Analiza schimburilor comerciale Romania-SUA pe …portaldecomert.ro/Files/Varianta_Portal_analiza_2010... · Web viewANALIZA EVOLUTIEI SI STRUCTURII RELATIILOR COMERCIALE DINTRE ROMANIA

Analiza schimburilor comerciale Romania-SUA pe anul 2010

ANALIZA EVOLUTIEI SI STRUCTURII RELATIILOR COMERCIALE ANALIZA EVOLUTIEI SI STRUCTURII RELATIILOR COMERCIALE DINTRE ROMANIA SI SUA IN ANUL 2010DINTRE ROMANIA SI SUA IN ANUL 2010(pe baza datelor de statistica vamala din SUA)

C U P R I N S

I. EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL SUA IN ANUL 2010

1.1. Volumul comertului exterior al SUA1.2. Structura comertului exterior al SUA (pe principalele sectoare

economice) si evolutia acesteia in perioada 2009-2010.1.3. Evolutia generala a comertului exterior al SUA in perioada 2004-20101.4. Distributia in plan geografic a comertului exterior al SUA

II. EVOLUTIA SCHIMBURILOR COMERCIALE DINTRE SUA SI ROMANIA(conform datelor din statistica vamala americana)2.1 Volumul schimburilor comerciale bilaterale2.2. Structura schimburilor comerciale bilaterale 2.3. Analiza evolutiei, pe principalele capitole tarifare, a exporturilor romanesti in SUA, comparativ cu cea a importurilor totale ale SUA. la aceleasi capitole

III. CONCLUZII

- Martie 2011 -

1


I. EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL SUA IN ANUL 2010

1.1. Volumul comertului exterior al SUA

Comparativ cu 2009, valoarea totala a comertului exterior american a inregistrat in 2010 o crestere seminificativa, de 18,3%, ajungand la nivelul de 4,161 trilioane $, ca urmare a redresariii, treptate, a economiei americane.

Exporturile SUA au fost de 1,831 trilioane $ (+16,6%), iar importurile de 2,329 trilioane $ (crestere de +19,7%).

In acest cadru, comertul total cu bunuri a atins nivelul de 3,021trilioane $, reprezentand circa 77% din valoarea totala a schimburilor comerciale americane cu bunuri si servicii si inregistrand o crestere semnificativa, de 535 miliarde $ fata de nivelul anului 2009.

Exporturile americane de bunuri au atins astfel valoarea de 1,122 trilioane $ (inregistrandu-se o crestere de 19,8% in comparatie cu anul 2009, in timp ce importurile americane au fost de 1,899 trilioane $ (inregistrandu-se o crestere de 26,8%, contribuind implicit la inregistrarea unui deficit comercial de 777 miliarde $, cu 165 miliarde $ peste nivelul inregistrat in 2009).

Ca urmare, anul 2010 reprezinta primul an, dupa trei ani de scadere consecutiva, in care deficitul comercial cu bunuri al SUA reia cresterea, aceasta evolutie fiind datorata redresarii unor sectoare ale economiei SUA si a cresterii ponderii consumului intern in structura PIB.

1.2. Structura comertului exterior al SUA (pe principalele sectoare economice) si evolutia acesteia in perioada 2009-2010.

Conform statisticilor americane (USITC), principalele categorii de produse, atat la exportul SUA, cat si la import, au inregistrat urmatoare evolutie:

UM=miliarde USD

DenumireaEXPORT IMPORT SOLD BALANTA

2009 2010 10/09%

% intotal

2009 2010 10/09%

% intotal

2009 2010 10/09%

Trend

Produse agroalimentare

103,1 121,5 +17,7 ↘ 87,3 97,6 +11,8 ↘ 15,9 23,9 +50,5 ↗

Lemn si produse din lemn

30,5 36,4 +19,3 ↘ 31,5 35,7 +13,4 ↘ -1,0 0,6 - -

Produse chimice 165,9 197,0 +18,7 ↘ 182,5 218,0 +19,5 ↘ -16,6 -21,0 -26,7 ↗

Purtatori energie 59,8 85,5 +42,9 ↗ 260,9 338,2 +29,6 ↗ -201,1 -252,7 -51,7 ↗Textile si imbracaminte

14,7 17,4 +18,4 ↘ 90,6 104,2 +15,0 ↘ -75,9 -86,8 -14,4 ↗

Incaltaminte 0,62 0,73 +17,3 ↘ 17,7 20,7 +17,2 ↘ -17,0 -20,0 -17,2 ↗Produse minerale si metale

84,4 109,9 +30,3 ↗ 117,0 156,2 +33,5 ↗ -32,7 -46,3 -41,7 ↗

Masini si utilaje 85,4 104,4 +22,1 ↗ 110,1 130,5 +18,5 ↘ -24,7 -26,1 -5,9 ↗Mijloace de transport

194,1 222,4 +14,6 ↘ 199,8 266,9 +33,6 ↗ -5,7 -44,5 -677,9 ↗↗

Produse electronice

143,0 159,9 +11,8 ↘ 311,4 377,6 +21,3 ↘ -168,5 -217,8 -29,3 ↗

Alte produse 55,2 67,2 +21,7 ↗ 140,4 152,9 +8,9 ↘ -85,2 -85,8 -1,0 ↗

M e d i e 936,7 1122 +19,8 1549 1899 22,6 -612,4 -776,5 -26,8

La export, toate categoriile de produse au inregistrat cresteri-mai mult sau mai putin

2


semnificative (media cresterilor -19,8%) - cresteri mai importante inregistrandu-se la categoriile: purtatori de energie (42,9%), produse minerale si metale (30,3%) si masini si utilaje (22,1%). Ca urmare, ponderea acestor produse in totalul exporturilor americane a crescut.

Ponderea cea mai mare in exporturi o detin, in 2010, categoriile: mijloace de transport (19,8%), produse chimice (17,5%), produse electronice (14,3%), produse agroalimentare (10,8%). Impreuna, cele patru categorii ocupa 62,4% din totalul exporturilor SUA.

La import, de asemeni toatre categorile de produse au inregistrat cresteri (media cresterilor - 22,6%) , in special purtatorii de energie (29,6%), produsele minerale si metalele (33,5%) si mijloacele de transport (33,6%).

Ponderea cea mai mare in importuri o detin, in 2010, categoriile: produse electronice (19,9%), purtatori de energie (17,8%), mijloace de transport (14,1%) si produse chimice (11,5%). Impreuna, cele patru categorii cele mai importante ocupa aproape doua treimi (63,3%) din volumul importurilor SUA.

Soldul deficitar al balantei comerciale (776,5 mld. dolari) in 2010 provine, in principal, de la categoriile: purtatori de energie (-252,7 mld. dolari), produse electronice (-217,8), textile si imbracaminte (-86,9 mld. dolari). Singura categorie care inregistreaza un sold pozitiv in 2010 (de 23,9 mld. dolari) este cea a produselor agroalimentare.

