SUA

Statele Unite ale Americii sau Statele Unite sau abreviat S.U.A (n englez United States of America respectiv United States, USA sau i US) este numele unei republici constituionale federale, constnd din 50 de state i un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situat aproape integral n continentul America de Nord, ntre Canada (la nord) i Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) i Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat n extremitatea nord-vestic a Americii de Nord, ntre Canada la est i strmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3.200 km sud-vest fa de sud-vestul statului California. ara posed de asemenea cteva teritorii n Pacific, respectiv n Caraibe.

La o suprafa total de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3,79 milioane mile ptrate), dintre care circa 85 % reprezint teritoriul Statelor Unite continentale (n englez Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"), suprafaa Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare dect suprafaa Romniei, ele fiind a treia ar ca mrime din lume (dup Rusia i Canada). Partea sa continental msoar peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i peste 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud).

Cu o populaie de peste 312 milioane de persoane, conform recensmntului din anul 2010, Statele Unite mai sunt i a treia ar a lumii, luat dup populaie. Statele Unite sunt, n acelai timp, i una dintre rile lumii cele mai diverse din punct de vedere etnic i cultural din lume, ntruct oameni din toate rile lumii au emigrat cndva sau continu s emigreze n Uniune.[2]

La o valoare a produsului intern brut (cunoscut i sub acronimul PIB) de 15,2 trilioane de dolari, economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentnd circa 22 % din PIB-ul nominal global i peste 19 % din PIB-ul nominal global, considernd ajustrile determinate de paritatea puterii de cumprare.

Condiii de intrare i regim de edere

Intrarea pe teritoriul SUA se poate face, de regul, numai pe baza unui paaport valabil n care a fost aplicat o viz de intrare eliberat de o misiune diplomatic sau consular american din strintate, aflat n termen de valabilitate. Intrarea n SUA se poate face, de asemenea, pe baza documentului de reedin permanent (green card), valabil, nsoit de paaportul naional, de asemenea, valabil. Alte documente acceptate la intrarea n SUA sunt permisul de reintrare (re-entry permit) sau documentul de cltorie pentru refugiai (refugee travel document), ambele eliberate de U.S. Department of Homeland Security.

Controlul de trecere al frontierei se realizeaz la toate punctele de trecere ale frontierei (aeroporturi, porturi, puncte rutiere) i const n examinarea documentelor de cltorie (paaport i viz) i ntr-un scurt interviu pentru verificarea scopului i duratei vizei n SUA. ncepnd cu data de 5 ianuarie 2004, a fost introdus programul US-VISIT (U.S. Visitor and Immigrant Status Indicator Technology), n baza cruia toi pasagerii cu vrste cuprinse ntre 14 i 79 de ani sunt supui amprentrii i fotografierii digitale cu ocazia efecturii controlului de trecere a frontierei SUA. n 2013, acest program a fost transformat n OBIM (Office of Biometric Identity Management), funciile de stocare a datelor biometrice fiind extinse cu realizarea unei analize comparative ntre datele existente deja n baza de date, cele prelevate pe loc i cele nmagazinate n cipul paapoartelor biometrice.

ederea pe teritoriul SUA este limitat la cea permis prin documentul emis, respectiv viz sau permis de edere.

PreistorieIstoria Americii a nceput cu sosirea primilor imigrani dinAsiapestestrmtoarea Bering, cu aproximativ 14.000 de ani n urm, urmrind turme de animale pentru vntoare, n America. Aceti indieni americani au lsat urme ale existenei lor prinpetroglifei alte materiale arheologice. Este estimat c 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astzi aparine Statelor Unite, nainte de diminuarea lor numeric ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecioase, care au sosit n America prin intermediul cltorilor europeni (cu toate c exist dubii despre numrul lor exact). Au existat i societi avansate, de exempluAnasazidin sud-vest, sau Indienii de Pduri (Woodland), care au construit centrulCahokia, situat lng St Louis, care a avut o populaie de 40 n anul 1200 .e.n.

Colonizarea europeanVizitatori strini au sosit i n trecut, dar doar dup cltoriile luiCristofor Columb, n secolele XV i XVI, au nceput naiunile europene s exploreze i s creeze locuine permanente pe acest continent. VeziColonizare.

n secolele XVI i XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite iFlorida. Prima colonie englez care a avut succes a fostJamestownnVirginia, n 1607. Pe parcursul urmtorilor decenii au aprut unele colonii olandeze, caNew Amsterdam(predecesorul orauluiNew York), pe teritoriul ocupat actualmente deNew YorkiNew Jersey. n 1637, suedezii au creat o colonie numitChristina(n Delaware), dar au trebuit s cedeze colonia, n 1655, Olandei.

Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensiv a coastei de est de ctre Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lsai n pace de ctre patria lor de origine pn laRzboiul de apte Ani, cnd Frana a cedatCanadai regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strnge fonduri pentru rzboi. Muli colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau c nu aveau o reprezentare adecvat n Parlament. Tensiunile ntre Marea Britanie i colonizatori au crescut i cele 13 colonii au nceput o revoluie contra controlului Marii Britanii.

Industrie[modificare|modificare surs]Statele Unite Ale Americii Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.

Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit: Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.

In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.

In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).

Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.

Statele Unite Ale Americii Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.

Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit: Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.

In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.

In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).

Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.

Statele Unite Ale Americii Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.

Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit: Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.

In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.

In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).

Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.

Statele Unite Ale Americii Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.

Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit: Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.

In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.

In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).

Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.

Primulpreedinteal Statelor Unite aleAmericii,George Washington, a servit n funcie dou mandate, ntre1789i1797.

n 1776, cele 13 colonii i-au declarat independena fa de Marea Britanie,izbucnindRevoluia American(1775 - 1783) care a creat Statele Unite.

Structura administrativ iniial a rii a fost oconfederaie, fondat n 1777 (n 1781 fiind ratificat baza sa) -Articles of Confederation. Dup dezbateri ndelungate, acest document a fost nlocuit de ctreConstituia Statelor Unite ale Americii, n 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.

Depirea termenului de valabilitate este considerat infraciune i poate conduce la ndeprtarea forat de pe teritoriul SUA i instituirea unei interdicii.

Atragem atenia n special asupra vizelor de tip B1/B2 (vizit, turism/afaceri), care au valabilitatea acordat, de regul, pe 10 ani, dar care permit o edere de maximum 6 luni (180 zile) ntr-un an. Ca verificare, la trecerea frontierei SUA, funcionarul din punctul de control aplic n paaport o tampil cu o dat, care indic ultima zi de edere permis n SUA. Aceasta nu trebuie depit, ederea devenind ilegal. Prelungirea ederii peste termenul legal se poate acorda numai de ctre US Citizenship and Immigration Services, n urma analizrii motivaiei aduse.

Expansiunea[modificare | modificare surs]

Achiziii teritoriale dup dat

Pe parcursul secolului al XIX-lea, naiunea s-a extins rapid, adugnd multe state noi. Destinul Manifest a fost o filosofie care a ncurajat extinderea Statelor Unite nspre vest: deoarece populaia statelor din est cretea i imigrani noi intrau n ar, muli oameni continuu se mutau nspre vest.

Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste aciuni continu s aib implicaii politice astzi, deoarece unele triburi cer aceste pmnturi napoi. n unele locuri, populaiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecioase aduse de ctre europeni i astfel colonizatorii din SUA au acaparat uor aceste teritorii goale. n alte situaii, Indienii americani au fost mutai forat de pe teritoriile lor tradiionale unii fiind dui n rezervaii. Cu toate c unii declar c Statele Unite nu a fost o putere colonial pn ce a acaparat teritorii strine n Rzboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pmnturilor n America de Nord de ctre SUA, esenial, a fost de o natur colonial.

Teritoriile unora din statele care intr n componena SUA au fost cumprate de la vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumprat de la Frana n 1803, Florida de la Spania n 1809, iar Alaska de la Rusia n 1867.

n aceast perioad, ara a devenit o mare putere industrial i un centru pentru inovaie i dezvoltare tehnologic.

Rzboiul Civil[modificare | modificare surs]

Btlia de la Fredericksburg, 13 decembrie 1862

Din perioada colonial, a existat un deficit de lucrtori, un fapt care a ncurajat sclavia. Pn la mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor i sclavajului negrilor au continuat s creasc n intensitate i au nceput s domine politica intern a Statelor Unite.

Statele nordice au nceput s se opun sclaviei, ns statele sudice considerau c acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac i doreau s introduc sclavia i n teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri i Compromisul din 1850).

Disputa a explodat ntr-o criz n 1861, cnd apte state sudice au prsit Statele Unite i au format Statele Confederate ale Americii, o aciune care s-a terminat cu Rzboiul Civil American. Imediat dup nceputul rzboiului, nc patru state sudice au intrat n confederaie.

n timpul rzboiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor n statele rebele n Proclamaia de Emancipare, cu toate c emanciparea complet a sclavilor a avut loc doar n 1865, dup sfritul confederaiei, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituiei SUA. Rzboiul civil a rspuns i la ntrebarea despre dreptul statelor de a prsi Uniunea, i e considerat un punct focal n istoria rii, cnd guvernul naional a acaparat puteri noi i extinse.

Secolul XX[modificare | modificare surs]

Atacul de la Pearl Harbor

Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenei exercitate de ctre aceast ar asupra ntregii lumi. Influena sa relativ a fost mare, n special datorit faptului c Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influen, a suferit grav n ambele rzboaie mondiale

Statele Unite a luptat n Primul i Al Doilea Rzboi Mondial de partea Aliailor. n perioada interbelic, cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune (1929 - 1939), efectul creia a fost intensificat de Dust bowl, o secet grav. Ca i restul lumii dezvoltate, SUA a ieit din aceast criz economic n urma mobilizrii pentru Al Doilea Rzboi Mondial.

Rzboiul a adus pagube enorme majoritii participanilor la el, ns SUA a suferit relativ puin din punct de vedere economic. n 1950, mai mult de jumtate din PIB-ul global aparinea SUA.

n Rzboiul Rece, SUA a fost un participant cheie n Rzboiul din Coreea i Rzboiul Vietnamez, i, pe lng URSS, a fost considerat una din cele dou superputeri. Aceast perioad a coincis cu o mare expansiune economic. Odat cu ncetarea existenei Uniunii Sovietice ca entitate juridic, SUA a devenit un centru mondial economic i militar cu o pondere sporit.

n deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au luat parte n mai multe misiuni de aciuni de poliie i de meninere a pcii, aa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, i Golful Persic.

Secolul XXI[modificare | modificare surs]

Dup atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade Center i a Pentagon-ului de organizaie terorist, Al-Qaida, condus de Osama bin Laden, Statele Unite ale Americii, cu ajutorul altor naiuni, au declarat rzboi contra terorismului, care a inclus aciuni militare n Afganistan i Irak.

Geografie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Geografia Statelor Unite ale Americii.

Harta fizic a Statelor Unite

Din punct de vedere geografic, ara se mparte n trei regiuni principale: Munii Stncoi (Rocky Mountains) - la vest, zona de podi i de munte a Appalacilor - la est, i cmpiile ntinse de prerie (Great Plains) - n partea central. n secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificrii de noi teritorii i al vieii n libertate a colonitilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt i marea diversitate a climei i bogia lumii vegetale.

Relief[modificare | modificare surs]

Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din muni nali (ex. Munii Stncoi, Munii Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Munii Mauna Loa, Munii Mauna Kea, Munii Appalachi etc.) formai prin orogenez alpin, podiuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) i cmpii (Cp. Mississippi).

Hidrografie[modificare | modificare surs]

Articole principale: List de fluvii din SUA i List de fluvii din America.

Principala ap curgtoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai muli aflueni. In S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit de apa ploilor, cit si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte. Scurgerea riurilor este dirijata de relief, in citeva directii principale.

Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de lacul Superior la 518 m altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume.

Flor i faun[modificare | modificare surs]

Pduri de foioase, pduri de conifere n zona de munte i n Alaska. Vegetaie de step i vegetaie mediteranean n Florida i California, deertic n Nevada, n pdurile tropicale i Hawai.

Clim[modificare | modificare surs]

Clima este predominant temperat(ex. Temperat Oceanic pe rmul Oceanului Atlantic, Temperat Continental n centrul rii, subtropical n Florida i California).n Alaska, climatul este rece subpolar, n Nevada temperat i n Hawai este tropical umed. Temperatura variaz n iulie ntre 18 C n Seattle i 28 C n New Orleans, iar n ianuarie, ntre -10 C la Minneapolis i 13 C la Los Angeles. Cantitatea de precipitaii variaz de la peste 100 cm pe coasta de est i de Sud, la 50 cm n bazinul fluviului Mississippi i mai puin de 25 cm n zonele muntoase din Vest. Precipitaiile sunt foarte abundente n apropierea coastei de Vest, n Washington i Oregon 80 cm n zonele joase i 100150 cm n zonele muntoase.Cobornd ns spre California, precipitaiile devin tot mai rare, ajungnd la o cantitate medie de 25 cm n Los Angeles.

Demografie

Comitatele americane dup prevalena etnic a strmoilor populaiei Statele Unite ale Americii este o ar diversificat rasial i etnic. Sunt recunoscute ase rase: rasa alb, rasa indian din America, rasa nativ din Alaska, rasa asiatic, negrii sau afroamericani, hawaieni nativi i alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificai ca de origine iberic sau latinoamerican i ne-iberici sau ne-latinoamericani, latinoamericanii i ibericii din SUA sunt o etnie diferit care constituie cel mai mare grup minoritar din aceast ar.

