Alecsandri - Clsicism Si Parnasianism

8/12/2019 Alecsandri - Clsicism Si Parnasianism

http://slidepdf.com/reader/full/alecsandri-clsicism-si-parnasianism 1/35

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURE TI Ș FACULTATEA DE LITERE

MASTER „MODERNIZARE I MODERNITATE” Ș

Clasicism i parnasianism n pas!"l#ri ș

Coordonator ştiinţific:Prof. univ. dr.

Absolvent:.......................

2013

1



Cuprins:

Introducere

I. Contextul estetic al operei

1.1. Parnasianismul şi reflexele curentului în literatura română1.1.1. Parnasianismul francez1.1.2. Literatura română şi parnasianismul

1.2. Clasicismul – afinităţi temperamentale şi opţiune estetică

II. Conceptul de pastel

2.1. Viziune şi tematică2.2. Repere estetice efinitorii

III. Universul Pastelurilor lui V. Alecsandri

!.1. "rizontul tematic!.2. Capo operele e ominantă parnasiană

IV. Pastelurile – punct de confluenţ al orient rilor estetice

#.1. $lemente parnasiene în Pasteluri#.2. %esc&i erea spre clasicism

Conclu!ii

"i#lio$rafie

2



„Limba română este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel

mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l

primesc.”

Vasile Alecsandri

Introducere

La prefacerea unui curent literar au luat parte eopotri'a irecț ii artistice( sociale( i eolo)iceș i filosofice( iar toate aceste manifestări ale culturii umane punân u*ș i amprenta asupra literaturiiuni'ersale. Curentul literar se remarcă prin 'iziunea comună a unei anumite perioa e istorice(rezultată in ten ințele unei epoci.

Clasicismul se )&i ează upă principii ce au orientat crea ia artistică europeană întreț secolele al +V,,*lea i al +V,,,*leaș ( pornin e la mo elele artistice -ar&itectură( sculptură(literatură ale /ntic&ită ii( consi erate ca întruc&ipări perfecte ale i ealului e frumuse e iț ț ș armonie( clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere e artă esă'âr ite ca realizare artistică(ș opere care să*l a0ute pe om să atin)ă i ealul frumuse ii morale.ț

Parnasianismul a apărut ca o reac ie -neo*clasică la romantismț ( ce culti'a expresiaimpersonală( escripti'ă( ornamentală i cizelată( raportată la peisa0e exotice( ar i la o iecte eș ș artă( cărora le consacra poezii e 'irtuozitate formală -sonet( ron el( ron o .a.ș .

Perioa a anilor 1 34*1 4 este consi erată e către critici ca fiin o perioa ă e crizăliterară( în special în poezie. 5n contextul sc&im ărilor politice i a mi cării e in epen entă(ș ș e utează re'istele literare esemnân epoca polemicilor literare. 6Con'ori iri literare7 î i spuneaș cu'ântul( e'enin re'ista în care se )rupaseră scriitori( critici i poe i care sta ileau i eileș ț fun amentale ce efineau irec ia nouă în poezia i proza română in acea perioa ă.ț ș

!



8itu 9aiorescu pu lică( în 1 : ( o critică se'eră împotri'a irec iei e atunci în culturaț română i întreprin e o 0ustificare( prin teorie i prin exemple( a irec iei celei noi( în 1 32( în careș ș ț sus ine 'aloarea literara a câtor'a scriitori mai 'ârstnici( printre care i Vasile /lecsan ri iț ș ș importan a acestuia în poezie.ț

Cu timpul( Vasile /lecsan ri e'ine nelipsit e la întâlnirile în ca rul 6Con'or iri literare7(iar prezen a sa în sânul esen ei literaturii române ti îi a uce o oarecare stimă i respect in parteaț ț ș ș cole)ilor( care îl consi erau un patriot con'ins i un scriitor e mare clasă( e i unele )uri rele îlș ș lamau că ar fi fost lene i elăsator.ș ș

Vasile /lecsan ri are o întrea)ă crea ie( emnă e un scriitor care a coc&etat cu mai multeț )enuri literare( ar cărora le*a făcut fa ă cu succes i nu numai( fiin consi erat întemeiatorulț ș pastelurilor. /po)eul crea iei lui /lecsan ri îl reprezintă apari ia 'olumului e 6Pasteluri7-1 : ( oț ț crea ie pe cât e pre ioasă( pe atât e ori)inală. %o'a a 'ie o reprezintă i conceperea acestora la oț ț ș 'ârstă înaintată( la care maturitatea i ne'oia sa e a exprima ra)ostea pentru natură î i făcuseș ș sim ită prezen a.ț ț

Pentru /lecsan ri( Pastelurile sunt un oma)iu a us naturii i ării( în care acestea ocupă unș ț loc primar. ăranul( 'ia a e la ară sau câmpul sunt ri icate aici la ran) e sacru. /lecsan ri este Ț ț ț mai le)at ca nicio ată e ori)inile sale i inte te să le escrie în toată 'eri icitatea lor.ș ț ș

Cu scopul e a îm o)ă i cultura românească i autenticitatea artei în spe ă( /lecsan riț ș ț aruncă o pri'ire atentă asupra naturii încon0urătoare a 'remii respecti'e i creează un protestș împotri'a artificialită ii ur)&eziei i mai exact( a poezii in acea perioa ă.ț ș

Prin 'aloarea lor artistică incontesta ilă( prin natura lor populară i locul ocupat înș ez'oltarea literaturii române( Pastelurile reprezintă o irec ie nouă a poeziei( printre cele mai eț seamă.

Pastelurile marc&ează sim ioza intre%maturizarea mi0loacelor creatoare i a spirituluiș na ional i popular ț ș &1 i face trecerea spre o treaptă superioară în procesul ez'oltării literaturiiș române.

Pastelurile o)lin esc frământările i trăirile scriitorului fa ă e natură i întoarcerea saș ț ș efiniti'ă în sânul acesteia ca o nouă etapă a 'ie ii sale.ț

1 * ;icolescu( <. ;. =Via a lui Vasile /lecsan ri7 * $ i ia a ,,*a re'ăzută( $ itura pentru Literatură( >ucure ti( 1?:@( p. @4#ț ț ș

#



I. Contextul estetic al operei

1.1. Parnasianis'ul (i reflexele curentului )n literatura ro'*n

,.1.1. Parnasianismul francez

9i carea parnasiană franceză -1 :: – 1 31 – 1 3: are meritul e a fi a us prosperitate înș epoca romantismului( e'enin o reîntoarcere la o iecti'ism. Ca un răspuns la epoca o oselii i aș 'iolen ei romantismului( mi carea parnasiană are rolul e a trasa o linie i a lăsa aceste aspecte înț ș ș

urmă. Cu alte cu'inte( face trecerea spre 'alorile clasice( reunin poe ii cu 6afinită i i orientăriț ț ș i'erse( care au ca trăsătură comună efortul e a părăsi su iecti'itatea lirică i e a sta ili unș fun ament impersonal – narati'( escripti' sau filosofic.7.2

Parnasianismul - in Parnas( 6miticul munte al muzelor A poe ilorB în su ul Pelas)o*%aco*ț

8&ra*ciei( azi apar inân <reciei sufixarea u lă cu *ian* i apoi cu *ism este enumirea unuiț ș curent literar e la sfâr itul secolului +,+.ș

Parnasianismul a apărut ca o reac ie -neo*clasică la romantism( culti'a expresiaț impersonală( escripti'ă( ornamentală i cizelată( raportată la peisa0e exotice( ar i la o iecte eș ș artă( cărora le consacra poezii e 'irtuozitate formală -sonet( ron el( ron o .a. .ș

Parnasienii erau o )rupare e poe i inț Dran aț secolului +,+ ce i*a tras enumirea e la re'ista înș care pu licau( 6Parnasul contemporan=( care la rân ul ei purta numele munteluiParnas( casa9uzelor( înmitolo)ia )reacă. Pu licată între anii 1 :: si 1 3:( aceasta a inclus poezii scrise eC&arles Leconte e Lisle(8&Eo ore e >an'ille( FullG Pru &omme( Paul Verlaine( DranHois CoppEe iș IosE 9arJa e Kere ia.

Parnasienii erau e asemenea influentati e 8& op&ile <autier i e octrina acestuia a =arteiș pentru artă=. %in orin a e a eli era poezia in c&in)ile romantismului militau pentru poeziaț o inută cu a0utorul me te u)ului( tematica lor 'iza su iecte clasice sau exotice pe care le tratau cuț ș ș o mare ri)i itate a formei si cu o maximă eta are a emo iei. $lementele acestei eta ări pro'eneauș ț ș in foarte mare masura in $stetica lui /rt&ur Fc&open&auer.

2 * %olinescu – <eor)escu( 9ar)areta * 6Ftu ii e literatură comparată7( cap. 6Pătrun eri parnasiene în România7( $ itura/ca emiei Repu licii Focialiste România( ,nstitutul e istorie i teorie literară 6ș <eor)e Călinescu7( 1?: ( p. 1:1.

@

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolului_XIX&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parnasul_contemporan&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parnas&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Leconte_de_Lisle

http://ro.wikipedia.org/wiki/Th%C3%A9odore_de_Banville

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sully_Prudhomme

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Verlaine

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Copp%C3%A9e

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jos%C3%A9_Mar%C3%ADa_de_Heredia


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolului_XIX&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parnasul_contemporan&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parnas&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Leconte_de_Lisle


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sully_Prudhomme

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Verlaine

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Copp%C3%A9e

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jos%C3%A9_Mar%C3%ADa_de_Heredia



/po)eul mi cării sim oliste române ti ar putea fi connsi erat momentul 1?14 – 1?12(ș ș sim olismul putân fi confruntat cu parnasianiamul i putân trece( până la primul răz oi moni alș ca i curent mo ernist.ș

$xpresia sim olului se azează pe ima)ini e senzaţii asociate( e conţinut iferit( a'em e*aface cu inecunoscutele corespon enţe sim oliste. $le au la aza ten inţa explorării şi lucrăriisimultane asupra mai multor simţuri.

8alentul constă e fapt în capacitatea e a unifica ec&i'alen ele meto ice i coloristice înț ș spiritul impre'izi ilului( al asocierilor poetice i complexitatea fi)urilor e stil pre ominante.ș

, eile e melancolie( puritate( amintire la ima)inea 'iorilor care tac su it( eni)matic( înnoapte ez'oltă sim olul( prin a)lomerare e ima)ini e acelaşi tip( în care sim olul e'ine un fele scenariu ima)inistic.

Fim olismul românesc( spre eose ire e cel francez( nu se opune total parnasianismului(c&iar împrumută anumite elemente in estetica acestuia.

Ftructura muzicală a lirismului în poezia sim olistă re'olu ionează conceptul clasic alț poeziei i 'ine în opozi ie cu structura tra i ională impusă e clasicism.ș ț ț

Parnasianismul românesc se situează între sim olismul complicat e instrumentalism iș clasicismul o iecti'. Feninătatea realului ce ne încon0oară ia locul 'a)ului i nuan ării specificeș ț sim olismului.

Fim olismul e'oluează concomitent cu panasianismul( pe care îl i asimilează.ș

8recerea e la sim olism la parnasianism a uce în prim plan ispari ia treptată a su)estiei(ț sim olurilor( a înnoirii în plan estetic( a e'a ării ăn ca re mistice( iar rolul fi)urilor e stil seiminuează( fiin înlocuite cu perspecti'a simplă( naturală a me iului încon0urător.

8emele pre ilecte sim olismului sunt înluite cu altele( e natură mai realistă( care nu lasă atâte mult loc interpretărilor ample.

:



Parnasianismul se află în antiteză cu romantismul( creân ( prin poezia rece( eta ată(ș o iecti'ă( care nu păstrează implicarea afecti'ă( mer)ân pe i eea e o iecti'itate ca autenticitate..

