Anatomie Curs 19.3.2014 Dezvoltarea cordului debuteaz aproximativ la a doua jumtate a sptmna 3 si este determinata de creterea necesitailor nutritive pentru embrion care nu mai pot fi asigurate prin difuziune. In a doua jumtate a sptmni 3 apar celulele cardiace primitive si care se localizeaz de o parte si de alta a liniei primitive. Ulterior aceste celule migreaz prin linia primitiva si nti migreaz celulele care vor forma tracturile eferente si care se plaseaz in poriunea cefalica, si apoi migreaz secvenial celulele care vor forma bulbul cardiac ventriculul drept ventriculul stng si in final cele care vor forma sinusul venos. Odat ptrunse prin linia primitiva celulele cardiace migreaz spre partea cefalica a embrionului. Si se vor plasa rostral (anterosuperior) de membrana buccofaringeana si de plicele neurale. Totodat la nivelul regiuni cefalice se formeaz faringele, endodermul care formeaz mucoasa faringelui are efect inductor asupra celulelor cardiace primitive formnd mioblasti cardiaci. Masa aceasta celulara in aceasta regiune constituie aria cardiogen. La nivelul mezodermului adiacent acestei mase apar nite insule sangvine insulele acestea determina pe de o parte formarea elementelor sangvine si formeaz vase prin procesul de vasculogeneza. Aceste insule sangvine se vor dispune si in lungul embrionului pe de o parte si de alta a linie mediane, ele formnd mai trziu o pereche de vase ce vor forma aortele dorsale. Acest cmp cardiogen se gsete ventral de membrana bucofaringiana iniial, prin creterea embrionului si mai ales a poriuni cefalice respectiv veziculelor cerebrale care participa la formarea sistemului nervos central, partea cefalica creste rapid si se dispune deasupra cmpului cardiogen. Odat cu dezvoltarea veziculelor cerebrale, are loc si plierea cranio-caudala. Prin procesul de pliere cradnio-caudala, membrana bucofaringiana este tractionata anterior iar zona cardiogena este mpinsa iniial in regiunea cervicala si apoi in regiunea toracala mpreun cu septul transvers care participa la formarea m. diafragmic. Plierea cradiocaudala este completata si de pliere laterala ce determina formarea peretilor trunchiului. In urma plieri laterale structurile perechi fuzioneaz spre exemplu atriu (structural pereche) care fuzioneaz cele doua formnd atriu primitiv. In procesul de deformare a cmpului caridogen, iniial cordul era legat de peretele posterior al embrionului printr-un mezou cardiac dorsal. Mezoul acesta cardiac dorsal in timp dispare si in locul lui se formeaz sinusul transvers al pericardului. Acest cmp cardiogen prin dezvoltare este nglobat in cavitatea intra-embrionara, partea superioara a caviti intra-embrionare reprezint cavitatea pericardica. Prin dispariia mezoului cardiac dorsal cordul rmne suspendat de 2 pedicului vasculari, un pedicul vascular caudal car corespunde sinusului venos si un pedicul vascular cranial care corespunde tracturilor eferente. In aceasta etapa de dezvoltare, aria cardiogena se prezinta ca un tub. In partea inferioara se gsete sinusul venos si aicea ajunge sngele venos, trece prin tubul acesta cardiac in jurul cruia deja s-au format din mioblastii cardiaci, celule miocardice care vor pompa sngele spre tracturile eferente. Iniial tubul era format dintr-un strat epitelial cel care va forma endocardul, ulterior se dispune in jurul acestui strat epitelial mioblastii cardiaci care vor forma celulele miocardice si deci stratul al doilea al miocardului. Intre stratul miocardic si cel endocardic apare o masa gelatinoasa produsa de ctre celulele miocardice si care difereniaz cele 2 straturi. Celulele mezoteliale aparinnd septului transvers formeaz pro-epicardul care se dezvolta in jurul tubului cardiac in formare si din care va rezulta mai trziu epicardul. In ziua 23 aspectul ariei cardiogene este sub forma unui tub care de jos in sus este format din sinus venos care cuprinde si atriu primitiv, ventricul primitiv, bulbul cardiac, si tracutrile eferente. Acest tub cardiac va creste in lungime si sufer rotaie si pliere. Partea superioara a tubului cardiac se deplaseaz anterior inferior si la dreapta iar partea inferioara se deplaseaz cranial sau superior, posterior si la stnga dndu-i in final aspectul unei potcoave. Procesul de formare a ansei se finalizeaz in jurul zilei 28 prin deplasarea posterior si superior a componentei inferioara, partea corespunztoare a atriului primitiv si o parte din sinusul venos vor fii nglobare in cavitatea pericardica. Partea inferioara corespunde sinusului venos si atriului primitiv, urmeaz apoi o poriune dilatata care reprezint ventriculul primitiv si intre atriu si ventricul se gsete o poriune ngustata cruia ii corespunde in profunzime orificiului atrioventricular. Bulbul cardiac are 3 parii Reprezint partea ngustata a tubului cardiac cu excepia segmentului proximal. Partea proximala este cea care va duce la formarea poriuni trabeculare a ventriculului drept Partea mijlocie este conul cardiac si din el rezulta tracutrile eferente Partea distila si din aceasta poriune se formeaz trunchiul arterial care se continua cu rdcinile aortei si trunchiului pulmonar Evoluia sinusului venos: Format din 2 coarne: Corn stng Corn Drept Fiecare corn este format prin unirea a 3 vene Vena vitelina Vena ombilicala Vena cardinala comuna: formata prin unirea venelor cardinale anterioara/posterioara Prin creterea cordului, formarea ansei cardiace si pe de alta parte formarea ficatului, toate aceste elemente determina o schimbare a untului vascular de la stnga spre dreapta concomitent cu nchiderea unor vase: Are loc obliterarea venei ombilicale drepte venei viteline stngi si a segmentului supra hepatic a venei ombilicale stngi, ulterior. Rezultatul este o circulaie mai bogata prin cornul drept al sinusului venos in detrimentul cornului stng. Pana in sptmna a 10-a se nchide si vena cardinala comuna stnga rmnnd din ea doar o ramura subire venoasa reprezentata de vena oblica a atriului stng iar din cornul stng rmne o poriune mica dilatata din care se formeaz sinusul coronar Singura comunicare intre fostul sinusul venos si atriu se face printr-un orificiu numit ostiu sinoatrial, acest orificiu la interior prezinta 2 valve, valva venoasa dreapta si valva venoasa stnga. Cele 2 valve se unesc att inferior cat si superior unde se prelungesc cu o proeminenta ce poarta numele de septul fals sau septul spurium. Valva venoasa stnga mpreun cu septul fals se vor uni cu septul interatrial in formare. Valva venoasa dreapta are o evoluie diferita, partea superioara degenereaz iar partea inferioara formeaz valva venei cave inferioare si respectiv valva sinusului coronar.