiManiu.

'hiar de la nceputul scurtei ere a $tatului ational egionar, au%ost ntreprinse actiuni de a sumina, de a crea discordie ntreMiscare si Antonescu. n " Cartea /eara ", $u%erintele vreilor dinRomania n anii 19&5+1944, pag. 13+14, gasim

"Se stia de la nceput ca pe cei doi factotri politici fundamentali aitarii& Antonescu si Miscarea !egionara..... i despartea ideologie&metode si obiectie& etc.

;iscordia aceasta trebuia cu orice pret ntretinuta. Chiar daca sentre(areau pericolele si suferintele pe care o eentualaconulsiune le-ar abate asupra tuturor& ea trebuia proocata& pentruca n acel moment alteernatia era eterminarea totala a populatieiereesti." Adica toata masa evreiasca, cu %orta lor politica sieconomica, si toata clica oligarhica din era lui 'arol, plus ntregaparatul vechi de $tat, avandu+l pe ugen 'ristescu + declaratdusman al Miscarii + ca se% al $R, au complotat mpotrivacolaorarii Miscarii cu Antonescu, n ciuda imensei popularitati decare se ucura Miscarea n mase. $i cu toate astea, Regele Mhaitine sa a%irme n continuare ca era Miscarea aceea care dorea sa+lndeparte!e pe Antonescu pentru a ramane singura la putere. steunalt neadevar suistinut de Regele Mihai cu multa rea credinta.

Tot desore aceasta colaorare Antonescu+Miscare, analistulpolitic american '.(.)orester, n cartea ")enomenul egionar",pag. &, capitolul " 'rul lui ntonescu cu iitler" , spune

"Hitler& afland de tensiunea eistenta ntre Antonescu si Miscarea!egionara& i-a initat pe Antonescu si Sima la o ntreedere. Hitler&

preocupat de eentualul ra(boi mpotria 6niunii Soietce& aeaneoie de aliati. Sima& neoind sa anga*e(e tara n actiitatina(iste& a refu(at sa se duca. n schimb& Antonescu s'a dus si afacut un trg cu Hitler= a acceptat sa anga*e(e Romania si armatatarii n actiuni na(iste& cu conditia ca Hitler sa aprobe eliminarea

26



Miscarii din guern si eentual sa ordone dii(iilor din Romania saspri*ine aceasta actiune."

ntors n tara& Antonescu a nlocuit toti prefectii legionari cu prefecti militari si a nlocuit si ministri legionari& ocupand instiitutiilerespectie cu forta armata. Ma*oritatea comentatorilor estici aucalificat actiunea lui Antonescu drept " o lovitura de stat ". nschimb& toata presa comunista& oligarhica si antonesciana acalificat n trecut& ca si acum& aceasta reistenta a legionarilor laloitura lui Antonescu& drept " rebeliune legionara ". ;aca cineaar aea curio(itatea sa deschida Codul Penal din acea reme& aredea ca actiunea lui Antonescu era ilegala& si ca Antonescu ar fitrebuit sa fie trimis n *udecata pentru loitura de stat mpotria unei

parti a guernului ."

* * *

'a Cncheiere si ca Roman, treue sa+mi e/prim pro%undul regretca Romania a avut parte, Cn momentele ei grele, de ast%el de regi siast%el de conducatori, desigur re%erindu+ma numai la Regele'arol si la %iul sau, Mihai. Regele 'arol din capul locului si+a nceputcariera prin de!ertare de pe %ront si din tara, n 1917, traind cu oamanta la desa, avand gradul de locotenent, n timp ce armata sipoporul roman duceau greul ra!oiului de Cntregire nationala. A %ostdescali%icat de parinti si de guvern si declarat nedemn pentru tronulRomaniei. A %ost lipsa de Cntelepciune si de 0udecata de m de $tat a lui

Maniu, de a %i spri0init readucerea rintului 'arol n tara. mpotrivadescali%icarii sale de catre parinti si guvern, dar mai ales mpotrivahotaririi mamei sale, Regina Maria, care n scris l+a declaratnedemn de tronul Romaniei.

Maniu, manat de adversitate politica mpotriva Regentei tariidominata de lierali si vrand sa sparga acest monopol lieralasupra conducerii tarii, a spri0init aducerea lui 'arol, care s:a

dovedit a %i o catastro%a %ara seaman pentru tara. A compromisntreaga viata politica a tarii si i+a destramat integritatea teritoriala.

Atat su aspect politic, cat si %amilial, Regele Mihai a avut parte deun prost e/emlu din partea tatalui sau, ceea ce nu a ramas %araurmari grave atat pentru caracterul sau, cat mai ales pentru tara,cum am putut vedea de+alungul acestei pre!entari.

