Sascha Arango

Adevdrul gi alte minciuni

Traducere din germanS de Laura Karsch

ATREI

I

Fatal. O scurtd privire asupra imaginii a fost de ajunspentru ca sumbra b5nuiali a lunilor din urmX sX devin5certitudine. Embrionul zlcea incovoiat ca un batracian, unochi il privea fint5. Ce era acolq deasupra cozii de balaur,un picior sau un tentacul?

Momentele de mare certitudine sunt rare in viafI. Dar,in clipa aceeq Henry privi in viitor. Batracianul acesta aveasI creasc5, sX devinl o persoanS. Va avea drepturi, preten-

fii, va pune intrebXri gi, la un moment dat, va fi aflat totulpentru a deveni un om.

Pe imaginea ecografic5, nu mai mare decdt o cartepogtali, se vedeau in dreapta, ldngd embrion, o scal5 gri,in stdnga litere, sus data, numele mamei gi numele doc-torifei. Henry nu avea nici cea mai mici indoialX cX eraautenticX.

Betty, care st[tea ldng5 el, la volanul maginii, ;i fuma,vXzu lacrimile din ochii lui. ii aqezi o mdnd pe obraz.Credea cd sunt lacrimi de bucurie. Or el se gdndea lasofia lui, Martha. De ce nu putea sd a$tepte ea un copilde la el? De ce Henry trebuia sX stea aici, in maqin5, lingdaceastl femeie?

Sascha Arango

Se dispreluia, ii era ru;ine, ii pirea sincer riu. Viafa ilidI totul, fusese intotdeauna deviza lui Henry, dar niciodatltotul deodatl.

Era dup5-amiazi. Dinspre falezd se ini\a vuietul mono-ton al valurilor, vdntul indoia firele de iarbl qi apdsa ingeamurile laterale ale automobilului Subaru verde. Henrynu trebuia decdt si porneascd motorul, sd apese pedala de

accelerafie, maEina ar fi gonit peste falezX 9i s-ar fi prlbuqitin addncul mIrii. in cinci secunde s-ar fi terminat totul,impactul i-ar fi ucis pe toli trei. Dar pentru asta ar fi trebuitsd se ridice din scaunul pasagerului gi s[ schimbe locul cuBetty. Mult prea complicat.

- Ce spui?Ce sX spunS? Situalia era deia destul de gravI, chestia

aceea din uterul ei sigur se mi;ca deia gi, dacX Henryinvi-

fase un lucru, atunci acesta era sX nu spuni ceea ce era maibine sI rdmdnl nespus.

in ultimii ani, Betty nu-l vdzuse decdt o singuri datdpldngind, asta fusese la Smith College din Massachusetts,

cdnd i se conferise titlul de doctor honoris causa. Pdnd

atunci crezuse cX Henry nu pldnge niciodatd. Henry sti-tuse neclintit in rdndul intdi gi se gdndise la solia lui.

Betty se aplecl peste schimbltorul de viteze 9i il imbrX-

Ii$. AscultarX aga, o vreme, unul respiralia celuilal! pdnd

cAnd Henry deschise portiera qi vomitX in iarbi. RevIzulasagna pe care i-o gXtise Marthei Iaprdnz. SemXna cu uncompot de embrion, fdcut din buc[lele de aluat de culoa-rea ctrrnii. Priveligtea aceea il fXcu sX se inece gi incepu sItuEeascl ingrozitor.

Betty se descd$X, slri din maginl, il trase pe Henry de

pe scaun, il imbrXligtr gi il strinse cu putere, pintr cdnd luiHenry ii fdgni lasagna pe nas. Era fenomenal cum reu$ea

10

Adevdrul gi olte minciuni

Betty sd facl ceea ce trebuie, firl sX stea pe gdnduri. St5-

turX aga amdndoi in iarbX, l6ngi Subaru, in timp ce vdntulimprlgtia firicele de spumX marinX.

- Spune acum. Ce sX facem?R5spunsul corect ar fi fost Scumpa me4 treaba asta nu

se va sf0rgi bine. Dar un asemenea rispuns are urmXri. OrischimbX situafia, ori ii pune cap5t. $i atunci regretele numai sunt nici ele de vreun folos. $i cine ar vrea si schimbeo situalie care e bunX qi comodi?

- MI duc acasl gi ii spun totul soliei mele.

- Chiar?HenryvXzu uimirea de pe chipul lui Betty qi rXmase la

rdndul sXu surprins. De ce spusese asta? Nu-i stXtea in firesi exagereze, nu ar fi fost necesar sd spundtatul.

- Cum adicdtotul?

- Totul. Am sX-i spun, pur gi simplu, totul. Gata cu min-ciunile.

- $i dacX te iartd?

- Cum si md ierte?

- Dar copilul?

- Va fi fetifd, sper.

