16
PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste80% dintre pasagerii careajung clandestin înCanada sînt originari din România Şansa ratară a Clujanei LUNI, 3 MAI 1999 16 PAGINI 1.500 LEI ANUL IX NR. 2572 ISSN 1220-3203 ( http://www.dntcj.ro/adevand N Intîinire de gradul trei la Forumul UDMR de la-Cluj-Napoca Lucrările Consiliului de Coordonare Judeţeană al Partidului Democrat, desfăşurate sîmbătă, au scos la iveală o vădită nemulţumire a participanţilor faţă de actuala politică a Guvernului. Scopul principal al reuniunii de sîmbătă a fost alegerea secretarului administraţiei locale şi validarea în funcţie a vice- preşedintelui şi a' secretarului Consiliului de Coordonare Judeţeană. Noul secretar al administraţiei locale a fost ales Adrian Gurzău, iar Nicolae Slavoniei şi Vasile Moga au fost validaţi în funcţiile de vicepreşedinte, respectiv secretar. Politicienii români au nevoie de oarecare ILIE GĂLIAN bun simt P in cînd în cînd mai apare în “peisajul” politicianist şi cîte o voce lucidă. Recent, cum am mai semna- lat, preşedintele României încerca să ne facă să credem că bombardarea Iugoslaviei e mană cerească pentru români, pentru că o să cîştigăm .pe rupte din refacerea/reconstrucţia economiei şi infrastructurii distruse de război. Adică, noi fiind vecini'cu Iugoslavia, vom fi cei care vom transporta munţi de ciment, de oţel, de sticlă, oceane de petrol etc., vom trimite zeci şi zeci de mii de şomeri români care să ia lefuri bune muncind acolo, vom trimite consilieri intr-ale democraţiei, care să “implementeze” aia şi aia - şi cîte alte năzbîtii ale noului “geniu al Carpaţilor”. Era, acesta, un mod nu numai nedibaci, ci chiar de-a dreptul penibil de a justifica excesul de zel prezidenţial de a declara necesare şi justificate legal şi moral bombardamentele asupra Iugoslaviei şi instituirea embargoului petrolier împotriva ţării vecine. Că, avînd o) bună colaborare economică cu Belgradul, pierdem imens din cauza războiului, cum' am pierdut şi din cauza blocadei; câ pierdem din cauza blocării traficului pe Dunăre în urma bombardării podurilor iugoslave - la aşd ceva preşedintele Emil Constantinescu nu se referă decît în termeni foarte vagi, de parcă n-ar avea de unde să cunoască cifrele reale. lată însă că la o “întîlnire cu presa", ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, dă dovadă de necesara luciditate şi îl pune la punct pe domnul preşedinte. Să nu ne amăgim, spune “marinarul”, cu proiecte fanteziste. Nu noi vom fi cei chemaţi să reconstruim Iugoslavia. Este limpede că există mari interese în Iugoslavia, de la producătorii de arme şi muniţie la producătorii de bunuri civile şi, desigur, la marea finanţă, care va manevra banii potrivit propriilor interese. E de-a dreptul o prostie să crezi că asemenea proiecte nu există. Iar în privinţa noului şj micului plan „Marshall, pentru Balcani, propus de Germania, este de înţeles că Bonnul are propria viziune despre rolul său în Balcani. Desigur, va trebui să vedem ce se înţelege prin Balcani, pentru că în ultima vreme se vehiculează noţiunea Balcanii de Vest. In ce măsură se află România în Balcani (şi nu în centrul Europei, cum le plăcea în urmă cu cîtăva vreme politicienilor noştri să declare pe la simpozioane internaţionale) se poate discuta. Dar dacă e vorba de Balcanii de Vest, care s-ar întinde pînă pe malul albanez al Adriaticii, atunci, România aflîndu-se exact la Est, pe malul Mării Negre, putem să ne luăm adio de la banii pe care-i vede preşedintele venind spre noi într-un fluviu mai mare decît Dunărea. E bine, aşadar, să mai apelăm şi la bunul simţ cînd vorbim despre trista realitate a situaţiei României, abandonată în jocul unor interese pe care nu le cunoaştem. Reprezentanţii judeţeni ai PDcritică politice economică o Guvernului * ' jfŢ- î ' Crema „radicalilor" din UDMR s-a întîlnit sîmbătă la Forumul de . la Cluj-Napoca, care a avut ca temă de discuţii „UDMR. Politică şi responsabilitatea intelectualilor". Forumul a avut loc la o dată apropiată Congresului Uniunii din 15 mai, congres la care se întrevede o luptă acerbă pentru postul de preşedinte, între actualul lider al UDMR şi candidatul radicalilor, Kincses Elod. A fost aplaudat la scenă deschisă Tokes Laszlo, preşedintele de onoare al UDMR, dar şi liderul Blocului Reformist, Toro Tibor. Au mai participat Patrubany Mikios, preşedintele din Transilvania a Uniunii Mondiale a Ungurilor, consulul Ungariei la Cluj-Napoca, Bitay Karol, şl parlamentari ai UDMR, majoritatea din Blocul Reformist. Andreea MARCU Mult mai relrivante au fost însă discursurile vorbitorilor, care in ziua de 1 Mai au criticat temeinic actuala stare de lucruri din România şi mai ales politica fiscală. Nici mai mult nici mai puţin, unul dintre oratori a exprimat o clară nostalgie faţă de vremurile dinaintea evenimentelor • din decembrie 1989. “Domnilor, mie îmi pare rău după 1 Mai; pe vremea lui Ceauşescu puteam să mă duc la mici şi bere, acum abia îmi ajung banii pentru pîinea cea de toate zilele", a spus vorbitorul, chemînd reprezentanţii PD, prezenţi în sala mare a Casei Tineretului, să ridice mina dacă au fost la mare mai mult de o dată după 1989. Bineînţeles, foarte puţini pedişti, cu atît mai puţin cei din prezidiu, au ridicat miinile, fapt ce a dus la o replică plină de subînţeles: “Evident că cei din prezidiu nu au vreme să meargă la mare, fiind ocupaţi cu plecările în străinătate sau cu cabanele de la Săişoara". Ideea - centrală a discursurilor a fost axată pe discrepanţele dintre faptul că PD se află la guvernare şi imposibilitatea de a finaliza reforma: Cauza acestei contradicţii a fost formulată de ia microfonul Consiliului de Coordonare Judeţeană: “PD se află la putere, însă problemele economice sînt. gestionate de către FPS, format, în mare majoritate din ţărănişti”. Reafirmînd faptul că PD reprezintă “motorul reformei”, deputatul Iuliu Păcurariu liderul Filialei Cluj a PD a declarat că dacă nu se va realiza reforma, nu va mai exista o altă soluţie de salvare a economiei româneşti. Titus CRĂCIUN Liderul Alianţei Naţionale Creştin-Dcmocrate “cu bucurie şi optimism”, prccizînd că, dintre cei (AI^CD), Victor Ciorbca, a apreciat, sîmbătă, după înscrişi, 2.000 sînt foşti membri PNŢCDşi câ, şedinţa Colegiului de Coordonare al Alianţei, câ pînă în prezent, ANCD numără 3.000 de tineri, spre ANCD se vor îndrepta cetăţenii care doresc Victor Ciorbca a afirmat că Alianţa are în vedere un partid politic credibil şi “ceva mai curat”. impulsionarea ritmului de strîngcre de semnături, Ciorbca consideră câ noua formaţiune nu va astfel incit, la înscrierea ca partid politic, să numere provoca confuzie în rîndul electoratului, pentru mai mult de 10.000 de. membri, declarînd câ o că, pe lingă numărul mare de nemulţumiţi, există astfel de măsură se impune în eventualitatea un procent important dc indecişi sau de cetăţeni modificării Legii partidelor politice. Dc asemenea, care nu intenţionează sâ se prezinte la vot. el a a anunţat că ANCD arc comitete de iniţiativă Fostul premier a anunţat că, pinâ în prezent, în ■în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Botoşani, partid s-au înscris 8.230 de noi membri. Buzău, Covasna, Harghita, Teleorman, unde există Ciorbea a tinut să sublinieze că face acest anunţ doar nuclee. Ieri, la ora U, a avut ioc deschiderea oficială a postului de radio RENAŞTEREA, la sediul din Viaţa “Avram lancu" nr. 18 al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului/Iniţiatorul acestui post de radio este I.P.S. arhiepiscopul Bartoiomeu Anania, care a reuşit să capaciteze oameni de suflet din ţară şî din străinătate să contribuie, direct şi indirect, la înfiinţarea postului cum au făcut-o Biserica evanghelică din landul Wurtemberg din Germania, care a donat 'suma necesară achiziţionării aparaturii şi Regionala CFR Cluj, care a realizat lucrările la studio. Redacţia studioului de radio cuprinde-cinci departamente: religie, actualităţi, cultural, social şi muzical. Duminica se va transmite îri direct Sfînta Liturghie de (a Catedrala episcopală. “ VBrii^eveni cu amănunte. .L>|- NAPriir-

Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

PAGINA13

lrîfpagina*15

Peste 80%dintrepasageriicare ajungclandestinîn CanadasîntoriginaridinRomânia

Şansa ratară a Clujanei

LUNI, 3 MAI 1 9 9 9

1 6 PAGINI 1 .5 0 0 LEIANUL IX NR. 2 5 7 2 ISSN 1 2 2 0 -3 2 03

( h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a n d

N Intîinire de gradul trei la Forumul UDMR de la-Cluj-Napoca Lucrările Consiliului de Coordonare Judeţeană al Partidului Democrat, desfăşurate sîmbătă, au scos la iveală o vădită nemulţumire a participanţilor faţă de actuala politică a Guvernului. Scopul principal al reuniunii de sîmbătă a fost alegerea secretarului administraţiei locale şi validarea în funcţie a vice­preşedintelui şi a' secretarului Consiliului de Coordonare Judeţeană. Noul secretar al administraţiei locale a fost ales Adrian Gurzău, iar Nicolae Slavoniei şi Vasile Moga au fost validaţi în funcţiile de vicepreşedinte, respectiv secretar.