Americanii Albi (nclusiv ibericii i latinoamericanii americani albi) sunt o majoritate rasial, cu o cot de 72,4% din populaia SUA, n estimrile oficiale din Programul de Estimare a Populaiei (PEP), sau 75% n Sondajele Comunitaii Americane(ACS). Spaniolii i latinoamericanii din SUA (de orice ras) reprezint 16,3% din populaie. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasial, reprezentnd 12,4% din populaie. Americanii albi sunt majoritari n fiecare regiune, atingnd cel mai nalt prag al populaiei n centrul, vestul i nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din aceast regiune central vestic sunt albi , cea mai mare rat de rspndire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dac toi americanii de culoare alb sau non-hispanici/latini) triesc n Sud, mai mult ca n orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde populatia de culoare este cel mai des intalnita sau afro-americanii sunt cel mai des ntlniti, cu o proprie de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecrui grup minoritar rmas resident n Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici i latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani i nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni i alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogai "Dou sau mai multe rase" populaie (Americani multirasiali), i 46% dintre oamenii din "alt rase". Populaia rural a sczut n ultimul secol de la 72% n 1910 la 16% n 2010[5].

Religie

Potrivit unui studiu realizat n 2014 de ctre Pew Research Center, 71% dintre americani sunt cretini (47% protestani i 21% catolici), 23% nu au religie i 6% practic alte religii (iudaism - 1,9%, islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%).[6].

Statistici American Religious Identification Survey

Table 75. Self-Described Religious Identification of Adult Population: 1990, 2001, and 2008

Limba oficial[modificare | modificare surs]

Dei Statele Unite ale Americii apar n statistici cu limba englez ca limb oficial, n fapt din cele 50 de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limb oficial engleza (n paranteze anul legiferrii), i anume:[7]

Alabama (1990); Alaska (1998); Arizona (2006); Arkansas (1987); California (1986); Colorado (1988); Florida (1988); Georgia (1986, 1996); Hawaii (1978); Idaho (2007); Illinois (1969); Indiana (1984); Iowa (2002); Kansas (2007); Kentucky (1984); Louisiana (1807); Massachusetts (1975); Mississippi (1987); Missouri (2008), Montana (1995); Nebraska (1920), New Hampshire (1995); North Carolina (1987); North Dakota (1987); Oklahoma (2010); South Carolina (1987); Tennessee (1984); Utah (2000); Virginia (1981, 1996); Wyoming (1996).

Educaie

LICEE n sistemul american de nvmnt preuniversitar exist mai multe tipuri de licee, separate dup modul n care sunt organizate. Liceele americane pot fi mprite n licee de cultur general, licee vocaionale i licee de tip college preparatory. Majoritatea liceelor sunt generale, oferind o multitudine de direcii educaionale, respectiv cursuri pentru pregtirea admiterii la universitate, cursuri de cultur general sau cursuri de recuperare pentru cei cu probleme de nvare. Elevii i pot organiza singuri cursurile, n funcie de abilitile i interesele lor.Liceele vocaionale, cu o pronunat dimensiune practic, se adreseaz elevilor care vor s se pregteasc pentru a urma o carier n domenii precum IT, marketing, afaceri, inginerie i profesii medicale. n timp ce unii absolveni de licee vocaionale sau licee tehnice aleg s se ncadreze direct n cmpul muncii, alii prefer s-i continue studiile la o instituie de nvmnt superior.Boarding schools sau internatele fac parte din acel tip de coal n care elevii nva i locuiesc mpreun cu colegii i unii dintre profesorii lor. n cadrul acestul aranjament, un numr de profesori sunt numii house masters sau house mistresses, ori consilieri rezideniali, prelund rolul de printe pentru copiii aflai n grija internatului. De asemenea, elevii din anii mai mari devin prefeci i pot ajuta house masterul, prelund anumite atribuii.Fiecare elev din internat are un orar independent, ncepnd cu orele de curs la care particip mpreun cu colegii si i pn la diferite sporturi sau activiti pe care le desfoar n diverse cluburi i organizaii. Internatele ofer de obicei o mare varietate de activiti extracurriculare, cum ar fi ore de muzic, sport, cinema sau teatru.Taxa anual de colarizare pentru boarding schools este cuprins ntre 30.000 45.000 dolari americani.Day schools se refer la instituiile unde elevii se prezint la ore dimineaa, dup care se ntorc acas. n acest tip de coal se desfoar cursuri ncepnd de la nivel de grdini pn la clasa a XII-a. Termenul mai este folosit i pentru a descrie cursurile independente de o coal anume, care se pot petrece ntr-o singur zi. Taxa de colarizare anual este cuprins ntre 15.000 22.000 dolari americani.University-preparatory school sau college-preparatory, respectiv prep school, reprezint o coal secundar particular, menit s pregteasc elevii pentru admiterea la universitate. Unele coli includ toate nivelele de liceu, de la clasa a IX-a pn la clasa a XII-a. Acest format de coal este ntlnit cel mai adesea n SUA, iar n ceea ce privete tipul de liceu, acesta poate fi internat sau coal de zi.

COLEGII

Noiunea de colegiu n SUA nseamn o universitate mai mic, care ofer n general numai programe universitare (nu i postuniversitare).Colegiul are n general o durat de 4 ani i echivaleaz cu o facultate de arte liberale (drept, medicin, filologie, afaceri etc.). Poate fi o instituie particular independent sau doar departamentul unei universiti particulare sau de stat.n SUA exist i Colegii Comunitare, care ofer n general programe de 2 ani, ce pot precede transferul la o universitate pentru nc 2 ani de studii. Aceste programe conduc la obinerea unei DIPLOME - Associate of Arts - AA (majoritatea domeniilor umaniste, inclusiv afacerile) sau Associate of Sciences - AS (domeniile tiinifice i tehnice). Colegiile Comunitare ofer totodat i programe profesionale tehnice, care dureaz ntre 6 luni i un an i se ncheie prin obinerea unui CERTIFICAT DE CALIFICARE (Occupational Certificate - OC).Studenii Colegiilor Comunitare (aproximativ 65% dintre tinerii americani opteaz pentru aceast form de nvmnt) se bucur de urmtoarele avantaje: tax de colarizare cu mult mai sczut dect la universitate, programe flexibile, cu ncepere a cursurilor de mai multe ori pe an, clase cu numr restrns de studeni, atenie mai mare acordat acestora de ctre profesori. Cele aproximativ 1.200 de Colegii Comunitare din SUA totalizeaz circa 10,4 milioane de studeni. n ceea ce privete sursele acestora de finanare, 42% provin de la stat, 23% din taxe de colarizare, 18% din fonduri locale, 55% din fonduri federale i 10% din alte surse.Taxa anual de colarizare la un colegiu/universitate poate atinge 37.000 dolari americani(USD) pentru studii universitare i pn la 50.000 dolari americani pentru studii postuniversitare, n timp ce la un colegiu comunitar este cuprins ntre 7.000 26.000 USD.

