Alexandru Minca

8/16/2019 Alexandru Minca

1/31

1

ANALIZA FIABILITĂŢII UNEI INSTALAŢII PENTRU DETECŢIA ŞISEMNALIZAREA INCENDIILOR

1. Generalităţi

Echiparea cu instalaţii speciale de semnalizare şi stingere a incendiilor se asigură, înfuncţie de destinaţie, tip de construcţie şi vulnerabilitate la incendiu potrivit Dispoziţiilorgenerale D.G.P.S.I. – 003 aprobate cu OMI 88 din 14 iunie 2001 si conform reglementărilortehnice, normelor specifice de p.s.i. precum şi pe baza concluziilor desprinse din scenariile desiguranţă la foc şi din evaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor.

La introducerea unor noi activităţi, echipamente, instalaţii, tehnologii, aparate şi altele asemenea,factorii implicaţi în domeniu vor stabili măsuri, cerinţe şi condiţii specifice de echipare şi dotare

pe baza documentaţiilor puse la dispoziţie de producători, furnizori, proprietari sau utilizatori, înconformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Potrivit rolului pe care îl au în asigurarea protecţiei construcţiilor, instalaţiilor tehnologice, platformelor amenajate şi utilizatorilor la acţiunea focului instalaţiile speciale se clasifică înurmătoarele categorii principale:

sisteme, instalaţii, aparate şi dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare şi alertare în caz

de incendiu, destinate detectării şi semnalizării incendiilor produse în zona supravegheată,în scopul luării măsurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, acţionarea unor echipamente de stingere sau de protecţie, transmitereaapelurilor de urgenţă şi alertarea forţelor de intervenţie;

sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor, care asigură prezenţasubstanţei de stingere în zona protejată sau limitează propagarea incendiului în încăperi şispaţii adiacente locului de izbucnire.

Echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platfor melor amenajate seasigură conform reglementărilor tehnice, normelor specifice de p.s.i., prezentelor dispoziţiigenerale, precum şi pe baza concluziilor desprinse din scenariile de siguranţă la foc şi dinevaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor.

La stabilirea tipurilor de instalaţii cu care se echipează construcţiile, instalaţiile tehnologice şi platformele amenajate se au în vedere următoarele criterii: condiţiile şi cerinţele tehnice precizate în reglementările specifice; interdependenţa dintre nivelurile admise ale criteriilor de performanţă şi ale timpilor privind

siguranţa la foc şi factorii de determinare şi evaluare ai acestora; posibilităţile de acţionare în spaţii închise, în subsoluri, la înălţime sau în medii cu nocivitatemărită;funcţiile, caracteristicile şi performanţele mijloacelor tehnice de p.s.i.;


2/31

2

eficienţa şi compatibilitatea substanţelor de stingere cu clasele de incendiu ; valoarea construcţiei, a instalaţiei tehnologice, a platformei amenajate, inclusiv a bunurilor

protejate;influenţa substanţelor de stingere asupra utilizatorilor (persoanelor), elementelor de construcţieale clădirii şi mediului; compatibilitatea dintre diferite substanţe de stingere utilizate simultan sau succesiv; capacităţile fizice şi psihice ale personalului care poate utiliza aceste mijloace;raportul cost/eficienţă.

Pentru toate construcţiile, instalaţiile tehnologice şi platformele amenajate se vor asiguraalarmarea şi avertizarea utilizatorilor (persoanelor) în caz de incendiu cu sisteme, instalaţii şimijloace conform reglementărilor tehnice.

Pentru tipurile de construcţii, instalaţii tehnologice şi platforme amenajate care nu seîncadrează în prevederile reglementărilor tehnice şi normelor specifice se recomandă verificareanecesităţii şi oportunităţii echipării şi dotării acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de

p.s.i. prin utilizarea unor proceduri şi metode de calcul agreate.

2. Elemente componente, tipuri, functii indeplinite _______________________________________________________________________________________________

| Tipuri | Elemente componente | Funcţii îndeplinite |

| _____________________| _____________________________| __________________________|

|Sisteme şi instalaţii|- Echi pament e de control şi |detectare, semnalizare, |

| de semnal i zar e a | semnal i zar e | aver t i zar e, al ar mar e, |

| i ncendi i l or ( cu | - Det ectoar e de i ncendi u | al er t ar e, evacuar e, |

|acţionare automată, |- But oane manual e de |acţionarea echipamentelor |

|manuală sau mixtă) |semnalizare |de protecţie şi stingere |

| | - Circuite de legătură | |

| | - Echipamente şi dispozitive | |

| | anexe ( sur se de ener gi e, | |

| | di spozi t i ve de al ar mare | |

| |acustică şi optică etc.) | |

| _____________________| _____________________________| __________________________|

| Detect oare aut onome | - Detect or de f um | detect ar e, semnal i zare, |

| ( domesti ce sau | - El ement e de semnal i zare | avert i zare, al armare, |

|rezidenţiale) |acustice şi/sau optice |evacuare |

| _____________________| _____________________________| __________________________|

| Si st eme pent r u | - Di spozi t i ve acust i ce | aver t i zar e, al ar mar e, |

| aver t i zar e/ al ar mar e | ( si r ene el ectr i ce, cl opot e, | evacuare |


5/31

5

| ___________________________________________|_____________________| ____________|

|Dispozitive şi sisteme de evacuare a |limitare a propagării| - |

|fumului şi gazelor fierbinţi produse de |incendiilor | |

|incendiu (volet, trapă, cupolet) | | |

| ___________________________________________|_____________________| ____________|

|Dispozitive şi sisteme de autoînchidere |acţionare uşi, | - |

| | obl oane, cor t i ne de | |

| |siguranţă etc. | |

| ___________________________________________|_____________________| ____________|

C. Substanţe de stingere ______________________________________________________________________________

| Ti pur i |

| ______________________________________________________________________________|

| Apă | Apă |

| | _____________________________________________________|

| | Apă îmbunătăţită chimic |

| ________________________| _____________________________________________________|

| | Prot ei ni ci ( P) |

| | _____________________________________________________|

| | Fl uoroprotei ni ci (FP) |

| | _____________________________________________________|

| Spumanţi*) | Fluoroproteinici cu formare de film apos (FFFP) |

| | _____________________________________________________|

| | Si nt et i ci ( S) || | _____________________________________________________|

| | Fl uor osi nt et i ci cu f or mare de f i l m apos ( AFFF) |

| | _____________________________________________________|

| | Rezistenţi la alcool (AR) |

| ________________________| _____________________________________________________|

| | Pul ber i ABC |

| | _____________________________________________________|

| Pulberi stingătoare | Pulberi BC |

| | _____________________________________________________|


6/31

6

| | Alte tipuri de pulberi (speciale) |

| ________________________| _____________________________________________________|

| | Abur sat urat |

| Abur | _____________________________________________________|

| | Abur supraîncălzit |

| ________________________| _____________________________________________________|

| Gaze i ner t e | Di oxi d de car bon, azot |

| ________________________| _____________________________________________________|

| Agenţi stingători sau | Înl ocui t ori de | Hi drof l uor ocar bur i ( HFC) |

| neut r al i zat ori speci al i | hal oni | Hi drocl or of l uor ocarbur i ( HCI FC) |

| | | Î nl ocui t or i de t i p gaze i nert e |

| | _____________________|_______________________________|

| | Aerosol i |

| ________________________| _____________________________________________________|

*) Pentru stingerea incendiilor se foloseşte spuma aeromecanică, care se obţine prindispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot) într-o soluţie apoasă de spumant.

În funcţie de coeficientul de înfoiere E, care reprezintă raportul dintre volumul spumei şivolumul de soluţie de spumant, spumele se împart în 3 categorii:

- spume de joasă înfoiere (1 < E =/< 20); - spume de medie înfoiere (20 < E =/< 200);

- spume de înaltă înfoiere (E > 200).

Componentele specifice ale instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi pază contraefracţiilor vor fi utilizate în construcţii numai dacă au fost avizate tehnic PSI şi au agrementtehnic.