Betty il imbrd;igX pe Henry gi il sXruti pe gurX.

- Henry uneori egti extraordinar.

Da, uneori era extraordinar. Acum se va duce acasd gi

va inlocui minciuna cu adevXrul Va spung in sfaqit, totul,fXrX menaiamente, cu toate detaliile urdte, mX ro& poate nuchiar toate, dar, oricum, esenfialul. Pentru asta era necesar

sd taie addnc in ceea ce era sInItos, vor curge lacrimi, dure-rea va fi cumpliti, gi pentru el. Va fi sfdrqitul increderii gi

armoniei dintre Martha gi el - dar $i un act de eliberare.l1

Sascha Arango

El nu va mai fi un derbedeu infam $i nu va mai trebui sI se

ruqineze atat de tare. Trebuia sX o facX. Adevlrul inainteafrumusefii, toate celelalte vor veni de la sine.

Cuprinse talia sublire a lui Betty. in iarbX zdcea unbolovan, suficient de mare gi de greu pentru a executa oloviturX mortali. Nu trebuia decdt sX se aplece gi s5-l ridice.

- Hai, urc5.Henry se agezl la volan gi porni motorul. ln loc sI

goneasc5 inainte, peste marginea falezei, didu in marqa-

rier gi lSsX magina sX ruleze fncet inapoi. O mare gregeal5,

dupX cum avea sX descopere mai tArziu.

Drumul ingust, din plSci de beton gdurite, gerpuia abia

vizibil printr-o pXdurice de pini, de la falezl pdnS la drumulforestier unde se afla magina lui, ascunsX sub nigte crengi

ioase. Betty cobori geamul lateral, igi mai aprinse o ligar5mentolat5 ti trase fumul in piept.

- Doar n-o sX facd vreo prostie?

- Sper cI nu.

- Cum va reacliona? ii spui cd eu sunt?CI tu egti ce? ii stltu lui Henry pe limbl sX intrebe.

- li spun dacl mI intreabS, se mu$umi sX rdspundS.BineinleleS cd Martha va intreba. Oricine aflX cX a fost

ingelat sistematic vrea sX gtie de ce, de c6nd gi cu cine. E

normal. Cdnd suntem ingelali apare o enigmi pe care vrems-o dezleglm.

Betty igi aqezd mdna cu ligara aprinsl pe coapsa lui.

- Doar am avut griji, iubitule. Vreau si zic ci nici tu, nicieu nu ne-am dorit un copil, nu-i aga?

12

Adevdrul 5i olte minciuni

Henry incuviin!5; gestul lui nu putea fi mai sincer gi

mai profund. Nu, nu-gi dorea un copil gi in niciun caz de laBetty. Ea era amanta lui, niciodatl nu va fi o maml bun5,nu era f[cutX pentru asta, era mult prea absorbitl de pro-pria-i persoand. Un copil cu el i-ar da putere asupra lui, Bettyi-ar smulge masca de pe falX qi l-ar inco$i; pdnd cdnd Henryn-ar mai avea cale de sclpare. Cocheta de ceva vreme cuideea unei vasectomii, dar ceva nedefinit il refinuse. Poate

dorinfa de a mai ave4 totugi, un copil cu Martha.

- A wut cumva sd capete fiinlX, spuse Henry.Betty zdmbi, buzele ii tremurarX. Henry nimerise tonul

potrivit.

- Cred cd va fi fetifX.Cobordri gi schimbarX iarXgi locurile. Betty se aSezdla

volan, inc5$X un pantof, apXsX mecanic ambreiajul gi migclschimbitorul dintr-o parte in alta.

Nu se bucur5, igi zise ea. Dar n-ar fi fost o aqteptarc prea

mare din partea unui bdrbat care tocmai a luat hotlrdreasi-gi schimbe viala gi sX punl capf,t cisniciei sale? Betty nugtia prea multe despre Henry in pofida relafiei lor de anide zile, dar un lucru Etia: Henry nu era un om de familie.

De-abia agteapt5, igi zise Henry. De-abia aqteaptd sX

renunf la toate pentru ea. Or, el nu avea de gdnd si renunlelaizolarealui lipsiti de griii pentru o viafd de familie pentrucare nu era f5cut. DupE marea spovedanie in fala sofiei sale

avea nevoie de o noui identitate. Va fi o treabX istovitoaresi ndscoceascd un alt Henry, un Henry doar pentru Betty.Numai g0ndul la asta il obosea.

- Pot sd fac ceva?

Henry dddu din cap.

- LasX-te de fumat.Betty trase din ligar5 gi o aruncX pe geam.

Sascha Arango

- Va fi ingrozitor.

- Da. Va fi ingrozitor. Te sun cind s-a terminat.Betty blgi in vitezd.

- PdnI unde ai aiuns cu romanul?

- Nu mai am mult.Henry se aplecX spre ea pe ldngl portiera deschisl.