UNIVERSITI

Universitile americane sunt recunoscute pentru excelena programelor lor, pentru dinamismul i spiritul pragmatic pe care acestea le promoveaz, pentru oportunitile pe care le ofer absolvenilor lor. Acetia ocup n prezent 70% din funciile de conducere ale unor guverne, firme particulare sau asociaii nonprofit din lumea ntreag. Majoritatea prefer s se ncadreze n munc imediat dup absolvire, dar un procent de circa 9% prefer s se nscrie n continuare la un curs postuniversitar. n general, 98% dintre absolvenii unei universiti americane ocup un loc de munc n decurs de cel mult 6 luni de zile de la absolvire.Candidaii ce doresc s urmeze cursurile unei universiti din SUA sunt deseori descurajai de lipsa unor informaii exacte, de imposibilitatea de a face alegerea cea mai potrivit (America are peste 3.800 universiti), de procesul de nscriere prea ndelungat, de sistemul complicat de obinere a vizei i, nu de puine ori, de incapacitatea lor de a comunica eficient n limba englez i n spirit american.Study Group Universities in America, prin Centrul European de Cultur, Bucureti, reprezentantul su n Romnia, v ajut s identificai acea universitate care rspunde cerinelor i aspiraiilor Dvs. de a v realiza n cariera aleas. Astfel, noi v ajutm s completai corect formularul de nscriere i l expediem ctre universitile ce v atrag, dup ce ne-am asigurat c documentaia aferent este complet i acceptabil. Totodat, v oferim consultan i sprijin privind formalitile de obinere a vizei.Asistena Study Group Universities in America, prin Centrul nostru, const i n aranjamente privind asigurarea medical, cazarea i adaptarea Dvs. la noua via de student, imediat ce ai ajuns n SUA. Aceasta continu pe toat durata studiilor, cu informaii i consultaii oferite din prima zi de facultate, pn la absolvire. De exemplu, vei fi ajutai s obinei o reducere a taxei de colarizare sau o burs n cazul n care rezultatele obinute de Dvs. n primele semestre vor fi suficient de bune nct s permit acest lucru.

Aceste servicii sunt GRATUITE, fiind incluse n taxa de colarizare pe care o pltii universitii. Aceast tax de colarizare este sensibil mai sczut dect cea anunat de universitate, n special pentru primul an de studiu. Studenii care se nscriu prin Study Group/Centrul European de Cultur, Bucureti se bucur i de o reducere substanial a costurilor de asigurare.

n formularul Dvs. de nscriere vei meniona trei universiti, n ordinea preferinei. Experii Study Group vor trece la a II-a dvs. opiune numai dac suntei respini de universitatea pe care ai ales-o ca prim opiune. n general, se va ine desigur cont i de cerinele i condiiile specifice de admitere ale universitilor solicitate.

nscrierile se pot face oricnd, adic pe toat durata unui an de zile. Este ns de preferat ca documentaia de nscriere s fie finalizat pn la 1 iulie cel trziu pentru cursurile ce ncep n septembrie i respectiv pn la 1 noiembrie pentru cursurile care ncep n ianuarie.

n mod normal, dac contactai direct o universitate american, procesul de nscriere dureaz n jur de patru luni sau chiar mai mult pentru programele postuniversitare. Study Group / Centrul European de Cultur, Bucureti elimin acest inconvenient, reducnd procesul de nscriere la cel mult 2 luni de zile.

n ceea ce privete gradul de cunoatere a limbii engleze, condiia pentru a fi acceptat pentru cursuri universitare este n general cea de a ntruni min. 60 puncte la testul TOEFL, iar pentru cursuri postuniversitare, 80 puncte. Pentru candidaii care nu ntrunesc dect 50-60 puncte, exist posibilitatea de a obine de la universitate un aa numit accept condiional i de a fi integrai ntr-un program preliminar de aprofundare a limbii engleze.

Exist de asemenea posibilitatea unui transfer chiar n timpul studiilor, de la o universitate acreditat din Romnia la una dintre universitile cu care Study Group colaboreaz. Cererile de transfer trebuie nsoite de descrieri ale cursurilor i seminariilor parcurse n Romnia pn la acel moment, traduse n limba englez i autentificate, pentru a fi supuse procesului de echivalare.

Taxa anual de colarizare este cuprins ntre 15.000-33.000 USDInformaii personale despre cltori / Passenger Name Record (PNR)

Legea american solicit companiilor aeriene, care efectueaz zboruri n i din Statele Unite ale Americii, s pun la dispoziia U.S. Department of Homeland Security, US Customs and Border Protection, informaii personale despre cltori, informaii cunoscute sub denumirea de Passenger Name Record (PNR).

Scopul solicitrii informaiilor este de prevenire i combatere a terorismului i a altor infraciuni transfrontaliere.

Informaiile se colecteaz prin intermediul ageniilor de rezervare a serviciilor de cltorie i se transmit ageniilor americane de securitate la data efecturii rezervrii biletului de avion.

PNR-ul este obligatoriu pentru toi operatorii de zboruri ctre i dinspre Statele Unite ale Americii.

Informaiile personale ale pasagerilor au caracter confidenial i sunt protejate de lege.

Programul de colectare i diseminare a datelor personale ale pasagerilor (PNR) este opozabil tuturor cltorilor i se efectueaz n baza legii americane the Privacy Act of 1974 i 49 U.S. Code & 44909 (c) (3)- Passenger Manifests i a regulamentelor de aplicare a legii, 19 Code of Federal Regulations 122.49 d- PNR Information.

ntre Uniunea European (UE) i SUA a fost ncheiat, n decembrie 2011, Acordul privind PNR-ul, aprobat de Parlamentul european n aprilie 2012.

PNR-ul, obinut urmare zborurilor efectuate pe ruta SUA-Uniunea European, tur-retur, va fi pstrat i stocat activ timp de apte ani i inactiv, timp de opt ani. Pentru situaii specifice, PNR-ul poate fi stocat pn la data arhivrii informaiilor pentru care a fost solicitat i obinut.

Persoanele interesate pot solicita acces la propriul PNR, cu respectarea procedurilor administrative specifice n astfel de situaii. Datele de contact ale autoritii americane competente sunt: Freedom of Information Act (FOIA) Request, U.S. Customs and Border Protection 1300 Pennsylvania Avenue, NW, Washington, DC 20229.

Funcionarii care realizeaz controlul de trecere al frontierei au autoritate deplin, n temeiul legislaiei americane, pentru a refuza intrarea persoanelor n SUA, chiar dac acestea prezint documente de cltorie i vize valabile, n cazul n care, n urma controlului efectuat rezult neconcordane ntre motivul declarat de cltor la momentul obinerii vizei i motivul declarat la intrarea n SUA.