Echiparea cu instalaţii de semnalizare a incendiilor se asigură, după caz, la următoarele

construcţii, compartimente de incendiu şi încăperi: toate categoriile de construcţii prevăzute , conform reglementărilor, cu instalaţii automate de

stingere cu apă, tip drencer sau pulverizare cu gaze inerte, spumă, abur, pulberi, etc.

construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită A, B încadrateconform legislaţiei în vigoare neechipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilorsau cele echipate la care este necesară asigurarea semnalizării incendiului, înainte deintrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere.

clădirile înalte şi foarte înalte, cu excepţia locuinţelor.

clădirile cu săli aglomerate .

construcţiile pentru producţie şi depozitare încadrate în categoriile A, B ( BE3 ) sau C ( BE2 )


7/31

7

de pericol de incendiu, cu aria desfăşurată de cel puţin 600 mp, precum şi depozite cu stiveînalte ( peste 4 m înălţime ).

construcţiile destinate activităţilor turistice (hoteluri, moteluri , cabane, restaurante, baruri ,videodiscoteci, etc. ) cu mai mult de 4 nivele sau care adăpostesc peste 150 persoane.

construcţii pentru spitale, cămine de copii, cămine de bătrâni sau persoane care nu se potevacua singure, cu capacitate de peste 150 locuri.

În funcţie de categoriile de pericol de incendiu, riscurile de incendiu, combustibilitatea şivaloarea construcţiei, investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri, cele dinnormativ fiind minimale.

În aceste situaţii, dacă este cazul ( în funcţie de destinaţia clădirii ) se pot monta şi /sau detectoarede concentraţie pentru gaze sau vapori ce în anumite concentraţii pot deveni periculoase (explozive sau toxice ).

Instalaţiile de semnalizare incendiu se prevăd doar cu butoane de semnalizare manuale, numaiacolo unde observarea izbucnirii incendiilor se asigură în timp util. În rest, instalaţiile de

semnalizare incendiu se prevăd cu detectoare automate. Instalaţiile prevăzute cu detectoare automate se prevăd obligatoriu cu butoane de semnalizaremanuale.

Instalaţiile de semnalizare incendiu amplasate în locuri zgomotoase ( cazangerii, forje, staţiicompresoare, etc.) vor asigura semnale sonore cu cel puţin 10 dB peste nivelul zgomotului defond, simultan cu semnalizarea optică corespunzătoare.

Încăperile destinate echipamentelor de telecomunicaţii şi semnalizare trebuie săcorespundă următoarelor condiţii:

să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate al reţelei respective, asigurând ungrad de securitate corespunzător;

să fie situate de regulă la parter. Când specificul clădirii impune, se admite amplasareainstalaţiei telecomunicaţii şi semnalizare la etajele superioare, dacă este asiguratărezistenţa construcţiei şi protecţia la acţiunea seismică sau la subsol.

să asigure posibilitatea de transport pe căile de acces a echipamentelor (coridoare, uşi)corespunzător gabaritului şi greutăţii acestora;

să aibă iluminat natural şi posibilităţi de aerisire directă, condiţii normale de temperatură şi

umiditate, admise pentru clădiri administrative, să fie ferite de praf şi agenţi corozivi; să fie astfel realizate încât să împiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor,

trepidaţiilor şi zgomotelor;

să nu fie traversate de conductele principale ale instalaţiilor utilitare ( apă, canalizare, gaze,încălzire, etc. ). Sunt admise numai racorduri pentru caloriferele din încăperilerespective.

să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa U3 ( AD4 ) din normativul I 7 -1991.

spaţiile pentru centrale telefonice, centrale de semnalizare a incendiilor sau centrale desemnalizare contra efracţiei să fie prevăzute cu instalaţii de iluminat de siguranţă în vederea continuării lucrului.


8/31

8

Încăperile trebuie să fie prevăzute cu tablou electric separat, racordat înainte întrerupătorulgeneral.

Spaţii pentru centrale de semnalizare incendiu

Centralele de semnalizare incendiu se vor instala , de regulă, în clădirea serviciului de pompieri.

Se admite amplasarea şi în alte locuri din incinta obiectivului cu condiţia asigurării supravegherii permanente directe sau indirecte de către personal competent, capabil a lua măsurile necesare încaz de incendiu.

Încăperea destinată amplasării centralei de semnalizare incendiu şi a echipamentelor aferentetrebuie să corespundă următoarelor condiţii:

să fie situată, de regulă, la parter sau în spaţii uşor accesibile şi numai în cazuri bine

justificate la subsol;să aibă iluminat natural şi posibilităţi de aerisire directă, condiţii normale de umiditate şi

temperatură admise în încăperi administrative;

să fie ferită de praf, agenţi corozivi , inundaţii şi scurgeri de apă; să fie astfel realizate încâtsă împiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, trepidaţiilor,zgomotelor.

Încăperile destinate centralelor de semnalizare a incendiilor amplasate în construcţii din categoriaC ( BE2 ), D, E ( BE1 ), vor fi amplasate în spaţii ferite de incendii sau în încăpe ri separate prin

elemente incombustibile ( C0 ) rezistente la foc minim 30 min., având golurile de acces protejatecu uşi rezistente la foc 30 min. şi prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.

În încăperea centralelor de semnalizare a incendiilor se va instala un post telefonic, conectat lasistemul de telefonie interioară a obiectivului şi un post direct la centrala orăşenească.

Încăperea centralei de semnalizare a incendiilor se va prevedea cu iluminat de siguranţă pentruintervenţie.

Încăperile destinate centralelor de semnalizare a incendiilor nu se amplasează în spaţii decategoria A sau B de pericol de incendiu ( BE3 ).

Centrala de semnalizare a incendiilor nu se amplasează în acelaşi loc cu centrala pentru pazăcontra efracţiei decât pentru centrale de apartament, sau la cererea expresă a beneficiarului.

Spaţii pentru baterii de acumulatoare

Încăperile speciale pentru baterii de acumulatoare se vor amplasa în aceeaşi clădire şi cât maiaproape de spaţiile destinate echipamentului pe care îl alimentează, recomandabil la parterulclădirii. Nu este admisă instalarea bateriilor de acumulatoare în locuri supuse la trepidaţii, însubsoluri inundabile sau sub planşee străbătute de conducte care transportă fluide sau gaze sub

presiune. Se exceptează ţevile instalaţiei de încălzire proprie a încăperii acumulatoarelor.Încăperea nu trebuie să fie traversată de rosturile de dilataţie ale clădirii.


9/31

9

În situaţii cu totul excepţionale se acceptă ca sala de baterii să fie instalată la etaj, cu condiţia săfie prevăzută cu o cuvă etanşă, astfel încât în cazurile de deversare a acidului să nu fie afectatenivelele inferioare. În acest scop se va prevedea o plintă de 5 cm împrejurul sălii de baterii,izolată în acelaşi fel ca pardoseala .

Încăperile speciale destinate bateriilor se separă de restul construcţiei cu ziduri şi planşee din beton armat cu grosimea de 15 cm sau similare, iar accesul se va face printr-o încăpere tampon,

uşile fiind rezistente la foc 45 min., cu dispozitive de autoînchidere şi cu deschidere s pre exterior, prevăzute cu un prag de circa 5 cm înălţime.

Iluminatul va fi de tip antideflagrant. Corpurile de iluminat vor fi în construcţie închisă şi cu protecţie anticorozivă. Nu este admisă în încăpere prezenţa prizelor sau a altor aparate electrice. Gradul de iluminat va fi corespunzător celui pentru culoare şi scări.

Pardoseala sălii de baterii va fi realizată din plăci de gresie antiacidă sau alt material rezistent laacţiunea acizilor.

Încăperile pentru bateriile de acumulatoare, care fac obiectul prezentului normativ, vor fi

prevăzute cu ventilare naturală organizată. Ventilarea se poate realiza şi prin coşuri de zidărie sau din elemente prefabricate dimensionatecorespunzător având suprafaţa interioară netedă, cu asigurarea unei bune etanşeităţi. Coşul deevacuare va depăşi cel mai înalt punct al acoperişului cu minim 0,5 m şi va fi prevăzut cu undeflector în scopul activizării tirajului.

Gura de evacuare va fi amplasată sub tavanul încăperii.

Pentru accesul aerului de compensare se va prevedea o deschidere spre exterior directă, sau pringhena de ventilare, având gura de introducere amplasată la partea inferioară a peretelui.