Politicienii români au nevoie de oarecare

ILIE GĂLIAN bun simt

Pin cînd în cînd m ai ap are în “peisaju l” politicianist şi cîte o voce lucidă. Recent, cum am mai sem na­lat, preşedintele R om âniei în cerca să ne facă să credem că bom bardarea Iugoslavie i e m ană cerească

pentru rom âni, pentru că o să cîş tigăm .pe rupte din re fac erea /rec o n s tru cţia e c o n o m ie i ş i in fra s tru c tu r ii distruse de război. Adică, noi fiind vecin i'cu Iugoslavia, vom fi cei care vom transporta m unţi de cim ent, de oţel, de sticlă, oceane de petrol etc., vom trim ite zeci şi zeci de mii de şom eri rom âni care să ia lefuri bune m uncind acolo, vom trim ite consilieri in tr-ale dem ocraţiei, care să “ im plem enteze” aia şi aia - şi cîte a lte năzbîtii ale noulu i “geniu al Carpaţilor” . Era, acesta, un mod nu num ai nedibaci, ci chiar de-a dreptul penibil de a justifica excesul de zel prezidenţial de a declara necesare şi ju stificate legal şi m oral bom bardam entele asupra Iugoslaviei şi instituirea em bargoului petro lier îm po triva ţării vecine. Că, avînd o) bună colaborare econo m ică cu Belgradul, pierdem im ens din cauza războiu lu i, cum' am pierdut şi din cauza blocadei; câ pierdem din cauza blocării traficului pe Dunăre în urma bom bardării po d u rilo r iugoslave - la aşd ceva preşedintele Emil C onstantinescu nu se referă decît în term eni foarte vagi, de parcă n -ar avea de unde să cunoască cifre le reale.

lată în s ă că la o “ în tîln ire cu p re s a " , m in is tru l Transporturilor, Traian Băsescu, dă dovadă de necesara luciditate şi îl pune la punct pe dom nul preşedinte. Să nu ne am ăgim , spune “m arinarul” , cu proiecte fanteziste . Nu noi vom fi cei chemaţi să reconstruim Iugoslavia. Este lim pede că ex istă m ari in terese în Iugoslavia, de la producătorii de arm e şi m uniţie la producătorii de bunuri civile şi, desigur, la marea fin an ţă , care va m anevra banii potrivit p ropriilor interese. E de-a drep tu l o prostie să crezi că asemenea proiecte nu există. Iar în privinţa noului şj m icului plan „Marshall, pentru B alcan i, propus de Germ ania, este de înţeles că Bonnul are propria viziune despre rolul său în Balcani. Desigur, va trebui să vedem ce se înţelege prin Balcani, pentru că în ultim a vrem e se vehiculează noţiunea Balcanii de Vest. In ce m ăsură se află Rom ânia în Balcani (şi nu în centru l Europei, cum le plăcea în urm ă cu cîtăva vrem e politic ien ilor noştri să declare pe la simpozioane internaţionale) se poate discuta. Dar dacă e vorba de Balcanii de V est, care s-ar în tinde pînă pe m alul albanez al A dria tic ii, a tunc i, Rom ânia aflîndu-se exact la Est, pe m alul Mării Negre, putem să ne luăm adio de la banii pe care-i vede preşedintele venind spre noi în tr-un fluviu m ai m are d ec ît Dunărea.

E bine, aşadar, să m ai apelăm şi la bunul sim ţ cînd vorb im despre tris ta rea lita te a s itu a ţie i R om âniei, a b a n d o n a tă în jo c u l u n o r in te re s e pe care nu le cunoaştem.

Reprezentanţii judeţeni ai PD critică politice economică o

Guvernului* ' j fŢ - î ' Crema „radicalilor" din UDMR s-a întîlnit sîmbătă la Forumul de. la Cluj-Napoca, care a avut ca temă de discuţii „UDMR. Politică şi responsabilitatea intelectualilor". Forum ul a avut loc la o dată apropiată Congresului Uniunii din 15 mai, congres la care se întrevede o luptă acerbă pentru postul de preşedinte, între actualul lider al UDMR şi candidatul radicalilor, Kincses Elod. A fost aplaudat la scenă deschisă Tokes Laszlo, preşedintele de onoare al UDMR, dar şi liderul Blocului Reformist, Toro Tibor. Au mai participat Patrubany Mikios, preşedintele din Transilvania a Uniunii Mondiale a Ungurilor, consulul Ungariei la Cluj-Napoca, Bitay Karol, şl parlamentari ai UDMR, majoritatea din Blocul Reformist. Andreea MARCU

Mult mai relrivante au fost însă discursurile vorbitorilor, care in ziua de 1 Mai au criticat temeinic actuala stare de lucruri din România şi mai ales politica fiscală. Nici mai mult nici mai puţin, unul dintre oratori a exprimat o clară nostalgie faţă de vremurile dinaintea evenimentelor • din decembrie 1989. “Domnilor, mie îmi pare rău după 1 Mai; pe vremea lui Ceauşescu puteam să mă duc la mici şi bere, acum abia îmi ajung banii pentru pîinea cea de toate zilele", a spus vorbitorul, chemînd reprezentanţii PD, prezenţi în sala mare a Casei Tineretului, să ridice mina dacă au fost la mare mai mult de o dată după 1989. Bineînţeles, foarte puţini pedişti, cu atît mai puţin cei din prezidiu, au ridicat miinile, fapt ce a dus la o replică plină de subînţeles: “Evident că cei din prezidiu nu au vreme să meargă la mare, fiind ocupaţi cu plecările în străinătate sau cu cabanele de la Săişoara".

Ideea - centrală a discursurilor a fost axată pe discrepanţele dintre faptul că PD se află la guvernare şi imposibilitatea de a finaliza reforma: Cauza acestei contradicţii a fost formulată de ia microfonul Consiliului de Coordonare Judeţeană: “PD se află la putere, însă problemele economice sînt. gestionate de către FPS, format, în mare majoritate din ţărănişti”. Reafirmînd faptul că PD reprezintă “motorul reformei”, deputatul Iuliu Păcurariu liderul Filialei Cluj a PD a declarat că dacă nu se va realiza reforma, nu va mai exista o altă soluţie de salvare a economiei româneşti.

T itus C RĂCIUN

Liderul Alianţei Naţionale Creştin-Dcmocrate “cu bucurie şi optimism”, prccizînd că, dintre cei(AI^CD), Victor Ciorbca, a apreciat, sîmbătă, după înscrişi, 2.000 sînt foşti membri PNŢCDşi câ,şedinţa Colegiului de Coordonare al Alianţei, câ pînă în prezent, ANCD numără 3.000 de tineri,spre ANCD se vor îndrepta cetăţenii care doresc Victor Ciorbca a afirmat că Alianţa are în vedere un partid politic credibil şi “ceva mai curat”. impulsionarea ritmului de strîngcre de semnături,

Ciorbca consideră câ noua formaţiune nu va astfel incit, la înscrierea ca partid politic, să numereprovoca confuzie în rîndul electoratului, pentru mai mult de 10.000 de. membri, declarînd câ ocă, pe lingă numărul mare de nemulţumiţi, există astfel de măsură se impune în eventualitateaun procent important dc indecişi sau de cetăţeni modificării Legii partidelor politice. Dc asemenea,care nu intenţionează sâ se prezinte la vot. el a a anunţat că ANCD arc comitete de iniţiativă

Fostul premier a anunţat că, pinâ în prezent, în ■ în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Botoşani, partid s-au înscris 8.230 de noi membri. Buzău, Covasna, Harghita, Teleorman, unde existăCiorbea a tinut să sublinieze că face acest anunţ doar nuclee.

Ieri, la ora U , a avut ioc deschiderea oficială a postului de radio R EN AŞ TER EA , la sediul din Viaţa “Avram lancu" nr. 18 al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului/Iniţiatorul acestui post de radio e s te I .P .S . arhiepiscopul Bartoiomeu Anania, care a reuşit să capaciteze oameni de suflet din ţară şî din străinătate să contribuie, d ire c t şi indirect, la înfiinţarea postului cum au făcut-o Biserica evanghelică din landul Wurtemberg din Germania, care a donat 'suma necesară achiziţionării aparaturii şi Regionala C FR Cluj, care a realizat lucrările la studio. Redacţia studioului de radio cuprinde-cinci departamente: religie, actualităţi, cultural, social şi muzical. Duminica se va transmite îri direct Sfînta Liturghie de (a Catedrala episcopală. “ VBrii^eveni cu amănunte.

.L>|- NAPriir-

http://www.dntcj.ro/adevand
Page 2: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

esclănbotezsEi2j22G?£ă2$52^h.

•Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.'Timotei şi Mavra; Sf. Diodor; Calendarul greco-catolic. Ss.m.Timotei şi Maura (9 304)

_ -v- v-v v-, xv*--,-* v w,,

• P R iJ’£CTURA,CONSILIULJU D EŢEA N : 19-64-16

• PRIMĂRIA CLU J-N A PO CA : 19-60-30• PRIMĂRIA D EJ: 21-17-90• PRIMĂRLA TU RD A : 3 1 -31-60

PRIMĂRIA C ÎM PIA T U RZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN': 2 5 -1 5 4 8

• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 .• POLITLA CLUJ-NAPOCA:

95 5 si 4 3 -2 7 -2 7• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 POLITLA D E JI21-21-2I

• POLITIA 3 U R D A : 31-21-21 POLI11A CIMPLA T U R ZII: 36-82-22 POLITLA 11UEDIN: 25-15-38

• POLITLA GH ERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 .

• PROTECŢIA CIVILĂ 982• GARDA FINA NCIA RĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, inL 158 DIRECŢIA G E N E R A L Ă A M U N C II ŞI PROTECŢIEI SO CIALE: 979 SALVAREA: 9 6 F

• SALVAREA CFR; 19-85-91• INTERNATIONAL: 971-

LNTERLR13AN: 991• INFORM AŢII: 931

DERANJAM ENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958R.A. TERM OFICA RE: 1 9 -8 7 4 8 SCM O.VTENAY SA : 41-51-71 R A . APĂ CA N A L: 19-63-02 S C . " S A L P R E S r S.Â.: 19-55-22 SC PRIVAL: 17-43-86 DISTRIBUŢIA G A ZELO R NATURALE: - INTER V EN ŢII G A Z E

92 8 ; 4 3 3 4 2 4 AEROPORT: 956 GA RA C luj-N apoca: 952 AGENŢIA C E R - internaţional 13-40-09;- intern -43-20-01;T u r d a - 3 1 -1 7 -6 2 .D ej -2 1 -2 0 -2 2

C U R SE IN T E R N A T IO N A L E d in A u to g a ra I I:

• Cluj -Napoca - Budapesta, cu p lecare din Cluj-N apoca in z ile le d c lu n i. m arţi, jo i şi vm m U « n 7 ,0 O şi înapoierea d inB udapesta în n lclc dc marţi, m iercu ri, v ineri şi s îm b âlâ U o ia l l .0 0 .

• C lu j-N apoca-Brcrr.cn (G erm an ia), c u p lcc iri m iercuri ora 16,30 şi d um in ica , o ra 6,50 si înapoiere m aiţi o ra 5 şi vineri o ra 10.

• O u j-N ap o ca -B u d ap csta ,cu p lcca rc în z ile le dc jo i o ra 2 2 .0 0 şi în a p o ie re d in Budapesta în z ilele d e vineri o ra 16,00.IN F O R M A Ţ I I : A u to g a ra 1 : 14-24-26

A u to g a ra I I : 43 -5 2 -7 8

FARMACII!Farmacii cu serviciu permanent:

Farmacia “ C O R A F A R M ", str. Ion M eşte r nr. 4, telefon 4 2 -6 5 4 0 .