1.3. Evolutia generala a comertului exterior al SUA in perioada 2003-2010

Exporturile SUA, pe ansamblu, au inregistrat, in perioada 2003-2010, urmatoarea evolutie:

UM=mld. USDAnul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Volumul 651 727 804 929 1046 1170 937 1122

La randul lor, importurile in SUA, pe ansamblu, au inregistrat, in perioada 2003-2010, evolutia urmatoare:

UM=mld. USDAnul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Volumul 1251 1460 1662 1845 1943 2090 1549 1899

Asa dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, in perioada anterioara recesiunii economice (2004-2008), importurile si exporturile SUA au avut o evolutie constant crescatoare. In 2009, importurile au scazut mult mai puternic decat exporturile, ceea ce a determinat o restrangere semnificativa a deficitului comercial, dupa care, in 2010, atat exporturile, cat si importurile au crescut, cele din urma insa mult mai substantial, ceea ce a determinat relansarea soldului deficitar al balantei comerciale pe o evolutie asemanatoare cu cea din anii de dinainte de

3


recesiune.

1.4. Distributia in plan geografic a comertului exterior al SUA

In perioada de analiza, principalii zece parteneri ai SUA (pe baza valoarii cumulate a schimburilor comerciale americane "dus -intors") au fost:

- Canada (481,5 miliarde $, 15,9% din totalul comertului exterior al SUA);- China (449,8 miliarde $, 14,9%);- Mexic (360,4 miliarde $, 11,9%);- Japonia (175,6 miliarde $, 5,8%);- Germania (125,2 miliarde $, 4,1%);- Marea Britanie (93,3 miliarde $, 3,1%), - Coreea de Sud (84,7 miliarde $, 2,8%); - Franta (62,6 miliarde $, 2,0%); - Taiwan (59,4 miliarde $, 1,9%) si- Brazilia (53,5 miliarde $, 1,7%).

La export, principalele tari de destinatie ale marfurilor americane au fost Canada, Mexic, China, Japonia si Germania cu aproximativ 40,6% din totalul exporturilor, in timp ce la import, principalele tari de provenienta a marfurilor care au “punctat”, au fost, in ordine, China, Canada, Mexic, Japonia si Germania, cu circa 55% din totalul importurilor.

Principalii parteneri de afaceri ai SUA inregistreaza, asadar, rezultate pozitive in ceea ce priveste evolutia exporturilor proprii pe piata americana pe anul 2010, comparativ cu anul anterior, respectiv: Canada (+22,7%), China +23,1%), Mexic +29,8%), Japonia +24,9%) sau Germania +15,9%).

II. EVOLUTIA SCHIMBURILOR COMERCIALE DINTRE SUA SI ROMANIA(pe baza datelor din statistica vamala americana)

2.1 Volumul schimburilor comerciale bilaterale

In anul 2010, Romania a fost, din punctul de vedere al schimburilor comerciale bilaterale, cel de-al 87-lea partener comercial al Statelor Unite ale Americii; din punct de vedere al exporturilor catre SUA, Romania s-a situat pe locul 76 (din 233 de tari si teritorii autonome cu care SUA intretin relatii comerciale bilaterale), iar din punct de vedere al exporturilor americane, Romania a fost cel de-al 83-lea partener comercial al SUA.

Astfel, in 2010, conform datelor statistice vamale oficiale publicate de Departamentul Comertului din SUA, schimburile comerciale bilaterale au inregistrat un volum total de 1,673 miliarde $, acest nivel reprezentand o crestere de 21,3% fata de realizarile din anul 2009.

Exporturile romanesti (importuri SUA) au fost de cca 985,0 milioane $, inregistrand o crestere de +33,6% comparativ cu 2009, in timp ce exporturile SUA catre Romania (importuri romanesti) au fost de 688,6 milioane $, inregistrand o crestere de peste +7,1% fata de anul 2009.

Balanta comerciala rezultata conform statisticii vamale americane este astfel favorabila tarii noastre, prezentand un excedent de +296,4 milioane $, in timp ce, din punctul de vedere al statisticilor romanesti, exista un deficit comercial, minim totusi, pentru Romania de cca -16,4 milioane $. De subliniat ca aceasta evolutie a schimburilor comerciale bilaterale a avut loc in contextul unei evolutii oscilante a dolarului american fata de leu, care a determinat o evolutie mai buna a exporturilor americane pe piata romaneasca, cel putin in prima parte a anului trecut.

Tabelul de mai jos prezinta comparativ evoluţia schimburilor comerciale bilaterale inregistrata de statisticile vamale din Romania (prima linie) si din SUA (a doua linie, cifre

4


marcate cu bleu) pe ultimii 7 ani:- milioane dolari -

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total 1.602 2.242 2071 1.745 2.039 1.165 1.4841.388 1.817 1674 1.732 2.155 1.379 1.673

Export 667 1.127 828 809 838 475 734 853 1.208 1.119 1.055 1.107 737 985

Import 935 1.115 1.243 936 1.201 690 750 525 609 554 677 1.048 642 688

Sold - 268 + 12 - 415 -127 -363 -215 -16+ 328 + 599 + 565 +378 +58 +95 +296

-- milioane dolari –

- milioane dolari –

2.2. Structura schimburilor comerciale bilaterale

In continuare, prezentam succint situatia principalelor produse exportate de tara noastra in SUA in cursul anului trecut, facand o comparatie cu perioada similara a anului 2009 si mentionand cateva aspecte pe care, in opinia noastra, atat producatorii, cat si potentialii exportatori romani le-ar putea avea in vedere atunci cand vor analiza (si eventual, vor reconsidera, pe termen mediu si lung) oportunitatea unei prezente mai active pe aceasta piata, in continuare, deosebit de competitiva.

Mentionam ca la elaborarea acestei analize (ca si la cele realizate anterior) s-au utilizat datele statistice vamale oficiale publicate de Departamentul Comertului din SUA. Astfel, dupa cum este ilustrat si in tabelul de mai sus, pe anul 2010 totalul exporturilor romanesti pe piata americana s-a ridicat la valoarea de 985,0 milioane $, fata de valoarea de 736,9 miliarde $

5


inregistrata in 2009, acest lucru reprezentand o crestere de +33,6%. Din punct de vedere al statisticilor vamale romanesti, schimburile comerciale s-au cifrat la 1,484 miliarde dolari (crestere de +27,3%), din care exporturile Romaniei au fost de 734,0 milioane $ (crestere de +54,3%), iar importurile de 750,4 milioane $ (crestere de +8,7%).