Plafoanele sălilor de baterii nu vor avea denivelări care să permită acumularea gazelor. Înîncăperile speciale pentru bateriile de acumulatoare se interzice rabiţarea tavanului. În cazulcând deasupra acestei încăperi se construieşte unul sau mai multe nivele, pe tavan , se va executaun finisaj de tip barieră de vapori (două straturi).

La proiectarea încăperilor pentru bateriile de acumulatoare şi a instalaţiilor aferente, vor firespectate prevederile normelor în vigoare.

In general , se va urmări utilizarea în comun a sălii pentru baterii de acumulatoare aferente maimultor baterii de instalaţii (inclusiv bateriile iluminatului de siguranţă , când este cazul), dar seinterzice instalarea în aceeaşi încăpere a acumulatoarelor acide şi alcaline.

Bateriile de acumulatoare în vase de sticlă cu capacitatea de până la 108 Ah, precum şi bateriileînchise tip auto cu o capacitate de până la 108 Ah pot fi instalate în dulapuri tipizate amplasate înnişe specializate sau pe coridoare.

Bateriile de acumulatoare capsulate neîncorporate în echipamentele de telecomunicaţii care nudegajă gaze nocive şi amestecuri explozive se pot instala în spaţiile aferente acestor echipamente.


10/31

1

Instalaţii interioare de semnalizare ( incendiu şi efracţie )

Materiale

Circuitele de semnalizare se vor executa cu conductoare sau cabluri din cupru cu excepţia

cazurilor când sistemul de semnalizare este proiectat să lucreze în alte tehnologii ( de ex. cablurioptice ).

Secţiunea conductorului din cupru utilizat pentru circuitele de semnalizare va fi cea rezultată dincalcul în funcţie de configuraţia şi lungimea traseelor astfel încât la cel mai îndepărtat elementconectat să se asigure tensiunea minimă de funcţionare în conformitate cu indicaţiile

producătorului de echipament.

Conductoarele electrice şi cablurile utilizate în circuitele de semnalizare vor fi protejate în tuburisau plinte din material plastic sau din metal.

Se interzice utilizarea conductoarelor de tip INTENC în circuitele de semnalizare.Cablul multifilar utilizat pentru circuitele de semnalizare nu va putea fi folosit şi pentru altecircuite de telecomunicaţii – chiar dacă există perechi de cabluri libere şi de culori diferite.

Trasee şi condiţii de montaj a conductoarelor circuitelor pentru semnalizare

La alegerea traseelor conductoarelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin spaţiilecu pericol de incendiu sau explozii, medii corozive etc. folosindu-se spaţiile de circulaţie,anexele tehnice sau alte spaţii fără pericol şi posibilităţi de acumulare a gazelor fierbinţi produseîn timpul incendiului.

Traseele conductoarelor pentru semnalizare vor fi pe cât posibil separate de alte circuite deinstalaţii electrice sau de telecomunicaţie.

Dozele de tragere şi dozele de derivaţie necesare circuitelor de semnalizare nu vor putea fiutilizate şi pentru alte circuite de instalaţii electrice sau telecomunicaţii.

Tuburile de protecţie ale conductoarelor pentru semnalizare se vor executa , de regulă, în montajîngropat în elementele de construcţie.

Se admite montajul aparent al conductorilor pentru semnalizare în următoarele cazuri:

dacă sunt montate pe elementele de structură ale construcţiei din beton;

dacă sunt montate pe elementele metalice de structură a construcţiei;

dacă sunt montate în tavane false, special create sau rezultate din soluţia arhitecturală;

În toate aceste cazuri conductoarele pentru semnalizare vor fi protejate în tuburi metalice de tipPEL sau plinte metalice.

Se interzice executarea circuitelor de semnalizare cu cabluri montate aparent şi neprotejate în

tub.Se pot executa circuite de semnalizare cu cabluri montate aparent în tuburi, jgheaburi, plinte,console, etc.


11/31

1

În cazul în care se utilizează conductoare se vor lua următoarele măsuri:

conductoarele se vor proteja în tuburi metalice tip PEL;

tuburile de protecţie ale conductoarelor de semnalizare vor fi separate de elementelecombustibile ale construcţiei prin plăci izolate şi se vor folosi substanţe adecvate, cum suntvopselele termospumante, ignifuge, etc.

În spaţiile de producţie ŞI depozitare din categoria A şi B ( BE3) de pericol de incendiu,conductoarele de semnalizare vor fi cu întârziere mărită la propagarea flăcărilor.

Circuitele care alimentează detectoarele automate vor fi distincte de circuitele care alimentează butoanele de acţionare manuală a instalaţiei de semnalizare a incendiilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de producător şi agrementate tehnic.

Securitatea instalaţiilor de semnalizare. Măsuri de protecţie

Pentru instalaţiile de semnalizare se vor prevedea puncte de concentrare separate, marcatecorespunzător.

Firidele de distribuţie ŞI cutiile de conexiuni se vor instala numai În locuri uscate, asigurateîmpotriva accesului persoanelor neautorizate, uşor accesibile personalului de întreţinere.

Cablurile, conectoarele, bornele, etc. trebuie sa fie marcate pentru a fi uşor identificate.

Rezistenta de izolaţie fata de pământ a circuitelor de semnalizare trebuie sa fie de minim 10Mohm.

Circuitele instalaţiilor de semnalizare se vor proteja astfel incit să-şi poată îndeplini funcţia pedurata de minim 30 min. în condiţii de incendiu.

Pentru clădirile înalte şi foarte înalte coloanele verticale pentru circuitele destinate instalaţiei de

semnalizare vor fi separate de celelalte categorii de instalaţii electrice sau telecomunicaţii.

Surse de alimentare cu energie a instalaţiilor de semnalizare

Alimentarea cu energie electrica a instalaţiilor de semnalizare se va realiza de la doua surseindependente (baza ŞI rezerva).Alimentarea de baza se realizează de regula la 220 V.c.a. de lareţeaua sistemului energetic naţional. Alimentarea de rezerva se realizează de regula la 24 V.c.c.de la baterii de acumulatoare.

Sursa de baza trebuie să asigure funcţionarea instalaţiei un timp nelimitat cu toate dispozitivelede iniţiere şi alarmă În funcţionare.

Sursa de rezerva trebuie sa preia În mod automat alimentarea instalaţiei de semnalizare atuncicând sursa de bază cade sau nu mai asigură tensiunea nominală de funcţionare.

Comutarea de pe o sursă pe alta nu trebuie să conducă la modificări În starea instalaţiilor (alarmefalse, pierderi de informaţii, iniţierea comenzii de acţionare a dispozitivelor de protecţie etc.).

Sursa de rezervă trebuie să asigure autonomia în funcţionare a instalaţiei pe o durată de 24 h încondiţii normale( stare de veghe) după care încă 5 min. în condiţii de alarmă generală de incendiu(toate dispozitivele acustice de alarmare în funcţiune)

Pentru instalaţiile de semnalizare a incendiilor, pentru protecţia oamenilor din clădiri înalte şi


12/31

1

foarte înalte sau cu aglomerări de persoane durata de funcţionare în condiţii de alarmă generalăde incendiu se ma jorează la 30 min. faţă de 5 min. prevăzută în art.7.7.5.- Normativul I 18

Schema electrică a instalaţiei de semnalizare a incendiilor şi echipamentele cuprinse în instalaţietrebuie să asigure menţinerea bateriilor la capacitatea normală de funcţionare.

Circuitul de alimentare de la sursa de baza va fi realizat sub forma unei coloane proprii racordatădirect la tabloul general de distribuţie dacă soluţia prezintă siguranţă în funcţionare. Circuitul de

alimentare va fi marcat şi nu va putea fi deconectat decât de persoane autorizate. Acest circuit vafi alimentat înainte de întrerupătorul general.

La circuitele de alimentare de la sursa de baza şi de rezervă nu se admite conectarea altorconsumatori care nu au legătură cu instalaţia de semnalizare.

Se exce ptează de la prevederile art. 7.7.8 ŞI 7.7.9 – Normativ I 18 - instalaţiile de semnalizare deapartament.

Asigurarea dispozitivelor de protecţie antiseismice corespunzătoare tipului de sursă, locului deamplasare şi condiţiilor specifice.