Panasianismul seamănă o iecti'itate fa ă e re'eria specifică romantismului. %acă al oileaț

a'ea ca centru e interes eul liric( parnasianismul tin e să pri'ească totul in afară( a'ân o ima)inee ansam lu( care rar ca e în ec&i'oc.

Parnasienii a or ează poezia cu tente romantice( pe alocuri( luân e la ace tia ca releș exotice i pu in in atmosfera feerică i le proiectează în ca re impersonale( statice( extinzânș ț ș ca rul în între) comosul.

Cân li s*a repro at insensi ilitatea( parnasienii au protestatM au ar)umentat că ima)inile eș seninătate( frazele ec&ili rate pot să exprime marile ureri sau i eiM au fost e acor că 6formaB poate fi 6impasi ilăB( sculpturală( ar foarte pură în liniile sale. %etestarea 6incoeren ei i eiiB( aț 6inco*rectitu inii lim a0uluiB rămâne punctul in'ulnera il al parnasienilor.

Parnasianismul a însemnat( în primul rân o iecti'itate fa ă e ne ulozită ile lirice aleț ț romantismului( o iecti'itate sus inută i solicitată e formele prozo ice fixe culti'ate( punânț ș

inspira ia i fluctua iile ei în tipare( pentru 6cristalizareB( spre a intra apoi 6în circuitB ca 6pro usț ș ț no il -în*no ilator B care să pară 6 e pro'enien ă exterioarăB( 6 in afara eu*luiB.ț !

Parnasianismul promo'a strict senzorialitatea o iecti'ă i formele prozo ice culti'ate( iar ș formele stilului tre uiau să fie e'i ent fixe( ie in in tiparul nelimitării( culti'ate cu pre ilec ie eș ț romantici.

6Poeţii parnasieni se caracterizează prin atitu ine impersonală( 'iziune azată pe o receptarestrict senzorială a lucrurilor( e un e şi natura o iecti'izată a lirismului lor( cultul formei.7# Furaportul tematic( atenţia lirică le este solicitată cu precă ere e moti'e care ţin e istoriaci'ilizaţiilor şi e mitolo)iile stră'ec&i( e ca rul naturii exotice( e sfera o iectelor e lux estetic-pietre preţioase( po oa e e interior .

%e o importanţă maximă pentru ei( rămâne însă cristalizarea formală. Versul parnasian(

! * ro.NiOipe ia.or)# * ro.NiOipe ia.or)

3



eminamente plastic( e o fastuozitate rece( se istin)e în primul rân ( prin ri)oarea sa canonică( prinexpresia cizelata. ;u întâmplător( parnasienii se complac în a culti'a poezia cu formă fixă -sonet(ron el . Fpre eose ire e ceea ce se întâmplă în istoria poeziei franceze( se o ser'ă că în istoria poeziei române nu poate fi elimitat un moment al parnasienilor( a ucân u upă sine( în opozitie şi

prin contrast( pe acela al sim oliştilor.

,.1.2. Literatura română şi parnasianismul

5n literatura română( parnasianismul i*a făcut sim ită prezen a încă in 1 4 i până înș ț ț ș perioa a inter elică. /lături e sim olism( parnasianismul a reprezentat o nota ilă irec ieț

mo ernistă a poeziei eca ente( o irec ie promo'ată – în 6sim ioza parnasianism*sim olismB – ț în eose i e re'istele 6Literatorul7 ->ucure ti ( 6ș Via a ;ouă7 ->ucure ti ( 6ț ș Versuri i proză7 -,a iș ș etc.

Primele semne ale parnasianismului i*au făcut apari ia în literatura română( între 1 :: iș ț ș 1 :?( în 6Pasteluri7 e Vasile /lecsan ri. /ceastă apari ie se sincronizează cuț cea in Dran a ( un eț curentul i*a a'ut 6prima coalăB între 1 :: i 1 4( căci ar ul e la 9irce ti era la curent cuș ș ș ș

orice noutate A mi care literară francezăM ar prima 'erita ilă 6 coalăB parnasiano*sim olistă inș ș literatura română se atorează lui /lexan ru 9ace onsOi( cenaclului i re'istei sale( BLiteratorul7(ș pe care le*a con us i în primele ouă ecenii ale secolului al ++*lea.ș

/l i parnasieni români sunt ,on Pillat( ,on >ar u -6ciclul poemelor pu licate în F urătorulB ( oriț e cei antolo)a i e ;icolae %a'i escu( în 1?#!( în 'olumul %in poezia noastră parnasiană 9irceaț

%emetria ( <a riel %onna( /lexan ru " e enaru( <&eor)&e "rleanu( /lexan ru Petroff i ,uliuș Cezar Fă'escu.

,mportant este i aportul parnasienilor români e la cumpăna secolului al ++*lea i intreș ș

anii 1?@4 i 2444 $u)eniu Fperan ia -1 – 1?32M a'em în 'e ere 'olumul Poezii( apărut înș ț

1?:: ( %. Rari te -B9aria 9a) alena7( 1?!3M BValuri împietrite7( 1?#1 ( ,on /csan -BPrimă'araș

Cosmică7( 1?:2 ( /l. /n ri țoiu -BConstela ia lirei7( 1?:!M BFimetrii7( 1?34M B$uritmii7( 1?32 (ț 9ircea Cio anu -B,mnuri pentru nesomnul cu'intelor7( 1?:: ( $u)en %orcescu -BPax ma)na7(1?32M B%esen în )al en7( 1?3 M B/r&itectura 'isului7( 1? 2M BCule)ătorul e al)e7( 1? @M



B$pistole7( 1??4M BCronică7( 1??!M B$xo u7( 2441M ="mul e cenu ă=(antolo)ie e autor( 244ș =$le)ii=( 244!M =>i lice=( 244!M =9oartea tatălui=( 244@M =5n Pia a Centrală=( 2443M ="mț o)lin ă=( antolo)ie e autor( 244 M =/ Gssus a Gssum in'ocat=( 244?M = rumul spre tenerife=(244? ( ,larie Kino'eanu -BCocorul in un)&i7( 1?:3 i multe altele.ș @

Prima 'erita ilă 6 coalăB parnasiano*sim olistă in literatura română se atorează luiș /lexan ru 9ace onsOi( cenaclului i re'istei sale( 6Literatorul7( pe care le*a con us i în primeleș ș ouă ecenii ale secolului al ++* lea.

9ar)areta %olinescu propune o sinteză a trăsăturilor paranasanismului B, ealul e perfec iune( ec&ili rul( întoarcerea către miturile antice sunt trăsături care ne fac să consi erămț parnasianismul o nouă rena tere( în sens mo ern( a clasicismului antic. /similarea unora intreș trăsăturile fun amentale ale parnasianismului( cum sunt ten in a către me ita ie( seninătateaț ț olimpiana( 0ocul între sensi il i inteli)i il( corespun e spiritualită ii române ti=.ș ț ș :

I.2. Clasicis'ul – afinit ţi te'pera'entale (i opţiune estetic

Clasicismul esemneaza un curent literar*artistic( care a apărut în Dran a i ale cărui principii auț ș orientat crea ia literar*artistică europeană între secolele al +V,,*lea i al +,+*lea. Pornin e laț ș mo elele sculpturii( ar&itecturii i literaturii <reciei antice( care reprezentau i ealul perfect eș frumuse e( acest current literar î i propune să reflecte realizarea artistică în operele e artăț ș esă'âr ite care să a0ute la atin)erea i ealului moral al frumuse ii.ș ț

Viata ur)&eza ce se afla in ascensiune la timpul respecti' a fost lasata pe planul secun acesta

fiin tratat in alte specii literare consi erate inferioare -satira( fa ula( come ia . /cestea erausocotite ca fiin =mo ele ne)ati'e= ce prezentau aspecte ne)ati'e ce tre uie in reptate.

/ristotel 'e ea come ia ca o =înfierare a 'iciilor=. Clasicismul promo'a or inea i ec&ili rul peș toate planurile precum i ri)oare( ierar&ie i cre in ă într*un =i eal permanent e frumuse e=.ș ș ț ț

/cesta înseamna =or ine o iecti'ă= sau =perfec iune formală= ce o să fie )ăsită oar în aceleț mo ele clasice( e frumuse e perfecte( =superioaritatea ra iunii asupra fanteziei i pasiunii=.ț ț ș

@ * &ttp AANNN.scri .comA ocA !3: 3@AParnasianism: * %olinescu( 9ar)areta(“Parnasianismul” ( $ itura Qni'ers( >ucureș ti( 1?3?( pa). 2@

?

http://www.scribd.com/doc/83768875/Parnasianism





Qrmărin crearea unor opere ale căror persona0e să fie animate e înalte i ealuri eroice i eș principii morale ferme( scriitorii clasici ti s*au preocupat în mo eose it e crearea unor eroiș i eali( le)a i e sorta statului( înzestra i cu cele mai înalte 'irtu i cetă ene ti i capa ili e fapteț ț ț ț ș ș eroice.

/ceste persona0e( e re)ulă re)i sau reprezentan i ai aristocra iei( erau prezenta i în o a( imn(ț ț ț poem epic( ta lou istoric( tra)e ie – socotite specii superioare ale literaturii. Reflectarea 'ie iiț sociale în a e'ăratele ei conflicte( prin tipuri e oameni reprezentati'i( era reprezentată în come ie(fa ulă( satiră – socotite specii inferioare ale literaturii.

Fcriitorul clasic spar)e etalonul în)ust al re)ulii( creân mo ele literare e scriere( în care secristalizează stu iul lexicului ar&aic i contemporan( iar capacitatea artei lim a0ului acestuia e aș

mo ela lim a primează.Fcriitorul classic este un )ân itor profun ( un psi&olo) rafinat( )eneros( uman( înzestrat cu un

rafinat sim al o ser'a iei. Ca tip uman( scriitorul classic este o persoană culti'ată( cu o imensăț ț pasiune pentru crea ia artistică( în'ăluit într*un mister reprezentati'( enumit i Bmisterulț ș clasicită ii7ț 3.

Confortul oferit e lecturarea unei opera clasice se îm ină cu intensitatea conturării unor persona0e in alte imensiuni spirituale. Li ertatea e care ispune creatorul clasic implică ocon tiin ă proprie( un sim -auto critic i capacitatea în ele)erii realită ii încon0urătoare.ș ț ț ș ț ț

Concep ia care usese la această ierar&izare a i'erselor specii ale )enurilor literare în crea iaț ț clasică a eterminat i formularea unui sistem e norme( cum ar fi( spre exemplu( respectarea înș ramă a celor trei unită i e timp( e loc i e ac iune.ț ș ț

Qltima perio ă a clasicismului( su influen a i eilor re'olu iei ur)&eze( a uce i în crea iaț ț ș ț literară lupta împotri'a espotismului( ra)ostea e li ertate. 5n această perioa ă se esc&i e

rumul afirmării( în artă( a pasiunilor puternice( iar simplitatea i 'eri icitatea sunt ri icate la ran)ș e principii ale crea iei artistice.ț

Reprezentan i ai clasicismului în literatura uni'ersală sunt P. Corneille( I. Racine( 9olliere(ț >oileau( La Dontaine( iar în literatura română( în secolul al +V,,,*lea i al +,+*lea( mai ales( seș remarcă 9i&ai $minescu( ,. L. Cara)iale( ,on Crean)a i ,oan Fla'ici.ș

3 * >ălan( %o u ,on( 9arinescu( Luiza( B,storia Literaturii Române e la începuturi la epoca marilor clasici7( $ itura Dun a ieițRomânia e mâine( >ucure ti( 244@( pa). !22ș

* &ttp AAen.NiOipe ia.or)ANiOiAClassicism

14

http://en.wikipedia.org/wiki/Classicism





Printre caracteristicile e ază ale clasicismului se numără

,mitarea naturii în aspectele esen iale ale omului i 'ie ii( upă mo elul anticț ș ț

Dinalitatea operei clasice este eopotri'ă estetică i eticăș

Ca rul e esfa urare a ceea ce )ân esc i înfaptuiesc persona0ele este unul ecorati'( rece iș ș ș in iferent( fără 'reo influen ă asupra acestoraț

Fu liniază necesitatea e a realiza o armonie internă a operei( o li)a ia e a nu amestecaț )enurile i e a respecta principiul 'erosimilită iiș ț

$roii clasici sunt oameni tari( proprii lor stăpâni care* i fac înto eauna atoria( în'in)ân u* iș ș sentimentele potri'nice

9o elul clasic reprezintă sinteza unică a rafinamentului( liantului cultural i pro'ocareaș spiritual supremă a omului.