Farmacii cu serviciu prelungit. Farm acia "1 N T E R P IIA R M ", str. P rim lv c r ii n r . 5, te le fo n 4 2 -7 1 -9 5 o r a r 8 -2 2 , F a rm a c ia

C L E M A T IS F A R M ", P iaţa U nirii n r. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Caria ie noapte: F arm ac ia n r. 1, P ia ţa Unirii nr. 37, tel. I9 .4 6 .0 6 ;o ra r2 0 -8 .

1ARQM: 28.03.1999- 30.10.1999luni

Cluj •> Buc. B u c . C l u jTJS S25 7,15-----PT15,00 - 15,50 19,15 20,1520,45 21.45 -

m arţi■p5~ 9,45 TJS 8J515,50 17,55 14,30 15,30.20,45 21.45 19.15 20,15

m iercu ri, iot8.45 9,45 7,15 8J5~20.45 21.45 19,15 20.15

■ p r15,30

vineri“P 5

17,55

sîm bătă

7jf5 8,1514,30 15,3020.00 " 21,00

7,25 8,25 15,00 16,0013.30 ' 15.55 12.10 13 10

d u m i n i c ă

20,00 21,00P re ţ bilet: 702.000 lei

marţii Cluj -> Budapesta 11,30-12,40 simhâlâCIuj Budapestal5.50-J7,00 miercuri şi joi; Budnpests-)Cinj 16,30-18,20 P re ţ bilet: 119S dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

3-7 mai Medicină generală. Dr. M. Suciu -

5 (12-14), dr. S.Loga - 7 (14-16), dr. L Boilă - 3 ,4 ,6 ,7 (10-12), dr. L. Rasa - 3 (15-17), dr.R. Cotârlâ -5(10-12), dr.LMaier- 5 (12-14), dr.A.Oros - 5 (14-16); H o m eo p atie . Dr.L. Barbâalbâ - 5, 7 (10-12); In terne. Dr.F.Ghcrman - 3 ,5 (10-12), dr.A. lancu - 4 (11,30-13), dr.Gh.Uza - 3 (13-15), dr.D.PÎrv - 3 ( 15-16), dr.Cs. Szakacs - 5 (13.30-15), dr. N. Pop - 6 (14-16). Reumatologie. Dr.l „Alb - 4 (12-14); dr. C. Zotta -7 (1 4 -1 6 ); Ecograf. Dr.M.Călin -7(10-12), dr. E. Czuczi - 3 (15-17); Neurologie. Dr.M.Divin - 5 (12-14); ORL. Dr. C-tin R âdulcscu - 3 (12-14); Ginecologie. Dr.C.Fodor- 4 ,6(10- 12); Chirurgie. Dr.C. C o sm a -4 ,6 (10-12), dr. P .P itea - 6 (10-12); Pediatrie. Dr. R .M itea-4 (13-15), dr.M.Fritca - 4 (14-16), dr. L. Toma - “ ; Dermatologie Dr. II. Radu6(10-12); D

- 6 ( 1 2 - 1 4 ) ;3 (11-12); Psihologie. Psih.L. Boi14 (15,30-17); C hirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T. Mugta

Ortopedie. Dr. Z. Popa - . . . • - - - - ,

*şeparatorie. Dr.T. M ugta - 3 (13-

17); Urologie. Dr. R. Vidican -3(13- 17), 4 ,5 , 6, 7 (8-13); Radiologie Policlinica 11. Dr.S.Suluţiu-3 ,7 (13- 17). Pentru ch iru rg ie estetica şi reparatorie, urologie şi radiologie planificarea bolnavilor sc face numai la sediul policlinicii pc bază dc bilet dc trimitere.

Programarea bolnavilor- de lu n i p în ă vineri, în tre ore le 12-14, la telefon 16-78-22 f i la sediu , A leea M icuş nr. 3/12.

F I L M E3 0 APRIUE - 6 MAI

REPUBLICA - A sosit poşta, SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) - vineri, -spectacole de noapte cu tarif redus de la

I ora 23 * VICTORIA - întîlnire cu Joe J „Black”, SUA (10; 13,30; 17; 20,30)

ARTA -duminica

FAVORIT - Lanţul 15; 17) * MĂRAşTI - Sabia magică - Legenda ţinutului Câmelot, SUA (13); Picat din cer. SUA (15; 17; 19)

TURDA: FOX - Ţipi... sau fugi, SUA; 02-09.05 -Răscoala, România DEJ: ARTA - Patch Adams - Un doctor trăsnit, SUA GHERLA: PACEA - 03-06.05 - Afaceri necurate, SUA

U N I P L U S R a d i oLuni, 3 mai

P rogram in fo rm a tiv BBC : 6,00-6,30;8 .00 -8 ,20 , 1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 , 1 4 ,00 -14 ,3 0 ; 18 ,00 -18 ,30 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 . D im ineţile c u Felix, C a len d a ru l zile i. M eteo 06,35-06,45, 8,20-8,35; H oroscop 6,45-7,00,9,45-9,55; Ş tir i locale 7,00-7,40,9,00-9,20, S p o ri 7,40-8,00; In fo rm a ţii c u ltu ra le 9,55-10,00; Ş tir i n a ţio n a le ţ i lo c a le10.00-11,00,12,00,13,00, 15,00, 16,00,17,00; Ju rn a lu l lo ca l d e se a ră 19,00; Ştiri na ţio n a le 22,00; U nip lus nocturn 21,30-06,00

BIBLIOTECIB.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45.-SECŢIA COPII, ORAR; luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mânăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă:.9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri; 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16. '

■ Biblioteca Americană ”J,F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -joi: 10-18; vineri: 10-14, primaşi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca B ritanică (strada Avram lancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ Biblioteca “ H eltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Herm ann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orei? 16-20. .

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

Biblioteca Soros. Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Bib!os” (str. Clinicilor nr.28). Orar; luni 13-17; marţi, miercuri, joi; 13-16; vineri 9- 12.-(Bibliotcca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Luni, 3 mai . 6,00 V id eo tex t;

. 'jr v g f t * 4 2 l,O 0 ‘ D e d ica ţii s*»iH«“ kn«n*»»irnuzjc a |e - muzica; 21,30 V ideotex t; 3,00 în ch id e rea programului.

Luni, 3 mai

P O R T A LEXPORT - M P O R T U U .

17,00 R o c k O ut The E arth -em isiune m uzica lă 17,30 D esene animate-, 18,00 Mistere, farm ece s i m iraco le - d o cu m e n ta r ; 18,20 Animalele lui Kratt - documentar, 18,45 TY-e frică de în tu n eric? - serial; 19,35 Amintiri dureroase - film scurt metraj; 20,00 Astronom ii - serial; 21,30 D ocum entar, 22,10 Aventurierii americani - documentar, 22,30 Viziunile L ise i - film; 0,00 Femei de lu x - program erotic; 1,00 Videotext. ,

( • t e le s p e c ta to r " » )Luni, 3 m ai

12.00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din

prerie (r); 13,00 TVR Craiova;14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tradiţii;15.30 Mapamond; 16,00 Emisiune în limba maghiară;17.30 Familia Simpson;. 18,00 TVR Info; 18,10 Sunsetpeach;19.00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială; 21,00 Primul val ; 21,50 Memorialul Timişoarei, dec.1989 (p.l); 23,00 Expediţie în necunoscut. Legenda muntelui de sare; 23,30 Jurnalul de noapte. Sport;23.45 Scena; 0,15 Întîlnirea de la miezul nopţii.

12.00 Comi­sarul Wycliffe (r); 12,50

Studioul şlagărelor; 13,10 TVR Info; 13,15 Rebelul (s); 14,00 Convieţuiri (mag); 15,00 Renaşterea Poloniei; 15,10 Limbi străine. Engleză; 15,35 Sailor Moon; 16,00 Grecia;16.45 Santa Barbara; 17,30 De dor... (melodii populare); 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Care pe care; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toatei (mag.); 20,10 Căsuţa din prerie;21.00 Credo; 22,00 Film: Departe de ochii lumii (Franţa 1995); 23,35 Patrimoniu; 0,05 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM Mesager.

7.00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi

neliniştit (r); 11,00 Film: Iubire adevărată (r); 13,00 Ştirile Pro TV; 13,05 Profeţii despre trecut (r); 13,45 Cei mai frumoşi ani (r); 14,30 Oglinda timpului;.15.00 Planeta fantastică; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Ştrengăriţa (s); 17,30 Ştirile Pro TV; 18,00 Dreptul la iubire;18.45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Sniper (SUA 1992); 22,15 Ştirile Pro TV/ Profit; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Dharma şi Greg;23.00 Ştirile Pro TV; 23,15 Audienţa naţională; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio; 1,25 Vărul din străinătate; 1,50 Cine-i şeful?; 2,15 Revizie tehnică; 4,30 Ştrengăriţa (r).

6,40 Agenţia de presă (r); 6,45 Dimineaţa

devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie;11.30 Un pontif la Bucureşti (do); 12,00 Glasul inirnii (s); 13..00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorul de foc; 15,00 Ape liniştite; 16,00 Zodiac;-16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila; 19,00

Observator; 20,00 Emisiune de publicistică; 20,30 Pericol iminent (s); 21,20 Raven (s);22.15 Observator; 22,35 Agenţia de presă; 22,45 Tucă Show; '0,30 Tropical Heat (s);1.30 Emisiune de publicistică (r); 2,00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r); 2,30 Luz Maria (r); 3,30 Ape liniştite (r);4.30 Esmeralda (r); 5,30 Foişorul de foc (r).§ § t* f 7,00 Sport

f i r ? M a g a z i n ; 9,00 Prima oră;- 13,00 Nimeni

nu e perfect (s); 14,00 Jerry Springer Show; 15,00 Atingerea îngerilor (s); 16,00 Celebri şi bogaţi (s); 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus 18;19.00 Camera ascunsă; 19,30 Viper (s); 20,20 Brooklyn South (s); 21,15 Dosarele Y; 22,10 Real TV; 22,20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie (talkshow); 1,00 Colpo GrossO (show).

7,00 Min­ciuna (r); 7,45 Guadalupe (r);

8.30 Căsuţa poveştilor; (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 10,45 Viaţa noastră (r)r11,30 Dragoste şi putere; 12,15 Cinemateca de acasă: Săraca fată bogată (r);14.15 Maria (s); 15,00 Surorile (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Viaţa noastră (s); 17,50 Dragoste . şi putere; 18,40 Asta-i casa ta -. Extragerea Cărţii poştale - premiul zilnic; 18,50 înger sălbatic (s); 19,30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Surorile; 22,45 Cinemateca de acasă: Cacealmaua (SUA);1.00 Hat-trick; 2,30 Doctor în Alaska, ■ ^T E L & 7 7,00 Actua-

7 / litatea Tele 7;7,10 Bună

^ ^ ^ d i m i n e a ţ a . România!; 10,00 Actualitatea Tele7;10,15Dintresutede ziare (r); 12,00 Rendez-vous duminical (r); 15,05 Post meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentarul 8,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Primul pas'; 19,00 Pronosport; 19,05 Starsky şi Hutch (s); 20 .OOTelejumal; 20,30 Pacific Drive (s); 21,00 Dintre sute de zi^re; 22,00 Dincolo de stadion; 23,30 Pacific Drive (s); 0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 OraH.Redacţia nu îşi asumă .responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. .