I NSTALAŢII DE SPRINKLERE

Echiparea cu instalaţii de stingere tip sprinkler a construcţiilor, compartimentelor de incendiu şi

încăperilor, potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate, după caz, se asigura, dupăcaz, la:

construcţii închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B ), încadrateconform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp.

clădiri înalte şi foarte înalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp, cu excepţialocuinţelor.

platour ile de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate, cu ariimai mari de 150mp, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexa acestora.

construcţii de producţie încadrate în categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu ariedesfăşurată de cel puţin 2000mp şi totodată cu densitatea sarcinii termice peste 420MJ/mp.

construcţii publice cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp, cele destinate depozitariimaterialelor combustibile, cu aria desfăşurată mai mare de 750 mp şi densitatea sarciniitermice peste 1680 MJ/mp, precum şi depozitele cu stive înalte (peste 6 m înălţime).

garaje şi parcaje subterane pentru mai mult de 50 autoturisme, precum şi la cele supraterane

închise cu mai mult de 3 niveluri.

Enumerarea echipării cu instalaţii automate de stingere tip sprinkler fiind minimala,


13/31

1

investitorii le pot prevedea şi în alte situaţii în funcţie de pericolul şi riscul de incendiu,amplasare, combustibilitatea construcţiei şi valoarea.

Nu se prevăd instalaţii de stingere tip sprinkler în cazul în care apă nu este indicata sau seasigura stingerea cu alte substanţe ( gaze inerte, spuma, abur).

Încăperile protejate cu instalaţii de sprinklere, de regula, trebuie să fie separate de spatiile

învecinate prin elemente de constr ucţie incombustibile sau prin alte dispozitive corespunzătoare(ecrane, cortine cu acţionare automata etc.).

Instalaţia de sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza în următoarelesisteme: apă – apă şi apă – aer. Sistemul cu apă – apă se utilizează numai în cazul în care

temperatura încăperilor nu scade sub 4°C şi nu urca peste 100 °C.

Reţelele de distribuţie care pornesc de la ACS pot fi inelare sau ramificate.

Sprinklerele se montează pe conductele de distribuţie şi pe ramificaţiile acestora. Pe fiecareramificaţie se pot monta maximum 6 sprinklere , cu excepţia perdelelor de apă de protecţie

pentru care se pot monta mai multe sprinklere.

Temperatura nominala de declanşare trebuie să fie mai mare decât temperatura mediului în caresunt montate, conform precizărilor producătorului.

Prin dispunere (amplasare) sau prin măsuri de protecţie, sprinklerele se protejează împotrivadeteriorărilor mecanice, a efectelor termice şi a influenţărilor reciproce asupra declanşării lor.

Pentru mediile corozive se utilizează sprinklere de construcţie speciala ( de regula, din materialerezistente la coroziune ).

Pentru înlocuirea capetelor sprinklerelor deteriorate sau declanşate în caz de incendiu, se prevedeo rezerva de sprinklere, calculata separat pentru fiecare tip din cele montate, astfel:

daca instalaţia are până la 30 sprinklere , rezerva să fie egala cu numărul celor montate.

daca instalaţia are peste 30 de sprinklere, se asigura o rezerva de 5-25 % din totalul sprinklerelor,

în funcţie de tipul acestora, insa nu mai puţin de 30 bucăţi ( procentul mare se aplica instalaţiilorcu număr mic de capete ).

La instalaţiile echipate cu sprinklere rezistente la coroziune, care declanşează la temperaturi mai

mari de 90 °C, rezerva trebuie să fie egala cu numărul de sprinklere montate în sectorul cel maimare.

Amplasarea sprinklerelor trebuie să se facă în funcţie de pericolul de incendiu, gradul derezistenta la foc al construcţiei, de poziţiile şi dimensiunile grinzilor, a diferitelor instalaţii,

utilaje sau stive de materiale, precum şi de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor, astfel încâtsă se asigure:

condiţiile de declanşare a sprinklerelor


14/31

1

intensitatea de stingere minima normata

protecţia elementelor portante ale construcţiei cu limita de rezistenta la foc

distribuirea cât mai uniforma a apei pe suprafaţa protejată

Sprinklerele se montează sub plafon şi la nivele intermediare ( ex.: sub pasarele ).

In cazul în care exista obstacole aflate sub sprinklere , care pot influenta dispersarea apei, seimpune montarea unor sprinklere suplimentare.

Distanta minima dintre deflectorul sprinklerului şi suprafaţa protejată va fi, de regula, 0,6 m.

Distanta dintre deflector şi tavanul continuu , măsurată în plan vertical , va fi de minim 8 cm şimaxim 40 cm.

Daca obiectele existente în încăpere sunt stivuite, introduse în cutii sau depozitate pe etajere

( exceptând cazul depozitelor cu stive înalte ) , spaţiul liber în jurul deflectoarelor trebuie să fiede 0,9 m ( emisfera cu raza de 0,9 m sub deflector ).

Sprinklerele se montează , de regula, perpendicular pe suprafaţa protejata.

Pentru a evita colmatarea orificiului sprinklerului, acesta se va monta pe ramura ( ramificaţie ) prin legarea laterala sau superioara a racordului sprinklerului.

Distanta dintre sprinklere şi pereţi nu trebuie să fie mai mare decât jumătatea distantei dintre

sprinklere.

Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos, în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

Fiecare sector al instalaţiei de sprinklere se echipează cu un aparat de control şi semnalizare şi vaavea un număr de sprinklere maximum :

800 buc în cazul instalaţiei apă-apa; în cazul în care sprinklerele sunt montate în mai multe

încăperi separate intre ele prin pereţi şi uşi incombustibile, numărul sprinklerelor dintr -unsector poate fi mărit la 1200 buc.

600 buc în cazul instalaţiei apă-aer ; în acest caz volumul rezervei de sprinklere a unui sectornu trebuie să fie mai mare de 2 mc, pentru instalaţiile fără accelerator şi 3 mc, la cele cuaccelerator.

Sectoarele trebuie să grupeze numai sprinklerele montate în acelaşi compartiment de incendiu alclădirii.

In cazul în care mai multe încăperi, situate pe acelaşi nivel sau pe diverse niveluri, sunt protejatede aceeaşi instalaţie, trebuie să se poată localiza intrarea în funcţiune a sprinklerelor de pe fiecareramura a instalaţiei. Acest lucru se poate realiza prin montarea unor indicatoare de trecere a apei


15/31

1

instalate pe fiecare ramura a instalaţiei.

Ramificaţiile se prevăd, la capete, cu dopuri care permit curăţarea periodică.

Pentru eliminarea aerului sau a apei din reţelele de sprinklere, acestea se montează cu pante de 2-5 ‰; pantele mai mari luându-se pentru cele cu diametru mai mic.

In punctele cele mai ridicate ale reţelei de sprinklere, corespunzător fiecărui sector de sprinklerese va prevedea un robinet de închidere şi port-furtun pentru spălarea conductelor şi un ştuţ curobinet şi mufa pentru montarea unui manometru. Probele hidraulice se executa la 1,5 ori

presiunea de regim.

Debitul de calcul al instalaţiei se stabileşte considerând funcţionarea simultană a capetelor situateîn aria de declanşare a sprinklerelor din compartimentul de incendiu al clădirii, conform STAS1478.

Pentru alimentarea instalaţiei de sprinklere de la pompele mobile se prevăd racorduri fixe tip B,amplasate în exterior, în locuri uşor accesibile utilajelor de intervenţie.

Numărul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei, considerând 15 l/s pentru fiecareracord. Legătura la reţeaua de sprinklere se face la distribuitorul staţiei de pompare.

Pe fiecare racord se montează câte un ventil de reţinere.

Pentru a putea controla în permanenta presiunea apei sau a aerului se montează manometre îndiferite puncte ale instalaţiei, cum sunt:

deasupra ACS ,

sub robinetul principal de închidere ( pe conducta de alimentare cu apă ) ,

în punctul cel mai îndepărtat şi mai înalt ( cel mai dezavantajat ) al fiecărui sector.

Manometrele vor fi montate astfel încât să se poată asigura citirea uşoară a indicaţiilor, iar pecadran se va însemna domeniul presiunilor de lucru al instalaţiilor.