27



ntreaga e/punere a Regelui Mihai despre "Actul de la 23 August1944", este o desperata ncercare de a+si peteci un trecut onorail,ncercare care s:a soldat cu un lamentail "amestec amigu deadevar si minciuna", cum o %ormulea!a el nsusi, sau de "mistii%icarisi minciuni", cum am constatat eu, cu re!ultatul de a %i contriuit siel la distrugerea su%letului natiunii noastre.

ntru cat Regele Mihai cat si alte personalitati politice si+aue/primat deseori sentimente adverse %ata de legionari, pe langa"Testamentul lui uliu Maniu" de mai sus, n care+si e/primaatitudinile sale amicale %ata de legionari, mai aduc si alte catevaaprecieri si marturii despre legionari si egiune ale altorpersonalitati.

Mai Cntai sa vedem pe scurt, ce+a vrut sa reali!e!e 'odreanu prinegiunea sa. /tras din "entru egionari"

":ot ce-si poate imagina mintea noastra mai frumos ca suflet& totce poate rodi rasa noastra mai mandru& mai nalt& mai drept& mai

puternic& mai ntelept& mai curat& mai muncitor si mai itea(& iata cetrebue sa ne dea scoala legionara. 6n om n care sa fie desoltate

pana la maimum toate posibilitatle de marire omeneasca ce seafla sadite de ;umne(eu n sangele neamului nostru." $i 'odreanua %ost asasinat de Regele 'arol, tatal Regelui Mhai, n 193B. $aved%em ce si cat a reali!at 'odreanu prin scoala sa, sau n lima0ulRegelui Mihai, cat de "nelegiuiti" erau legionarii dupa 1B ani de lamoartea lui 'odreanu, adica n anul 19&. entru asta aducemdeclaratia unui evreu sus pus n regimul comunist din Romania, !llatt, oficial asociat al CC al PC&ului pentru c(estiuni ;uri!icecu mare pon!ere politica, Cn raportul sau pre!entat Cn sedinta'omitetului 'entral imediat dupa revolutia din -ngaria din 19&, +/tras din "e marginea procesului oica+ilat, aparut n "'uvantulRomanesc, #amilton, nt., 'anada, Martie 199B. 'ite!

"Sa ma fereasca ;umne(eu sa creada cinea ca propunerilemele sunt pornite din ura fata de legionari& dar ei sunt primii care saintre n atentia noastra. Caci sunt cei mai periculosi adersatri ai

regimului nostru. ;esi au fost peste #8.??? dintre ei condamnati siau intrat n nchisori. ;in ceea ce stiu ntrGo forma directa de la fostidetinuti& pericolul legionar este mai mare decat oricand pentru noi.i au dominat ntreaga suflare romaneasca a nchisorilor prindar(enia lor& prin ntreg comportamentul lor si prin spiritul lor dere((istenta morala pe care l-au raspandit n toata lumea detinutilor

politici. Adaog ca si coreligionari de-ai mei& erei& printre care si unii

28



rabini mai tineri& au fost cuceriti sufleteste de tinuta legionarilor fatade ei. Si mi-au dat ca(uri concrete& n care au fost respectati sia*utati ntoate mpre*urarile de catre legionari. Acesti legionari eraunetematori de comunisti si de adersitatea comunistilor. 6nii dintrelegionarii condamnati au iesit afara& si comportamentul lor esteacelas& fara frica& de sfidare fata de regim si plini de speranta caregimul se a prabusi." Acestia au %ost si sunt legionarii si acestemarturisiri au %ost %acute o%icial ntr:o sedinta a '', ntr:un momentcand regimul comunist din Romania era la ora adevarului, candadica era stapanit de teama ca si n Romania ar putea isucni orevolutie ca:n -ngaria.

* * *

n completarea taoiului aduc si un citat din pre%ata cartii "egion",?tradusa n engle!a "'articica se%ului de 'ui", scoasa de"ntetrnational Third osition", aparuta n "Rising ress", ncolaorare cu "ationalist 6oo;s", 6'M Eursaal, Anglia, de 6onc;es si Michael (al;er

"$:a a0uns la cumpana n nationalismul european. oliticieni sipartide gata de orice compromis, dispar %ara ca cineva sa verse olacrima pentru ele, n timp ce idealul Gar!ii de )ier ramane siinspira generatie dupa generatie. ste un punct de re%erinta pentrucei care vor mai degraa sa construiasca decat sa distruga, a caror %aptura este pro%ilata mai mult de o dragoste noila, decat de ura.'odreanu, Capitanul pe un cal alb , a devenit trimisul ArhangheluluiMihail. l este o sinte!a al aspiratiilor neamului, al sentimentului deorigine eroica, al tan0irii dupa o demnitate naionala." ?......

ationalismul Gar!ii de )ier transcende arierele sovinismuluisecolului al +lea si ntinde o mana prieteneasca tuturorpopoarelor n satere. Mota si Marin, doi legionari de %runte, auluptat n $pania n %runtea unei unitati legionare alaturi de %alangistiilui Jose Antonio Cmoptriva internationalismului mar/ist. i au ca!ut

n lupta Cn Cmplinirea unei misiuni supra+nationale, martiri ai uneicau!e europene.