TEATRUL M ŢM A LMîine, 4 mai, ora 20 ; 1

R e g in a m a m ă -

azi, 3 mai, ora 18.30

Coruri din opereLuni, 3 mai

06 :00 - 10:00 PRIM U L S A L U T , 0 6 :20 - A g e n d a zile i, 06:40, 07:00,” 07:40, 08:00, 08:40, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00,16:00,17:00 Ştiri, 06:5Q. 07:50 H o ro sc o p ,

r id zseri* 07:20 R e v is ta p r e s e i loca le . 07 :35 ,16 :40 / / . .O i p iu s (Adrian Suciu),08:20,17:00 CD S p o r t

(Cătălin Berindean), 09:20, 15:20 Ce m a i c re d e lu m ea , 09:40 P ro g ra m u l c in e m a to g ra fe lo r , 10:00 - 14:00 CD PLAYER, 10:20 R e v is ta p r e s e i cen tra le , 10:40 D iver tis R ad io B litz , 11:20 B u le tin fin a n c ia r (Mircea Bucin),11:40,21:15 In să n ă ta te a d u m n e a v o a s tră ţCristina Stihi), 12:40 In terv iu l zile i, 13:20 B u le tin financiar (Mircea Bucin), 14:00 - 18:00 C A LE ID O SC O P CD, 14:40 Z iu a în câ teva vorbe , 17:20 S in te z e fin a n c ia re (Mircea Bucin), 17:40 D ivertis R a d io B li tz R , 18:00-19:00 R e tra n s m is ie RADIO EU RO PA L IB E RĂ , 19:00 - 2 1 :00 C O C KTAIL CD (Dan Creta), 21:00 R e tr o s p e c t iv a ştir ilo r zilei, R e v is ta p re se i locale, 22.00 - 24:00 CU C A P SA P U SĂ (Tudor. Runcanu & Horaţiu Nicoară)

__ „ , , „ ■■ >' Luni, 3 m aiK a d i o S o n i c ş tir i: 8 , 1 0 , 1 2 , 1 4 , 1 7 ,

. 2 0 . 6 -10 'C a fe a u a de serviciu’ (m eteo, m axima zilei, informaţii

utile, ho ro sco p; reco m an dări T V , ag end a culturală, revista presei, o reţetă pe zi. concursuri). 10-14 'Ziua în amiaza mare* (Urechile dulitej^^menlariul_zjlei^_

Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii. Surplus, Ştiri externe, concursuri). 1 4 -1 5 'Noutăţi la Radio Sonic”. 15-17 M cSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald’s). 17-19 "Retrospectiva săptămînii”. 19-20 'Clopote tubulare” (Marius Aciu). 20-21 'Greatest Hits”. 21 -23 "Călătorii pe portativ" (M arius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Luni, 3 mal Ş lid : 9:00, 10:00, 12:00, 13:00,15:00, 1S:00,

' - - / l i , 19:00.'& & & * Ştfrf B B C : 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.

6:30-9:00 T ransilvania Matinal, 9:00-15:00 Patrula d e se rv ic iu . 15:00-20:00 Prob N oblem . 20:00-21:00 R o to n M usic . '21:30-23:00 Taxi

M u sic - dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 P o st F actum . 01:00-06:00 M usic N o n -S to p . . - . -

Luni, 3 mai 5:00-8:00 B u n ă dim ineaţa! 8:00-

. radia ,— - 1 1 :00 P a u z e l e - d e d im in e a ţă W 4 C T (meteo, 8:08 Revista presei locale;

8:20 actualitatea ideală, recomandări ■ TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare,

ag en d a culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 C o n ta c t FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 B ile t d e c o n c e r t - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte'ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre

trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 R o c k B lo c k 24:00-1 :00 R o m â n ia - B o s n ia - v ia s a te l i t - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realiaţor Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 D iscon tact:

Luni, 3 m ai6,00 B ună dim ineaţa .

— —— —— — emi si une cu informaţii,RADIO CLUJ ) ..ac tu a lită ţi şi m uzică,

..: ..rd W p reze n ta tă de Dan H orea. 8 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 10 ,00 R a d io c ir c u it prin tară. De la Radio Cluj, prezintă Dan H orea. >11,00 B u le tin d e ş t i r i i .11 ,05 -12 ,45 T ra n z it. Agenda culturală, voci în .cetate, s in teze economice. Redactor Lucia Jibre & loan Vanea. 12,00 R a d io ju rn a l transilvan. 12,45 E m isiu n ea în lim ba ucraineană. 13,00 R a d io ju r n a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,15 P a r a le le m u z ic a le . dedicaţii de muzică uşoară în direct Marius Merca. 13,50 B u le tin d e ştiri. 16,00 E m is iu n e a în lim b a m agh iară . 1 8 ,0 0 R a d io fa x . A c tu a lita te a în 6 0 de m inute în prezentarea Ancăi Băltan. Inform aţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. 19,00 R adiojurnal B u c u re ş ti. 19,15-20,00 Spafefnspafe.Talk-show-uri pe tem e sportive. Redactor Radu Săplăcan. 20 ,00 Ş tir i. 20 ,05 P o v e ş ti le M ihaele i - poveste pentru copii. 20,10 S e ra ta m uzica lă radio găzduită de Ciprian Rusu. 21,00 Ş t ir i . 2 1 ,5 0 B u le t in d e ş t i r i . 2 1 .5 8 în c h id e r e a p ro g ra m u lu i.

C A B I N E T M E D IC A L O N C O L O G I CC L U J-N A P O C A ,

s tr .P R O F C iO R T E A n r .9 (ca rtier G r ig o rescu )

C O N S U LTA ŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L. Mi: 15-18; Ma,J:16*-18”

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie) .

Ma, J: 14”-16; V: 15-17 S: 9 -11

Dr. DAN-S0RIN POPESCU/ . ( U r o l o g i e )L, Mi: 18 -20; Mat J:18*,-20

V: 16-20

. PROGRAMARE: .tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

' POLICLINICA £ INTERSERVISAN

str. Pascaiy ori, cart Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­F IE ♦ ALERG0L0GIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ CH IRURGIE ♦ ORTOPEDIE- ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE .♦ ECOGRAFIE

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE •

Examinări Doppler - - Histerosalpingografii pentru

sterilitate feminină Tratamente LASER LABORATOR

(Biochimie • Bacteriologic (monologic - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcini - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologke penlrn depistarea cancerului dc col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 -2 1 Medic de gardă: orele 21- 7Rezervare, consultaţii

. la tel. 41.41.63. J

s c D o n t a l R O V A -

; s o c o L O V■ | Calea Mofdar 186, a p j \

Trata manta stomatologica • comp laxa:

O terapie - - ,O protetici (ceramică)O chirurgie (rezecţii, tmplaa»)

Programări la tel,: 430028 Zilnic orar; 9-19

sîmbăta 10-13

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CAL06AR0Dr. AN6ELA CĂLU6ĂR0

S tr. Prahovei nr, 11 '(Ungă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i , V - 17 -20 .S - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUiCIDL I F E L I N E

~ Z Sufletulnostruladispoziţia _A r dum neavoastră. Telefonul p

de noapte, telefonul v ieţii. ~

- A M 1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08. I

L in ia te le fo n ică d e in te rv en ţie în c r iz ă şi p re v e n ţ ie a su ic id u lu i in itia tă d e

LA B O R A T O R U L D E s M I T A T E

MINTALA CLUJ s tă la d isp o z iţia d v s .

d e lu n i p în ă v in eri, în tre o re le 8 - 2 2 ,

Vă aştep tă m a p e lu r ile la n u m ă ru l 186864.

Page 3: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

Un av ion am erican Harrier, c a re r ,*«.• bombardamentele N A TO îm potriva lur

a prăbuşit în M area Adriatică, 5 Î r . am iază, dar pilotul său a putut fi re c u p e .e .,

IM S .dev 3tul de

UCK - 0 ARMATĂ IMPROVIZATĂ CARE FACE ECONOMIE DE GLOANŢE(" In terna tional H erald T ribune")

în timp ce NATO este adîncită într-o dezbatere serioasă legată de faptul dacă să trimită sau nu trupe în Kosovo, în provincie se duce deja un război terestru. Este un război de gherilă, caracterizat de ambuscade neaşteptate împotriva trupelor iugoslave din partea unei armate improvizate, care trebuie să-şi folosească cu economie gloanţele. în condiţiile în care-alianţa occidentală se gîndeşte să-şi introducă propriile forţe terestre în Kosovo, ea se vede atrasă tot mai aproape de gherilelc etnicilor albanezi şi de războiul dus de acestea pentru eliberarea provinciei de sub sîrbi. NATO doreşte să păstreze distanţa faţă de UCK, refuzînd sâ le furnizeze rebelilor arme sau să-şi dea girul obiectivului

v acestora de a crea un Kosovo independenta A

Dar această modalitate a NATO de a păstra distanţa este dificil de aplicat, deoarece alianţa şi rebelii sînt implicaţi într-o luptă comună împotriva Guvernului de la Belgrad, precum şi datorită faptului că, în ultima perioadă, UCK a apărut drept singura forţă politică ce îi reprezintă pe etnicii albanezi din provine ic,: care numărau 1,6 milioane înaintea recentelor expulzări în masă. i Pe măsură ce începe să fie angrenat cu rebelii, NATO studiază tot mai atent potenţialul militar, structura şi ideologia unui grup insurgent, oarecum

m isterios, care cunoaşte o înaintare rapidă pc cîmpul de luptă, în eşaloanele sale de conducere, precum şi în poziţia politică pe care o ocupă în ochii albanezilor din Kosovo.

în cei şapte ani de existenţă, UCK a lăsat să i se vadă mai multe feţe - comunistă, naţionalistă, democrată, islamică şi chiar criminală. Uneori ea a apărut drept o mişcare profund divizată, neîndemînaticâ şi nesofisticată. Alteori, ea a surprins O ccidentul, ca şi B elgradul, cu eficienţa şi capacitatea sa de rezistenţă.

In timp ce, în prezent, duce o bătălie disperată pe cîmpul de luptă, UCK a înregistrat deja o importantă victorie politică: această grupare prost organizată şi slab înarmată, formată din

i Studenţi, ţărani şi foşti deţinuţi politic i, a reuşit să aducă

. insurgenţa sa dintr-un colţ obscur al Europei în fruntea agendei internaţionale. Deşi lupta pentru viitorul provinciei Kosovo este departe de a se fi încheiat, este limpede că UCK va avea un rol central în rezultatul său final - exact aşa cum conducerea sa a insistat întotdeauna să fie.