ACS, cu dispozitivele anexe, se montează intr -o încăpere proprie, separata cu pereţi şi planşee şi pereţi rezistenţi la foc, sau intr -o încăpere cu alta destinaţie, care nu prezintă pericol de incendiu.Încăperea trebuie să asigure spaţiul necesar servirii şi reparării ACS, să fie încălzita şi cu accesdirect din spatiile de circulaţie comuna. Daca încăperea are şi alta destinaţie, ACS se monteazăintr-un dulap închis, cu uşiţa şi geam, asigurat cu încuietoare şi iluminat de siguranţăcorespunzător.

Clopotele sistemelor de semnalizare se montează pe elementele de construcţie verticale, de

regula spre exterior sau astfel încât semnalul să fie recepţionat cu uşurinţa de ocupanţii clădirii,asigurându-se şi semnalizarea electrica ( optica şi acustica) la încăperea serviciului de pompierisau la un punct de supraveghere permanent.


16/31

1

în lipsa indicaţiilor producătorului, distanta pe orizontala dintre staţie şi turbina hidraulica nutrebuie să fie mai mare de 25 m, iar pe verticala mai mare de 6 m (deasupra nivelului supapeistaţiei).

ACS trebuie montat în poziţie verticala, ţinând seama şi de indicaţiile producătorului. Flanşarobinetului principal, aflat pe conducta de alimentare a staţiei, trebuie să se afle la înălţimea de

0,6 m fata de pardoseala.Pentru reducerea pagubelor, se recomanda să se asigure evacuarea din clădire a apei provenite dela instalaţia de sprinklere fie la teren, fie la reţeaua de canalizare.

INSTALAŢII DE DRENCERE

Instalaţiile de drencere pot fi utilizate pentru :

stingerea incendiilor

protecţie cu perdele de apă

Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevăd la:

încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane,garaj mari etc., unde, din cauza propagării rapide a focului sau din alte considerente, nu

pot fi utilizate cu destula eficienta alte mijloace de stingere.

Scenele teatrelor, expoziţii şi alte săli aglomerate în care publicul se afla, în prezenta unorcantităţi mari de materiale combustibile.

Depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldură ( cauciuc,celuloid, alcooli, etc.).

Perdelele de protecţie cu drencere se prevăd pentru:

protejarea elementelor de închidere a golurilor ( uşi, ferestre, etc.) din pereţii despărţitori, pentru a evita transmiterea focului de la o încăpere la alta.

Protecţia cortinelor , uşilor sau obloanelor din pereţii antifoc Protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu

Protecţia golurilor scărilor rulante

Protecţia clădirii în exterior, când nu sunt amplasate la distante corespunzătoare ( faţade,

acoperişuri ).

Instalaţia de drencere are în componenta :


17/31

1

vanele ( robinetele ) de acţionare ( manuale sau electrice ) montate pe conductele dealimentare cu apă de la o sursa ( care trebuie să asigure parametrii de debit şi presiunenecesari funcţionarii )

reţele de distribuţie a drencerelor

Amplasarea drencerelor , utilizate pentru stingerea incendiilor, fata de spaţiul protejat, se face

similar sprinklerelor. Distantele fata de plafoane se stabilesc funcţie de rolul drencerelor fata deacestea ( de protecţie, de stingere, etc).

La sălile de spectacole care au scena amenajata drencerele se prevăd:

sub plafonul scenei, când acesta este executat din materiale combustibile, sub grătare, sub pasarele şi în buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranţă;

de ambele parţi ale cortinei de siguranţă , pentru protecţia acesteia;

deasupra golurilor protejate care leagă scena sau buzunarele scenei de încăperile vecine.

Atunci când sunt separate prin cortine, buzunarele pot fi prevăzute cu sprincklere.

In funcţie de cernitele de stingere , drencerele se montează, de regula, în grupe de max. 72capete, care au conducte de alimentare cu vane de acţionare separate pentru fiecare grupa.

Acţionarea robinetelor de alimentare a instalaţiilor de drencere se face:

manual, în cazul când drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor, în încăperi industrialeşi pentru protejarea, prin perdele de apă, a unor porţiuni din încăperile cu pericol de incendiusau golurile din pereţii despărţitori dacă exista, în permanenta, personal, iar operaţiile deacţionare manuale pot fi efectuate în timp util de la semnalarea incendiului;

automat, se recomanda în toate cazurile, iar în mod obligatoriu în cazul când drencerele suntutilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi sau pentru crearea unor perdele de apă pentru

protecţia golurilor din pereţii antifoc, în locurile în care nu se lucrează permanent, sau dacăoperaţiunile de acţionare manuala nu se pot efectua în timp util.

Intrarea în funcţiune a instalaţiilor de drencere automate se semnalizează optic şi acustic laserviciul de pompieri şi la camera de comanda a instalaţiei tehnologice de su praveghere

permanenta dacă aceasta exista.

Instalaţiile de drencere cu acţionare automata trebuie să aibă asigurata şi posibilitatea acţionariimanuale.

Amplasarea robinetelor de acţionare (manuala sau automata ) a instalaţiei de drencere se face în

locuri încălzite, uşor accesibile pentru personalul de deservire, ferite de acţiunea focului, retrasefata de circulaţia de evacuare.

Deasupra robinetelor de acţionare se montează robinete de golire, iar dedesubt robinete de


18/31

1

control.

Pentru alimentarea instalaţiei de drencere de la pompele mobile de stins incendii se prevădaceleaşi echipări ca la instalaţia de sprinklere( vezi art. 14.115- Normativ I 9.

Robinetele de acţionare a instalaţiei se marchează cu indicatoare.

Pentru fiecare instalaţie de drencere – atât drencere pentru stingere, cât şi pentru perdele de protecţie – se asigura o rezerva de capete de drencere, calculata separat pentru fiecare tip din celemontate, de 2-5%, insa nu mai mica de 10 bucăţi ( procentul mare se aplică instalaţiilor cu unnumăr redus de capete ).

Alegerea tipului de drencere, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum şi montajul sestabilesc conform indicaţiilor producătorului , având în vedere scopul urmărit.

La stabilirea debitului de calcul al perdelelor de drencer e, prevăzute pentru protecţia golurilor

scărilor rulante , se vor lua în considerare funcţionarea simultana a perdelelor pe doua nivelurisuccesive pentru timpul teoretic de funcţionare egal cu cel al sprinklerelor.

Presiunea disponibila luata în calcul la orificiul drencerului de stingere amplasat în condiţiile celemai dezavantajoase, trebuie să asigure intensitatea de stingere necesara, potrivit cerinţelor

producătorului.

Calculul şi executarea reţelelor, durata de funcţionare şi sistemul de alimentare cu apă se faceconform STAS 1478.

Evacuarea apei de la instalaţia de drencere se face conform art. 14.120-Normativ I 9.

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE CU APĂ PULVERIZATĂ

Instalaţiile cu apă pulverizata se prevăd pentru:

stingerea incendiilor de materiale combustibile solide(lemn, textile, hârtie, materiale plastice )

protejarea obiectelor ( structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice, recipiente pentrulichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60ºC şigaze inflamabile, motoare cu ardere interna, gospodarii mari de cabluri electrice cu izolaţiecombustibila), împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limitaabsorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile.

prevenirea formarii unor amestecuri explozive în spatii închise ( reducerea evaporării prin

răcirea suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile) sau în spatii deschise( prindiluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuriexplozive).


19/31

1

Atunci când asigura condiţiile necesare, alimentarea cu apă se poate face din:

reţeaua de apă potabila

reţeaua de incendiu

reţeaua de apă industriala

Reţeaua de conducte principale de alimentare se va executa, de regula, de forma inelara, iar ceade conducte secundare cu pulverizatoare, va urmări, pe cât posibil, forma obiectului protejat.

Conductele de alimentare şi armaturile aferente, până la distribuitori, se vor proteja împotrivaîngheţului.

Conductele de distribuţie de la distribuitor până la obiectul protejat sunt uscate.

Distanta dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii lor hidraulici indicaţi de producător şi

de intensitatea minima de stropire STAS 12260, dar se recomanda să nu fie mai mare de 1,5 m.

Direcţia de stropire a duzelor va fi, de regula, de sus în jos.

Distribuitorul instalaţiei va fi prevăzut cu manometru.