II. Conceptul de pastel

II.1.Vi!iune (i te'atic

La ori)ine termenul pastel esemna un creion colorat( moale( pentru esen( făcut in pi)men i pul'eriza i( amesteca i cu talc i cu )umă ara ică sau orice ta lou ori esen executatț ț ț ș cu acest fel e creioane.

Pastelul reprezintă astăzi o te&nică artistică e pictură( în care se folosesc e i oare compuseț ș

intr*un pi)ment * pu ră amestecat cu un liant i folosite pe post e creion. Pi)men ii folosi iș ț ț la crearea pastelului sunt aceia i care se folosesc pentru a crea i alte culori( în special cele eș ș ulei.

5n literatură( în sens restrâns( Pastelul este o crea ie lirică escripti'ă( apar inân literaturiiț ț culte( care( prin interme iul unui peisa0( transmite sentimentele eului liric. 9o ul e expunerefolosit este escrierea.

Pastelul este o crea ie a )enului liric cunoscută în această formă numai în literatura română(ț

creată i usă la ilusta iune e Vasile /lecsan ri.ș ț

11



5n sens lar)( Pastelul capătă cono ii i'erse ce implică( în primul rân ( atitu inea creatoruluiț său fa ă e frumuse ea ne ănuită a naturii.ț ț

$xistă o le)ătură e necontestat între etimolo)ia termenului 6pastel7 i crea ia cultă înș ț 'ersuri cu aceea i enumire. / a cum te&nica e pictură zu)ra'e te un ta lou( a a i pastelulș ș ș ș ș

ne escrie o lume esenată parcă în culori( ar e ata aceasta în 'ersuri.

Qn alt sens al acestui termen mai poate fi at e pro'enien a acestuia in lim a francezăț 6 pastel 7 sau italiană 6 pastello 7 care enume teș o ucată e cocă( e pastă. Le)ătura cu aceastăconota ie ne uce cu )ân ul la u urin a cu care un scriitor î i poate mo ela opera( îi poate aț ș ț ș o formă( irec ie( pe care noi( cititorii să o în ele)em ca făcân parte in uni'ersul autoruluiț ț său.

II.2. +epere estetice definitorii

Pastelul cuprin e trăsături specifice unei escrieri tip ta lou( ominân ima)inile artistice(a un en a e fi)uri e stil( iar temele pre ominante fiin natura( anotimpul( un moment alț zilei( .a.m. ..ș

Dolosin u*se e mo ul e expunere ecripti'( pastelul exprimă sentimentele( stările euluiliric prin interme iul unor fi)uri e stil precum epitetul( metafora( personificarea( compara ia(ț repeti ia( alitera ia( enumera ia sau asonan a. Qtilizarea in a un en ă a acestor te&niciț ț ț ț ț conferă textului escripti' o notă armonie i culoare( zu)ră'in pastelul într*un ta lou.ș

Pastelurile române ti( se efinesc prin trăsătura situată între cosmic i uman( concretizân u*ș ș

se prin iferitele elemente specifice( cum ar fi marea( muntele( esul( alta( .a.m. ..ș ș

Pierzân le)ătura cu cosmicul( pastelul stă su puterea naturii( umanizate( intrân sustăpânirea le)ii umane( iar imensiunile capătă limite normale )ră ina( lacul( casa fiin prezentate ca i ca ru concret.ș

Pastelul î i propune sensi ilizarea i emo ionarea omului e rân prin armonia su tilăș ș ț intre om i natură( care face trimitere la ori)inile naturii sufletului uman.ș

Pastelurile formează un uni'ers aparte în care anotimpurile se înlăn uiesc cu o eatitu ineț esen ială re'elân or inea ine'ita ilă a crea iei. 8impul î i face sim ită prezen a înț ț ș ț ț

12



succesiunea anotimpurilor( iar culorile au 'ia ă for elor naturii.ț ț

5n Pastel eul liric poartă po'ara unui narator omniscient care zu)ra'e te o iecti' ta loulș însufle it e sensul care i se oferă. /cesta încearcă să încorporeze compozi a( ec&ili rul iț ț ș cromatica într*o sin)ură crea ie( ân u*i o formă efinită.ț

5n ma0oritatea pastelurilor( poetul porne teș e la contemplarea unui fapt real( e la carea0un)e la un element fantastic sau in'ers luna( ploaia( zăpa a( focul îl intro uc în lumeamirifică a tinere iiț ( a iu irii.

III. Universul Pastelurilor lui Vasile Alecsandri

3.1. ,ri!ontul te'atic

Vasile /lecsan ri scrie 'olumul intitulat 6Pasteluri7cuprinzân opere cu acela i nume(ș lamaturitate( cân a'ea aproximati' #@ * @4 e ani( începân în iarna lui 1 :3A1 : şi continuă

ela orarea lor în tot cursul anului 1 : . Cân le 'a pu lica( or inea 'a fi calen aristică( impusă ematerial( nu e sentiment sau ispozi ie.ț

Pornin e la spa iul estinat crea iei i anume 9irce ti( un spatiu unic( cu Bun o)at iț ț ș ș ș tare aer spiritual( cu o atmosferă e o puritate aproape metafizică( fără po'ară.7( a a cum spuneaș Vasile Voiculescu( /lecsan ri se fixează în spa iul )eo)rafic cel mai prielnic i zu)ra'e te un colț ș ș ț e natură lipsit e su limitate( în toată splen oarea sa.

" escriere completă a uni'ersului pastelurilor lui /lecsan ri o face <eor)e Călinescu6/notimpurile 'in i pleacă 8oamna ru)ine te lunca( a uce nori suri i 'ânturi fioroaseM ,arnaș ș ș acoperă cu troiene câmpurile( scoate lupii la pra a în nop ile cu 'iforni ăM primă'ara se anun ă cuț ț ț întoarcerea cocorilor i rân unelelor( prin elanul explozi' al mu)urilor i ie irea plu)arilor laș ș ș muncăM 'ara ro e te &ol ele cu ploi fertile i soare cal ( răsplătin osteneala secerătorilor. Silele seș ș scur) calme ,nserarea urmează imine ii( lini tea satului a ormit i orăcăitul roa telor succeț ș ș ș muncii &arnice i în'ălmă itei a)ita ii iurne. Dor ele naturii( 'ântul( ploaia( 'iscolul se inte)reazăș ș ț ț marelui mecanism planetar( repetân u* i lucrarea( la ceasurile sorocite. "amenii în i i participă laș ș ș 0u ila ia uni'ersalăM ei sunt zu)ră'i i( în mo precumpănitor( în ouă atitu ini ( simple iț ț ș

1!



permanente în z en)uierile ra)ostei i în încor area acti'ită ii pro ucti'e. $i reprezintă mai pu inș ț ț ărănimea unei societă i eterminate i mai mult tipului unei umanită i atemporale( apar inânț ț ș ț ț

nemi0locit naturii i incorporân u*se ei.ș ?

Pastelurile lui /lecsan ri rele'ă o natură e altă factură( omestică( în care se esfă oarăș

'ia a e zi cu zi. Femnifica ia ată e romanticii a naturii pri'ite ca un refu)iu( capătă aici o 'aloareț ț o iecti'ă pur escripti'ă( aceasta fiin i una intre trăsăturile clasicismului. 9elancolia specificăș romanticilor este su stituită cu a e'ăratele cre in e ale 'ie ii e la ară( a ora ului sau aț ț ț ș acti'ită ilor ce ocupă o mare parte in 'ia a e zi cu zi 6ț ț Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ

!e-ntind cărări uscate de-al primă"erii "ânt .714. Qni'ersul creat 'a fi unul al ec&ili rului i alș ciclurilor fire ti ale naturii.ș

8impul pastelurilor este întot eauna prezentul eoarece poezia ne pune într*o postură espectatori fără 'oia noastră( iar importan a în ele)erii senza iilor este crucială în acest )en eț ț ț scrieri. 9i cările i etaliile prin în contur o ictele( me iul( iar compara iile folosite inș ș ț a un en ă păstreazî 'iu sentimentul e acurate e lirică =Dul)ii z or( plutesc in aer ca un roi eț ț fluturi al i=11( =Dumuri al e se ri ică în 'ăz u&ul scânteios A Ca înaltele coloane unui templumeiestos.=12.

/lecsan ri î i înca rează crea ia pastelurilor într*o zonă e ec&ili ru )eo)rafic( între eal iș ț ș câmpie( spa iu care rezonează cu esfă urarea anotimpurilor( a formelor 'e)etale( ân oț ș 'eri icitate ie ită in comun poeziei.ș

%intre anotimpuri( la /lecsan ri pare să fie contrastantă cu celelalte !( toamna( pe o care oîntâlnim escrisă succint i la finele ei( în 6Ffâr it e toamnă7.ș ș

,arna( e iș nu este în concor an ă cu spiritul cal al lui /lecsan ri( ocupă o mare parte inț uni'ersul poetic al acestuia( oferin o 'iziune artistică( poate c&iar fantastică asupra anotimpului al

în cele mai populare crea ii ale saleț ((,arna7( ((Viscolul7( ((Fania7( ((9iezul iernii7( ((Ffâr itulș

iernii7( cu tot cu elemetele caracteristice zăpa a ( cri'ă ul(ț )erul( ce inun ă 'ăz u&ul( câmpul(ealurile( apele( casele( pă ureaș i nu în ultimul rân ( 'ie uitoareleț ( ce fu) spăimântate.

Vara este construită( la /lecsan ri( în concor an ă cu anotimpul iarna( prin nemi carea sa(ț ș eose irea făcân *o prezen a faunei i florei( cromatizân întrea)a operă.ț ș Ver ele sim olizează(iscret( unirea omului cu natura su forma unei în ele)eri primor iale i apare în opere precumț ș

? * Călinescu( <. * 6Vasile /lecsan ri7( $ itura 8ineretului( >ucure tiș ( 1?:@( p. :4*:314 * /lecsan ri( V. * BPasteluri7 * BFfâr itul iernii7(ș 1 :

11 * /lecsan ri( V. * BPasteluri7 * 6,arna7( 1 :12 * /lecsan ri( V. * BPasteluri7 * 69iezul iernii7( 1 :

1#



((Lunca in 9irce ti7(ș ((Concertul în luncă7( ((Ro ica7( ((>alta7( ((Feceri ulș 7( ((Cositul7ș i((>ără)anul7. Pe lân)ă acestea( /lecsan ri intro uce iș prezen aț câmpului( ca o confesiunecompletă a naturii.

/notimpul care su liniază ualitatea fiin ei umane este Primă'ara(ț tratat estul e restrTns(

la /lecsan ri are ouă con inuturiț una e suprafa ă( ca personificarea a puerilită ii( a inocen ei( aț ț ț ră ufnirii 'ie ii( iar celălalt( situat la pol opus( e a âncime( estăinuie firea me itati'ă( tăinuită aț omului. Fim olismul î i lasă amprenta i pe aceste crea ii( care tin să păstreze o parte in lirismulț ș ț romantic i( în acela i timp să se înca reze în lirismul o iecti'( e tip parnasian i( mai mult( clasicș ș ș prin orientare.