Meninerea evidenei intrrii/ieirii cetenilor strini pe teritoriul SUA se fcea anterior prin intermediul declaraiei de intrare (formularul I-94). Din aprilie 2013, acest formular nu se mai completeaz la intrarea n SUA, el fiind generat automat de sistemul informatic la procesarea trecerii frontierei. n cazul n care este necesar nregistrarea respectiv (I-94), aceasta se poate obine de la https://i94.cbp.dhs.gov/I94/request.html

Referitor la coninutul bagajelor, atragem atenia asupra faptului c autoritile americane interzic introducerea pe teritoriul SUA a produselor alimentare de orice fel (vegetale sau animale), iar dac acestea exist, ele trebuie declarate (formularul 6059B) i predate funcionarilor vamali. Nedeclararea i depistarea unor astfel de produse n bagaje atrage confiscarea lor i obligaia plii unei amenzi. Verificrile bagajelor cu ajutorul cinilor dresai este o operaiune de rutin n punctele vamale. Formularul vamal se completeaz nainte de trecerea frontierei (de regul n avion, dac se ajunge n SUA pe calea aerului) doar de ctre unul dintre membrii de familie, pentru ntreaga familie.

Pentru mai multe informaii cu privire la formularele ce trebuie completate nainte de intrarea pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, v rugm accesai stie-ul web: http://www.cbp.gov/xp/cgov/home.xml

De asemenea, potrivit unei uzane generale i a nregistrrii PNR create pentru cltorie, cetenii strini (de exemplu, romni) care au i cetenie american i vor s cltoreasc din ara lor (Romnia) n SUA, trebuie s aib i s prezinte paaportul american valabil (prezentarea paaportului romnesc la punctul de mbarcare spre SUA poate fi refuzat, pn la obinerea unui paaport american valabil).

Pentru verificarea condiiilor particulare de intrare prevzute de legislaia american, recomandm consultarea informaiilor oficiale furnizate de autoritile americane:

Departamentul de Stat al Statelor Unite (http://www.travel.state.gov/)

Ambasada Statelor Unite la Bucureti (http://www.bucharest.usembassy.gov/)

Viza de intrare n SUA se obine de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Statelor Unite ale Americii din strintate. n Romnia, vizele se pot obine de la Secia Consular a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureti. Viza SUA nu se elibereaz de ctre autoritile de frontier.

Legea american privind imigrarea i naturalizarea prevedeexistena mai multor categorii de viz: viza de vizitator/turistic (B2), viza n interes de serviciu (B1), viza de tranzit (C), viza de studii (F) i (M), viza pentru schimburi de experien (J si Q), vizele de munc (C, D, H1-B, H2-B, I, L, P3, R).

Ministerul Afacerilor Externe recomand cetenilor romni care intenioneaz s rmn pentru o perioad ndelungat pe teritoriul acestui stat s se adreseze misiunii diplomatice a Romniei i s i anune prezena n regiune, comunicnd coordonatele personale, pentru a putea fi contactai n situaii de urgen.

n acest sens, aplicaiile pentru telefoane mobile, puse de curnd la dispoziia celor interesani, n mod gratuit, pentru platforme iPhone i Android (informaii suplimentare prin link http://www.mae.ro/app_cs) sunt de un real folos pentru semnalarea situaiilor periculoase i contactarea misiunii romne cea mai apropiat.

Recomandri privind comportamentul pe durata cltoriilor n Statele Unite

Comportamentul fa de reprezentanii autoritilor americane (autoriti de frontier, vam, poliie etc.) trebuie s fie caracterizat de politee, bunvoin i respect. Trebuie furnizate rspunsuri la toate ntrebrile adresate de acetia i trebuie respectate cu exactitate ndrumrile pe care ei le formuleaz.

Recomandm s se evite angajarea n discuii contradictorii cu reprezentanii acestor autoriti. n cazul n care, prin comportamentul lor, acetia cauzeaz nclcarea unui drept sau aduc atingere integritii fizice sau demnitii unei persoane, acea persoan are posibilitatea de a depune o plngere la autoritatea al crui reprezentant s-a comportat n mod necorespunztor.

V recomandm insistent s evitai comentariile adresate n mod special funcionarilor din aeroporturi, referitoare la procedurile de verificare corporal i a bagajelor pentru cltoriile aeriene. Aceste msuri de verificare sunt dispuse n baza legii americane i orice comentariu nepotrivit n legtur cu acestea poate fi interpretat ca obstrucionare a ndeplinirii unei funcii publice. Persoanei care este responsabil pentru astfel de comentarii i poate fi refuzat mbarcarea sau intrarea n SUA (dup caz).

Este obligatoriu ca, pe ntreaga durat a ederii n Statele Unite, s se pstreze scopul care a fost declarat la data obinerii vizei de intrare. Desfurarea de activiti lucrative pe teritoriul SUA nu este permis dect n baza unui statut corespunztor, conferit de tipul de viz obinut individual. Recomandm respectarea cu strictee a regimului de viz. Cu titlu de exemplu, viza turistic (de tip B2) nu permite desfurarea n nici un caz a unei forme de activitate lucrativ, iar viza pentru studii (de tip F1) permite dect desfurarea unor activiti lucrative limitate la organizarea campusului studenesc. nclcarea obligaiilor stabilite prin regimul de viz constituie infraciune i atrage reinerea, arestarea, judecarea i expulzarea din Statele Unite ale Americii,,eventual cu instituirea unei interdicii.

Ameninri teroriste

Administraia SUA manifest o continu preocupare fa de potenialele atacuri teroriste pe teritoriul su. Ulterior atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, guvernul american a introdus n 2002 un sistem de avertizare asupra pericoluluiproducerii de noi atacuri teroriste pe teritoriul american. Nivelurile de alert utilizate erau reprezentate de un set de 5 culori:: verde (risc sczut), albastru (alert preventiv), galben (alert medie), portocaliu (alert ridicat), rou (alert maxim). n anul 2011, acest sistem a fost nlocuit cu unul mai simplu, NTAS (National Terrorism Advisory System), compus din dou niveluri: pericol mrit i pericol iminent. Acestea sunt aduse la cunotina publicului pe toate canalele publice disponibile, fiind precizate i perioadele de valabilitate ale avertizrilor. Pentru informaii suplimentare, recomandm consultarea informaiilor furnizate de autoritile americane: http://www.dhs.gov/national-terrorism-advisory-system.

n scopul meninerii transportului aerian internaional n condiii de maxim siguran, din data de 4 ianuarie 2010, Statele Unite ale Americii, prin Transport Security Administration TSA (Administraia de Siguran a Transportului), a introdus noile msuri de securitate pentru toate zborurile ctre SUA. Msurile de securitate prevd verificri de acte, bagaje i interviuri intermediare, pe aeroporturi de tranzit, ca i folosirea de tehnologii cu un grad sporit de inspecie i verificare. Nici zborurile interne din SUA nu sunt exceptate de la derularea acestor msuri de siguran. Fa de reglementrile privind bagajele i coninutul acestora, responsabilii americani ndrum persoanele interesate, c, la data achiziionrii biletului de cltorie, s solicite informaiile respective direct de la linia aerian transportatoare, avnd n vedere specificitatea informaiilor n funcie de compania aerian transportatoare.

Cetenilor romni care cltoresc n SUA li se recomand s urmreasc n permanen anunurile i recomandrile fcute de autoritile americane (http://www.dhs.gov; http://www.travel.state.gov ) i s acceseze periodic site-ul oficial al Ministerului romn al Afacerilor Externe (http://www.mae.ro).