Instalaţiile de apă pulverizata se vor prevedea cu comanda automata si/sau manuala. acţionareamanuala a robinetelor pentru punerea în funcţiune a instalaţiei se admite cu condiţia ca aceasta săse facă în timp util.

Pentru alimentarea instalaţiei de la pompe mobile de stins incendiu se vor prevedea aceleaşiechipări ca la instalaţia de sprinklere ( vezi art.14.115 ).

Intrarea în funcţiune a instalaţiei fixe de apă pulverizata va fi semnalizata la serviciul de pompierişi la camera de comanda a obiectivelor protejate.

Instalaţia se proiectează cu ţevi din otel. Armaturile şi fitingurile vor fi din otel sau fontamaleabila.

Dimensionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu apă pulverizata se va face conformSTAS 12260.


20/31

2

INSTALAŢII DE STINS INCENDII CU SUBSTANŢE SPECIALE

Criterii şi prescripţii de echipare cu instalaţii de stingere cu abur, spumă, gaze inerte şi pulberi.

În afară de acestea, investitorii sau beneficiarii pot prevedea ca alternativă şi alte instalaţii cusubstanţe speciale corespunzătoare cum ar fi:

Instalaţii de stingere cu Fm 200;

Instalaţii de stingere cu INERGEN;

Proiectarea şi executarea instalaţiilor şi sistemelor de stingere cu substanţe speciale se faceconform reglementărilor tehnice specifice indicativ NP - 052, ţinând cont şi de prescripţiile

producătorilor de astfel de instalaţii şi sisteme.

INSTALAŢII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR CU ABUR Instalaţiile de stins incendii cu abur vor fi prevăzute, atunci când folosirea altor mijloace destingere nu este indicată din punct de vedere tehnico-economic sau nu este eficace, la :

stingerea cu jeturi a incendiilor pe suprafeţe mici;

stingerea incendiilor de substanţe gazoase, lichide sau solide, prin inundarea spaţiilor închise,

cu volum mai mic de 500 m3 (depozite de lichide combustibile în ambalaje, case de pompe, etc.);

stingerea incendiilor la batale şi decantoare pentru captarea reziduurilor de lichidecombustibile, precum şi la vasele şi instalaţiile tehnologice montate în exterior şi care

prezintă pericol de incendiu;

formarea perdelelor de protecţie pentru instalaţii şi prevenirea formării amestecurilorexplozive, cu aer şi gaze, sau scăpări de gaza inflamabile;

stingerea incendiilor la rezervoarele de combustibil (păcură sau combustibil special),îngropate, care au un volum de cel mult 6000 m3, la unităţile care au centrale termice şide la care se asigură în permanenţă debitul necesar de abur.

In cazurile de mai sus este necesar a se asigura în permanenţă debitul de abur necesar.

INSTALATII DE STINGERE CU SPUMĂ


21/31

2

Clădirile, încăperile, depozitele, instalaţiile tehnologice şi rampele de încărcare CF şi auto; precum şi danele maritime şi fluviale, unde există lichide combustibile sau solide care pot treceîn stare lichidă vor fi prevăzute cu instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă, cu următoareleexcepţii:

depozitele cu o capacitate de până la 50 m3;

depozitele cu o capacitate cuprinsă între 51 şj 100 m3, atunci când acestea sunt amplasateizolat faţă de întreprinderi sau localităţi, la distanţe mai mari de 300m, sau când suntamplasate în incinte unde nu este obligatorie alimentarea cu apă pentru stingereaIncendiilor;

de pozite de lichide combustibile în rezervoare menţinute sub pernă de gaz inert;

clădirile, încăperile sau instalaţiile tehnologice în care se utilizează cel mult 10 m lichidecombustibile, din clasele I, II sau 50 m3 din clasele III, IV;

rampele de încărcare - descărcare, auto sau CF, cu cel mult cinci posturi de încărcare -descărcare.

În locurile cu risc foarte mare de incendiu şi unde consecinţele pot fi deosebit de grave, se prevădşi tunuri fixe de apă şi spumă (depozite mari de materiale lemnoase, cu umiditate redusă, danelemaritime şi fluviale pentru lichide combustibile, cuvele de reţinere de suprafeţe mari) etc.

INSTALAŢII DE STINGERE CU GAZE INERTE.( DIOXID DE CARBON, ETC.)

Stingerea incendiilor cu dioxid de carbon se va adopta atunci când alte mijloace de stingere nusunt eficiente sau atunci când acestea pot provoca pagube mari.

Instalaţiile de stingere cu gaze inerte (dioxid de carbon sunt indicate la : •depozitele de materiale de mare valoare, amenajate în încăperi care au suprafaţa mică şi în

care nu se poate efectua un control permanent;

încâperi ale întreprinderilor, laboratoarelor sau institutelor de cercetare şliinţificâ dincategoria A şi B de pericol de incendiu, în care se află instalaţii sau aparate de marevaloare, simrlar celor precizate la primul aliniat al acestui articol;

încăperi în care se prelucrează sau utilizează substanţe care în contact cu apa sau aerul dau

reacţii exotermice;

vase cu lichlde combustibile, cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scăzută, având un


22/31

2

volum de maximum 500m3;

încăperi închise, în care se aflâ maşini şi instalaţii electnce, care îndeplinesc un rol importantîn asigurarea continuitâţii producţiei (posturi trafo, generatoare electrice, staţii dedistribuţie, întrerupătoare cu ulei, centre de calcul, centrale telefonice automate, etc.);

încăperi de producţie şi depozitare, fără o supraveghere continuă, cu produse importante

pentai continuitatea producţiei, unde se cere stingerea rapidă a incendiului şi în carefolosirea dioxidului de carbon permite ca după incendiu să se reia activitatea fără alteacţiuni suplimentare;

instalaţii sau utilaje de mare valoare sau care au un rol important în procesul de producţie, lacare stingerea incendiului cu dioxid de carbon, în scurt timp, asigură contlnuitatea

producţie;

instalaţii sau utilaje cu proces tehnologic de categoria A, B şi C de pericol de incendiu, care

prezintă pericol mare de incendiu şi periclitează restul instalaţiilor şi utilajelor, putând provoca extinderea rapidă a incendiilor;

staţii de pompare pentru lichide combustibile, în încăperi închise, a căror bună funcţionarecondiţionează fluxul neîntrerupt al producţiei;

bazine şi rezervoare tehnologice cu lichide combustibile.

Tipul instalaţiei, sistemul de inundare şi elementele componente se stabilesc de către proiectant,

conform prescripţiilor tehnice de specialitate.

INSTALAŢII DE STINGERE CU PULBERI

Instalaţii de stingere a incendiilor cu pulberi se folosesc în cazurile în care ceilalţi agenţi destingere (apă, spumă, aburul, etc.) nu sunt eficienţi sau prezintă o eficienţă redusă.

În funcţie de natura şi aşezarea materialelor care ard, se va prevedea sistemul de acţionare(inundare totală sau acţiune locală), sau sistemul de protecţie (pe suprafaţă), utilizându-se o

pulbere adecvată (pe bază de bicarbonat de potasiu sau sodiu, fosfat de amoniu, etc.) sau polivalentă.

Sistemul de stingere locală se aplică numai în cazul în care se pot predetermina limitele până lacare se poate propaga incendiul.

Nu se admite utilizarea în aceiaşi instalaţie a diferitelor tipuri da pulberi stingătoare.


23/31

2

INSTALAŢII DE STINGERE CU FM 200

Sistemele de stingere cu Fm 200 sunt preconizate pentru a stinge următoarele tipuri de incendii:

Incendii de clasa A ;

Incendii de clasa B ;Incendii în care sunt implicate aparate electrice şi electronice aflate sub tensiune.

Sisteme de stingere cu Fm 200 pot fi folosite şi pentru următoarele tipuri de incendii :

Incendii de clasa C ;

Incendii de clasa D .

Sistemele de stingere cu Fm 200 se folosesc, în special, pentru obiective cum ar fi

Telecomunicaţii

încăperi cu echipamente de informatică

Biblioteci

Camere de comandă

Arhive

Tezaure

INSTALAŢII DE STINGERE CU INERGEN

Sistemele de stingere cu inergen se pot utiliza în zone cu tehnică de calcul, echipamente detelecomunicaţii, anumite spaţii din industrie.