(("aspe iiț primă'erii7( ((Cucoarele7( ((%iminea aț 7( ((8unetul7( ((Pa teleș 7( sunt poemele încare stri)ătul 'ie ii se au e în pâraie( mu)uri( fluturi( firul e iar a i )an acul sau c&iar la copila iiț ș ș 'eseli( iar (( lumina e mai cal ăș i*n inimă pătrun e71!( trimite cititorul la me ita ie.ț

Lui /lecsan ri îi lipsesc extremită ile naturii( cum ar fi marea i muntele( care auț ș semnifica ii mult mai a ânci i tin spre su iecti'ism.ț ș

Pastelurile au luat forma unor escrieri espre natură( în sensul lui /lecsan ri( 'izân maimult partea )enerală a acesteia( pierzân contactul cu accep iunea romantică sau sim olistă aț pre ecesorilor( intitulată )eneric 6morală espre natură7( tratare ale)orică.

/lecsan ri a fost comparat cu impresioni tii( e i ne)a i eea e contact irect cu natura(ș ș limitân u*se la a completa plin e o iecti'ism natura( iar elemtele escrise fiin prea simple pentrua a era la acest curent. Fim olismul este prezent ca o'a ă a perioa ei în care a scris( an u*ioperei sale o notă ce su)erează prin semnifica ii e teptarea între)ului inut la 'ia ă.ț ș ț ț Păstrân notaclasică( pastelurile poartă un oză profun ă e sta ilitate( între uni'ersul interior i exterior( întreș spirit i me iul încon0urător( încearcă să fie în armonie perfectă.ș Qn ec&ili ru perfect între 6 subiect

şi obiect”, upă cum zicea $. Fimion.1#

<. Călinescu consi era pastelurile ca reprezentân =o lirică a liniştii şi a fericirii

morale#$...%. &entru 'ntâia oară se cântă la noi intimitatea, recluziunea poetului, meditaţia la masa

de scris, fantasmele desprinzându-se din fumul ţigării, somnolarea 'n faţa sobei cu căţelul 'n

poală. =.1@

/lecsan ri nu cuno tea încă 'alorile e or ante ale fi)urilor e stil( ea aceea lim a0ul esteș sărac în acest lim a0( iar textul pastelurilor este lisit e poecitate( ceea ce îl face foarte u or eș

1! * /lecsan ri( V. * BPasteluri7 * 6Ffâr itul ierniiș 7( 1 :

1# * Fimion( $. * 66%imineaţa poeţilor. $seu espre începuturile poeziei româneşti7( $ itura Cartea românească( >ucureşti( 1? 41@ * Călinescu( <. * 6Vasile /lecsan ri7( $ itura 8ineretului( >ucure tiș ( 1?:@( p. @@

1@



transpus în proză. 5n opera lui Vasile /lecsan ri pre omină 'izualul( exploatat la maxim( pentru acompensa lipsa proce eelor stilistice.

Qni'ersul pastelurilor lui /lecsan ri sunt ominate e succesiuni e ta louri( cu o măsură e1@ – 1: sila e( un ritm pre ominant tro&aic( iar 'ersul este lun)( ar care nu presupun fraze lun)i(

impotri'ă( acestea contrastează cu lun)imea 'ersului.

$xprimarea pare a fi e cele mai multe ori exclamati'ă( folosită in a un en ă( iar folosireaț &iper olei completează tonul constatati'.

Pastelurile sunt( în esen ă( o reprezentare a liricii prin care lini tea i împlinirea se împletescț ș ș cu me ita ia asupra lumii rurale( i ilismul 'ie ii săte ti i succesiunea anotimpurilor( careț ț ș ș marc&ează trecerea e la o stare la alta( e la sim olic la concret.

/lecsan ri încearcă să re ea în 6 &asteluri# o poezie nouă( în care atitu inea poetului fa ăț e natură nu este contemplati'ă( ci practic &e onică. ;atura( în cuprinsul unui an( iar în c&ipsim olic în cuprinsul unei 'ieţi omeneşti( se înfăţişează su ouă aspecte antitetice unul stimulator al 'italităţii -'ara( tinereţea altul paralizant -iarna( ătrâneţea . Poetul nu măsoară cu oc&iul( ci cucriteriul practic. ,arna nu*i place( fiin că e. =mult cumplită= -... Ftân în casă( /lecsan ri 'isează'enirea primă'erii( apoi o 6ca ână=( =frumoasă( al ă( 0ună=( cu =sânul ulce 'al= zâne scăl ân u*se

în faptul zilei -... . Lui /lecsan ri i se mai pare că peisa0ul nu are preţ artistic în sine. %e aceea cautăsă*1 poetizeze( interiorizân u*l( ri icân u*l la expresia unei 'alori psi&ice7.1:

/lecsan ri nu se limitează la un sin)ur anotimp( el inclu e în peisa0ele sale câmpia( lunca('alea( lacul( în ipostazele aferente. Ftilul său unic iese în e'i en ă prin su stan a i coeren aț ț ș ț ima)ina iei care respectă totu i )eo)rafia sacră. Pastelurile sunt scrise cu o anumită )ri0ă fa ă eț ș ț asprimiile naturii ce ne încon0oară( într*o atmosferă la limita ima)ina iei.ț

$lementele naturii se nasc( parcă( in emo ia existen ei rupte in contemplarea 'ie ii în sine.ț ț ț

La limita intre interior i exterior se ă o luptă pentru reconcilierea naturii cu omul( iar /lecsan riș promite aici li ertate( e ificată cu o stare e re'erie constantă.

Pastelul preia e la poezia escripti'ă a primilor romantici nu numai i eea corespon en eiț intre sentiment i ta loul e natură( ci i pe aceea a pri'irii unui peisa0 su un)&iul mi cător alș ș ș

1: * Călinescu( <. * 6,storia literaturii române e la ori)ini până in prezent7( $ itura 9iner'a( 1? :

1:



marilor cicluri naturale( al anotimpurilor( care îl luminează i*l însufle esc mereu e altă 'ia ă( înș ț ț alte nuan eM pe e altă parte( supune escrierea unui proces e o iecti'are caracteristic poeziei postț romantice( încercân să o apropie e trăsăturile unei opere plastice. Pastelul este mai e)ra ă unta lou realizat cu a0utorul lim a0ului -la ori)ine pastelul însemna un esen în creion moale( u or ș

colorat . /cest tip e poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exi)en e specificeț compozi ie( colorit( ec&ili ru.ț 13

3.2. Capodoperele de do'inant parnasian

Pastelurile lui /lecsan ri 'alorifică resursele lexicale( folosin cu pre ilec ie ar&aisme iț ș neolo)isme( fiin consi erat ca a'ân cel mai 'ariat lim a0 in literatura română până la $minescu.Lexicul( morfolo)ia i sintaxa sunt folosite( creator( cu iferite 'alen e stilistice. 9ai frec'ente suntș ț epitetele( în eose i cele fizice( în structuri nominale( ar i 'er ale. ((/lecsan ri este un pictor ș impresionist( mai inainte ca impresionismul să fie reprezentat în tânăra coală românească7.ș 1

Fe remarcă i epitetele morale( personificatoare -((8oamna( mân ra &arnică7( ((8ăcutul miezș

e noapte7 ( epitete cu caracter enumerati' -((Vesela câmpie acu*i tristă( 'este0ită7 ./naliza epitetelor e'i en iază te&nica picturală a poetului. Qn rol estul e important esteț

at e prezen a compara iilor mono i polisemantice( statice 'ersus inamice( simple sauț ț ș complexe( a0un)ân ca în final să se eose ească( e fapt( prin o iecti'ism sau su iecti'ism(nicio ată eplin ((Dul)ii z or( plutesc în aer ca un roi e fluturi al i7.1?

Pentru /lecsan ri( metafora reprezintă o marcă a influen ei populare( la confluen ă cuț ț clasicismul i romantismul ((Făniu a( cui e iarnă e cam strâmtă pentru oi7ș ț 24.

5n pasteluri este întâlnită i ale)oriaș poemul ((Concertul în luncă721 ( în care natura cu pri'i)&etori sim olizează sala e concerte.

Cromatica pastelurilor lui /lecsan ri este monocromă( eoarece întâlnim pre ominant culorisum re i întunecateș al ( ne)ru( rar )al en sau 'er e. ;otatiile au iti'e sunt mai rare ecât cele

13 * Fursa ro.NiOipe ia.or)1 * Vianu( 8.( =Ftu ii e literatură uni'ersală şi comparată=( $ . /ca emiei( >ucureşti( 1?:!1? * /lecsan ri( V. * 6Pasteluri7 * 6,arna7( 1 :

24 * /lecsanri( V. * 6Pasteluri7 * 6Fania7( 1 :21 * /lecsanri( V. * 6Pasteluri7 * 6Concertul în luncă 7( 1 :

13

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poezie





'izuale ((/lecsan ri nu ne oferă un ta lou e natură în care să se simtă farmecul ei muzical7.22

/ici se remarcă iș epitetele morale( personificatoare -((8oamna( mân ra &arnica7( ((8ăcutul miez enoapte7 ( epitete cu caracter enumerati' -((Vesela câmpie acu*i tristă( 'e te0ită7 .ș /naliza epitetelore'i en iazăț te&nica picturală a poetului.

Versifica ia contri uie alături e celelalte elemente( la ez'ăluirea sufletului poetului. Poeziiț ca ((Ffâr it e toamnă7( ((,arna7( ((Fania7( ((%iminea a7( ((Plu)urile7( ((;oapte7 au în primele ouăș ț 'ersuri rimă feminină( iar în ultimele ouă( rimă masculină. Pre omină rimele luminoase ca eexemplu ((călare7A((înfiorare7( ((rân unele7A((păsărele7( ((S orA(( or7 .a.m. ..ș

Vizi ilă i în opera lui Vasile /lecsan ri( reac ia antiromantică ( inspirată in antic&itate(ș ț refuză 'reo implicare prea profun ă în poemele post romantice( făcân ca sim ioza intre parnasianism i sim olism să fie mai conturată( trăsătura rece i o iecti'ă primân .ș ș

Cele men ionate au rele'at câte'a contri u ii ale poetului Vasile /lecsan ri la ez'oltareaț ț patrimoniului nostru na ional( crea ia sa confirmân caracterul apolinic al culturii române( ca oț ț iz ân ă asupra ionisiacului uman.

8răsăturile romantismului românesc se re)ăsesc i în 6Pasteluriș 7 e V. /lecsan ri i escriu în liniiș mari e'a area în mit( istorie i natură( culti'ă specii precum ele)ia( me ita ia i apari ia pastelului(ș ț ș ț a a cum %acia Literară apăruse pe un fon pa optist( escris ca fiinș ș BRe'olu ia fecun ată eț

i eile romantismului occi ental i( în acela i timp( în'iată e mitul propriului său sân)e( poeziaș ș populară.72!

Pastelurile lui /lecsan ri îm ină un amal)am e curente literare( ce se întrepătrun ( ân osonoritate aparte trăsăturilor caracteristice fiecăruia i îm inân realul cu me ia ia sau escriereaș ț concretă cu fi)ure e stil ce contrastează puternic.

5n cazul escrierilor se mizează pe nara iunea la persoana , ce conferă crea iei o notă eț ț autenticitate i sinceritate a creatorului( care este implicat irect în opera. /lteori Bautorul esteș o ser'atorul etaliilor călătoriei72#( pe care o înfă i ează su forma unui ta lou în care pasteleazăț ș etaliile exotice sau auto&tone( filtrate prin sensi ilitatea acestuia.