Prima provocare ce stă în faţa UCK este supravieţuirea. Armata rebelă, care avea, cîndva, un efectiv de 8.000 de oameni, a fost la fel de nepregătită ca şi NATO pentru ferocitatea ofensivei militare iugoslave dezlănţuite după începerea atacurilor aeriene ale NATO, la

24 martie. Deşi UCK a încercat, încă din toamnă, să-şi facă rezerve de provizii şi muniţie pentru luptele ce urmau a fi duse în primăvară, o mare parte a acestora a fost consumată în luptele răzleţe care au început în decembrie, intensifieîndu-se în ianuarie şi februarie. în ultimele săptămîni, înalte oficialităţi din UCK s-au plîns câ duc o lipsă cronică de muniţie.

O parte-cheie a strategiei armatei iugoslave împotriva UCK a constat din alungarea unui mare număr de etnici albanezi civili din casele lor, lăsîndu-i pe rebeli tară nici o bază de susţinere şi creînd o imensă diversiune logistică - o „bombă a populaţiei”, după cum s-a exprimat o oficialitate militară occidentală. în pofida eşecurilor sale, UCK a reuşit să rămînă activă în Kosovo şi să-şi menţină structura fundamentală dc comandă. P otriv it oficialităţilor occidentale, cel puţin zece enclave izolate din provincie se află sub controlul, ce-i drept precar, al UCK, deşi situaţia se schimbă aproape zilnic, iar forţele de securitate guvernam entale se puteau deplasa, cel puţin pînă nu demult, aproape oriunde doreau.

Surse din cadrul UCK au afirmat că rebelii au instituit un coridor îngust ce merge din nordul Albaniei, din apropierea localităţii de frontieră Tropcie, pînă la aproximativ 11 kilometri în interiorul Kosovo şi încearcă să ajungă pînă la localitatea

lunik. Rebelii speră că NATO, cu ajutorul elicopterelor de atact Apache, va împinge şi mai mult acest coridor în in te rio ru l Kosovo, ceea ce le va da refugiaţilor un loc prin care să poată scăpa, iar rebelilor o posibilitate de aprim i.provizii.' Aproximativ 8.000 de recruţi, între care şi americani de origine albaneză, se instru iesc , în prezent, în tabere din nordul Albaniei, pregătindu-se să se alăture luptelor din Kosovo,Tar oficialităţile UCK au relatat că, în ultimele-zece zile, criza de muniţie s-a mai atenuat. Repulsia generală stîrnitâ în Albania de expulzarea forţată a etnicilor albanezi din Kosovo a determinat Guvernul să acorde ajutor gherilelor mult mai direct decît în trecut. P o triv it oficialităţilor occidentale şi albaneze, Guvernul a început să le dea rebelilor camioane şi muniţie. în plus, atacurile aeriene ale NATO au ajutat UCK sâ obţină unele victorii tactice izolate, între care capturarea de arme şi muniţie de la armata iugoslavă. Principalul obstacol în calea unei cooperări mai strînse în această fază îl constituie faptul că NATO continuă să folosească un proces dificil de selectare a ţintelor sale, ce im plică o planificare cu mult timp înainte şi un sprijin logistic complicat. Acest fapt îi împiedică, mai mult decît orice altceva, pe membrii UCK sâ localizeze ţintele inamice pentru avioanele aliate.

SPANIA: 266 ATACURI PRO-ETA, DESI ARMISTIŢIUL ESTE ÎN VIGOARE

(EFE) 'Recent, Guvernul spaniol a

anunţat un total de 266 de atacuri, sabotaje şi alte acte de violenţă sâvîrşite de grupări pro ETA din Ţara B ascilo r şi Navarra dupâ 16 septembrie. 1998, dată la care organizaţia- teroristă ETA a declarat un armistiţiu pe timp nelimitat. în raportul dat publicităţii de ministrul spaniol de Interne, Jaime Mayor Oreja, se arată câ, în ciuda anunţului făcut de ETA în ce priveşte încetarea actelor, sale teroriste, în luna martie a.c. s-a înregistrat o medie zilnică de peste trei acte de violenţă comise de radicali pro-ETA. Această medic, de 3,22 acte de violenţă, este de două ori mai mare faţă de cea înregistrată în decembrie anul trecut, lună care deţinea recordul în acest domeniu după declararea armistiţiului. --.Ministrul spaniol de Interne arată în raportul său câ o mare parte a acestor acţiuni este justificată de radicalii separatişti ca fiind o replică la reţinerea în închisorile din Spania şi din Franţa a unor căpetenii ETA, precum şi faţă de moartea lui Jose Luis G ucrcsta , un prezumtiv ctarra carc, potrivit cercetărilor realizate dc Poliţia spaniolă, s-a sinucis, iar potrivit sectoarelor pro-ETA ar fi fost

asasinat de forţele de securitate. A'şadar, escaladarea violenţei a reînceput la 9 martie, dată la care au fost arestaţi şeful „comando­urilor ilcgaler”. ale ETA şi alţi cinci terorişti şi a culminat cu apariţia într-o localitate bască a cadavrului lui Guercsta.

Ulterior acestui fapt, în luna martie a.c. s-au produs 85 (84,15 la sută) din cele 101 cazuri de încăierări de stradă, atacuri îndreptate împotriva locuinţelor şi a altor proprietăţi private ale unor persoane de orientare nen a ţio n a lis tă , sabotaje în în treprinderi şi în sectorul serviciilor publice. Acelaşi studiu sublin iază câ, în ce priveşte principalele obiective carc au stat în atenţia bandei teroriste, s-a semnalat creşterea num ărului de atacuri şi ameninţări din partea radicalilor îm potriva m ilitan ţilo r şi a bunurilor aparţinînd Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE).

Marea majoritate a celor 125 de persoane am eninţate cu moartea în perioada scursă de la declararea armistiţiului a fost alcătuită însă din membri sau persoane cu diverse funcţii în conducerea Partidului Popular (PP), fo rm aţiunea de guvemâmînt.

ASIA E S TE IN C A U T A R E A UNEI NOI C O M P E TITIV ITĂ ŢI(" In ternation al H era ld Tribune")

Unele firme din Asia încearcă să reacţioneze în faţa unei crize economice care, cu durerile şi

. eşecurile sale, a adus, de asemenea, noi ocazii pentru afaceri şi iniţiative. Deşi există îndoieli în ceea ce priveşte ritmul şi gradul de restructurare economică la scara diferitelor ţări, asiaticii analizează acum cu o mai mare francheţe situaţia concretă în care se găsesc vizavi de concurenţă şi modul în care pot răspunde la sfidarea de a găsi o nouă creativitate în afaceri.. Răspunsul merge dincolo de aplicarea unor noi modele pentru economiile în care alocarea capitalului însemna, mult prea des, o intervenţie de modă veche a Guvernului, favoritism şi decizii ale băncilor sau companiilor bazate pe factori care aveau prea puţin a face cu realizarea unui profit ia investiţia făcută. Deşi, pînă în prezent,

■ nu au existat prea multe acţiuni concrete la* nivelul întregii Asii, se acordă o tot mai mare atenţie unor idei precum crearea unei comunităţi

■ regionale economice, a unui Fond Monetar Asiatic său a unei zone a yenului, care ar veni ca o completare atît la zona euro, cît şi la cea a Acordului pentru Cornerţul Liber Nord-

- American (NAFTA) şi i-ar face pe asiatici să deţină un mai mare control direct' asupra aspectelor monetare concurenţiale ale economiei ţărilor lor.

Pe termen scurt, arma concurenţială supremă ar fi o devalorizare a monedei fie de către China,

, fie de către Japonia. China a spus că ea nu îşi va „ieftin!" moneda. Dar un yen mai puţin scump îşi are adepţii săi la Tokio, unde se recunoaşte, pe de altă parte, că o devalorizare ar putea avea un efect dăunător grav asupra altor ţări asiatice, cu deosebire a Coreii de Sud. „După cum stau lucrurile în prezent, se poate afirma că Asia va ieşi din aceasta ca un concurent mai puternic", a spus dl Alan Feldman, director la firma Morgan Stanley Dean Witter cu sediul în Tokio.

în legătură cu competitivitatea viitoare a Asiei se pun probleme şi mai dure, care merg dincolo de dezvoltarea unor noi produse şi de standardele bancare, ajungînd pînă la calitatea sistemului educaţional şi juridic al regiunii, precum şi necesitatea respingerii practicii favoritismului şi acceptarea unor dezbateri ‘ deschise. Intr-adevăr, schimbările propuse sînt atît de dificile, implicînd asumarea unui mai mare risc ai individului şi o mai mică protecţie pentru

cetăţeni din cauza dispariţiei noţiunii de angajare pe viaţă, încît nu se poate spune cu siguranţă cît de mult vor putea evolua societăţile asiatice.

în Thailanda, de exemplu, oamenii de afaceri văd o legătură între incapacitatea ţării de a

' institui un sistem funcţional de tribunale pentru procedura de faliment şi lipsa unei disponibilităţi de a acorda împrumuturi şi a investi. O înaltă oficialitate din Hong Kong şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu modul în care acest teritoriu va putea concura drept un centru al tehnologiei în condiţiile în care - după cum i se spusese - este mai ieftin să imporţi personal calificat din SUA decît să începi să califici nişte muncitori de- la zero. Din păcate, asiaticii acceptă, în general, ideea că nicăieri în regiune nu s-a creat un sistem de coordonare pentru idei şi personal, care să stabilească o legătură între specialiştii din universităţile cu profil ştiinţific, cercetători şi zonele de dezvoltare din sectorul privat. - _ -

• în acest joc fundamental al afacerilor care constă în a produce şi a vinde, în condiţiile în care criza a dat un nou impuls schimbării, noile standarde în concurenţa ’dusă pentru atragerea de împrumuturi şi investiţii au făcut, totodată, ca realităţile şi rivalităţile să se realizeze cu mult mai multă claritate. Unii analişti au apreciat că industria uşoară din Asia de sud-est sau un - produs relativ necomplicat nu au nici un viitor în faţa calificării tot mai bune a muncitorilor chinezi şi a capacităţii Chinei de a stabili preţurile după cum îi convine.

Luînd din nou de exemplu Thailanda, aceasta nu mai poate concura cu ramurile industriei chineze, care se bazează pe o puternică forţă de muncă, şi ea a fost sfătuită, potrivit unui expert din Hong Kong, să se concentreze mai bine asupra exporturilor de fructe. în trecut, un asemenea sfat ar fi fost considerat o insultă, dar astăzi chiar şl americanii le-au spus specialiştilor thailandezi că, oricît de mîndri ar fi de industria lor petrochimică şi metalurgică, ţara lor are un viitor mai promiţător în agricultură..