Siguran i criminalitate

Statele Unite ale Americii reprezint, n general, o ar sigur. Oraele americane se caracterizeaz, ca i n alte pri ale lumii, prin zone bune i zone periculoase, n special ctre periferii.Recomandm evitarea frecventrii zonelor ru famate, n special pe timpul nopii, informaii privind locaia respectivelor zone putnd fi obinute prin consultarea localnicilor i a presei locale.

naintea deplasrii ctre destinaia dorit, recomandm rezervarea serviciilor de cazare. nnoptarea n staiile de tren, n autogri sau n maini parcate n locurile special amenajate pentru staionarea vehiculelor nu este acceptat n SUA.

n cazul unor incidente grave (accidente, tlhrii), care necesit intervenia imediat a autoritilor americane, trebuie apelat urmtoarul numre de urgen:

911 poliie, pompieri, salvare, alte servicii de urgen (dup preluarea apelului, se indic natura urgenei).

V recomandm, de asemenea, sesizarea, n cazul apariiei unei situaii de urgen, al celui mai apropiat oficiu consular romn, prin numrul de urgen afiat pe site-ul fiecrei misiuni, care poate acorda asistena consular n condiiile prevzute de lege.

Dezastre naturale

Recomandm obinerea de informaii n timp util, din partea autoritilor locale de resort, asupra posibilitii producerii de uragane, tornade i furtuni tropicale (avnd n vedere c n SUA exist zone predipuse frecvent la astfel de fenomene). Recomandm gsirea de adpost i luarea tuturor msurilor de siguran n astfel de situaii. La nevoie, se va apela numrul unic de urgen 911, dac este necesar intervenia autoritilor americane.

n zonele cu vegetaie uscat, aflate mai ales pe coasta vestic a SUA, producerea de incendii de pduri i zone forestiere este ntlnit n mod frecvent. naintea cltoriei n SUA, recomandm obinerea de informaii privind zonele potenial afectate i evitarea frecventrii acelor zone. Informaii la zi se pot obine prin consultarea paginii web http://www.nhc.noaa.gov/. De asemenea, v recomandm accesarea site-ului oficial al MAE romn, Rubrica Sfaturi de cltorie/ Alerte de cltorie.

Sistemul medical

Sistemul de servicii medicale este foarte bine organizat n SUA, ns de cele mai multe ori presupune achitarea unor sume de bani considerabile (noiunea de "servicii medicale de urgen", efectuate fr a prezenta o asigurare medical valabil, este mult mai limitat dect ceea ce nseamn n Romnia). Pentru a se evita obligativitatea achitarrii unor cheltuieli medicale foarte mari, cauzate de apariia unor stri de boal, accident sau deces, recomandm ncheierea n avans a unei asigurri medicale (asigurare medical internaional sau asigurare medical de cltorie) naintea efecturii deplasrii n SUA. Nu se prevede necesitatea administrrii de vaccinuri speciale pentru cltoria n SUA. Pentru persoanele interesate exist mai multe pagini web care ofer informaii privind sistemul de asigurare medical on-line (de exemplu: http://www.visitorscoverage.com).

Din aceleai motive, persoanele care stau mai mult timp n SUA, fie din motive profesionale, fie familiale, trebuie s aib ncheiate asigurri medicale, care s le permit accesul la asisten medical n caz de nevoie. Dac exist sponsori ai ederii acestor persoane, acetia trebuie s aib n vedere i suportarea acestui tip de cheltuieli.

Ignorarea acestor recomandri poate duce la situaii neplcute sau chiar dificile, fie prin respingerea asigurrii asistenei medicale necesare, fie prin taxarea acestora la valori greu suportabile de cetenii romni (raportate la veniturile medii din Romnia).

Condiii privind traficul auto

Starea general a drumurilor i a infrastructurii este bun. SUA deine un sistem extins de autostrzi, osele interstatale i drumuri naionale. Unele autostrzi prevd taxe de drum (toll roads), punctele de taxare permind plata fie cu transpondere (localnici sau pentru transport persoane sau marf), cu card specific (eCash) sau numerar, porile de trecere pentru fiecare metod de plat fiind presemnalizat. "Forarea" trecerii fr plata taxei declaneaz fotografierea mijlocului de transport i avertizarea imediat a patrulelor mobile de poliie.

Fiecare stat american, component al SUA, are propria legislaie i regulamente n privina circulaiei auto. n majoritatea statelor americane, limita de vitez maxim legal admis este de 65 mile/or (110 km/or), cu excepia zonelor prevzute cu indicatoare de limitare a vitezei. Supravegherea traficului auto n localiti i pe autostrzi se realizeaz prin televiziune cu circuit nchis (unele camere sunt cuplate la internet i furnizeaz imagini n timp real), cu patrulare aerian (elicoptere) i uniti mobile auto (patrue de autostrad, de multe ori fr nsemne de poliie la vedere). Depistarea depirii vitezei legale se poate face prin orice metod cunoscut (puncte fixe, puncte mobile, echipaje mobile, elicopter), amenzile fiind consistente. Echipajele mobile care constat depirea vitezei legale sau orice alt abatere n trafic nu ncaseaz amenzile, toate faptele consemnate fiind trimise n instana civil competent a locului, unde fptaul are posibilitatea de a contesta msura dispus (printr-un proces civil). Dac se efectueaz plata "bail-ului", corespondentul amenzii, cazul se consider nchis (cu excepia punctelor care se adun n cazierul conductorului auto). Deinerea de aparate antiradar este permis (n bagajul personal), dar folosirea lor este ilegal.

Majoritatea statelor americane prevd obligativitatea purtrii centurii de siguran, iar copiii trebuie s cltoreasc numai n scaune special destinate. Se interzice consumul de buturi alcoolice la volan sau conducerea autovehicului sub influena buturilor alcoolice, nerespectarea acestor reguli constituind infraciuni, pedepsite aspru de lege.

Permisul de conducere

Permisul de conducere internaional nu este obligatoriu n Statele Unite, dar este ntr-o anumit msur, "mai bine primit" dect permisul romnesc. Pe perioada ederii n SUA, cetenii romni pot conduce autovehiculele n baza permiselor de conducere romneti. Legea local recunoate valabilitatea acestora pentru un interval de maximum 6 luni, dup care preschimbarea lor n permise auto americane devine obligatorie (dac ederea n SUA depete caracterul temporar al unei ederi n scop de vizit/afaceri/turism).

Nu este permis folosirea permisului romnesc pentru activiti comerciale (transport de persoane sau marf) pe teritoriul SUA, chiar dac permisul romnesc prevede aceast categorie de autovehicule. Pentru obinerea de informaii suplimentare, recomandm accesarea paginii web http://www.dmv.org/.

Reglementri vamale

Controlul vamal se efectueaz n punctul de frontier utilizat la intrarea n Statele Unite i presupune declararea de ctre fiecare persoan a bunurilor pe care le introduce cu ocazia intrrii. Declararea acestor bunuri se face n scris, pentru persoanele care intr n SUA prin porturi i aeroporturi. Formularul de declaraie vamal (6059B) este pus la dispoziia pasagerilor de ctre toate companiile aeriene i maritime n timpul deplasrii spre Statele Unite (se completeaz un singur formular/familie).