INSTALAŢII DE STINGERE CU AEROSOLI

Sistemul de protecţie cu aerosoli se poate utiliza pentru protejarea unui volum de incintă sau aunui obiect, instalar ea făcându-se pe pereţi şi, respectiv, tavane, în interiorul tablourilor electrice,etc. Montarea se face la distanţa de cel puţin 2 m faţă de podea astfel încât nici un obiect să nuacopere gurile de ieşire a jetului de aerosoli. Se va respecta Specificaţia tehnică pentru stingereaincendiilor folosind generatoare de aerosoli - indicativ ST-040 şi alte reglementări privindaerosolii.


24/31

2

Fiabilitatea - Introducere

Fiabilitatea este unul din parametrii principali ai calităţii oricărui produs, prezentând particularitatea că se calculează pe baza analizei comportării sistemelor studiate în exploatare.Fiabilitatea se realizează în toate fazele prin care trece produsul respectiv: concepţie,

proiectare, fabricaţie şi exploatare, dezvoltând pentru fiecare fază în parte o serie de metode

proprii de cercetare – proiectare, analiză, evaluare şi cuantificare, fiabilitatea fiind de faptextinderea în timp a calităţii produselor. Un criteriu major al aprecierii eficienţei produselor este proprietatea de a fi în stare defuncţionare (de a-şi menţine capacitatea de lucru, de a-şi păstra capacitatea de a îndeplini unserviciu), cu o anumită probabilitate, în condiţiile impuse, în decursul unei perioade date. Princaracteristicile calitative pe care le are, şi în special cea de fiabilitate, se poate considera căfiabilitatea unui produs înseamnă „calitate în timp”. Scopul final al teoriei fiabilităţii îl constituie construirea unui sistem tehnic cât mai fiabil pentruo anumită perioadă de timp, astfel încât să nu fie depreciat calitativ funcţie şi de costul de

producţie. Pentru rezolvarea unei scheme de funcţionare se parcurg următoarele etape: a. analiza schemei funcţionale a instalaţiei pentru detecţia şi semnalizarea incendiilor;

b. realizarea schemei logice de fiabilitate; c. rezolvarea schemei funcţie de elementele componente (structuri serie, paralel) – grupări –

blocuri – ansambluri – subsisteme – sistem; d. introducerea în Excel a datelor de intrare şi calculul fiabilităţii sistemului; e. trasarea graficelor de evoluţie a fiabilităţii, funcţiei de repartiţie şi densităţii timpului de repartiţie;

f. modelarea fiabilităţii pentru determinarea funcţiilor matematice.

2. Analiza schemei funcţionale şi realizarea schemei logice de fiabilitate Din punct de vedere al fiabilităţii, sistemele sunt dispozitive complexe, alcătuite din mai multe componente care, la rândul lor, sunt considerate dispozitive. Poziţionarea reciprocă a componentelor în cadrul sistemului trebuie privită din două puncte de vedere:

- structural – funcţional; - fiabilistic.


25/31

2

D4

Rezultă două scheme diferite:- schema constructiv – funcţională, care redă poziţia relativă a componentelor în

cadrul arhitecturii sistemului şi care permite analiza funcţională a acestuia;- schema logică de fiabilitate, care urmăreşte să evidenţieze modul în care fiabilitatea

unui component al sistemului poate influenţa fiabilitatea întregului sistem.D1 LEGENDĂ

SURSĂ DETENSIUNE

CENTRALADETECŢIESEMNALIZARE

Modulul 1(zona 1)

Modulul 2(zona 2)

D2 SA – semnal acustic;SL – semnal luminos;

B1 D1, D2, D3, D4, D5, D6 –detectoare de incendiu;B1, B2, B3 – butoane manuale

D3

de semnalizare; Zona 1 – dispunereadetectoarelor butoanelor

manuale într-o anumită zonă. B2 SA SL

D5

Modulul 3(zona 3)

D6

B3

Fig.nr. 1 – Schema funcţ ională a instalaţiei pentru detecţia şi semn alizarea incendiilor

3. Rezolvarea schemei de fiabilitate Sistemele complexe pot avea în structură componente amplasate atât în serie cât şi în

paralel din punct de vedere al fiabilităţii. Fiabilitatea sistemelor de acest tip se determină înetape succesive, pornind de la calculul fiabilităţii celor mai simple grupări având elemente cuacelaşi tip de dispunere, continuând cu calculul fiabilităţii ansamblurilor formate din grupărilegate în acelaşi fel ş.a.m.d., până la definirea fiabilităţii întregului sistem.

D1

Modulul 1 D2(zona 1)

B1

SURSĂ DETENSIUNE


D3

SA

Modulul 2 (zona 2)

D4

SL

B2

D5

Modulul 3(zona 3)

D6

B3

Fig.nr. 2 – Schema logică de fia bilitate a instalaţiei pentru detec ţ ia şi semn alizarea incendiilor


26/31

2

B2

A1 B1

D1

Modulul 1 D2

(zona 1)

G4

SURSĂ DETENSIUNE


G1 B1

G2 G5 D3

SA

Modulul 2 (zona 2)

D4

SLB2

B3 G3 D5

Modulul 3(zona 3)

D6

B3

Fig.nr. 3– Rezolvarea schemei logice de fiabilitate

- rezolvarea gr upărilor: G1 G2 G3

D1

D3 D5

D2 D4 D6

B1 B2 B3

G5 SA

G4 SURSĂ DETE NSIUNE

CENTRALA

DETE CŢIE SEMNAL IZARE SL

R G1 = 1 – (1 – R D1) (1 – R D2) (1 – R B1)R G2 = 1 – (1 – R D3) (1 – R D4) (1 – R B2)R G3 = 1 – (1 – R D5) (1 – R D6) (1 – R B3)R G4 = R ST R CDSR G5 = 1 – (1 – R SA) (1 – R SL) (3)

- rezolvarea blocurilor:


27/31

2

B1 B2

Modulul 1 (zona 1) G1


B3


R B1 = R M1 R G1R B2 = R M2 R G2 R B3 = R M3 R G3 (4)

- rezolvarea ansamblurilor:

A1

B1

B2R A1 = 1 – (1 – R B1) (1 – R B2) (1 – R B3) (5)

B3

- rezolvarea sistemului:

G4 A1 G5

R SL))

R SYS = R G4 R A1 R G5R SYS = R ST R CDS (1 – (1 – R B1) (1 – R B2) (1 – R B3)) (1 – (1 – R SA) (1 – R SL)) R SYS = R ST R CDS (1 – (1 – R M1 R G1) (1 – R M2 R G2) (1 – R M3 R G3)) (1 – (1 – R SA) (1 –

R SYS = R ST R CDS (1 – (1 – R M1 (1 – (1 – R D1) (1 – R D2) (1 – R B1))) (1 – R M2 (1 – (1 – R D3) (1 – R D4) (1 – R B2))) (1 – R M3 (1 – (1 – R D5) (1 – R D6) (1 – R B3)))) (1 – (1 – R SA) (1 – R SL)) (6)

4. Modelarea fiabilităţii Modelarea fiabilităţii sistemului trebuie să redea în mod univoc relaţia dintre

fiabilitatea acestuia şi fiabilitatea elementelor sale componente.Introducerea în Excel a datelor de intrare – media timpilor de bună funcţionare şi

considerând distribuţia exponenţială pentru repartiţia timpului de funcţionare, se va calcula în

continuare fiabilitatea sistemului.