Ciclicitatea stilului lui Vasile /lecsan ri e utează printr*o serie e escrieri etaliate ceaproape că uimesc prin naturale e i splen oare( urmân ca pe parcursul acestora să î i facăț ș ș

22 * Vianu( 8.( =Ftu ii e literatură uni'ersală şi comparată=( $ . /ca emiei( >ucureşti( 1?:!2! * >ălan( %o u ,on( 9arinescu( Luiza( B,storia Literaturii Române e la începuturi la epoca marilor clasici7( $ itura Dun a ieiț

România e mâine( >ucure ti( 244@( pa). 234*23!ș

2# * >ălan( %o u ,on( 9arinescu( Luiza( B,storia Literaturii Române e la începuturi la epoca marilor clasici7( $ itura Dun a ieițRomânia e mâine( >ucure ti( 244@( pa). 233*23ș

1



apari ia ful)erătoare în peisa0( un etaliu care era i)norant anterior( ar care etermină reluareaț ritmului i a mi cării năucitoare a naturii.ș ș

Pentru /lecsan ri( călătoriile au reprezentat întot eauna Bun mi0loc e alun)are a plictisului72@ fiin enumit e <eor)e Călinescu B emonul călătoriilor7. /ceste oportuni ă i auț ț

prile0uit acumularea unei o)ă ii incomensura ile ce( ulterior s*a transpus în crearea pastelurilor.ț /lecsan ri folose te în maniera sa e a crea escrieri mo elul unei stampe orientale( un ieș ș nesfâr it e romantism( elicate e i rafinament în zu)ra'irea minunilor naturii. Peisa0ele sale par aș ț ș fi incremenite( în care sentimentul transmis este surprins su o pri'ire melancolică( pură iș me itati'ă.

/lecsan ri îi relatează prietenului său e*o 'ia ă( ,on <&ica( într*o scrisoareț BU W multerâuri s*au re'ărsat i au inun at câmpurile( spre marea esperare a culti'atorilor. Firetul a făcut maiș mult e atâta a nă'ălit în lunca mea cu o 'iolen ă teri ilă( )onin lupii( ne'ăstuicile( iepurii i c&iar ț ș erpii i târân cu 'alurile lor tumultoase tot fânul a ia cosit. Fpectacolul era măre ( l*am a miratș ș ț

cu toate că m*a costat foarte scumpM mai mult e 4 e fălci e li'a ă i mai mult e !4 e fălci eș porum sunt măturate i nenorocita e luncă oferă spectacolul unei ezor ini ilu'ieneș 72:.

Vasile /lecsan ri are plăceri e artist( 'izionân în fenomenele naturii )ran oarea i su limul.ș

$ )ar Papu recuno te o tentă impresionistăîn te&nica artistică a Pastelurilor. /ceastăș

trăsătură este e'i en iată e prezen a efectului local( al instantaneului( spontaneită ii( luminaț ț ț atmosferică e'enin realitatea încon0urătoare.23

5n BFerile la 9irce tiș 7( /lecsan ri 'e e Binsule frumoase i mări necunoscute( A iș Ș splen i e ora e( i lacuri e smaral (A i zâne ce se scal ă în faptul zilei( calș ș ș 7. /ceastă te&nică( aartei orientale( pre omină i înș B9an arinul7 iș BPastel c&inezesc7( un e instantaneul i spontanulș e'in principiu B" esc&isă )alerie un e*a soarelui luminăA Fe strecoara*n ara escuri prin păre iiț fini e lac( A Prelun)e te colona a*i pe*o fantastică )ră inăA Ce mirează flori e lotus în o)lin aș

unui lac7.2

<eor)e Călinescu su liniază faptul că /lecsan ri ar fi un precursor al parnasianismuluiB/lecsan ri a presim it parnasianismul - i nu s*ar putea ti în ce măsură l*a cunoscut ( mer)ânț ș ș instincti'e în sensul contemporanilor săi <autier i 9enar - . Presupusa impasi ilitate asiatăș printer lacuri placi e i exotice( Xieful l*au încântat in fericire i pe /lecsan ri( i pastelele saleș ș ș

2@ * >ălan( %o u ,on( 9arinescu( Luiza( B,storia Literaturii Române e la începuturi la epoca marilor clasici7( $ itura Dun a ieițRomânia e mâine( >ucure ti( 244@( pa). 23?ș

2: * 9itrac&e( <&eor)&e( BFcriitori români comenta i– Vasile /lecsan ri7( $ itura Recif( 1??@( pa). 31ț

23 * 9itrac&e( <&eor)&e( BFcriitori români comenta i– Vasile /lecsan ri7( $ itura Recif( 1??@( pa). 32*3!ț2 * /lecsan ri( V. * BPasteluri7 * 69an arinul7( 1 :

1?



c&ineze( elicate ca ni te esene pe porcelană( se sal'ează prin pu in comuna lor factură 7ș ț

5n Pasteluri sunt repetate moti'e( urmărin u*se în manieră clasică compozi ionalăț luncăAsoareM pământAcer. B9uncile a)ricole( re'eriile( )esturile trase în tipare( toate se esfă oară înș marea natură( ara Ț 72?. Poet al luminii( /lecsan ri iu e te ritmurile naturale române ti( i ilismul(ș ș

cântân orele astrale ale intin erilor române ti. /lecsan ri esenează un ta lou în care semănătorii(ș cosa ii( secerătorii( muncitorii trăiesc i există într*un spa iu e'enit em lemă.ș ș ț

8a lourile peisa)istice ale lui /lecsan ri se succe printr*o simetrie perfectă( iar mi careaș lor se petrece într*o clipă extatică BFfânta muncă e la ară( iz'or sacru e ro ire( A 8u ale)i omulț cu pământul în o ulce înfră ireY7 -Plu)urile Mț BLuncă( luncă( ra)ă luncăY Rai frumos al ăriiț mele( A 9ân ră*n soare( ulce*n um ra( tainică la foc e steleY7 - Lunca in 9irce ti .ș

Poemul BFerile la 9irce ti7 înfă i ează cel mai ine te&nicile expresi'e ale poetului.ș ț ș Recluziunea în căminul Bun e focul pâlpâie te7 îl aruncă pe poet în starea e )ra ie a inspira iei(ș ț ț cân Belementele orientale i mitolo)ice ale co'oarelor persane e'in moti'e( artificii ale crea ieiș ț sale7!4. /lecsan ri( a0uns la 'ârsta maturită ii se ucură e esfătarea naturii i melancolia timpuluiț ș petrecut în acest ca ru B/fară nin)e( nin)e( i apri)a furtunăA Prin nea)ra*ntunecime răspân e reciș fiori(A ,ar eu 'isez e plaiuri pe care al a lunăA Re'arsă*un 'al e aur ce cur)e printer flori7. Poetulface un efort e recuperare a timpului tinere ii( solar( para isiacM e aceea(ț în pastelurile ierniiconsi erentele psi&olo)ice sunt amplificate( e'ocân natura artistică superioară a acestora.

$fectele picturale i acustice au o notă solemnă ta louluiș B"Y ta lou măre ( fantasticY...ț 9ii e stele ar)intiiA 5n nemăr)initul temple ar ca 'e nice făclii.A 9un ii sunt a lui altare( co rii*ș ț

or)ane sonoareA Qn e cri'ă ul pătrun e( sco ân note*n)rozitoare7 -9ezul iernei .ț ț

Ciclus e poezii BPasteluri7 constituie punctul culminant al creaţiei lui /lecsan ri. Cicluleste foarte omo)en( cuprinzân numai pasteluri( specie pe care /lecsan ri a intro us*o în literaturanoastră( creân u*i şi mi0loace e expresie specifice. e la exprimarea lar)ă şi uneori )ran iloc'entă

in celelalte cicluri( ne întâmpină aici un ec&ili ru al stilului neîntâlnit până acum la poetul nostru.claritatea( simplitatea( expresi'itatea( naturaleţea( conciziunea sunt trăsături caracteristice ale pastelurilor. ,nfluenţa neasimilată a poeziei populare in %oine şi in alte poezii in celelalte ciclurieste înlocuită acum o însuşire a folclorului în esenţa lui. 8oate sunt trecute prin filtrul sufeletesc al poetului.

(nfluenţa folclorului . %e multe ori( poetul porneşte e la un fapt real ca să a0un)ă la un

2? * 9itrac&e( <&eor)&e( BFcriitori români comenta i– Vasile /lecsan ri7( $ itura Recif( 1??@( pa). 3!*3#ț

!4 * 9itrac&e( <&eor)&e( BFcriitori români comenta i– Vasile /lecsan ri7( $ itura Recif( 1??@( pa). 3#* 3@ț

24



element fantastic. 5n pastelul 6La )ura so ei7( flăcările focului sunt reale( ima)inare sunt pere)rinările

poetului prin lumile e real la fantastic ori asm. $ specifică lui /lecsanri contemplarea pemar)inea unui fapt real. Dlacăra focului su)erează poetului o lume e asm. Lumea aceasta cu

=pasere măiastră prinsă*n luptă c*un alaur=( =cer i cu stele*n frunte=( =zmei înaripaţi=( =fete empărati=( =feţi frumoşi cu falnic nume=( =Pepelea( tupilat în flori e mai= şi =,leana CosânzeanaY.în cosiţă floarea*i cântă= -,( !24*!21 se perin ă prin faţa oc&ilor încântaţi ai poetului. %ar trecereae la real la fantastic ori in'ers nu o )ăsim numai în acest pastel. 5n Luncu in 9,rceşti( re'enirea

primă'erii( renaşterea naturii i se par un miracol( ca*n asme ="Y minune( farmec ulceY "Y puterecreatoareY A 5n oricare Gi pe lume iese câte*o nouă floare= ...-!!3 ( iar în Concertul în luncă până luna participă la ucuria fiinţelor mărunte e pe pământ. /lteori( un fapt real( ploaia sau ninsoarea( e

un pretext pentru întoarcerea într*o lume mirifică( şi anume cea a tinereţii( ca în poezia Ferile la9irceşti. 5ntoarcerea către trecut este prile0uită e realitatea e afară( un e =nin)e( nin)e=( şi esteexprimată cu a0utorul exclamaţiei ="Y farmec( ulce farmec a 'ieţii călătoare( A Profun ă nostal)ie elin( al astru cerY= -,( !12 .

Ca şi în pastelul BLa )ura so ei7( nu*i 'or a aici e o simplă analo)ie ori comparaie( ci eun proce eu compoziţional mai complex( un fapt concret in 0urul poetului îi a uce în minte o lumemira ilă( trăită e el sau numai 'isată. /lăturarea peisa0ului real unuia ima)inar esrte un proce eureuşit la /lecsan ri =/fară nin)e( nin)e( şi apri)a furtună A Prin nea)ra*ntunecime răspân e recifiori( A ,ar eu 'isez e plaiuri pe care al a lună A Re'arsă*un 'al e aur ce cur)e printre flori. AA Văinsule frumoase şi mări necunoscute( A Zi splen i e oraşe ( şi lacuri e smaral ( A Zi cete e sal atici prin co ri eşi per ute( A Zi zâne ce se scal ă în faptul zilei( cal = -,( !12 .

%esi)ur( şi mi0loacele coloristice * şi nu numai ele * sunt altele în cele ouă ta louri. 5n celreal =nea)ra*ntunecime=( =apri)a furtună=( =reci fiori=( iar în al oilea =al a lună= care =re'arsă*un'al e aur=( =insule frumoase=( =lacuri e smaral =( =zâne ce sescal ă în faptul zilei( cal =. %ouănoţiuni întunecime şi luminozitate( nu oar un contrast( ci mai e)ra ă pentru a crea o atmosferă( aa o tonaitate.

Qneori( lunca este punctul e plecare pentru e'ocarea unei lumi miraculoase( ca*n pastelurile Lunca in 9irceşti şi Concertul ăn Luncă =Luncă( luncă( ra)ă luncăY rai frumos al tăriimele( A 9ân ră*n soare( ulce*n um ră( tainică la foc e steleY= -,( !! .