Şi Japonia are necazuri de toate felurile. De exemplu, ea se află cu cinci pînă ia zece ani în urma SUA îri dezvoltarea: Intemetului şi îşi iroseşte resursele în sectoare precum industria chimică. Iar în ceea ce priveşte serviciile financiare, s-ar putea ca Japonia să nu devină niciodată un concurent serios, din cauza dificultăţilor limbii japoneze şi a unei rămîneri în urmă în tehnologia investiţiilor.

Potrivit datelor furnizate de OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), SUA au produs, în 1996, cu aproape o treime mai multe patente în industria electronică-decît Japonia şi de 20 de ori mai multe decît Taiwanul. Potrivit aceleiaşi surse, în august 1998 SUA aveau peste 16.000 de adrese de firme comerciale pe Internet, în timp ce Japonia avea 528, iar Coreea de Sud doar 41.

Dar Japonia are o cultură a producţiei cu rădăcini adînci şi un respect unic pentru calitate, care nu vor dispărea. Ministerul Industriei şi

.Comerţului Internaţional al Japoniei, cîndva atotputernic - cel care a condus economia esenţiaimente planificată a ţării în anii ’60 - s-a transformat, în prezent, într-o agenţie de sprijin al restructurării, promiţînd că îşi va reduce personalul cu 10.000 de oameni. Dar el nu se poate abţine să ofere o prognoză a ceea ce crede ei că va fi Japonia în anul 2010. Astfel, ministerul prognozează o triplare a sectorului medical şi de asistenţă socială şi o dublare a calităţii vieţii şi a pieţei culturii. Cea mai mare creştere - de aproximativ patru ori - se estimează că va avea loc în sectoarele informaticii şi telecomunicaţiilor, precum şi în distribuţie şi logistică.

Dar problema pe careo au de întîmpinat cele mai bune companii japoneze1 şi asiatice este că, adeseori, sînt mai puţin atrăgătoare pentru investitori decît omologii lor occidentali, din punctul de vedere al profitului - de exemplu, IBM are un profit de 32,5 la sută pe'acţiune, faţă de numai 1,7 la sută la Fujitsu. Potrivit unui analist, „profitul mediu obţinut la bunurile din Asia este de numai 2,5 la sută. Chiar dacă vom avea o dublare a profiturilor, veniturile obţinute vor fi de numai 5 la sută, ceea ce este jalnic".

în prezent se consideră că avantajul competitiv va fi adjudecat de companiile care s-au remodeiat pentru a prezenta un interes pentru pieţele de capital şi care aduc profituri serioase la investiţiile făcute, rupînd-o cu trecutul în care se conduceau după standarde neeconomice şi erau influenţate de clientelism.Pentru Guvernul Coreii de Sud, care vorbeşte' despre remodelarea economiei ca despre o renaştere, această transformare este în plină desfăşurare.„Viitorul nostru”, afirmă un consilier pe probleme de economie al preşedintelui Kim Dae Jung, „depinde de cît de mult ne vom schimba în comparaţie cu alte ţări din Asia, chiar

şi cu Japonia. Vom încerca să minimalizăm influenţa negativă a birocraţiei. In China şi Japonia, roiul Guvernului este prea mare. Noi vrem să ne situăm Tn fruntea naţiunilor asiatice din punctul de vedere al sistemului financiar. Noi vrem să fim independenţi şi descentralizaţi. Dacă schimbăm sistemul chaebol, sindicatele se vor schimba şi ele. Aceasta va duce la sfirşitul vechiului ciclu".

Ministrul adjunct al Finanţelor din Coreea de Sud, Chung Duck Koo, îndrăzneşte chiar să afirme că ţara sa va fi singura economie cu mecanisme de piaţă din Asia. „Nu China, nu Japonia. Noi vom fi deschişi”, spune el. Potrivit unui analist european de la Seul, Coreea de Sud va înainta ca forţă industrială către o producţie mai complexă, concentrîndu-se pe oţeluri speciale şi construcţii navale mai deosebite. Analiştii estimează că, în 10 pînă la 20 de ani, Coreea de Sud va concura umăr la umăr cu cea mai sofisticată industrie din Europa. Nu este exclusă nici crearea unor societăţi mixte - joint ventures - între Coreea de Sud şi Japonia, iar în viitor, chiar a unei zone a. comerţului liber între cele două ţări.

Avînd în vedere că, în pofida puterii sale, China nu va putea conduce Asia în viitorul previzibil, orice iniţiativă cu adevărat inovatoare în vederea unei mai mari integrări în regiune va trebui să vină din partea Japoniei. Criza asiatică, însoţită de preocuparea Japoniei că SUA ar fi mutat accentul de pe relaţiile cu ea pe cele cu China, au dat naştere unei mai mari disponibilităţi la Tokio de a discuta despre o mai mare implicare în regiune. Dar unii analişti ■ spun că, totuşi, Japonia nu s-a comportat la nivelul aşteptărilor ţărilor din Asia de sud-est în cursul crizei, unii cinici afirmînd, chiar, că interesul fundamental al Japoniei în restul Asiei' constă în a.se asigura că Mitsubishi sau vreo altă mare firmă de-a sa poate funcţiona în Malayezia sau indonezia.

Dar se pare că această criză a trezit la realitate oficialităţile de la Tokio.„Criza din zonă ne-a făcut să ne gîndim mult la integrarea regiunii. Ne-a arătat că ne aflăm în aceeaşi situaţie cu ceilalţi, împreună cu restul Asiei", a spus o înaltă oficialitate din Ministerul de Externe japonez."Asia, în general, doreşte să preia conducerea. Există sentimente contradictorii, dar interesul faţă de această poziţie este imens", a conchis oficialitatea japoneză.

Page 4: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

ni. 3 m ai 199

3 mai - Ziua internaţională a libertăţii presei

V . ' VC C

1891 - A fost înfiinţată Fundaţia Universitară Carol I.

î n e x c l u s i v i t a t e p e n t r u “ A d e v ă r u l d e C l u j ”

P.M.B. Music şi Fundaţia “Inima Copilului” invită publicul clujean la lansarea casetei intitulate iMEGA DANCE ROMANIA. Pentru presă lansarea va avea Ioc joi, 6 mai, o ra 15, în Discoland (Gambrinusl. iar pentru public în 7 mai, la discoteca Bianco & Nero. Caşeta cuprinde 11 melodii ale cîtorva dintre noile formaţii, intr; care: “ 0 9 galaxie”, “K-Bili”, “Supcrtronic”, “Doar prieteni”, “ l-Animnatc’ , “ D.J.Boros”, “Trans-Silvania”. Veţi putea asculta hiturile: “ Dansul verii”, “O 9 galaxie”, “Bade, pălărie nouă”, “Doar prieteni . "Numai împreună", “ 1-Animitatc”, “Vino în patul meu”,. K-Bili”. “Lanţul amintirilor 99”, “D.J.Boros”). Este anunţată, dc asemenea, prezenta unor membri ai formaţiilor: “O 9 galaxie”, “ Doar p rieten i” . “ S upcrtron ic” , “ 1-Anim itatc” , “K -B ili” . Organizatorii ne-au comunicat câ sumele încasate din vînzarca acestei casete vor fi donate copiilor orfani din Cluj-Napoca, prin intermediul Fundaţiei “Inima Copilului”, cu ocazia zilei dc 1 Iunie, Producătorul şi distribuitorul casetei: S.C. “Glas Transilvan” S.R.L.

» Societatea Culturală Pro Maramureş “Drâgoş Vodă” anunţă câ organizează Simpozionul cu tema: Fon Ruteanu — erou şi m artir al revoluţiei românilor din Transilvania, dc la 1848-1849. După cum am mai anunţat, simpozionul va avea loc la Sighctu Marmaţici în 22 mai a.c. cu începere dc la ora 10, şi va fi găzduit dc sala “George Encscu" a Casei dc Cultură din oraş. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul dc telefon al societăţii: 19-75-10.

SPECTACOLUL GENERAŢIILORLa finele acestei săptăm îni, mai exact s îm b ătă , 8 mai a.c.,

cunoscutul A nsam blu fo lc lo ric studenţesc ROMÂNAŞUL, al Universităţii Tehnice din C luj-Napoca, va sărbători 25 de ani de existenţă. Cu această ocazie , componenţii de ieri şi de azi ai ansamblului vor susţine un “Spectacol al generaţiilor” la C asa de Cullurâ Studenţească, sim bătă, 8 mai, cu începere de la ora 17.

I n v i t a ţ i e l a t e a t r u

Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, în colaborare cu Centrul Cultural Francez prezintă joi, 6 mai a.c., de la ora 19, spectacolul L ’E LO G E DE LA FOLIE, după Erasm. Adaptarea, regia artistică şi interpretarea aparţin lui J e a n -M a rc Chotteau. Producător C IE J e an -M arc C h o tte a u . S p e c ta c o lu l a re o d u ra tă de o o ră şi 20 de minute.

Festivalul muzicii de cameră

Ă t x fd iy tU 'll A-. Cea de a ll-a ediţie a Festivalului muzicii de cam eră a înscris în

concertul final un program cu m uzică clasică şi romantică: Concertul pentru vioară, pian şi orchestră de coarde în Re major de E. Chausson, Concertul pentru pian şi orchestră în Do major K V467 de W.A Mozart şi “Siegfried Idyll" de R. W agner. Dirijorul Orchestrei de cameră a Filarmonicii "Transilvania" a fost tînârul Radu Pantea, fiul marelui solist vocal Ionel Pantea stabilit în Luxem burg. Manifestarea a fost plină de surprize plăcute, Concertul pentru vioară, pian şi orchestră de cam eră de E. Chausson fiind o raritate în programele stagiunilor noastre. Această piesă, chiar dacă lungimile ei sînt mai puţin ' modeme" astăzi, este de cel mai bun gust romantic. Cuplul solistic al concertului de Chausson a fost fericit form at de două interprete talentate: Dorina Mangra (vioară) şi Cipriana Gavrişiu (p ian ). Sonorităţile instrumentale frumos catifelate de tehnica expresivă au fost impulsionate şi de reacţii sensibile specifice stilului, Dorina Mangra şi Cipriana Gavrişiu prezentînd o ondulaţie melodică de un romantism înnobilat şi de echilibru. O altă surpriză a fost prezenţa ca solist a lu i Tamâs Erdi, pianist nevăzător din Ungaria. Tinărul pianist a avut o interpretare m ozartiană cu o faţetă stilistică demnă de toată admiraţia. Rar am auzit o asem enea “concentraţie" de clasism încadrată într-o rigoare sonoră pînă la esenţă. în fine, piesa “Siegfried Idyll” de R. W agner a avut în Radu Pantea un interpret-dirijor cu o faimoasă fineţe stilistică, relevată printr-o m işcare sonoră care evidenţia din partea “baghetei" înţelegerea acumulărilor armonice şi polifonice - premisă a rezolvării corecte, dar parţial raţionale a exprimării orchestrale.