Din punct de vedere valoric, cele mai importante categorii (capitole) de produse romanesti exportate pe piata SUA, la nivel de 2 cifre (numai exporturi mai mari de 10 milioane $), au fost cele de la:

- capitolul 84 (cazane, masini, aparate si dispozitive mecanice si parti ale acestora) cu 250,7 milioane $ (crestere de +9,5% fata de 2009);

- capitolul 73 (articole din fier si otel) cu 143,2 milioane $ (crestere de +78,3%);- capitolul 85 (masini, aparate, echipamente electrice) cu 111,0 milioane $ (crestere

+56,5%, capitol cu evolutie constant ascendenta in ultimii ani, evidentiind diversificarea exporturilor romanesti pe piata SUA, cresterea ponderea unor produse cu valoare adaugata mai mare in nomenclatorul produselor exportate de catre firmele romanesti pe aceasta piata);

- capitolul 31 (ingrasaminte chimice) cu 92,5 milioane $ (crestere exponentiala de +542,3%);

- capitolul 62 (imbracaminte si accesorii de imbracaminte, altele decat cele tricotate sau crosetate) cu 66,0 milioane $ (crestere de +11,8%);

- capitolul 90 (instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice) cu 46,7 milioane $ (crestere de +38,5%, de asemenea evidentiind progresul valoric al exporturilor romanesti);

- capitolul 64 (incaltaminte, ghetre si articole similare) cu 45,0 milioane $ (crestere 7,1%);

- capitolul 40 (articole din cauciuc) cu 33,8 milioane $ (crestere de +7,9%);- capitolul 87 (vehicule, altele) cu 30,8 milioane $ (crestere de +61,2%);- capitolul 94 (mobila si articole lemn) cu 27,7 milioane $ (crestere de numai +1,4%);- capitolul 61 (imbracaminte si accesorii de imbracaminte tricotate sau crosetate) cu

14,4 milioane $ (crestere de +11,6%).- capitolul 99 (nespecificate) cu 12,4 milioane $ (crestere de +103,2%);- capitolul 76 (aluminiu si articole din aluminiu) cu 11,5 milioane $ (crestere de

+25,0%).Cumulate, acestea reprezinta aproximativ 90% din totalul exporturilor romanesti pe piata

SUA, pe anul 2010, in timp ce produsele din categoria celor cu valoare adaugata mare reprezinta aproape 53% din totalul celor exportate pe piata americana. De remarcat ca, in ceea ce priveste structura importurilor romanesti din SUA, aceasta este dominata net de catre produse cu valoare adaugata mare, produse utile in procesul de retehnologizare a companiilor din tara noastra, cu peste 59% din totalul acestor importuri si reprezentand, in unele cazuri, aportul in natura la investitiile (directe-inclusiv prin intermediul subsidiarelor europene ale multinationalelor cu sediul in SUA) americane in Romania.

Cresteri semnificative au mai fost inregistrate si la alte capitole tarifare, insa exporturile au fost sub nivelul de 10 milioane $, per total, respectiv la:

- capitolul 39 (plastic si articole din plastic, +18,6%);- capitolul 72 (fier si otel, +271,4%);- capitolul 42 (articole din piele, +70,0%);- capitolul 30 (produse farmaceutice, +77,4%);- capitolul 29 (produse chimice organice, +11,4%);- capitolul 95 (jucarii, +16,0%).- capitolul 22 (bauturi alcoolice, +37,5%).Cat priveste situatia produselor romanesti exportate in SUA (detaliere tarifara HTS la 8

cifre conform statisticilor vamale americane), in anul 2010 au fost inregistrate un numar de 1286 de produse romanesti (subpozitii tarifare). Comparativ, in 2009, cand numarul acestor produse

6


fusese de numai 1127, rezulta o crestere cu 14% a portofoliului de produse livrate de catre firmele romanesti pietei americane.

2.3. Analiza evolutiei, pe principalele capitole tarifare, a exporturilor romanesti in SUA, comparativ cu cea a importurilor totale ale SUA. la aceleasi capitole

1. Capitolul 84 (cazane, masini, aparate si dispozitive mecanice; parti ale acestora) prezinta o crestere generala valorica pe anul 2010 de +9,5% comparativ cu valoarea inregistrata in 2009, cumulul de la acest capitol fiind de peste 250,7 milioane $ (sau 25,4% din totalul exporturilor romanesti in SUA). Cu toate aceasta crestere, se remarca faptul ca ponderea capitolului 84 in structura exporturilor tarii noastre pe piata SUA a scazut, usor, de la nivelul de 31,0% inregistrat la sfarsitul anului 2009, concomitent, totusi, cu cresterea ponderii unor alte exporturi romanesti cu valoare adaugata.

Evolutia livrarilor romanesti din cadrul capitolului 84 in perioada 2003-2010 (mii dolari)

Comparativ cu evolutia importurilor din Romania, importurile totale ale SUA la capitolul 84, in aceeasi perioada, se prezinta astfel:

UM=milioane USD UM=Miliarde USD

Astfel, dupa cum se poate observa, in perioada 2003-2006, cresterea pe total importuri la acest capitol se repeta, la dimensiuni mai mici, si in importurile din Romania. In perioada 2007-2008, cresterea importurilor din Romania este mai pregnanta, in timp ce importurile totale ale SUA aproape ca stagneaza la acelasi nivel. Efectele recesiunii din 2009 se evidentiaza identic, dar in 2010, importurile totale ale SUA au o revenire mai viguroasa, in timp ce, si datorita decalarii efectelor recesiunii la nivel intern, exporturile romanesti revin ceva mai incet pe piata.

Pentru a evidentia mai bine si eventualele cauze (externe relatiei directe bilaterale) ale acestei reveniri mai lente, redam mai jos evolutia importurilor SUA, diferentiat atat pe principalele zone geografice de origine, cat si pe regimul vamal aplicat acestor importuri (in principal preferintele vamale care dau un avantaj relativ altor importuri decat cele din Romania (si implicit,

7


UE):UM=Miliarde USD

Dupa cum rezulta din graficul de mai sus, evolutia pe ansamblu a importurilor SUA este eminamente determinata de evolutia importurilor din tari care se incadreaza in regimul vamal normal (NTR) la produsele din acest capitol (inclusiv o mare parte din produsele din tarile NAFTA). Aceasta indica o posibila reorientare geografica ce nu are neaparat de-a face cu avantaje relative la taxele vamale, ci legate de costuri (in principal cele cu forta de munca). Aceste tendinte sunt confirmate prin compararea evolutiei importurilor din prim ele 5 tari partenere:

UM=Miliarde USD

Astfel, evolutia crescatoare in perioada de redresare post-recesiune este mult mai evidenta la cele doua tari de origine cu costuri ale fortei de munca (mult) mai reduse (China si Mexic), si mai putin substantiala la Japonia, Canada si Germania.

In concluzie, pe de o parte, industriile americane beneficiare ale acestor importuri inca nu si-au revenit pe deplin, astfel incat inca sufera restrictii in ceea ce priveste consturile cu investitiile si dotarile noi, iar pe de alta, investitiile straine in tari precum China si Mexic au crescut capabilitatea tehnica a produselor lor, din care unele au reusit sa inlocuiasca cu succes (cel putin pana in prezent) concurenta, cu preturi mai ridicate, din tarile tehnologic evoluate (dar cu costuri foarte ridicate). Desigur ca produsele romanesti se incadreaza intre aceste doua extreme, ceea ce va determina in continuare, o crestere constanta la exporturile romanesti pe piata SUA la acest capitol, dar fara ascensiuni spectaculoase.

2. Capitolul 73 (articole din fonta, fier sau otel) inregistreaza o crestere semnificativa a exporturilorr, dupa o evolutie fluctuanta, in contextul cresterii concurentei produselor din Ucraina), nivelul fiind dealtfel unul record la acest capitol vamal pentru tara noastra. Astfel, in 2010 este consemnata o crestere a livrarilor de articole din fonta, fier sau otel de 78,3%, comparativ cu anul 2009.