Bunurile introduse pentru uz personal nu se taxeaz, ns bunurile destinate unor activiti de comer, cadourile sau alte bunuri care nu sunt destinate uzului personal sunt supuse taxelor vamale i taxelor comerciale (sale tax), potrivit legislaiei americane (pot fi diferite, n funcie de stat). n categoria bunurilor destinate uzului personal se numr, cu titlu de exemplu, articole de mbrcminte, articole cosmetice, bijuterii cu valoare de pn la 300 dolari SUA, aparate video sau fotografice, aparatur acustic portabil, echipamente de vntoare sau pescuit etc.

n general, se accept introducerea n SUA, cu scutire de taxe vamale, a unui litru de buturi alcoolice i a unui numr de 200 de igarete (1 carton), 50 de igri de foi sau dou kilograme (2kg) de tutun.

Autoritile americane de frontier interzic introducerea n Statele Unite a urmtoarelor categorii de bunuri: esuturi umane nesterilizate (snge, esuturi, organe); culturi de bacterii, virusuri sau organisme similare; animale suspecte a fi infestate cu virusuri transmisibile la om. Pentru introducerea unor organisme vii, precum melci, lilieci sau insecte, este necesar un aviz favorabil obinut n prealabil de la Centrul pentru Controlul i Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and Prevention F-05, 1600 Clifton Road NE, Atlanta, Georgia 30333).Persoanelor care intenioneaz s importe acest gen de organisme li se recomand s obin avizele necesare, naintea intrrii lor n Statele Unite.

Materialele biologice sau produsele animale, plantele, fructele i legumele pot fi introduse n SUA numai pe baza unui aviz favorabil obinut n prealabil de la Serviciul de Inspecie a Sntii Animalelor i Plantelor (APHIS, Federal Building, 6505 Belcrest Road, Hyattsville, Maryland 20782). Persoanelor care intenioneaz s importe acest gen de produse li se recomand s obin avizele necesare naintea aducerii lor n SUA.

Importul de carne i produse din carne este n general interzis, cu excepia anumitor tipuri de conserve. Pentru detalii suplimentare i obinerea permiselor necesare importului acestor produse, este indicat s se contacteze Biroul pentru Import-Export al Departamentului pentru Agricultur (APHIS-VS, 4700 River Road, Unit 40, Riverdale, Maryland, 20737).

Produsele contrafcute (cri, casete audio i video, CD-uri, DVD-uri, programe de computer) sunt supuse confiscrii i distrugerii.

Armele de vntoare pot fi introduse n SUA numai pe baza permisului obinut n prealabil de la Biroul pentru Controlul Importurilor de Arme i Muniii (Firearms and Explosives Import Branch, Washington, DC 20226).

Importul de medicamente i substane narcotice este strict interzis. Excepie fac persoanele care se afl sub tratament medical i care poart asupra lor medicamentele sau substanele prescrise de medicul personal. n aceste condiii, medicamentele sau substanele narcotice trebuie declarate, identificate i inscripionate n clar, cu menionarea concentraiei fiecreia. Ele trebuie nsoite de reeta n baza creia au fost eliberate sau de declaraia autentic a medicului care a recomandat utilizarea acelor medicamente sau substane. Cantitatea acestor medicamente sau substane nu trebuie s depeasc o limit rezonabil pentru uzul personal al persoanei care se afl sub tratament.

Banii pot fi introdui sau scoi n/din SUA, de regul, sub forma instrumentelor monetare. Se pot introduce sau scoate n numerar sume de pn la 10 000 dolari SUA. Pentru sume care depesc 10 000 dolari SUA, n orice combinaie de instrumente monetare, trebuie completat o declaraie special (formularul 4790). Nendeplinirea acestei obligaii constituie infraciune i se pedepsete cu confiscarea sumelor nedeclarate.

Regimul animalelor de companie

Autoritatea central veterinar a Statelor Unite ale Americii este reprezentat de U.S. Public Health Service, Centers for Disease Control and Prevention (Agenia de Sntate Public, Centrele de Prevenire i Control al Bolilor, abreviat CDC).

Regimul intrrii i ederii pe teritoriul american cu animale de companie (cini, pisici etc) este reglementat de ctre regulamentele CDC. Regulamentele CDC prevd condiii similare pentru introducerea n SUA a animalelor de companie, indiferent de punctul de trecere a frontierei i/sau de modalitatea de intrare a acestora pe teritoriul american: cale aerian, terestr sau naval.

Avnd n vedere faptul c, n mod frecvent, animalele de companie cltoresc mpreun cu bagajele, acestora li se aplic reguli similare de import, protecie i vam. Cltorii sunt obligai s-i declare animalele de companie pe formularele vamale.

Regimul cltoriei cinilor:

CDC nu solicit prezentarea certificatelor sanitar-veterinare la data introducerii cinilor n Statele Unite, ns, de la caz la caz, companiile aeriene transportatoare pot solicita prezentarea unor certificate veterinare de sntate. Aceste certificate de sntate se elibereaz de ctre veterinarii n a cror arie de competen se afl i sunt nregistrate respectivele animale. Condiia esenial la data intrrii n Statele Unite este ca animalul de companie s fie sntos i s nu fie infestat cu vreun virus contagios pentru oameni. n caz contrar, animalul este reinut la primul punct de intrare n SUA, diagnosticat i preluat n carantin, pn la vindecare, cheltuielile medicale urmnd a fi suportate de ctre proprietarul animalului.

Certificatul antirabic

n ceea ce privete condiiile de imunizare, cinele trebuie vaccinat mpotriva rabiei, vaccinul antirabic trebuind a fi administrat cu cel puin 30 zile nainte ca animalul sa fie introdus n Statele Unite. Vaccinul antirabic nu este necesar n cazul cinilor cu vrsta de pn la 3 luni. Pentru situaia n care cinele a fost vaccinat cu mai puin de 30 zile nainte de intrarea n SUA, cinele este preluat n carantin i eliberat dup mplinirea termenului de 30 zile.

Regimul cltoriei pisicilor

n cazul pisicilor, regulile sunt similare n ceea ce privete prezentarea certificatului de sntate la data intrrii n Statele Unite, ns companiile aeriene transportatoare pot solicita prezentarea unor astfel de certificate de sntate.

Pisicile trebuie s fie sntoase la data cltoriei n Statele Unite i s nu fie infestate cu virui transmisibili la om. Spre deosebire de cini, ca regul general, pisicile nu au nevoie de certificate antirabice la data intrrii n SUA, dar unele state americane, respectiv companii aeriene, solicit prezentarea certificatelor antirabice i pentru pisici.

Pisicile bolnave sunt reinute n carantin pn la vindecare, costurile medicale urmnd a fi suportate de ctre proprietarii acestora.