* * *

$i in %inal, "ro%ilul interior al 'apitanului", de mil 'ioran, pentrua+si putea da seama Regele Mhai cat de criminala a %ost domnia

29



tatalui sau, si cat de criminal nedrept este el cand spune ca "ntretimp noi& Romanii& ne piteam n coltul nostru& nfricosati nu numaide prea puternica alianta na(isto-comunista& dar si de nelegiuirilecomise de legionarii din !arda de ier, organiatie spri#inita de!ermania naista$ n sbuciumata uropa de atunci& Regele Carolal -lea a cautat sa castige timp si& luand masuri Impotrivalegionarilor & dar nu foarte aspre de frica lui Hitler& a hotart& in celedin urma& sa eite cu orice pret o dictatura legionara.

Si acum mil Cioran=

"nainte de Corneliu Codreanu Romania era o sahara populata.Cei aflati ntre cer si pamant nu aeau niciun continut& decatasteptarea. Cinea trebuia sa ina. :receam cu totii prin desertulromanesc& incapabili de orice........ Romania nu era mai mult decato farsa reusita. :e narteai in ea liber& acant de trecut si de

pre(ent& ndragind desmatul dulce al lipsei de menire. 1iata taraera o pau(a asta ntre un nceput fara maretie si un posibil ag. nnoi gemea iitorul. n unul clocotea. Si el a rupt tacerea blanda aeistentei noastre si ne-a obligat sa fim. @irtutile unui neam s'auintruchipat n el. Romania din putinta se ndfrepta spre putere.

Cu Corneliu Codreanu am aut doar catea conorbiri. Am priceput din prima clipa ca stau de orba cu un om ntr'o tara deflecuri.

Pre(enta lui era tulburatoare si n'am plecat niciodata de la el farasa simt acel suflu iremediabil de rascruce& care nsotesteeistentele marcate de fatalitate. ;e ce n'as marturisi ca o teamaciudata ma cuprindea si un fel de entu(iasm plin de presimtiri >!umea cartilor mi se descifra inutila& categoriile& inoperante&

prestatiile inteligentei& sterse& iar subterfugiile subtilitatii& (adarnice.Capitanulnu suferea de iciul fundamental al asa (isului "intelectual roman". Capitanul nu era " destept" . Capitanul era " profund ".;e(astrul spiritual al tarii deria din inteligenta fara continut& din "desteptaciune" . !ipsa de mie( al duhului preschimba problemelen elemente de *oc absract si rapeste spiritului latura destinului.

;esteptaciunea degradea(a pana si suferinta n flecareala. ;arorbele Capitanului& grele si rare& rasareau din soare. le se

plamadeau undea departe. ;e aici impresia de uniers al inimii&de uniers al ochilor si al gandurlor. Cand n #$3% i spuneam& ceinteresanta ar fi epuneea ietii lui& mi raspundea=

0u mi-am petrecut iata prin biblioteci& 0u-mi place sa citesc. ustau asa si ma gandesc."

30



Aceste ganduri au ur(it rostul nostru. n ele respirau natura sicerul. Cand a pornit spre infaptuire& temelia istorica a tarii s'asguduit. Corneliu Codreanu nu a pus problema Rom(aniei inimediat& a Romaniei moderne sau contemporane. ra mult prea

putin. 0u s'ar fi potriit nici dimensiunii i(iunii sale si niciasteptarilor noastre. l a pus problena in termeni ultimi& intotalitatea deenirii nationale. l nu a rut sa indrepte mi(eriaaproimatia a conditiei noastre& ci sa introduca absolutul nrespiratia (ilnica a Romaniei. 0u reolutia momentului istoric& ciuna a istoriei. !egiunea ar trebui astfel nu numai sa cree(eRomania& dar sa-i si rascumpere trecutul& sa-i insufle absentaseculara& sa sale(e printr'o nebunie inspirata si unica& imensultimp pierdut. Patosul legionar este o epresie de reactie n fata unui trecut de nenoroc. Aceasta natie n'a ecelat n lume decat prin

consecenta n nenorocire. 0iciodata nu s'a desminit. Substantanoastra este un infinit negati. ;e aici pleaca imposibilitatea de adepasi pendulaea ntre o amaraciune di(olanta si furie optimista.ntr'un moment de descura*are i-am spus Capitanului=

- Capitane& eu nu cred ca Romania are reun sens n lume. 0u eniciun semn n trecutul ei care ar *ustifica reo speranta.