8


Comparativ cu evolutia importurilor din Romania, importurile totale ale SUA la capitolul 73, in aceeasi perioada, se prezinta astfel:UM=milioane USD UM=Miliarde USD

Desi importurile in SUA, pe ansamblul lor au crescut constant si semnificativ in perioada 2003-2008, cele din Romania au crescut destul de substantial in perioada 2003-2006, favorizate de tratamentul preferential de care se bucurau multe dintre produsele de la acest capitol exportate de Romania in SUA, in perioada premergatoare aderarii Romaniei la UE si pierderii statutului de economie in curs de dezvoltare acordat de SUA (si preferintelor in baza SGP), importurile din Romania au scazut, dar impactul negativ nu a fost decat temporar. La scurta vreme ele au reluat trenul crescator, suferind apoi, alaturi de toate celelalte importuri in SUA, impactul recesiunii economice. Explicatia rezida si in aceea ca la multe dintre produsele de la acest capitol tratamentul vamal normal implica taxe vamale 0 sau foarte reduse, ceea ce a permis relansarea exportului, reorientat pe acele produse unde dezavantajul pierderii schemei de preferinte de catre Romania nu a mai fost semnificativ.

Este important de semnalat si faptul ca nu numai ca scaderea importurilor din Romania a fost mai putin dramatica decat cea a importurilor SUA pe ansamblu, dar revenirea post-recesiune este mai favorabila produselor romanesti, decat cea pe ansamblul importurilor SUA.

In concluzie, este de asteptat o crestere, in continuare, semnificativa, si pe o perioada mai lunga, a exporturilor romanesti la acest capitol, avand in vedere infrastructura extrem de invechita a SUA si necesitatea inlocuirii ei, activitate care va absorbi din ce in ce mai multe fonduri (federale si locale) in decadele urmatoare.

3. Capitolul 85 (masini, aparate si echipamente electrice) inregistreaza o crestere importanta, de +56,5% fata de 2009 (dupa inregistrarea unor cresteri constante, in ultimii 3 ani, de aproximativ 30% anual), ajungand la 111 milioane $.

Capitolul 85 contribuie cu 11,2% (in crestere de la 9,6% in 2009) la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA, ponderea sa fiind de asteptat sa creasca in urmatorii ani.

9





Evolutia ascendenta a exporturilor romanesti la acest capitol, marcand doar un impact negativ limitat in perioada de preaderare a Romaniei la UE, dar neinfluentata de recesiune, inregistrand chiar cresteri substantiale in anii 2008-2010, este clar influentata de investitiile masive straine (in lipsa carora sectorul nu ar fi putut tine ritmul cu evolutiile in tehnologiile moderne) in sectoarele tehnologice bazate pe un grad ridicat de integrare si specializare (deci mai izolate de presiunile concurentiale din zone cu costuri mai reduse ale fortei de munca).

In concluzie, este de asteptat o crestere mai moderata, in perioada urmatoare, pentru ca, desi investitiile in tehnologiile de varf din acest sector sunt masive, schimbarile-in sensul aparitiei de noi produse, dintre care unele inexistente acum cativa ani- sunt extrem de rapide si, deci, exista o necesitate a investirii continue, in cercetare si in introducerea de noi tehnologii; dar acesta este un sector cu mare potential pentru cooperare si investitii, in Romania, avand in vedere pozitionarea extrem de favorabila a Romaniei, ca tara membra a UE (oferind stabilitatea economica, sociala si politica necesare investitiilor, avantajele legate de impozitare si de protejarea si garantarea acestora si accesul liber la piata intracomunitara, pentru aprovizionare si desgacere - dar si o mentinere a costurilor cu forta de munca la un nivel rezonabil pentru o tara din UE).

4. La capitolul 31 (ingrasaminte) se inregistreaza o crestere de nu mai putin de +542,3%, in 2010, fata de 2009 (ce survine in urma unor scaderi constante in perioada 2007-2009), de la 127 milioane $ in 2007, la 81,7 milioane $ in 2008 si la numai 14,4 milioane $ in 2009, ajungand la 92,5 milioane $, cu mai bine de 50% sub nivelul maxim atins in anul 2005 (capitolul reprezinta

10


9,4% din totalul exporturilor romanesti, fata de 7,4% din acest total in 2008 sau 1,9% in 2009, insa mult sub nivelul de 16% din totalul exporturilor romanesti in SUA, atins la sfarsitul anului 2005).




Aceasta evolutie contradictorie a exportului romanesc de ingrasaminte, in comparatie cu cea a importurilor totale de ingrasaminte in SUA, indica cel putin doi factori externi pietei SUA, care influenteaza aceste tendinte:- pretul, deseori crescut, al gazelor naturale (raportat la perioadele de fertilizare din fiecare emisfera, tinand cont de faptul ca, de regula, productia pentru sezonul de fertilizarea incepe atunci cand consumul casnic este inca ridicat, dat fiind sezonul rece), care poate reorienta fluxurile de import, in conditiile in care tarile cu acces la surse ieftine de gaz au controlul pietei internationale si a pretului ingrasamintelor si au tendinta sa elimine concurenta prin preturi foarte scazute (dar deseori subventionate intern);- politicile de pret in domeniul gazelor naturale (pe cele doua mari destinatii din sezonul rece - consumul casnic si inceperea productiei pentru sezonul de fertilizare) in tarile producatoare si exportatoare de ingrasaminte; o astfel de politica favorabila productiei si exportului de ingrasaminte se pare ca a stat si la baza revenirii substantiale a exportului romanesc de ingrasaminte catre marile companii transnationale americane, in 2010, favorizat si de conjunctura preturilor la ingrasaminte.

In concluzie, avand in vedere ca aceasta conjunctura fericita nu poate fi considerata regula, apreciem ca este extrem de dificil de estimat o evolutie constant crescatoare, an de an, a exportului de ingrasaminte pe piata SUA, orice prognoza fiind, din start, prea dependenta de multe

11


elemente incerte. Totusi, o evolutie in crestere este mult mai probabila, pentru 2011, decat una in scadere. In masura in care politicile interne favorabile se vor mentine, aceasta tendinta se poate repeta an de an, cu variatii mai putin dependente de pretul international al gazelor naturale.

5. La capitolul 62 (imbracaminte si accesorii, altele decat tricotate sau crosetate) se inregistreaza o crestere modesta (dupa o evolutie relativ fluctuanta in ceea ce priveste exporturile romanesti pe aceasta piata) de cca +11,8% (de la 59,0 milioane $ in 2009 la 66,0 milioane $ anul trecut, sau 6,7% din exporturile romanesti.




La acest capitol, exporturile romanesti au urmat, aproximativ, evolutia importurilor totale in SUA, cu doua diferente, si anume: scaderea importurilor din Romania a intervenit ceva mai tarziu decat evolutia descrescatoare a tuturor importurilor (abia in 2008, fata de 2007), dar a evoluat descrescator mult mai puternic. In perioada post-recesiune, evolutia importurilor urmeaza trendul general, ceea ce indica faptul ca aceasta industrie orientata spre consum nu a intarziat sa se adapteze conditiilor actuale ale pietei, iar piata isi revine, dar nu intr-un ritm care sa induca o crestere peste medie, in urmatoarea perioada.