Fpectacolul luncii este e o )in)ăşie eose ită. Culori -al ( transparenţe - iafană ( o iecte

preşioase create sau prelucrate e om -fir e*ar)int( pietre scumpe ( străluciri -smăltuiţi ( sonorităţi

21



-armonios se îm ină pentru a crea acest ta lou care este o realizare ma0oră a escripţiei romăneşti.=Fus( pain)ul pe un frasin( urzin pînza*i iafană( A Cu*al său fir e*ar)int su ţire face*o punte*aeriană( A ,ar în lea)ăn matasă )an)urul misterios A Cu pri'i)&itoarea ulce se în)ână*armonios. AAIos pe la tulpini( la um ră( flutrii( flori z urătoare( A Fe*n ra)esc în părec&ere pe sân al e

lăcrimioare( A Zi( ca roi e petre scumpe( )ân ăceii smpltuiţi A Ftrălucesc( 'ie comoară( pe suier uri tăinuiţi= -,( !! .

%ar nicăieri spectacolul luncii nu*i mai frumos ca în Concertul ăn luncă. %in punctul e'e ere al compoziţiei( paralelismul e su'tiş. Poetul nu pune faţă*n faţă situaţii asemănătoare sauiferite( ci proce ează mo ern un plan al =acţiunii=( cel exprimat ăn poezie( c&eamă cu necesitatealtul( cel cunoscut e poet ar neexprimat sau( cu alte cu'inte( /lecsan ri( prezentân u*ne lunca *

sală e concerte( cu melomani in rân ul micilor plante şi 'ieţuitoare ale naturii * s*a )ân it la sălilee concerte şi la melomanii in capitalele muzicale europene pe care le*a 'izitat cân era tânăr.

;icăieri în pastelurile lui /lecsan ri( a)lomerarea e lucruri( fiinţe( in i'i ualizarea loc nuau atâta farmec ca aici = u0orelul -e 'ioi( rumen=( =năltuţa o oleană=( =clopoţei şi măzărele -suntîm ătate e parfumuri= etc.

5n puţine pasteluri( ima)inea este mai inamică ecât în Concertul în luncă. 8otul e înmişcare( melomanii 'in în )rupuri( râ sau iscută între ei( până cân se face tăcerea care( ca laorice spectacol( esparte lumea reală e cea ficti'ă ce se 'a esfăşura 'izual sau au iti' pe scenă.9ai mult ecât în alte pasteluri( etaliul semnificati'( miscarea şi )ra aţia fac in compoziţia pastelului un mi0loc artistic eose it.

F*a 'or it e structura inară a pastelurilor. /supra acestei c&estiuni nu 'om insista(eoarece socotim că ea epin e e o latură mai )enerală a poeziilor lui /lecsan ri( care estecompoziţia.

B$ a e'ărat că or)anizarea materialului poetic nu iferă prea mult e la o poezie la alta.9a0oritatea pastelulilor -!4 in #4 câte numară ciclul au câte patru strofe a câte patru'ersuri fiecare. Diecare i ee poetică este cuprinsă( în )eneral( în câte o strofă( a'ân ouă părţi şi fiecare parte e cuprinsă în câte ouă 'ersuri7!1. %ar compoziţia luată în )eneral estemult mai interesantă. %acă n*ar exista ecât structura aceasta inară( fără anumite particularităţi compoziţionale specifice lui /lecsan ri( ciclul n*ar prezenta un moment e

!1 *Popescu( %. Dlorin( BLim a i stilul poeziei lui Vasile /lecsan riș 7( $ itura %i actică i Pe a)o)ică( >ucure ti( 1? 4( pa). 214ș ș

22



realizări ma0ore în opra ar ului e la 9irceşti. Fă urmărim compoziţia câtor'a poezii./proape toate pastelurile e uteazp cu o ima)ine )enerală a naturii. %e multe ori ta loulăncepe cu elemente foarte în epărtate 'ăz u&ul -,arna ( cerul al astru -"aspeţii primă'erii (zorile e ziuă -%imineaţa ( faptul zilei -Cositul sau cu altfel e pri'eliţti tot )enerale =5n

pă uri trăsnesc ste0ariiY $ un )er amar( cumplitY= -9ezul iernei . %upă aceea( un şir easpecte ale naturii. 8a loul poate să ai ă intensitate şi o)ăţi ca în ,arna sau anumite etalii(e exemplu copiii care asteaptă sosirea cocostârcului -"aspeţii primă'erii . ;ici enumerareanu este i)norată =8ot ce simte şi 'iază( feară( fasere( sau plântă A 5n căl ura prima'erii naşte(saltă( z oară( cântă= -,( !!3 M =9uncitorii ... re) uneltele e muncă. A Păsărelele*şi re))lasul A ... A Caii z ur ă prin ceairuriM turma z eară la păşune= -,( !2? etc.

/lecsan ri în'iorează uneori escrierea prin folosirea 'ori irii irecte( ca în Fămănătorii(Lunca in 9irceşti( sau printr*o exclamaţie care totuşi nu are o 'aloare estetică prea mare( ca în9ezul iernei( >ara)anul( Ffârşitul iernei( Ferile e la 9irceşti.

%upă ce ta loul a fost înfăţişat nu numai în )eneralitatea lui( ar în etaliile lui - eşi acesteanu sunt ese ( poetul înc&eie pastelul cu un element concret şi foarte apropiat e cel care pri'eştenatura. Fă ai ă această întoarcere la concret sensul unei întoarceri a cititorului la realitateaime iată[

%ar iată cum se termină cele mai multe pasteluri =/ a*n sin)urătate( pe cân afară nin)e( Aș <ân irea mea se prim lă pe mân ri curcu ei( A Pân\ce stin)e focul şi lampa*n )lo se stin)e( A Zi(saltă căteluşu*mi e pe )enunc&ii mei= -Ferile la 9irceşti( !1! M =,at*o )in)asă mlă iţă cu şira) emărţişori ... A 8u o rupi[ ... $a te stropelte cu ful)i al i răcoritori= -Fania( !1 M =Zi o >lân ă copilit(tocân lâna in fuior( A Paşte o ocei e aur lân *un limpe e iz'or= -%imineaţa( !2? M %ar ce'ă [ ... A $ un lup ce se alun)ă upă pra a*i spăimântatăY= -9ezul iernei( !1? M =o şopârlă esmaral A Cată ţintă( lun) la mine( părăsin năsipul cal = -9alul siretului( !!? M =9acul sin)ur( rosla faţă( oarme( us pe ceea lumeY= -Concertul în luncă( !#! .

Fe ştie că 9aiorescu cerea poeziei un sfârşit rusc( cum am zice noi astăzi. Fă fi urmat/lecsan ri sfatul critucului( mai ales că ama0oritatea pastelurilor sunt scrise upă 1 :3[ 5n oricecaz( proce eul este clasic( ca ealtfel şi folosirea structurii inare( ca şi ec&ili rul pe care îl întâlnimîn compoziţia pastelurilor.

2!



B]inân seama e compoziţia atât e strânsă a pastelurilor( înţele)em e ce nu mai )ăsim caîn Lacrimioare( Fu'enire fraGe ample( or)anizate simetric( cu multe su or onate e tipul temporală su or onată re)entă su or onate( sau temporală re)entă sau con itională re)entă

cauzală.7!2

/semenea fraze ă eau un aspet retoric( tocmai prin amploarea şi construcţia lor( ori pastelurile reprezntp momentul cân poetul s*a ez ărat parţial e retorism( mai ales în construcţiafrazei. Drazele sunt alcătuite prin coor onare. 9area ma0oritate a propoziţiilor sunt principale.$xistă pasteluri în care nu )ăsim nici o su or onată "aspeţii primă'erii( Ffârşit e toamnă( iaraltele în care este oar o su or onată( ,arna( Fania( %imineaţa( Fămănptorii etc.

C&iar în poeziile în care există su or onate( ele se repetă foarte rar -în pastelul 9alulFiretului trei temporale intri use prin =cân =( oua completi'e irecte intro use prin =cum= .

%acă frazele( eşi uneori lun)i( sunt simple( cu puţine ramificaţii în sc&im propoziţiile suntaproape tot eauna ez'oltate.

;e întâmpină folosirea easă a părţilor multiple e propoziţieM =$le 'in in fun ul lumii( e prin clime înfocate( A %e la ,n ia >ra&mină( un e fearele*ncruntate( A Par oşi ( ti)ri( serpi )i)anticistau ăn 0un)li tupilaţi( A Pîn in noaptea elefanşii cu lun)i trom e ănarmaţi= -CucoareleM ,( !23 M=;ici casă( mici pă ure( nici râu răcoritor( A ;imic nu se arată= ->ara)anulM ,( !:2 .

,n'ersiunile artificiale( făcute pentru rimă în primele cicluri( nu mai pot fi întâlnire înPasteluri şi mai ales a 0ecti'ul posesi' pus înaintea su stanti'ului.

)lemente ale stilului oral se )ăsesc şi în pasteluri. %e aici easa folosire a unor inter0ecţii caiată =Zi iată colo*n ceruri= -Ferile la 9irceşti M =,ată*o sanie= -,arna M =,ată*o pasere măiastră( A cer i - La )ura so ei . Repetarea con0uncţiei şi ca*n stilul orar =Zi*i încântă( şi*i îm ată( şi*i a ucela uitare= -Lunca in 9irceşti M expresii populare =zice unul menin = -Fămănătorii M =%ar ce 'ă =-9ezul iernei ( imperati'eM =/scultaţiY ..ste0arul mare )răieşte cu iar a mică= -Lunca in 9irceşti .

$xclamaţiile sunt mult mai puţine ecât până acum. $le au o notă e su iecti'itateta lourilor =/&Y ,ată primă'ara cu sânu*i e 'er eatăY A 5n lume*i 'eselie( amor( sperare( 'iată=-"aspeţii primă'erii M ="( %oamneY iată*un flutur ce prin 'az u& se per eY= -Ffârşitul iernei M =/&

!2 *Popescu( %. Dlorin( BLim a i stilul poeziei lui Vasile /lecsan riș 7( $ itura %i actică i Pe a)o)ică( >ucure ti( 1? 4( pa). 212ș ș

2#



ulce( )lorioasă şi mult strălucitoare A Va fi ziua e 'iată=... ->ara)anulColoritul în ăasteşurile lui /Lecsan ri e o pro lemă care a mai fost iscutată. "ricum( paleta

este săracă. Poetul 'e e lumea şi natura în ne)ru şi al ( a ică în culorile care constituie limitelecoloristicii. Pentru că ima)inea în )eneral este statică( el nu 'e e natura în transformarea ei

coloristică. Rar e tot )ăsim o iecte transformân u*se coloristic sau rămânan aşa cum au fost upăce s*a acţionat asupra lor câmpul upă cosit rămâne 'er e -Cositul etc. %e câte'a ori este re atăculoarea prin o iectele care sunt purtătoarea ei =norii e zăpa ă= -,arna sau metalele care au unanumit colorit sau străşlucire = o ocei e aur= -%imineaţa ( =solzi e aur= -9alul Firetului sau pietre preţioase =sopârlă e smaral = -9alul Firetului ( =ca roi e petre scumpe= -Lunca in9irceşti . 9ai es sunt folosite enumirile culorilor ca epitete( uneori alături e alte epitete( fără unefect stilistic prea mare luna e al ă( aerul e al astru( câmpia 'er e( cocostârcul e un punct ne)ru

-"aspeţii primă'erii ( fumurile sunt cenuşii -%imineaţa ( macul e =ros la faţă= -Concertul in luncă .Qnele epitete sau comparaţii scot în e'i entă anumite efecte e lumină câmpia e strplucitoare(cren)ile =nin) steluţe= -Fania ( câmpul cosit rămâne ca p =apă luminoasă= -Cositul ( 'ăz u&ul=scânteios= -9ezul iernei ( =lucioli scânteitoare=( Klami ele sunt =smălţuite -Concertul în Luncă (soarele e ca =un mire luminos= ->alta . Doarte rar este notată nu luminozitatea o iectelor( ciîntunecimea lor =iar a*i mo&otâtă= ->ără)anul . %e asemenea( rar e re ată culoare prin stareao iectului( =câmpul 'eşte = -Ffârşitul iernei .