Emiliu DRAGEARubrică realizată de M. BOCU

O strîngere de mînâ care spune multe: Sfintul Părinte, intr-o convorbire cu prof.dr.Ion Dumitriu-Snagov, la scurt timp după nefericitul atentat din 13 mai 1981, a cânji ţintă a fost Suveranul Pontif. După cum se ştie, Papa a oferit iertare agresorului său.

în februarie 1998 — cînd scriam despre deschiderea, la Cluj-Napoca, a expoziţiei MONUMENTA ROMANIAE VATICAN A. numind-o un moment al adevărului pentru noi şi pentru alţii, pentru cei care cu parşivenie şi ură diabolică au încercat să ne izgonească de acolo de unde documentele istorice o demonstrează că ne ajlănt de 2000 de a n i! — subliniam câ aceasta, expoziţia, e un capitol din opera de o viaţă a profesorului Ion Dumitriu-Snagov, membru a l Academiei Internaţionale pentru Studiul Religiilor: o operă a căutărilor complexe şi de aţi tea ori contradictorii în dialectica mişcărilor sale, cu treceri din macro în microcosm sub influenţa directă a observaţiei ştiinţifice riguroase. Aminteam, tot atunci, cîteva dintre lucrările profesorului: Le Saint-Siege et la Roumanie moderne, 2 volume, 1850-1914; Editrice Pontificia

Universită Gregoriană, 1982-1989 - Miscellanea Histoţiae Pontiftciae NN 48, 57; La Romania nella diplomazia Vadcana, 1939-1944, Roma.1987 şi Bucureşti 1992; volumul Monumenta Românise Vaticana, Roma, 1996. De sub crusta

. acestei acribii răzbate observaţia realistă privind disponibilitatea omului de ştiinţă ide a-şi mula materia acumulată'pe milenii de istorie, adăpostite in Cetatea Vaticanului, în acea forţă a creştinătăţii carc descoperă românilor alte şi alte probe ale existenţei lor dintotdeauna in inima Europei. " Viaţa este foarte curioasă... Acum, de exemplu, mă gindesc la ceea ce a fost, pentru că de rămas, şriu şi eu... Poate mă voi ridica la ceruri sau mă voi duce în iad, cine ştie... ? Fiecare epocă îşi are cenzura «... ” — ne spunea anul trecut, intr-un interviu acordat in exclusivitate, prof, dr. Ion Dumitriu-Snagov .

-am re în tîln it pe profesor zilele trecute; ştiind câ e pe cale să-i

apară două cărţi, în preajma vizitei Papei loan Paul II în România, l-am provocat la un nou dialog.

- Prima carte (dc fapt şi a doua) este o reeditare: este vorba despre Românii în arhivele Romei, secolul XVIII, un volum de documente care a apărut la Cartea Românească, în 1973, şi a fost imediat interzis de cenzură şi retras din circulaţie. La acea vrem e, apariţia volumului a fost sprijinită de • Marin Preda şi de Mihai Gafiţa,

care au făcut opoziţie cînd s-a cerut ca volumul să fie trimis la topit. Partea “gravă” a volumului era câ pleda pentru libertatea Bisericii Grcco-Catolice...

• Ce a urmat ?- Totul s-a transform at

într-un curent de protejare a cărţii şi de difuzare a ei; părintele Prunduş este unul dintre “agenţii” (în bine!) carc au difuzat cartea atunci, clandestin, din'Moldova pînă în Crişana şi chiar în Banat A fost unul dintre succesele mele, pentru câ am avut ocazia să parcurg în timp, încă de la începutul creării B isericii G reco-Catolice

Române, o perioadă pînă la intrarea în secolul al XlX-lea., M-am întîlnit, prin intermediul .arhivelor, cu Inochentie Micu Klein, cu toată Şcoala Ardeleană, cu răscoala lui Horea. în arhivele Romei am găsit un material extrem de bogat, legat direct de aceste momente istorice._• Sufleteşte, v-a marcat în vreun fel munca la această carte?

- Pot spune acum câ a fost unul dintre momentele mele de mare tensiune,"fiindcă cu şi aşa eram cam “decolorat” la acea oră: venisem de Ia închisoare şi s-a ivit şansa să^pot sâ încep să

lucrez în Arhivele Vâticanului, lucru care s-a continuat apoi pe durata a mai mult de 30 de ani... Legat de volumul apărut atunci, am considerai câ este o obligaţie a mea să-l. fac să reapară la lumina limpede a cărţii. Aşa cum Marin Preda şi Mihai Gafiţă s-au agitat atunci ca această carte să-şi ia cursul către cititori, să poată restaura cumva un drept al libertăţii relig ioase în România.

(Va urma)

M ichaela BOCU

P R O G R A M A M P c S U C C E S• e s e u r i d e S t e l a M a r i a I V A N E S •s

Colega şi prietena noastră Stela Maria Ivaneş, cunoscută realizatoare de emisiuni ştiinţifice şi culturale la Radio Cluj, îşi va lansa mîine, 4 mai a.c., ora 13, ‘ la B ib lio teca ■ C en tra lă Universitară “Lucian Blaga”, cea de a patra sa carte: este vorba de această dată de un volum de

• eseuri despre “omul de astăzi, omul sfîrşitu lu i dc secol şi mileniu, dornic de împlinire, alergînd mereu şi alergînd între bine şi rău, îm bogăţindu-se paradoxal pc măsură ce sc dăruie, dâruindu-se” — cum frumos

spune Adrian Popescu pe coperta a IV-a a volumului. Şi, ni se mai spune ca. pe măsură ce citeşti cartea, “pc nesimţite, devii cu adevărat un om de succes !’ Cc-ar fi sâ încercăm? Coperta volumului este realizată de un artist de marcă: Radu Maier.

Lansarea casetei: MEGA DANCE ROMANIA

Page 5: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

3-5 mai - Biroul UNESCO la Bucureşti găzduieşte un seminar regional pe tema "Educaţia pentru toţi"

O sută de copii din Voivodina (Iugoslavia) au ajuns, sîm bătă, în Slovacia pentru o vacanţă în munţii Tatra

Superiori, a anunţat televiziunea privată Markiza,preluată de AFP.

S i m p o z i o n u l I n t e r n a t i o n a l

U N I V E R S I T A T E A

S I O R A Ş U L I S T O R I C

«fs Wk Wfi C ţatiI P, ni ' j iNaţional, a Inspectoratului pentru Cultura al judeţului Cluj, Universităţii "Bubes-Boleai",

Faciiln i i IrhUeeiură omitetuh 'aţion < h C.O.Si.O.S. (( m silMSitarilor I , , r , > . jfjpf la

Cluj-Napoca, lucrările simpozionului UNIVERSITATEA Şi ORAŞL>L ISTORIC. Structuratăraţelor i sitare; Viaţa centri ., itare in nraie

n niu arhitectural: criză ţi ■ . ; Universitatea ţirecuperarea patrimoniului, tematica simpozionului s-a înscris intr-unu mai generală, care va face obiectul confruntării specialiştilor în restaurare clin lumea întreaga, cu ocazia

Xii-a fjfhaiări G & ie ra lf ţfo M P S jfiM e M cj octombrie 1999, anume Buna utilizare a patrimoniului arhitectural. ş j ş r . f i f f

: . imt&BRUL'CltLTVM 'omcriAOf-N m â a -pmmmm ciirimc mtkx&l mp£Cîcţ>ArvL.p£mw cvltwa a l c l u j ■

Vm'SRSfrATtA Z4BS$40!YA!yCiWJ4Af>Ci:A rACiflTATEA t3£/tMVBCm& CJ. iliJlAPOOA X oomzrji MTKHAL ft&AÂN i.O.OMO.S.

A1 4

. - .o u I<’5 f * r r « « ţ ? t 3 î i & 1

1 B K Ilf liia

i iH is i i p l i p i i l l l i l l l l l l i i i

.| | | | Ş i p 8l l f l l l p l l l I I l l l l l

In cadrul lucrărilor de la Cluj- Napoca, la care au participat 34 de specialişti în domeniu, au fost - susţinute 21 de com unicări,, dintre care 5 din partea oaspeţilor din străinătate, doi dintre aceştia fiind preşedinţi ai unor comitete ştiin ţifice internaţionale I.C.O.M.O.S.: Christoph Machat şi Wemer von TrutsChler. Comunicările au conţinut exemple din activitatea de proiectare şi învăţăm înt privind aspecte de cercetare, proiectare, valorificare şi managem ent a cen trelor universitare în relaţie cu valorile de patrimoniu ale centrelor isto rice. Acestea au fost reflectate într-o scrie dc studii dc caz, prezentate în comunicările participanţilor din ţară şi de peste hotare, reprezentînd: Alba Iulia, Cluj- Napoca, Arad, Oradea, Bonn,

' Jena, Montpellier, Edinburgh. Două au fost direcţiile majore în care au fost canalizate discuţiile: valoareapatrimoniului arhitectural al

oraşelor istorice universitare, respectiv rolul Universităţii ca utilizator, educator şi formator.

0 sinteză a celor dezbătute timp de trei zile, la Cluj-Napoca, precum şi cu ocazia excursiei de • documentare efectuate la Sibiu poate fi găsită îii formulări de genul: între oraşul istoric şi Universitate există o trăsătură comună: ambele contribuie ia formarea tradiţiei, oraşul impunind identitatea valorilor asumate de o colectivitate în cadrul unei culturi comune, iar Universitatea - “Alma Mater” - fiind socotită prin definiţie, alături de familie, generator de tradiţie; prin cerinţele de spaţii pentru variate , activităţi şi interferenţele funcţionale pe care le creează cu ţesutuT urban, Universitatea generează -viaţă urbană; Universitatea nu are nevoie de o formă fixă de desfăşurare a activităţilor; prin utilizarea multifuncţională, integrată a spaţiului urban, Universitatea înlesneşte comunicarea, facilitînd contractele prin activităţi comunitare, opunîndu-se astfel unor tendinţe conflictuale care apar în unele activităţi economice; menirea principală a Universităţii, de formare, îşi găseşte relaţia directă cu patrimoniul în două direcţii: formarea dc specialişti în domeniul reabilitării patrimoniului şi educaţia în vederea sensibilizării populaţiei la problemele patrimoniului. Astfel, memoria, trecutul, devin loc dc luare a deciziilor şi dc configurare a viitorului în cadrul unui ambient carc-şi propune să realizeze o unitate spaţială, ecologică şi socială.