- Ai dreptate& mi-a raspuns. Sunt totusi unele semne.

- Miscarea !egionara& adaug eu.

Si atunci mi-a aratat el n ce fel edea el nierea irtuti)or dace.Si am nteles ca ntre ;aci si legionari se interpune pau(a fiinteinoastre& ca noi traim al doilae nceput al Romaniei. Capitanul a datRomanului un rost. nainte de el Romanul era numai Roman& adfcaun material uman alcatuit din atipiri si umilinte. !egionarul este unRoman cu substanta& un Roman prime*dios& o fatalitate pentru sinesi pentru altii& o i*elie umana infinit amenintatoare. /arda de Fier=o grupare fanatica 7 !egioonarul trebue sa fie un om n caremandria sufere de insomnie. ram obisnuiti cu patriotul de oca(ie&gelatinos si id. n locul lui apare insul ce prieste tara cu prblemeleei cu o crunta nersnare. ste o deosebire de densitate

sufleteasca. Acel ce a dat tarii alta directie si alta structura& unea nsine o pasiune elementara cu detasarea spiritului. Solutiile lui suntalabile n imediat si n snic. storia nu cunoaste un i(ionar cu unspirit mai practic si atata pricepere n lume& spri*inite pe un suf)etde sfant. :ot asa& lumea nu cunoaste o a doua Miscare n care

poblema mantuirii sa mearga mana n mana cu gospodaria. A faceispraa si a te sala& politica si mistica& iata carei ireeuctibilitati i-a

31



pus el capat. l interesa n egala masura& organi(area unei cantinesi porblema pacatului& comertul si credinta.

0imeni nu trebue sa uite= Capitanul a fost un gospodar instalat in absolut.

Fiecare credea a-l intelege. l totusi scapa fiecaruia. ;epasiselimitele Romaniei insasi. Miscarii i-a propus un ideal de iata carentrece re(istenta romneasca. A fost prea mare. nclin uneori acrede ca el n'a ca(ut din conflictul cu un besmetic& ci din conflictulmarimii lui cu micimea noastra. 0u este totusi mai putin adearatca epoca de prigoana a scos la ieala caractere pe care nici ceamai ncre(atoare utopie nu le-ar fi putut banui. ntr'o natie deslugi&el a introdus onoarea& si intr'o turma fara erebre& orgoliul. nfluentalui n'a afectat numai pe ucenici ci& ntr'un anumit sens& si pedusmani& caci acestia din lichele au deenit monstri. -a obligat la

tarie& le-a impus un caracter rau. i n'a*ungeau caricaturi infernaledaca maretia Capitanului n'ar fi cerut o echialenta negatia. Am finedrepti cu calaii daca i-am considera ratati. :oti s'au implinit. 6n

pas n p)us& si tre(eau gelo(ia ;iaolului.

n prea*ma Capitanuli nimeni nu ramanea caldut. Peste tara atrecut un fior nou. < regiune umana bantuita de esential. Suferintadeine criteriul redniciei si moartea al chemarii. n catia aniomania a cunoscut o palpitatie tragica& a carei intensitate neconsolea(a de lasitatea a o mie de ani de neistorie. Credinta unuiom a dat natere unei lumi ce lasa n urma tragedia antica si peSha)espeare. Si aceasta n 1alcani 7 Pe un plan absolut& daca ar fitrebuit sa aleg ntre Romania si Capitan& n'as fi e(itat o clipa. ;upamoartea lui ne-am simit& fiecare& mai singuri& dar pestesinguratatea naostra se ridica singuratatea Romaniei. 0ici un tocsa-l infig n cernerala nenorocului n'ar putea descrie nesansaursitei noastre. :otusi& trebue sa fim lasi si sa ne mangaiem. Cueceptia lu sus& niciun mort n'a fost mai pre(ent intre iiG aut-amcarea reun gand sa-l fi uitat > ;e aici n colo& "tara a fi condusade un mort"& mi spunea un prieten de pe malurile Senei. Acest

mort a raspandit un parfum de esnicie peste pleaa noastraumana& si a readus cerul deasupra Romaniei." + mil 'ioran + ro%ilinteior al 'apitanului.

Documents

Actul de La 23 August