;otaţii au iti'e )ăsim în pasteluri( ar nu prea multe. /lecsan ri nu ne oferă un ta lou enatură în care să resimtă =farmecul ei muzical=. 8otuşi el notează elementele care au sonoritate şiarmonie peisa0ului =Pâraiele ... sopotin = -Ffârşitul iernei =mierla sare sare şuierân = -Lunca inmirceşti M sin)urătatea a oarme la al =)rierilor &or= ->ără)anul . $xistă o perfectă concor antă întreelementele in natură şi sonorităţile care le însoţesc =Siua sca eM iarna 'ine( 'ine pe cri'ăţ călareY AVântul şuieră prin &ornuri( răspân in înfiorare. A >oii ra)( cai rănc&ează( cînii latră la un loc A"mul( trist( ca e pe )ân uri şi s*apropie e foc= -Ffârşit e toamnă M =5n aer ciocârlia( pe caserîn unele( A Pecren)ile pă urii un roi e păsărele A Cu*o lun)p ciripire la soare se*ncălzesc A Zi peeasupra ălţii na)âţii se*n'ârtesc= -"aspeţii primă'erii M =5n a nopţii liniştire o i'ină melo ie A Casuflarea unui )eniu printre frunzi alin a ie( A Zi tot creşte mai sonoră( mai plăcută( mai frumoasă APîn\ce umple*ntrea)a luncă e*o 'i rare*armonioasă= -Concertul în luncă M Ceru*n zare se solelteMmii e 'ră ii eşteptate A Ciripesc şi se alun)ă pe )irezi netrierate A >alta 'esel clocoteşte e*unconcert asurzitor( A şi in oc&iuri se înalţă cîr e raţe ca un nor=. ->alta .

Fenzaţiile tactile( olfacti'e sutn şi ele notate( ar mult mai rar =Qm ra ta răcoritoare(

2@



a ormin ă( parfumată A Ftă aproape e lumină( prin poiene tupilată=. -Lunca in 9irceşti .

69i0loacele artistice rafinate îi au posi ilitatea lui /lecsan ri să alcătuiască nu numaita louri miniaturistice e mare )in)ăşie7!! ( ca cele in 6Lunca in 9irceşti7 sau 6Concertul în

Luncă7( ci şi ta louri lar)i în care ima)inea cerului şi a pământului formează o unitate. /şa( eexemplu( în poezia 9ezul iernei natura e concepută au elairean( ca un templu =Dumuri al e seri ică în 'ăz u& scînteios A Ca înalte coloane unui templu maiestos. A Zi pe ele se aşează oltacerului senină A Qn e luna îşi aprin e farul tainic e lumină AA "Y ta lou măreţ fantasticY...( 9ii estele ar)intii A 5n nemăr)initul templu ar ca 'ecinice făclii. A 9unţii sunt a lui altare( co rii * or)anesonoare A Qn e cri'ăţul pătrun e socoţîn note*n)rozitoare= -9ezul iernei M sau ima)inea milenarăşi plină e taine a >ără)anului =Pustietatea )oală su arşiţa e soare A 5n patru păţi a lumei se*

ntin e*n)rozitoare( A Cu iar a*i mo&orâtă( cu ne)rul ei pământ( A Cu*a sale mari 'îrte0uri e col cez oară*n 'ânt. AA %e mii e ani ăn sînu*i ormin ( zace ascunsă A Fin)uratatea mută( sterilă(nepătrunsă( A Ce*a oarme*n focul 'erii l*al )rierilor &or A Zi iarna se eşteaptă su cri'ăţ în fior=->ara)anulM ,( !:1 .

6;u numai compoziţia( stuctura frazelor şi a propoziţilor( coloritul şi efectele e lumină(fi)urile e stil( ci şi 'ersificaţia şi 'aloarea pe care o au unele sunete in cu'inte şi in rimecontri uie la ez'ăluirea trăsaturilor sufleteşti ale poetului7!#. "ptimismul lui /lecsan ri estemarcat şi e felul cum sunt alese cu'intele cu sonorităţile lor. %e puţine ori )ăsim în rimă cu'inte cutonalitate întunectă.

5ntr*o mare parte a poeziilor sale( şi a pastelurilor în primul rîn ( rimele sunt luminoase. /şa(e exemplu( în poezii ca Fârşit e toamna( ,arna( Fania( La )ura so ei( "aspeţii primă'erii(%imineaţa( Plu)urile( Fămănătorii( Lunca in 9,rceşti( Cositul( 9alul Firetului. >alta( >ara)anul( ;oaptea etc. in fiecare strofă primele ouă 'ersuri au rimă femininp( iar ultimele( rimă masculinp.

Rimele feminie sunt oninate e 'ocalele esc&ise a( e.

%ăm o mică parte in aceste rime călare A înfioare -Ffîrşit e toamnă M zăpa ă A )răma ă-,arna M rân unele A păsărele -"aspetii primă'erii . C&iar rimele masculine sunt estul e esc&isez or A orM loc A foc -Ffârşit e toamnă M 'ăi A zur)ălăi -,arna M rai A mai -La )ura so ei etc. Rar surime întunecate ca( e exemplu fume)ân A me itân M alături e rime mai luminoase sat A arat

!! * Popescu( %. Dlorin( BLim a i stilul poeziei lui Vasile /lecsan riș 7( $ itura %i actică i Pe a)o)ică( >ucure ti( 1? 4( pa). 24?ș ș

!# *Popescu( %. Dlorin( BLim a i stilul poeziei lui Vasile /lecsan riș 7( $ itura %i actică i Pe a)o)ică( >ucure ti( 1? 4( pa). 212ș ș

2:



-Plu)urile .

Delul cum sunt istri uite rimele în poeziile citate mai sus ne arată că /lecsan ri a ştiut săalterneze sonorizăţile prelun)ite in rimele feminine cu cele mai scurte in rimele masuline( imitân

parcă urcuşul şi co orâşul 'or irii în 'ersuri. ;u numai cu'intele in rimă( ci şi celelalte ausonorităţi potri'ite sufletului la0in al poetului şi peisa0ului pe care îl exprimă. /tunci cîn e ne'oiee sonorizăţi mai aspre( el le )ăseste( ca*n prima strofă in ,arna =%in 'ăz u& cumplita iarnp cernenorii e zăpa ă=( ar cân ta loul e'ine liniştit( omină 'ocale a şi e =8ot e al pe câmp( peealuri( împre0ur( în epărtare A Ca fantasme al e plopii înşirai se per în zare=.

Fu tilizarea expresiei il a0ută pe poet să ne ofere un umor intre cele mai fine. C,ne 'rea să

constate e'oluţia( pe această linie( al ui /lecsan ri să compare oricare altă notă umoristică in poeziile inainte e Pasteluri cu cele câte'a in ciclul aflat în iscuţie. ,ată un exemplu în poezia" ă cătră >a&lui in ciclul Fu'enire =Cân luna se i'eşte pe*a munţilor )ol umăr( A Cân paşii mei(ca )ân ul( prin a uri rătăcesc( A 5mi plac acele imnuri e roaşte fără număr( A Ce c&iar ca oarecare(în &or orăcăiesc. AA /tunce în cre inţă a mea inimă saştî A Ca la un )las prietin iu it şi asteptat( A Căc)in)aşele roaşte sunt ulci poeţi e altă( A Precum multi poeţi )in)aşi sunt roaşte e uscat= -".(!#: şi acum in Concertul în luncă =,ată( 'in şi )ân ăceii în &lami e smălţuiteM A ,ată )reieri( iatăfluturi cu*aripioare pu ruite( A Zi cul eci care fac coarne purtân u*şi casa*n spinare ... A La i'irea lor poiana clocoteşte*n &o&ot mare= -,( !#2 ( =$ pri'i)&itoarea ulce care spune cu uimire A 8aineleinimei sale( 'isul ei e fericire ... A Lumea*ntrea)ă stă pătrunsă e*al ei cântic fără nume... A 9aculsin)ur( roş la faţă( oarme us pe ceea lumeY= -,( !#! .

Liniştea( ti&na( mulţumirea( ca forme ale existenţei coti iene( au fost e'ocate a esea e poet.$l a )ăsit şi mi0loacele cele mai potri'ite pentru al le exprima. 5n primul rân l*au a0utat

caracterul expoziti' al mai multor 'ersuri( ritmul( măsura( cezura( fi)urile e stil =Per elele*s lăsateşi lampele aprin eM A 5n so ă ar e focul( to'araş mân)oies A...A Pe 0ilţu*mi( lân)ă masă( a'âncon eiu*n mână( A Cân scriu o strofă ulce pe care*o prin in z or( A Cân oc&iu*mi întâlnelte s*a miră o ca ână A Ce*n ca rul ei se*ntin e alene pe co'or= -Ferile la 9ireşti .

5n asemenea linişte( înclinaţia spre re'erie este firească 6Prin fumul ti)aretei ce z oară însprirale A Vă prinşi la luptă pe câmpul e onor A Zi*n tainice saraiuri minuni orientale A Ce*nsuflete esteaptă ulci 'isuri e amor= -Ferile la 9irceşti . Câteo atp liniştea e aşa e mare încât

lumea pare împietrită =8otul e în neclintire( fără 'ia ă( fără )lasM A ;ici un z or în atmosferă( peț

23



zăpa ă * nici un pas=. -9ezul iernei .

/lecsan ri ştie să le)e propria*i linişte sufletească cu liniştea in 0urul lui =$u mă uc înfaptul zilei( mă aşez pe malu*i 'er e A Zi prin'esc cum apa cur)e şi la cotiri ea se per e( A CQm se

sc&im ă*n 'ălurele pe prun işul lunecos( A Cum a oarme la ul oace( săpân malul năsipos ...A... Zi)ân irea mea furată se tot uce*ncet la 'ale A CQ cel râu care*n 'eci cur)e( fără*a se opri in cale-9alul Firetului . /lteori( în ca rul acestei linişti( poetul 'e e mişcările impercepti ile care uc lareîn'ierea naturii =Piraiele umflate cur) iute şopotin ( A Zi mu)urii pe crean)ă se 'ă îm o ocin =-Ffârşitul iernei .

IV. Pastelurile – punct de confluenţ al orient rilor estetice

#.1. $lemente parnasiene în Pasteluri

Parnasianismul culti'a escrierea( în toată complexitatea sa( expresia impersonală( cizelată(

raportată la peisa0e exotice( o iecte( pe care le ri ica la ran) e sfere înalte. " iecti'ismul este unaintre trăsăturile caracteristice ale parnasianismului( com inat cu impersonalismul întemeiat pereceptarea senzorială a lucrurilor înco0urătoare şi surprin erea neo işnuitului în fiecare colţa enatură. 8iparele prozo ice a un ă în lirismul o iecti' şi ri)i ităţii( e eparte istanţată e emoţie.

Dăcân un salt uriaş e la romantismul sensi il şi păşin în sfera su iectelor clasice( a trăirilor'eri ice şi a realului at e 'iaţa e zi cu zi( parnasianismul culti'ă etaşarea ca trăire interioară afiinţei umane.