28/31

2

F

i a b i l i t a t e a

Calculul fiabilităţii sistemului pentru repartiţia exponenţială a timpului de funcţionare Tabelul nr. 1

Nr.cr t

Elem MTBF λ R(1 zi) R(4 luni) R(8 luni) R(1 an) R(2 ani)

1 D1 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

2 D2 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

3 D3 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

4 D4 60000 1,66667E-05 0,9996 0,9523715 0,9070116 0,864158 0,746769

5 D5 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

6 D6 60000 1,66667E-05 0,9996 0,9523715 0,9070116 0,864158 0,746769

7 B1 100000 0,00001 0,99976 0,9711445 0,9431216 0,916127 0,839289

8 B2 100000 0,00001 0,99976 0,9711445 0,9431216 0,916127 0,839289

9 B3 100000 0,00001 0,99976 0,9711445 0,9431216 0,916127 0,839289

10 M1 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

11 M2 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

12 M3 75000 1,33333E-05 0,99968 0,961712 0,9248904 0,889763 0,791678

13 SA 50000 0,00002 0,99952 0,9431216 0,8894784 0,839289 0,70440614 SO 50000 0,00002 0,99952 0,9431216 0,8894784 0,839289 0,704406

15 ST 50000 0,00002 0,99952 0,9431216 0,8894784 0,839289 0,704406

16 CDS 100000 0,00001 0,99976 0,9711445 0,9431216 0,916127 0,839289

17 SYS 0,99896 0,8779561 0,7662006 0,665972 0,42571

În continuare se trasează graficele de evoluţie a fiabilităţii elementelor componente şifiabilităţii sistemului pentru a observa forma distribuţiei.

Fiabilitatea instalaţiei pentru detectarea şi

semnalizarea incendiilor pe o perioadă de 2 ani

1,2

1

0,8

0,6

0,4

0,2

0

D1

D4

B1

CDS

ST

1 2 3 4 5 SYS

Timp

Fig.nr. 3– Caracteristica fiabilitate funcţie de timp

După cum este binecunoscut de către practicieni, problema alegerii modelului statisticreprezintă, din punct de vedere al teoriei statistice, o problemă de stabilire a concordanţei întreo repartiţie em pirică – furnizată de un anumit experiment – şi repartiţia teoretică aleasă dreptmodel.

Pentru a determina repartiţiile statistice se procedează la micşorarea intervalului deanalizat de 100 de ori, se determină funcţiile matematice corespunzătoare modelelor analizate,se alege funcţia cea mai fidelă valorilor analizate iar la final se va transforma funcţiaidentificată în funcţia or iginală care caracterizează procesul de defectare.

În continuare se modelează fiabilitatea în programul Mathcad prin metoda celor maimici pătrate, considerând repartiţia exponenţială.

ORIGIN:= 1


29/31

2

)

)

)

P r o b a b i l i t a t e

∑ ∑ ⎥

x := ( 0.01 1.22 2.44 3.65 7.30 T

y := ( 0.99896 0.87795 0.7662 0.66597 0.42571 T

v := ( 0.01 1.22 2.44 3.65 7.30 T

l(x) := linterp(x, y , v)*

⎡

5 5 ⎤ ⎢ x 2 x ⎥

⎡⎡

5

⎢⎢ ⎤⎤

x ln y ⎥⎥ ⎢∑ ⎢i = 1

( i) ∑ i⎥

i = 1 ⎥ ⎢⎢

∑

( i ⎢⎣i = 1

( i))⎥⎥

⎦⎥

⋅ ⎛

−0.118⎞

A := B := A− 1

B = ⎜

⎢ 5 ⎥ ⎢

x 5⎥

⎢ i ⎥ ⎣

i = 1 ⎦

⎢ 5 ⎢ ⎢ ⎣ i = 1

⎥

ln(yi) ⎥

⎦

⎝

0.012 ⎠

Aplicând metoda celor mai mici pătrate pentru funcţia exponenţială de forma f(u) = exp(a·u + b) şi rezolvând sistemul de ecuaţii, se obţin valorile coeficienţilor a = -0,118 şi b =0,012:

f(u) := exp(−0.118u + 0.012) (5)

y

l( x)

f ( u )

1.1

0.99

0.88

0.77

0.66

0.55

0.44

0.33

0.22

0.11

Modelarea fiabilitatii sistemului

0 1 2 3 4 5 6 7 8

x , v , u

Timp de functionare (h)

probabilitateainterpolare liniarafunctia matematica 1

Fig.nr. 4– Modelarea fiabilităţii printr-o funcţie exponen ţi ală de forma f(u) = exp(au+b)

Analizând graficul din figura nr. 4 se observă că funcţia matematică de forma f(u) = exp(a·u + b) modelează foarte bine toate valorile analizate; se procedează în continuare la

identificarea altei funcţii, tot exponenţiale, de forma: g(u) = exp (a·u2

+ bu +c).


30/31

3

−

(

p r o b a b i l i t a t e a

⎡ 5 5⎢ x 4

5 ⎤

x3

x2⎥

⎡ 5 ⎤ ⎢

− x2

ln y ⎥ ⎢∑ ⎢i = 1

( i) ∑ i = 1

( i) ∑ i = 1

( i) ⎥ ⎥

⎢∑ ⎢i = 1

⎡( i) ( i)⎤⎥ ⎥

⎢

5 5 5 ⎥

3 2 C

⎢ x x x

⎥ ⎢

5 ⎥

− x ln y ⎢ ⎥

⎛ − 1 ⎜

1.57 × 103 ⎞

⎟

⎢i = 1 i = 1 i = 1 ⎥ ⎢ i = 1 ⎥ ⎜ −4.074 10

4 ⎟ ⎢ 5 5 ⎥ ⎢ x 2 x 5 ⎥

⎢ 5 ⎥ ⎢

−ln y ⎥ ⎢∑ ⎣i = 1

( i) ∑ i i = 1

⎥ ⎢ ∑ ⎦ ⎣ i = 1

( i) ⎥ ⎦

Rezolvând sistemul de ecuaţii, se obţin valorile coeficienţilor f uncţiei g(u): a = -0,00157, b = 0,106 şi c = - 0,0004074, iar funcţia matematică căutată va fi de forma:

g(u) := exp⎡⎣−(0.00157u2 + 0.106u − 0.0004074)⎤⎦

* (6)

y

l ( x )

f ( u )

g ( u )

1.1

0.99

0.88

0.77

0.66

0.55

0.44

0.33

0.22

0.11

Modelarea fiabilitatii sistemului

0 1 2 3 4 5 6 7 8

x , v , u

Timp de functionare (h)

probabilitate

interpolare liniarafunctia matematica 1functia matematica 2

Fig.nr. 5– Modelarea fiabilităţii printr-o funcţie exponen ţi ală de forma f(u) = exp(au 2+bu+c)

Se observă că cele două funcţii modelează valorile analizate şi pot fi utilizate în vedereaanalizei ulterioare a evoluţiei fiabilităţii.

− 2 - prima funcţie de fiabilitate F(t) := exp −0.118 × 10 t + 0.012)

⌠ ∞ MTBF1 :=⎮

⌡ 0

F(t) dt MTBF1 = 857,688 zile, reprezintă 20854 ore.

⎡

⎡ − 2

2

− 2 ⎤⎤

- a doua funcţie de fiabilitate R(t) := exp⎣−⎣0.00157(10 t) + 0.106× 10 t − 0.0004074⎦⎦ *

⌠ ∞ MTBF :=⎮

⌡ 0

R(t) dt MTBF = 783,851 zile, ceea ce înseamnă 18812 ore.


31/31

Aceste valori sunt relativ mici, ceea ce înseamnă că instalaţia de detecţie se va defectadupă aproximativ 2 – 2,5 ani, dar trebuie să avem în vedere că elementele componente aleseau fost caracterizate de o rată de defectare mare 10-5h-1.

5. Concluzii Este deosebit de important ca să se dispună de indicatorii de fiabilitate pentru a se evita

căderea acestor echipamente pe timpul executării necondiţionat a misiunii.Dispunând de funcţia matematică care caracterizează probabilitatea de funcţionare se

poate realiza o strategie de mentenanţă oper aţională.Instalaţiile pentru detecţia şi semnalizarea incendiilor trebuie proiectate, executate şi

exploatate în conformitate cu normativele în vigoare în scopul satisfacerii exigenţelor desiguranţă a utilizatorilor.

Asigurarea service-ului şi a mentenanţei instalaţiilor şi echipamentelor aferenteinstalaţiilor de semnalizare a incendiilor se realizează de către specialişti cu înaltă calificare în

domeniu.

Bibliografie

[1] Mihai Bayer Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor, Editura Bren, 1999.[2] Ştefanescu V. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Editura Pământul,

Bucureşti, 2005.[3] Şerbu T. Siguranţa de funcţionare a sistemelor de detectare a incendiilor,

A. Trofin Sesiunea a IX-a de comunicări ştiinţifice cu participareinternaţională de termotehnică, Constanţa, 2002.

Documents

Alexandru Minca