Informaii detaliate despre autoritatea veterinar american central CDC - pot fi accesate la linkul: http://www.cdc.gov/.

Informaii despre cabinetele de veterinari la porturile de intrare n Statele Unite pot fi regsite pe pagina web: www.aphis.usda.gov/import_export/animals/animal_import/animal_imports_portlist.shtml

Exportul animalelor de companie din SUA se face numai dup ce animalul este inspectat, vaccinat i atestat de ctre un medic veterinar atestat, care emite un certificat de sntate n acest scop.Armat[modificare | modificare surs]

Articol principal: Armata de uscat a Statelor Unite ale Americii.

Soldat american n Afganistan, n deprtare un UH-60 Black Hawk

Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc n lume n termeni de cheltuieli militare cu 661 de miliarde de dolari n 2009, adic 43% din totalul mondial[9]. Pe locurile urmtoare se afl China cu 100 miliarde dolari i Frana cu 63,9 miliarde dolari[9].

Economie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Economia Statelor Unite ale Americii.

Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (iniial mai ales prin imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de frunte pe arena internaional. Totodat, statul este considerat simbolul economiei libere de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie dect majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole: America este privit drept grnarul globului, iar o parte important a produciei agricole este exportat n lumea ntreag.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite,[10] n anul 2008, n economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care: ara cunoate n ultimele decenii o accentuare a polarizrii sociale, fapt care o face s afieze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democraiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabil cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic i social care, dup prerea politologului Robert C. Lieberman, atac nsi fibra democraiei.[11] Economistul Thomas Sowell, pe de alt parte, citnd studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului n S.U.A. din 1996 pna in 2005", remarc gradul de mobilitate social n S.U.A., artnd c veniturile celor care n 1996 reprezentau cei mai bogati 1% au sczut cu 26% pn n 2005Agricultur[modificare | modificare surs]

Piaa vinicol a SUA

Piaa vinicol a Statelor Unite ale Americii d dovad de o capacitatea enorm de absorbie a vinurilor produse n alte ri, precum sunt cele din Australia, Chile, Argentina, Africa de Sud, Frana, Italia, Noua Zeland, Bulgaria, Georgia i Romnia. Vinurile strine ocup circa o treime din piaa american de vinuri. Cu o populaie de aproximativ 300 de mln de oameni, o capacitatea de procurare nalta n comparaie cu mai multe ri din Occident, i cu o tendin pronunat de a da preferin consumului de vinuri n comparaie cu alte buturi alcoolice, piaa americana are potenialul de a absorbi vinurile moldoveneti.

Analiznd tendinele de ptrundere a vinurilor strine pe SUA, pot fi evideniate trei tipuri de strategii de promovare a vinului strin: treptat, ofensiv i combinat. Strategia treptat const n creterea gradual a livrrilor de produse vinicole folosind reelele existente en-gros, n special cele specializate n aprovizionarea barurilor, restaurantelor etc. Produsele de calitate i livrate la un pre rezonabil au toate ansele s fie comercializate pe piaa american. Aceast strategie permite productorilor de vinuri s ptrund pe piaa american n mod individual i s evite cheltuieli deseori exagerate pentru marketing si promovarea propriilor produse n condiiile unei piee noi i necunoscute.

Strategia ofensiv presupune conjugarea eforturilor i capacitilor unui grup de productori, care ar putea aprea pe piaa american cu brandul vin moldovenesc. Aceasta strategie va necesita din start cheltuieli relativ mari pentru o campanie publicitara expansiv astfel nct s creeze premizele comercializrii unui volum destul de mare de vinuri moldoveneti la nivel naional.

Strategia combinat reduce riscurile unei apariii n for pe piaa american a produciei vinicole moldoveneti prin extinderea treptat a sferei de comercializare a acesteia i utilizrii publicitii locale pe msura afirmrii vinurilor moldoveneti n localitatea, statul respectiv. Din acest motiv strategia de ptrundere treptat pare mai raional i mai puin riscant n primul rnd din punct de vedere financiar.

Mai mult ca att, strategia combinat ofer productorilor de vinuri moldoveneti posibilitatea de a lansa activitatea comercial n statele cu un procent suficient de mare de imigrani din fostele republici sovietice care cunosc brandurile respective i au ncredere n calitatea produciei moldoveneti. Faptul c o mare parte a populaiei din SUA nu cunoate c Republica Moldova, este o ar cu tradiii de producere a vinului, exportatorii moldoveni vor avea nevoie de resurse suplimentare pentru a promova vinul moldovenesc n regiunile populate in exclusivitate de americani.

Fiecare din aceste strategii presupune reevaluarea capacitilor i potenialului de care dispune fiecare productor n parte sau un grup de productori de buturi alcoolice, precum i identificarea statului interesat n promovarea produciei moldoveneti pe noile piee internaionale. Strategiile sus menionate se refer la comercializarea propriu-zis a produciei vinicole moldoveneti, dar nu i la participarea n cadrul trgurilor, expoziiilor, care evident au un rol mai curnd tactic de stabilire a contactelor utile n SUA i, ntr-o anumit msur, a folosi aceste participri n campania publicitar i de promovare a produciei.

Unul din cele mai complicate aspecte ale acestui business n SUA const n complexitatea cadrului juridic n sectorul importului de vinuri pe piaa american. Aceasta se refer n special la necesitatea de a respecta legislaia federal i a celor 50 de state n parte. La nivel federal, importul este reglementat prin lege i supravegheat de ctre urmtoarele agenii guvernamentale americane: Biroul pentru Comer i Taxe pe Buturi Alcoholice i Tutun al Departamentului de Stat al Trezoreriei (TTB), Administraia pentru Produse Alimentare i Farmaceutice, Departamentul Agriculturii, Departamentul Comerului, Departamentul Transportului i Serviciul Vamal. De asemenea, fiecare din state este o unitate administrativ-politic cu legile sale, cu autoritatea vamal i alte instituii care reglementeaz activitile comerciale.

n Statele Unite ale Americii activeaz actualmente cteva mii de firme importatoare de vinuri, din acest motiv identificarea timpurie a celui mai adecvat importator cu o idee clar referitor la specificul produciei vinicole moldoveneti este cel mai important. Anume acest importator va asigura distribuirea eficient a

vinurilor pe piaa american. Identificarea importatorilor i partenerilor poteniali din SUA poate fi realizat si n cadrul participrii la expoziii i trgurile comerciale. n timpul cel mai apropiat sunt preconizate dou expoziii importante, care anual sunt organizate n SUA: Boston Wine Expo, ediia a XV (9-10 februarie 2008) i Washington DC, International Food and Wine Festival, ediia a IX, (29 februarie -2 martie, 2008), precum i Annual Virginia Wine and Craft Festival, ediia a XXII (17 mai, 2008). Un efect dublu ar avea organizarea unei prezentri n cadrul unui Festival de vin moldovenesc n ajunul unei expoziii anuale americane de vinuri.

Industrie[modificare | modificare surs]

Statele Unite Ale Americii Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.

Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.

In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.

In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).

Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.