Pastelurile păstrează aceeaşi tematică parnasiană ca şi marele opere inecunoscute( iar/lecsan ri ştie să le)e propria*i linişte sufletească cu liniştea in 0urul lui =$u mă uc în faptulzilei( mă aşez pe malu*i 'er e A Zi prin'esc cum apa cur)e şi la cotiri ea se per e( A CQm sesc&im ă*n 'ălurele pe prun işul lunecos( A Cum a oarme la ul oace( săpân malul năsipos ...A... Zi)ân irea mea furată se tot uce*ncet la 'ale A CQ cel râu care*n 'eci cur)e( fără*a se opri in cale-9alul Firetului . /lteori( în ca rul acestei linişti( poetul 'e e mişcările impercepti ile care uc lareîn'ierea naturii =Piraiele umflate cur) iute şopotin ( A Zi mu)urii pe crean)ă se 'ă îm o ocin =

2





circuit. Kexametrul( 'ersul safic( actilul( anapestul( amfi ra&u....8otusi( parnasianismul creeaza me iul propice nasterii si ez'oltarii sim olismului( upa cum 'omanaliza in lectia 'iitoare.Conflictul ramatic al fiintei umane intre ratiune si simtire( intre intelectual si senzual( intrecontemplatia =apolinica= si trairea = ionisiaca= este extinsa la toate re)nurile( la intre) cosmosul(

transferan astfel sentimentul poetului catre elementele naturii.8otusi( 'aloarea artistica a acestor poezii percepute e critici ca fiin parnasiene a fost rene)ata eautor( in'ocan acest curent literar mai mult la ni'elul formei.

5n primul rân ( parnasianismul a însemnat o iecti'itate fa ă e ne ulozită ile lirice aleț țromantismului( o iecti'itate sus inută i solicitată e formele prozo ice fixe culti'ate( punânț șinspira ia i fluctua iile ei în tipare( întru 6cristalizareB( spre a intra apoi 6în circuitB ca 6pro usț ș țno il -în*no ilator B care să pară 6 e pro'enien ă exterioarăB( 6 in afara eu*luiB. Drumosul preferatțe parnasieni era cel in picturile i sculpturile antic&ită ii( in miturile i istoriile ci'iliza iilorș ț ș țar&e*tipale in toate ariile planetei( în eose i - upă cum arată i numele mi cării( e la pelas)o*ș șt&racul 6munte al muzelorB( Parnas inKella a. 5n spiritul parnasienilor( antic&itatea capătă culori'ii( picturalul( 'izualul ominân totulnimfe cu sâni al i( co orân in inuturi marmoreene( cuțcorpuri mlă ioase( îm ietoare( e culoarea petalelor e tran afir( împră tiin parfumuri( mai ales eș liliac( le'ăn icăț ( roze( cu îm ră i ări )ra ioase( într*o muzică misterioasă a lirelor( cu apari iaț ș ț ț acantelor într*un 6triplu elirB etc.

Parnasienii a or ează pro lema îm o)ă irii rimelor 6marii armoniiB( -re escoperă forme fixeț

prozo ice in cele mai alam icate i le pun în circuit &exametrul( 'ersul safic( actilul( anapestul(șamfi ra&ul( coriam ul( spon eul( amfima*crul( peonii etc.M pre uiesc i culti'ă foarte mult poezia cuț ș formă fixăsonetul -pe primul loc (ron elul( )losa( )azelul( epitalamul( ru aiatul( pantumul( &aiOu*ul( micropoemul*tanOa etc.M preiau e la romantici ceea ce le con'ine( fiin preocupa i e exotismț-ca re i atmosferă ( e feeric( e peisa0ele luxuriante( ori e cele ecuatoriale( polare( extrem*șorientale( e 0aponezerii sau c&inezerii etc.( ar cu proiectare în impersonal( 6în zone staticeB( 6suo cupolă e )&ea ăB( 6ca într*o 'itrinăB. Prin parnasieni( )eo)rafia lirică se extin e la între)ulțcosmos. Cân li s*a repro at insensi ilitatea( parnasienii au protestatM au ar)umentat că ima)inile eș senină*tate( frazele ec&ili rate pot să exprime marile ureri sau i eiM au fost e acor că 6formaB poate fi 6impasi ilăB( sculpturală( ar foarte pură în liniile sale. %etestarea 6incoeren ei i eiiB( aț6inco*rectitu inii lim a0uluiB rămâne punctul in'ulnera il al parnasie*nilor - e fapt( 6armăturaB ein 1 32( ată e 9icul tratat e poezie franceză - &etit trait* de po*sie fran+aise e 8&Eo ore e>an'ille( a e'ăratul 6manualB al noului curent .

Primele semne ale parnasianismului i*au făcut apari ia în literatura română( între 1 :: i 1 :?( înș ț ș _Pasteluri^ eVasile /lecsan ri( aproape sincron cu cele inDran aț ( un e curentul i*a a'ut 6primaș

coalăB între 1 :: i 1 4ș ș .

!4

http://ro.wikipedia.org/wiki/Elada


http://ro.wikipedia.org/wiki/Nimfe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Liliac

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lev%C4%83n%C8%9Bic%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sonet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rondel

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glosa&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazel


http://ro.wikipedia.org/wiki/Haiku





http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri




http://ro.wikipedia.org/wiki/Nimfe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Liliac


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sonet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rondel

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glosa&action=edit&redlink=1





http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri




-stetica parnasianis'ului8ermenul pro'ine e la Parnas( munte consacrat lui /pollo si muzelor in mitolo)ia )reaca( sinumeste )ruparea poetilor francezi care( in 0urul anului 1 @4( s*au etasat e lirismul romantic(culti'an o poezie rece( impersonala si sa'anta.

;umele scolii este at e titlul cule)erii e poezii Le Parnasse contemporaine( pu licata in 1 ::(reunin poeti iferiti ca formula artistica si optiune estetica( ar atrasi e &imera frumusetii perfecte=.

Curent in poezie( aparut in Dranta( spre 0umatatea secolului al +l+*lea( care culti'a 'irtuozitateaima)inii( e'ocarea )ran ioasa a naturii si a ci'ilizatiilor trecute( escrierea stralucirii exterioare alucrurilor( constructia sa'anta a lim ii.= -%$+

" sesia pentru frumusetea artei( etasarea ei e orice utilitate sociala sunt su liniate e 8&eop&ile<autier Poetul tre uie sa realizeze Drumosul prin continuarea complexa( sa'anta si armonica aliniilor( a culorilor si a sunetelor nu mai putin ecat prin toate posi ilitatile pasiunii( ale cu)etarii(ale stiintei si fanteziei=( opera e arta este semnul frumusetii sensi ile.

,n iferenta fata e utilitatea sociala sau morala( cultul frumusetii pure( ura fata e poezia lipsita eri)oare in cauza caracterului ei exterior prea sentimental( iata trasaturile cele mai comune aleoctrinei parnasienilor.= -P&ilippe Van 8ie)&em( 9arile octrine in Drant/

" sinteza a trasaturilor parnasianismului este propusa e 9ar)areta %olinescu , ealul e perfectiune( ec&ili rul( intoarcerea catre miturile antice sunt trasaturi care ne fac sa consi eram parnasianismul o noua renastere( in sens mo ern( a clasicismului antic. - /similarea unora intretrasaturile fun amentale ale parnasianismului( cum sunt ten inta catre me itatie( seninatateaolimpiana( 0ocul intre sensi il si inteli)i il( corespun e spiritualitatii romanesti= -9. %olinescu(Parnasianismul( p. 2@ .

Parrnasianismul promo'a impersonalismulM natura o iecti'ată – în 'iziuni întemeiate pe receptareastrict senzorială a lucrurilorM culti'area formelor fixe e poezie -sonetul( ron elul( )losa( )azeluletc. i a tiparelor prozo ice alam icateM elo)iul ci'iliza iilor -ar&etipale i interferen iale ( alș ț ș țmitolo)iilor( reli)iilor( )eo)rafia lirică e'enin planetarăM surprin erea spa iilor exotice sauțluxuriante( e la cele polare la cele ecuatoriale( i lau a o iectelor sau lucrurilor in sfere înalteș-nestematele( metalele rare( po oa ele e inte%in orin a e a eli era poezia in c&in)ile romantismului militau pentru poezia o inută cuț ț a0utorul me te u)ului( tematica lor 'iza su iecte clasice sau exotice pe care le tratau cu o mareș ș ri)i itate a formei si cu o maximă eta are a emo iei. $lementele acestei eta ări pro'eneau inș ț ș foarte mare masura in$stetica lui /rt&ur Fc&open&auer.

!1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Estetica&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Estetica&action=edit&redlink=1



#.2. %esc&i erea spre clasicism

Conclu!ii

!2



"i#lio$rafie

;icolescu( <. ;. =Via a lui Vasile /lecsan ri7 * $ i ia a ,,*a re'ăzută( $ itura pentru Literatură(ț ț >ucure ti( 1?:@ș

%olinescu – <eor)escu( 9ar)areta * 6Ftu ii e literatură comparată7( cap. 6Pătrun eri parnasiene înRomânia7( $ itura /ca emiei Repu licii Focialiste România( ,nstitutul e istorie i teorie literarăș 6<eor)e Călinescu7( 1?:

%olinescu( 9ar)areta(“Parnasianismul” ( $ itura Qni'ers( >ucureș ti( 1?3?

>ălan( %o u ,on( 9arinescu( Luiza( B,storia Literaturii Române e la începuturi la epoca marilorclasici7( $ itura Dun a iei România e mâine( >ucure ti( 244@ț ș

Călinescu( <. * 6Vasile /lecsan ri7( $ itura 8ineretului( >ucure tiș ( 1?:@

/lecsan ri( V. * BPoezii7( $ itura ,on Crean)ă ( >ucure ti( 1?3:ș

!!



Fimion( $. * 66%imineaţa poeţilor. $seu espre începuturile poeziei româneşti7( $ itura Cartearomânească( >ucureşti( 1? 4

Călinescu( <. * 6,storia literaturii române e la ori)ini până in prezent7( $ itura 9iner'a( 1? :

Vianu( 8.( =Ftu ii e literatură uni'ersală şi comparată=( $ . /ca emiei( >ucureşti( 1?:!

9itrac&e( <&eor)&e( BFcriitori români comenta i– Vasile /lecsan ri7( $ itura Recif( 1??@ț

<&i escu( $mil(ț BVasile /lecsan ri7( $ itura /l atros( >ucure ti( 1?3?ș

;icolescu( /urel( B" ser'a ii asupra lim ii scriitorilor români7( $ itura /l atros( >ucure ti( 1?31ț ș

BVasile /lecsan ri * Fcrisori( 5nsemnări7( Ftu ii i ocumente( $ itura pentru Literatură(ș >ucure ti( 1?:#ș

/lecsan ri(Vasile( B"pere ,7( $ itura /ca emiei Repu licii Populare Române( >ucure ti( 1?:@ș

Popescu( %. Dlorin( BLim a i stilul poeziei lui Vasile /lecsan riș 7( $ itura %i actică i Pe a)o)ică(ș >ucure ti( 1? 4ș

"i#lio$rafie e#

&ttp AANNN.scri .comA ocA !3: 3@AParnasianism

&ttp AAen.NiOipe ia.or)ANiOiAClassicism

&ttp AANNN.scri .comA ocA1421 4 !!APastelul

&ttp AANNN.scri .comA ocA 2::14:1A4pastelul

!#



http://www.scribd.com/doc/102180833/Pastelul

http://www.scribd.com/doc/82661061/0pastelul



http://www.scribd.com/doc/102180833/Pastelul

http://www.scribd.com/doc/82661061/0pastelul



&ttp AANNN.scri .comA ocA 4#13:@#A44pastelul*,arna* e*/lecsan ri

&ttp AANNN.scri .comA ocA?4!? 2:4Ateoria*literaturii

http://www.scribd.com/doc/80417654/00pastelul-Iarna-de-Alecsandri

http://www.scribd.com/doc/90398260/teoria-literaturii

http://www.scribd.com/doc/80417654/00pastelul-Iarna-de-Alecsandri

http://www.scribd.com/doc/90398260/teoria-literaturii

Documents

Alecsandri - Clsicism Si Parnasianism