In concluzie, exporturile romanesti, consolidate si maturizate in conditiile tehnologiilor actuale si a tendintelor de pe piata SUA, au reluat tendinta de crestere pe piata, dar, in lipsa unei abordari agresive, a unor eforturi promotionale, a promovarii de marci private, concomitent cu promovarea marcilor proprii cu mai multa consistenta, acest efort nu se va materializa in cresterea cotei de piata aferente.

6. Capitolul 90 (instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice) 12


contribuie cu 4,7% la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA (ponderea crescand spectaculos de la numai 2% la sfarsitul lui 2008 si 4,5% in 2009) si prezinta o crestere de +38,5% in 2010, de la 33,7 milioane $ la 46,7 milioane $ anul trecut, record la acest capitol.




Aceasta categorie de produse, relativ noua si cu o dinamica sistematic ascendenta la exporturile romanesti pe piata SUA, nu pare sa fi inregistrat nici un fel de impact al recesiunii, cauza fiind legata nu numai de cooperarea si inaltul grad de specializare in productie pe care se bazeaza multe din produsele cuprinse la capitolul 62, dar si faptul ca aceste produse sunt rezultatul multor investitii straine directe, inclusiv americane. Importurile SUA la acest capitol au inregistrat doar o scadere relativ redusa, in comparatie cu alte capitole, in 2009, iar cresterea in perioada post-recesiune se arata a fi una solida.

In concluzie, putem estima ca trendul extrem de pozitiv urmat de exporturile romanesti la capitolul 90 se va confirma si in anii viitori, ponderea capitolului 90 in totalul exporturilor romanesti in SUA devenind tot mai semnificativa, marturie a unui nivel tehnic din ce in ce mai sofisticat (dar si mai interdependent) si a unui grad de prelucrare tot mai inalt. Astfel de relatii de parteneriat cu piata-susrsa a investitiilor direct, dar si destinatie a productiei de export-presupune nu numai un nivel tehnic corespunzator, dar si o seriozitate in aceasta abordare strategica, mai putin sensibila la eforturi promotionale.

7. La capitolul 64 (incaltaminte, ghetre si articole similare) exista o crestere de +7,1% (dupa o scadere anterioara de 18,9% la nivelul lui 2009), de la 42,0 milioane $ la 45,0 milioane $.

13





Importurile totale in SUA au crescut intr-un ritm destul de redus in perioada 2003-2007, dupa care au stagnat in2008 si au scazut nedramatic in 2009 (oamenii au nevoie de incaltaminte, indiferent daca vor sau nu sa fie in ton cu moda si neinfluentat aproape de variatia in puterea de cumparare); exporturile romanesti (majoritatea covarsitoare realizate prin intermediari vest-europeni) au inceput sa scada chiar din perioada premergatoare intrarii Romaniei in UE, legat de preturile de vanzare ale produselor romanesti, dar si prin disparitia de pe piata a intermediarilor (italieni), ca efect al recesiunii, precum si datorita lipsei unei strategii de abordare directa a pietei din partea sectorului productiv (si chiar a unei atitudini defensive, inclusiv din partea asociatiilor profesionale de resort, care nu au stiut sa obtina beneficii de pe urma reclamei indirecte facute industriei romanesti de catre produsele "Made in Romania" comercializate de catre cei mai renumiti exportatori de incaltaminte europeni pe piata SUA).

In concluzie, chiar daca unele semne pozitive se inregistreaza in 2010, acestea nu denota o revenire spectaculoasa, in lipsa unei strategii de promovare directa a marcilor romanesti pe piata SUA, astfel ca estimarea pentru perioada urmatoare este de crestere relativ nesemnificativa a exportului romanesc pe piata SUA..

8. La capitolul 40 (cauciuc si articole din cauciuc) se inregistreaza o crestere moderata de +7,9% a exporturilor romanesti, dupa o crestere foarte sustinuta in special in perioada 2006-2008 (cand s-a inregistrat recordul de 87,6 milioane $), urmata de caderea brusca la nivelul de 31,3 milioane $ in 2009, si doar 4,2% din totalul exporturilor, de la 7,9% la sfarsitul anului 2008). Anul trecut ponderea capitolul in formarea exporturilor romanesti a atins pragul de 3,4%.

14





In timp ce importurile totale in SUA au urmat un curs normal, crescator, in perioada analizata, singura exceptie (explicabila) facand-o anul 2009, importurile din Romania au inregistrat doua perioade de cresteri semnificative (ambele determinate de intrearea pe piata a unor produse noi, competitive, rezultatul unor investitii straine semnificative in industria anvelopelor din Romania), urmate de doua perioade de relativa stagnare (2005-2006 si 2008), o scadere dramatica in 2009 si o revenire aproape nesemnificativa in 2010, datorata mai putin anvelopelor de autoturisime (care constituie peste 90% din produsele exportate pe piata SUA), cat mai ales altor tipuri de anvelope si produse din cauciuc. Scaderea dramatica suferita in 2009 nu se poate explica numai prin efectele recesiunii economice, alte cauze si mai importante fiind legate de invadarea pietei cu produse ieftine din China (importurile din China intrand intre timp in investigatie antidumping, iar apoi, urmare a reclamarii SUA la OMC, de catre China, in atentia organismului de reglementare a OMC), precum si unei concurente substantiale, atat din partea altor tari care beneficiaza de acelasi tratament vamal (MFN) ca si Romania (Coreea de Sud, Japonia, Indonezia, Tailanda, Brazilia - aceasta din urma fiind exclusa de la schema GSP A* la astfel de produse, Germania, Taiwan, cat si din partea tarilor beneficiare de acorduri de liber schimb-NAFTA-Canada si Mexic, CAFTA-Costa Rica, Chile).

In concluzie, in acest context complex (sansele Chinei fiind de a obtine o decizie favorabila din partea OMC), estimam ca evolutia exportului romanesc pe piata SUA, la acest capitol, va inregistra o crestere usoara, dependenta mai mult de diversificarea gamei anvelopelor si a altor articole de cauciuc (intre care benzi rulante), decat de un eventual salt in zona atat de concurentiala a anvelopelor pentru autoturisme.

9. Capitolul 87 (vehicule, altele decat tramvaiele sau cele de cale ferata) contribuie cu 15


3,1% la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA (doar 1,4% la nivelul anului 2008 si 2,5% in 2009, deci o evolutie incurajatoare) si a marcat o crestere constanta in ultimii 4 ani, de peste 220% de la 9,1 milioane $ in 2007, la 30,8 milioane $ anul trecut.




Exporturile romanesti pe piata SUA, la acest capitol, au urmat un curs marcant crescator in perioada 2004-2006, au scazut (urmarea pierderii avantajelor in baza SGP) in 2007 (anul intrarii tarii noastre in UE), dar au crescut in continuare, viguros, mai ales in perioada de recesiune, ceea ce dovedeste faptul ca sunt nu numai rezistente la impactul negativ al recesiunii, dar, chiar si atunci cand importurile totale ale SUA au stagnat, sau au scazut pe o perioada mai lunga (2006-2009), exporturilor romanesti de astfel de produse au crescut. Explicatia rezida in aceea ca, fiind vorba de componente auto (majoritatea covarsitoare), acestea nu s-au lovit de o concurenta directa (gradul de complexitate, specializare si specificitate fiind extrem de ridicat), iar costurile relativ reduse cu forta de munca au creat acestor produse un avantaj (de ansamblu) incontestabil fata de alte piete furnizoare potential concurente (Europa de Vest, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia etc.). In concluzie, avand in vedere cele de mai sus, precum si lansarea, in 2011 a productiei noului model Ford B-Max la Craiova si faptul ca, in general, produsele indigenizate folosite la platforma modelului B-Max vor putea fi folosite si la alte platforme, se poate aprecia ca grupa va continua sa creasca solid in anii urmatori.