-Ai spus cuiva ceva despre noi doi?

-N-am spus niminui, rXspunse ea.

- Copilul e al meu, nu? Vreau si zig chiar existX, chiarva veni?* Da. E al tXu. Va veni.

Bettyii intinse buzele intredeschise sX i le slrute. Henryse aplecX firl tragere de inimi spre ea, limba ei ii pitrunsein guri ca un gurub gros, fIrX filet. Henry inchise portiera.Betty cobori pe drumul forestier inspre Sosea. Privi in urmaei, pdnl cdnd displru din cdmpul lui vizual. Apoi stinsecu pantoful ligara ei fumati pe iumltate, care zXcea inciandnd in iarb5. O credea. Betty nuJ minlea, fiindcX eraprea lipsitl de imaginafie. Era tinirtr qi atleticX, mult maieleganti decit Martha, frumoas5 qi mai pufin inteligentl,dar foarte practic5. $i acum a;tepta un copil de la el; un testde paternitate era de prisos.

Pragmatismul sec al lui Betty fXcuse impresie asupralui Henry incX de la prima intdlnire. Betty i$i lua ce-i plI-cea. Avea inifiativl gi picioare zvelte, pistrui pe sdnii caniqte portocale, ochi verzi gi pIr blond, ondulat. La primalor intdlnire purtase o rochie cu imprimeu - un model cuanimale din specii pe cale de disparifie.

. 14

fictid<d*tim

Adevdrul Si alte minciuni

Relafia lor a inceput inc5 de cdnd s-au intdlnit primaoar5. Henry n-a trebuit s5-gi dea silinfa, s[ se prefaci, si ocurteze, n-a trebuit - ca de atdtea alte ori - sX faci nimiccu perseverenf5; fiindcd ea il considera un geniu. De aceea

nici nu o deranja cdtugi de pufin cI el era insurat Ei nu voiacopii. Dimpotrivl. Totul avea sd se rezolve in timp. Agteptade multl vreme pe cineva ca el, i-a spus-o franc. Celor maimu$i dintre bXrbafi le lipsea, in opinia ei, o oarecare mlre-

fie. Ce infelegea ea prin asta nu i-a spus.

intre timp, Betq/ aiunsese redactor-qef la editura More-any. lncepuse ca aiutor temporar in departamentul de vin-zdri, degi se considerase supracalificatl pentru acest post, de

vreme ce la momentul respectiv iEi incheiase deia studiilede literaturl. Cele mai multe seminarii fuseser5 plicticoasegi regretase cd nu studiase dreptul, ata cum o sfXtuiserdpdrinfii s5i. in pofida calificXrii pe carc o avea, posibilitXlilede promovare in cadrul editurii erau limitate. ln pauzele de

prdnz se furiga in birourile redactorilor ca sX citeasc5. Deplictiseal[, scosese intr-o bunX zi din mormanul de manu-scrise nesolicitate textul dactilografiat al lui Henry, ca sX

aibl ce sI citeascl la cantinX. Henry expediase textul prin-tat, fXrX niciun comentariu, pentru a pllti mai pu1in. Piniatunci fusese mereu strdrntorat.

Betty citise vreo treizeci de pagini, fdrX sX se atinglde mincare. Pe urmd dXduse fuga la etaiul al treilea, inbiroul fondatorului editurii, Claus Moreany, gi il smulsese

din mo;5iala de amiaztr. Patru ore mai tdrziu, Moreany inpersoanX ii telefona lui Henry.

- BunI ziua, mI numesc Claus Moreany.

- Serios? Dumnezeule.

- Ali scris ceva minunat. Ceva cu adevtrrat minunat. Afivindut deia drepturile?

Sascha Arango

Nu le vdnduse. Primul roman, Frank Ellis, s-a vdndutin zece milioane de exemplare in toatX lumea. Un thriller,cum se spung cu multl violenlX gi multe conflicte. Erapovestea unui autist care devine polifist pentru a-l desco-peri pe ucigagul surorii sale. Prima sutX de mii de exemplares-a vdndut - $i a fost mai mult ca sigur gi cititi - intr-osingurX lunX. Profitul a salvat editura Moreany de la insol-venfI. Acum, dupX opt ani, Henry era autor de bestselle-ruri, tradus ln douXzeci de limbi, definltor al mai multorpremii gi naiba-mai-gtie-ce. intre timp, la editura Moreanymai apXruser5 incd cinci romane bestseller, toate erau ecra-nizate, adaptate pentru teatru, iar FrankEIIis era deia folositca material didactic in gcoli. Un roman devenit deia clasic.Iar Henry era in continuare cXsltorit cu Martha.

in afarX de Henry, nu mai gtia decAt Martha cX, de fapfel nu scrisese nici mXcar un cuvdnt din romanele acestea.

16