10. Capitolul 94 (mobila) prezinta o crestere nesemnificativa, de +1,4%, de la 27,3 milioane $, la 27,7 milioane $ (produsele exportate la acest capitol reprezentand 2,8% din totalul exporturilor Romaniei in SUA).

16





Importurile totale in SUA au crescut usor la inceputul perioadei de referinta, pentru ca, dupa ce au atins un varf in 2007, sa inceapa sa scada, confirmand declansarea in fapt a crizei economico - financiare care a stat la baza recesiunii economice (trebuie sa precizam ca vanzarile de mobilier sunt primele afectate in cazul unei crize economice, populatia preferand si avand posibilitatea sa amane decizia de achizitie de mobilier nou pana atunci cand conditiile economice sunt mai prielnice), dupa care in 2010 au inceput sa creasca, semnal al revenirii economiei intr-o zona mai stabila si mai previzibila.

In contrast cu aceasta evolutie generala, exporturile romanesti pe piata au scazut aproape constant, intre 2003-2009 (cu exceptia anului 2005), iar in 2010 incep o revigorare timida si incerta. Concomitent cu aceasta evolutie, una in interiorul categoriei de produse este cel putin la fel de ingrijoratoare, si anume cea legata de exportul de scaune (scaunele din lemn, tapitate sau nu, si partile acestora constituind "grosul" categoriei), unde volumul din 2010 reprezinta circa 40% din cel de 2003. Ca si la alte capitole, concurenta o reprezinta, in principal, scaunele din China, Mexic, Canada, ceea ce ne indica o anumita realitate, si anume ca atunci cand industria mobilei din SUA a incetat sa mai reprezinte un concurent demn de luat in seama, raportul pret/calitate a scaunelor din Romania era incontestabil in favoarea acestora (mai ales ca baza o reprezenta lemnul autohton); evolutiile mai recente spre esente exotice si modele noi si elegante au condus piata in directia unor prelucratori cu costuri reduse si cu acces facil la materiale exotice (tek, bambus, ratan etc.), produsele romanesti rezistand doar in sectoarele unde cerintele de rezistenta primeaza asupra pretului, iar design-ul nu a evoluat foarte mult spre modernism (respectiv, un anumit gen de restaurante si baruri).

Revenirea economiei americane, reintoarcerea americanilor in restaurante, relansarea sectorului constructiilor de locuinte, pot constitui elemente de dinamizare a importurilor la acest

17


capitol dar, cel putin in faza initiala, pretul va fi inca un element determinant, alaturi de cel de atractivitate a modelui si folosirea materialelor exotice.

In concluzie, putem aprecia ca exporturile romanesti al acest capitol vor creste in masura in care se va extinde gama de produse, astfel incat ea sa includa produse cu elemente de design si atractivitate mai ridicata. Cresterea insa, cel putin in urmatorii 2 ani, nu va fi una robusta, ci mai mult conjuncturala.

11. Capitolul 61 (îmbrăcăminte și accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate) contribuie cu 1,4% la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA (in scadere fata de nivelul de 1,7% inregistrat in 2009) si a inregistrat, in 2010, o crestere moderata, de +11,6%, de la 12,9 milioane $ la 14,4 milioane $ (in prezent volumul exporturilor de astfel de produse este de cca 52% din cel inregistrat in anul 2003, an de varf pentru exporturile categoriei).




Importurile din Romania, dupa cum se poate observa, au scazut mai dramatic la inceputul perioadei (cand cresterea costurilor cu forta de munca au impins operatiunile in lohn spre estul Romaniei), dupa care a urmat o perioada relativ de stabilizare (2004-2007), marcata initial de persistenta cotelor de import la produsele textile si relativa protectie pe care acest sistem il oferea atat pietei americane, cat si competitorilor mici. Incepand insa din 2005, odata cu eliminarea restrictiilor cantitative la import, s-au creat bazele unui transfer substantial al productiei spre tarile Asiei, unde costul fortei de munca feminine este extrem de redus (China, India, Vietnam, Bangladesh, Sri Lanka etc.). Aceste element a determinat scaderea treptata a exportului din multe tari-partenere traditionale ale SUA. Scaderea care a urmat in anii 2008-2009 arata cat de puternic a fost impactul crizei economic-financiare, care a reorientat si mai rapid importurile spre tarile cu

18


costurile cel mai reduse, in conditiile in care importurile totale ale SUA au stagnat si apoi au regresat, dar nu la modul dramatic (chiar in conditiile recesiunii, imbracamintea continua sa constituie o necesitate si nu un lux).

Este interesant de analizat si situatia importurilor provenind din cele mai importante 10 tari de origine, acoperind, impreuna, peste trei sferturi din volumul total al importurilor SUA:

Astfel, o crestere precum cea a importurilor din China, singularizata de tabelul de mai sus (si care nu arata decat o parte a realitatii, multe din exporturile din celelate tari asiatice fiind supectate ca ar fi, in realitate, reexporturi de produse chinezesti), nu se regaseste la niciuna din celelate tari. In acelasi timp, cresteri constante, dar mult mai putin substantiale decat cea a importurilor din China, se inregistreaza si la alte tari din zona (Vietnam, Indonezia, India, Cambogia, Bangladesh, Pakistan), in timp ce alti exportatori traditionali pe piata SUA (Mexic, Honduras, Salvador), beneficiind de acces liber pe piata (dar si de costuri de transport mai reduse decat marfurile din Asia), au vazut exporturile lor stagnand (Salvador, Honduras) sau chiar au inregistrat scaderi (Mexic).

In concluzie, in aceste conditii este de presupus ca o evolutie usor pozitiva a exporturilor romanesti este plauzibila si va depinde in mare masura de introducerea unor noi produse in zona calitativa mai inalta (in principal in sectorul tricotajelor, unde China a inceput sa creasca preturile, determinand importatorii americani sa caute piete alternative).

12. La capitolul 76 (aluminiu si articole din aluminiu) cresterea este de +25,0%, de la la 9,2 milioane $ la 11,5 milioane $, fiind primul an de crestere dupa 4 ani consecutivi de scaderi ale exporturilor romanesti. Capitolul contribuie in prezent cu 1,1% la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA (in scadere usoara de la nivelul de 1,2% inregistrat in 2009).

19





Importurile totale in SUA au evoluat, putem afirma, normal, in sensul cresterii, pana in 2006, cand primele semne ale crizei creditului ipotecar (care a fost "detonatorul" crizei economico-finaciare si a recesiunii in SUA si la nivel global), dupa care au urmat trei ani de scadere (la care a contribuit initial numai criza din industria constructiilor, pentru ca, in 2009, sa se adauge si consecintele crizei creditului si recesiunii severe cu care s-a confruntat economia americana). Primele semne ale schimbarilor economice se vad si prin relurea cresterii importurilor, in 2010, importurile de laminate plate si profile (laminate si extrudate) din aluminiu indicand o revenire a consumului pentru constructii, cel putin in ceea ce priveste proiectele de infrastructura finantate prin programele federale si locale.

Exporturile romanesti au cunoscut insa o evolutie foarte diferita de cea medie, in sensul ca dupa o perioada in care aproape au devenit nesemnificative (2003-2004), exporturile au crescut brusc foarte repede (2005-2006), pentru ca, dupa varful atins in 2006, sa scada dramatic (intre 2007-2009), revenind foarte aproape de nivelul initial din 2003, trendul crescator din 2010 fiind aproape insesizabil.

In opinia noastra, cativa factori au contribuit la aceasta evolutie, diferita de cea a ansamblului importurilor in SUA:

- evolutia pretului energiei (o componenta majora a pretului aluminiului), influentata, la randul ei, de pretul combustibililor, dar si de politicile de subventionare ale unor state mari producatoare si exportatoare (ex. Rusia);

- impactul pierderii de catre Romania, in 2007, a beneficiilor in baza SGP, ceea ce, adaugat la crestera preturilor energiei si la scaderea totala a consumului de materiale pentru constructii, a dus efectiv la "prabusirea" exportului romanesc de tabla de aluminiu, in favoarea unor tari cu

20


costuri reduse ale energiei (Canada, ocupand, in prezent, jumatate din volumul total al importurilor SUA la acest capitol, precum si China, ambele beneficiind de o politica de pret a energiei favorabila exporturilor de aluminiu si produse din aluminiu, iar Canada beneficiind, in plus, pentru o parte din produsele de la acest capitor, si de avantajul unei taxe vamale zero - in baza NAFTA, pentru celelalte produse Canada avand aceleasi beneficii tarifare, precum Romania si China - intre alte tari).

In concluzie, consideram ca evolutia exporturilor romanesti catre SUA la acest capitol, mai dificil de previzionat (din motivele prezentate mai sus), va inregistra cresteri oarecum moderate, odata cu revenirea economica a sectorului constructiilor din SUA (in special cel al constructiilor de locuinte), dar si in alte sectoare consumatoare de profile plate sau rotunde.

13. Capitolul 39 (materiale plastice) contribuie cu 0,9% la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA (in scadere de la 1,0% in 2009), insa inregistreaza o crestere importanta de +18,6%, de la 7,5 milioane $ la 8,9 milioane $ anul trecut.




Evolutia importurilor, atat a celor totale ale SUA, cat si mai ales a celor din Romania, poate fi apreciata ca normala, avand in vedere ca primele au crescut constant in perioada 2003-2008, mai semnificativ in prima parte (2003-2006) si mai putin evident in 2007-2008, scazand substantial in 2009 si revenind apropae de nivelul anterior recesiunii, in 2010, in timp ce exporturile romanesti, dupa o usoara scadere in 2004, au crescut simtitor intre 2004-2008 - doar in 2007 cresterea a fost mai putin sesizabila (explicabil, dat fiind faptul ca unele produse - dar nu toate - au pierdut avantajele in baza SGP) - au scazut usor in 2009 si si-au reluat trendul crescator in 2010.

21


Cea mai mare parte a exporturilor romanesti la acest capitol este constituit de rasinile polimerice schimbatoare de ioni, produse la Fagaras, precum si produse de filtrare bazate pe acestea. Impreuna, acestea constituie un export anual aproape constant, de 4-5 milioane de dolari.

In concluzie, cresterea in continuare a exportului romanesc, moderat, in opinia noastra, va veni mai mult de la diversificarea exportului catre alte produse (filme si pelicule polimerice, profile din mase plastice, deseuri etc.), decat ca urmare a cresterilor la categoria rasinilor polimerice schimbatoare de ioni. In acelasi timp, riscul unei scaderi bruste este aproape exclus, avand in vedere ca cererea industriei pentru aceste rasini (produse intr-o companie cu capital mixt american) este relativ constanta.

14. Capitolul 93 (arme, munitii) contribuie cu doar 0,8% la formarea exporturilor Romaniei pe piata SUA (de la 2,2% in 2009) si prezinta o scadere pronuntata de -49,7%, de la 16,5 milioane $ in 2009 la 8,3 milioane $ anul trecut, situatie care se explica prin revenirea economica a SUA si a diminuarii interesului publicului american fata de domeniul autoapararii.




Evolutia acestei categorii de produse nu este relationata direct cu evolutia economica, ea depinzand mai mult de programele si bugetele militare, de situatia conflictelor armate ce implica, direct sau indirect SUA, programele de asistenta militara si de aparare acordata de acestea statelor aliate, inclusiv pregatirea de personal militar (forte armate, politie, securitate) pe teritoriul SUA sau al statelor aliate si, in ultima instanta, de politica administratiei americane. Asa dupa cum se

22


poate observa, importurile totale ale SUA au crescut aproape constant intre 2003-2009 (cu cresteri ceva mai mici in anii 2005 si 2008), si au inceput sa scada (dar nu substantial) in 2010. Importurile din Romania, care, in 2004 au scazut putin, au crescut in 2005 (de presupus, si ca urmare a admiterii Romaniei in NATO), au scazut iar in 2006, pentru ca, intre 2007-2009 sa creasca semnificativ (ca urmare nu numai a statutului de membru activ pe care Romania il detine in cadrul NATO, dar si a unei anumite strategii privind piata americana adoptate de industria de resort). Scaderea din 2010, destul de severa, indica, pe de o parte, o reajustare a politicii administratiei americane si a bugetului acordat apararii (din motive legate de recesiune, necesitatea reducerii uriaselor deficite bugetare, dar si de trecerea la o prezenta mult mai discreta a fortelor americane in Irak).

In concluzie, fata de evolutiile contradictorii ale importurilor din diferitele tari furnizoare, dintre care unele au crescut (inclusiv China), iar altele (intre care Israel) au scazut, putem conchide ca exportul acestor articole are o substantiala componenta politico-strategica, ce face destul de imprevizibil viitorul exporturilor romanesti pe aceasta piata. Cu toate acestea, reorientarea spre democratie a unora dintre tarile arabe din zona si necesitatea asigurarii stabilitatii si securitatii acestora pe parcursul procesului va determina, cel mai probabil, administrati americana, sa demareze anumite programe de asistenta in aceasta directie, care pot aduce la o revenire a exporturilor romanesti catre piata SUA la acest tip de articole.

In afara de principalele capitole la exportul Romaniei in SUA, prezentate mai sus, trebuie mentionat ca, pe anul 2010, 46 capitole tarifare (dintr-un numar total de 65 pentru care exista livrari ce depasesc valoarea minima de 50 mii $) au inregistrat evolutii pozitive ale exporturilor, evolutiile cele mai negative fiind intalnite in cadrul livrarilor de produse din piatra, ciment sau azbest (-50,0%) si a celor din lemn (-52,0%), iar alte capitole cu livrari de peste 1,0 milioane $ fiind urmatoarele:

- capitolul 72 (7,8 milioane $, +271,4%);- capitolul 42 (6,8 milioane $, +70,0%);- capitolul 30 (5,5 milioane $, +77,4%);- capitolul 28 (4,8 milioane $, -29,4%);- capitolul 83 (4,5 milioane $, -6,2%);- capitolul 29 (3,9 milioane $, +11,4%);- capitolul 95 (2,9 milioane $, +16,0%);- capitolul 04 (2,7 milion $, -10,0%);- capitolul 55 (2,7 milioane $, +68,7%);- capitolul 92 (2,4 milioane $, -25,0%);- capitolul 44 (2,3 milioane $, -52,0%);- capitolul 22 (2,2 milioane $, +37,5%);- capitolul 97 (2,0 milioane $, -13,0%);- capitolul 56 (1,8 milioane $, -21,7%);- capitolul 51 (1,8 milioane $, +5,8%); - capitolul 19 (1,7 milioane $, -10,5%);- capitolul 71 (1,6 milioane $, +433,3%);- capitolul 70 (1,6 milioane $, +60,0%);- capitolul 08 (1,5 milioane $, -11,7%);- capitolul 69 (1,5 milion $, +50,0%).

In graficele de mai jos se poate observa evolutia structurii importurilor totale in SUA, pe principalele categorii de produse, in anii 2008 - cand recesiunea economica nu se manifestase inca la nivelul importurilor in SUA (si nici la cel ale exporturilor romanesti catre SUA), in 2009 (cand recesiunea a avut efecte aproape dramatice asupra importurilor (scadere cu circa 24,4%) si in 2010, cand economia americana - unele sectoare ale acesteia, in special, au revenit aproape de

23


normal, diferenta inregistrata de volumul total de importuri, fata de 2008, fiind de numai 7,3% .

De asemenea, spre comparatie, graficele urmatoare prezinta influenta recesiunii economice asupra structurii exporturilor romanesti pe piata SUA (care, in 2008, nu reflectau acest impact, dar in 2009 efectul crizei economco-financiare si recesiunii s-au facut simtite din plic), precum si tendintele d erevenire la normal si evolutie inspre pozitiv, a aceleiasi structuri, in 2010.

24


III. CONCLUZII

Urmare a evolutiilor principale legate de schimburile comerciale pe ansamblu, dar mai ales in directia dezvoltarii exporturilor romanesti pe piata SUA, se detaseaza urmatoarele concluzii, dintre care unele evidentiate mai ales in contextul evolutiilor determinate recenta criza economico-financiare si recesiunea economica globala declansata de aceasta:

Evolutia ascendenta a schimburilor comerciale bilaterale este una durabila, in sensul ca se bazeaza pe o balanta comerciala aproximativ echilibrata (chiar sensibil excedentara, luand in considerare datele statistice vamale americane).

Categoriile cele mai importante de produse, care constuie "grosul" exporturilor romanesti (capitolul 84, capitolul 85, capitolul 73, capitolul 90, capitolul 87), reprezinta produse mai putin supuse riscului variatiei preturilor titeiului, gazelor naturale sau energiei si sunt, cele mai multe dintre ele, rezultatul unor cooperari, specializari in productie sau investitii directe straine (inclusiv americane); ele se situeaza pe un trend crescator, influentat, in principal, de evolutia economiei americane (iar unele dintre ele au dovedit chiar ca sunt rezistente la tendintele fluctuante ale pietei); ele sunt produsul formulei "comert prin investitii" si, ca atare, in masura in care legislatia si consturile de productie din Romania sunt favorabile investitiilor (inclusiv cele straine), aceste domenii vor continua sa creasca, atat in volum, cat si in ponderea in total, chiar daca, asa dupa cum prognozeaza unei economisti, cursul dolarului pe pietele internationale va fi lasat sa scada in continuare, inca o perioada; faptul ca o serie de produse sunt utilizate in programele de explorare de noi resurse energetice "clasice", programe care se vor intensifica, mai ales in contextul recentului accident din sectorul nuclear japonez, determinat de cutremur si de valul seismic produs de acesta, sunt de natura a incuraja o viziune extrem de optimista privind viitorul acestor exporturi.

In acelasi timp, o categorie de produse a inregistrat, in 2010, evolutii pozitive semnificative (ingrasamintele chimice), devenite competitive in baza unor masuri interne de sprijinirea productiei, contribuind semnificativ la cresterea competitivitatii pe pietele externe; desi continuarea unor asemenea politici poate contribui in mod semnificativ la continuarea tendintei de crestere a acestor exporturi pe piata SUA, pe termen mai lung aceasta categorie va continua sa poarte riscul unor evolutii contradictorii, prin variatii mari de la un an la altul (ceea ce s-a mai intamplat si in perioadele anterioare), ceea ce face dificila o estimare pe termen lung a contributiei sale la totalul exporturilor romanesti in SUA.

Evolutia (pozitiva) in continuare a unor categorii de produse (materiale plastice, confectii, tricotaje, incaltaminte) va depinde, in cea mai mare masura, de implementarea unor strategii noi de piata, innoirea si extinderea gamei de produse, participarea la manifestarile expozitionale de profil si, nu in ultima instanta, refacerea sau mentinerea industriei interne de materii prime si semifabricate; o reorientare a importurilor SUA catre alte surse (decat China si alti furnizori din zona), in contextul scaderii in continuare a cursului dolarului si cresterii celui a yuanului, precum si o tendinta a importatorilor de a-si diversifica sursele de aprovizionare, poate crea pe piata SUA "masa critica" ce va impune o astfel de evolutie.

Exporturile de anvelope vor intampina, in continuare, dificultati, chiar daca masurile de aparare comerciala implementate de SUA (si penalizate de OMC) au descurajat, intr-o anumita masura, exporturile din China (incurajand alti furnizori, beneficiari de preferinte vamale).

O serie de capitole tarifare sunt inca tributare redresarii (mai rapide sau mai lente) a anumitor sectoare economice (laminatele si profilele din aluminiu, mobila si chiar laminatele si profilele de otel), inducand o crestere mai rapida pentru cele implicate in programele de refacere a infrastructurii (federale sau locale) si una ceva mai lenta, pentru cele dependente de redresarea sectorului constructiilor de locuinte si reducerea nivelului somajului.

Deci, pe ansamblu, pentru 2011 (si in continuare pentru 2012-2013) se poate considera ca tendinta de crestere a exporturilor romanesti pe piata SUA va continua, chiar daca nu la nivelul

25


cresterilor din 2010, cel putin la un nivel suficient de mare pentru a determina atingerea si depasirea cifrei totale de 1 miliard de dolari in 2011, 1,3 miliarde in 2012 si 1,5 miliarde in 2013. O influenta limitata va avea, in acest context, evolutia cursului de schimb leu-dolar, dar apreciem ca, in masura in care eforturile promotionale vor deveni tot mai consistente, pe aceasta piata de mare potential, ele vor reusi sa contracareze impactul negativ al unui curs de schimb mai putin avantajos exporturilor romanesti.

Material realizat in colaborare, de catre Chivel Porumb, consilier economic (BPCE New York) si Razvan Dumitrescu, consilier economic (BPCE Los Angeles)

26

Documents

Analiza schimburilor comerciale Romania-SUA pe …portaldecomert.ro/Files/Varianta_Portal_analiza_2010... · Web viewANALIZA EVOLUTIEI SI STRUCTURII RELATIILOR COMERCIALE DINTRE ROMANIA