M ichaela BOCU

i a s m s r r d f m o u z t , m m m e . . .Editura“Tbausit” şi-a făcut un adevărat

program de relevare a tot ceea ce este mai reprezentativ pentru cultura acestui neam. După ce, nu cu multă vreme în urmă, v-am prezentat excelentul album despre opera lui Brâncuşi, iată câ avem privilegiul unei alte lucrări monumentale: “ROMÂNIA pe-o gură de rai, înşiră-te mărgărite” * este o alcătuire de culori, forme şi volume ce picură în suflet nostalgia. Dacă acceptăm că “unele cărţi se scriu din iubire şi atît“, putem continua cu textul ce ţine loc de argument pentru această lucrare: “... Este şi cazul cărţii de faţă, o incursiune afectivă. Ea şi-a propus să transmită bucuria descoperirii unui univers unic, în speranţa câ cititorul va face astfel încă un pas spre înţelegere şi preţuire, cu încrederea câ frumosul este limba universală a omenirii şi liantul acesteia”.- Albumul are o disponibilitate enormă în ceea ce priveşte repertoriul. Asta îl fereşte de monotonie, îl înfăţişează ca pe un întreg de înaltă profesionalitate şi îi dă prestigiul unui ansamblu, capabil sâ ordoneze şi să transmită esenţa unui colţ de lume. Este şa n sa ' p ititorulu i-priv itor de a afla corespondenţele sufleteşti la scara de gust şi de efect la care se află. Succesiunea imaginilor (de o extraordinară calitate) nu sînt decît alternative ale dialogurilor care, învingînd Timpul, se realizează multiplicate şi la toate nivelele. Iar semnăturile (Iorga, E liade, Em inescu, Russo, Coşbuc, Macedonski, Haşdeu, Ralea, Maiorescu, Coandă, Noica, Vianu, etc.) descifrează mindir de flori şi traduce glasul unui popor.

Frum useţi iscate deDumnezeu sau zarafire ticluite de semeni în piatra cea mai dură, turnuri de schimnic sau bobotaie peste sihlă, toate vin sâ dovedească Viaţa pe aceste meleaguri: viaţa care face să se rotească Planeta şi să se extindă Universul. Căci, după periplul prin abilităţi ancestrale sau alcătuirile de sticlă şi beton, albumul propune simplu, up cadru cum nu se poate mai frumos: flori de cîmp împreună cu înţelepciunea de dincolo de veacuri. Căci spune în I Corinteni 13:13 - Şi acum rămîn aceste trei: credinţa, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Radu V ID A

* Cele 220 de pagini (format 34/24 cm), 407 ilustraţii, 109. citate în versuri şi proză (ediţie bilingvă în română ţ i engleză) poartă herbul unui colectiv de mare .generozitate, în care Margareta Kamla ă asigurat editarea, Ştefan Orth - prezentarea grafică, iar secretariatul de redacţie. - Voichiţa

Ghisoiu. Paginile luminate ţ i cetluite între coperţile nemuririi se pot comanda la: RO- 2400 Sibiu, Piaţa Mare nr. 2, Editura "Thausib "..

3 t < t g i a n e a S l c a & e m i e t î»c ă J h i j t c a

. • ediţia 34 •

C o n c e r t s i m f o n i c s t u d e n ţ e s cRecitalurile şi concertele Academiei de Muzică “Gheorghe Dima ,

prin densitatea lor, dar şi prin programele interesante, complementare ca repertoriu, întrunesc condiţiile şi calităţile unei stagiuni muzicale aparte. La aceasta se adaugă cu particularităţi specifice studiului, producţiile clasei de operă şi regie care promovează solişti ai genului, astăzi mulţi dintre ei cunoscuţi şi peste graniţe.

Concertul susţinut recent de către Orchestra simfonică a studenţilor Academiei de Muzică, cu 4 dirijori studenţi ai clasei de dirijat a prof. Petre Sbârcea a promovat, pe lîngă “inovaţii” în repertoriul simfonic - Concertul pentru vioară şi orchestră de Aram Haciaturian în transcripţie pentru marimbă, realizare efectuată de prof. univ. Grigore Pop şi interpretată de studentul Sergiu lonaş, ca solist, şi potenţiali dirijori de orchestră: Lâszlofty Zsolt, Ovidiu Barbu, Daniel Zsolt şi Kulcsar Zsabolcs. Interpretările pieselor - “Dansuri din Transilvania” de Bartâk Bela, “Concertul pentru vioară şi orchestră” de A. Flaciaturian în transcripţie pentru marimbă, “Suita I” op. 46 Peer Gynt şi “Concertul pentru pian şi orchestră în Ia minor op. 16 de Edvard Grieg, solistă studenta Nadia Sabău, anul V, clasa conf. univ. Adriana Bera, s-au conturat ca producţii - studiu ale studenţilor dirijori, corecte ca tehnică dirijorală (mai puţin nesinerdnizările orchestrei cu solista Concertului pentru pian de Grieg). Remarcăm, totuşi, faptul că studehtul Lâszloffy Zsolt, cunoscut ca un talentat compozitor în devenire, a preluat şi bagheta dirijorală, fapt ce-i acordă un plus de competenţă profesională. Desigur, punctele culminante ale concertului au fost interpretările studenţilor solişti Sergiu lonaş (marimbă clasa de percuţie) şi Nadia Sabău, care prin redarea expresivă a Concertului pentru pian şi orchestră de Grieg a evidenţiat cu succes unele din calităţile necesare . unui potenţial solist.

Em iliu DRAGEA

L a Gherlar Spectacole de revistă

In ton cu anotimpul, cei de la Casa orăşenească de cultură Gherla îşi planifică activităţile conform genurilor preferate ale sezonului. Nu este lăsat nimic la voia întîmplârii. După mai multe spectacole folclorice, a venit rîndul reprezentaţiilor dc revistă. Se încearcă chiar revigorarea unor tradiţii dc-acum zece ani, adică organizarea unor programe dc muzică, umor şi dans în aer liber. După cum nc-a declarat domnul Constantin Istici, dc la Casa dc Cultura Gherla, în luna mai sc va organiza un spectacol dc revistă intitulat “Flori dc mai”, dc pc afiş nclipsind parada modei. în prezent formaţiile artistice ale instituţiei repetă dc zor, îmbogăţind repertoriul cu noutăţi dc... sezon. Desigur, îşi va da concursul şi cunoscutul grup “Sirius”, o formaţie dc muzică uşoară apreciată şi pc Litoral. Ghcrlcnii nu au mai văzut un spectacol dc revistă dc cîţiva ani. Dc cînd cu economia de piaţă, spectatorii pur şi simplu sînt frustraţi dc oaspeţi bucurcştcni sau clujeni. Acest “gol” este umplut dc artiştii locali, dispuşi să aducă veselie şi voie bună în rîndul amatorilor genului.

S Z.C s.

" Ş C O A L A V E D E T E L O R "■ Spectacolele prezentate de membrii “Şcolii vedetelor” din Dej la

Gherla constituie de fiecare dată un veritabil eveniment artistic. Evoluţia pe scena Casei orăşeneşti de cultură a micilor vedete dejene (dar şi din Gherla, fiindcă în cadrul şcolii “activează" şi cîţiva copii din oraşul vecin) atrage întotdeauna sute de spectatori. Nu a fost altfel nici la sfîrşitul săptămînii trecute, cînd amatorii de muzică uşoară au umplut pînă la refuz sala de spectacol din centrul urbei. Peste 30 dc copii şi-au etalat talentul, majoritatea dintre ei devenind deja adevărate vedete. Capul de afiş l-a constituit din nou evoluţia surorilor Roxana şi Andreea Suciu, care au progresat foarte mult în ultima perioadă. De fapt, compozitorul Alexandru Filip şi regizorul Bodo Zoltân sînt mulţumiţi de perseverenţa celor 30 de copii, care au dat un frumos recital la Gherla. în curînd, programul lor va fi prezentat în mai multe comune din împrejurimile Dejului si Gherlei.

SZ. Cs.

R e c i t a l u r i , r e c i t a l u r i . . .Sub egida Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca, în '

această seară va avea loc în Biserica “Sf. Mihail”, cu începere de la ora 18, un recital pentru voce şi orgă, pe texte de J.-B. Bossuet şi muzica lui F. Couperin, susţinut de: Jean-Pierre Colin şi organista Zita Magyari. Regia este semnată de Eva Lewinson.

Gheorghe Muşat (trompetă) şi Ursula Philippi (orgă) vor' susţine miercuri, 5 mai, la ora 19, în Biserica “Sf. Mihail", un recital de trompetă şi orgă, cu un program în care vor figura lucrări de: G.F.Hăndel, J.S. Bach, G. Gabrielli, N. Bruhns şi H. Purceii.

• Tot miercuri, la ora 18,30 în Studioul de concerte al Academiei - de Muzică “Gb. Dima”, recital de vioară solo susţinut de Dorina Mangra. In program: Integrala Sonatelor şi Partitelor pentru vioară solo de J.S. Bach (partea a ll-a) ~

Universitatea Populară Clui-NapocaDin programul zilei de mîine, 4 mai a.c.: la ora 17 expunerea:

Veneţia (III); prezintă cu diapozitive: prof. univ. dr. Cornelia Berindan, arhitect; miercuri, 5 mai, ora 17, expunerea: Amintiri berbere (II); - prezintă cu diapozitive: conf.univ.dr. George Petrescu; în aceeaşi după-amiază, de la ora 18, expunerea: Prezenţa României la cea de a ll-a Conferinţă Europeană Antifumat; prezintă: conf. univ. dr. George Petrescu.

Rubrică realizată de M. BOCU

Page 6: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

Marţi, 4 mai7,00 Matinal; 9,00

TVR C luj-N apoca. Ştiri. Sport. Reportajul

de marţi, 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din prerie (r); 13,00. Credo (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Emisiune pentru persoane cu handicap; 15,30 Ecclesiast ’99. Orizont creştin ’99; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 în flagrant;17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Laleaua neagră (Franţa/Italia/Spania 1964); 22,50 Jurnalul dc noapte. Sport; 23,05 Principiul dominoului; 0,05 Studioul muzicii uşoare.

‘ « 7 ,00 TV M .T ele-f v r e y i matinal; 8,00 Sailor

1 'M oon (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Ultimul tren (r); 10,00 Patrimoniu (r); 10,30 Scena politică (r); 11,00 Primul val (r);11,45 Ecranul (r); 12,15 Documente culturale. Gcorgcs Moustaki (r.); 13,10 TVR Info; 13,15 Rebelul (s); 14,00 Convieţuiri (mag.); 15,00 TVR Info;15,10 Limbi străine. Franceză; 15,35 SaiiorMoon; 16,00 Grecia; 16,45 Santa Barbara; 17,30. Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptămînii;18,00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Dosarele istoricii I Mai Intre tradiţie şi politică; 20,10 Căsuţa din prerie; 21,20 Sensul tranziţiei; 22,20 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: Doi pc o bancă;23,35 Pelerinaje; 0,05 Creaţii muzicale româneşti; 0,35 TVM. Mesager.

•ţţ. «ţv , 7,00 B ună dim i-r -1X Jn r i i .

h p®r -

întoarce (r); 10,45 Viaţa noastră (r);11.30 D ragoste şi putere; 12,30 Cinemateca de acasă: Cacealmaua (r);14.30 Maria (s); 15,15 Surprile (r);16.00 Guadalupe; 17,00 Viaţa noastră (s); 17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta - Extragerea Cărţi j poştale - premiu zilnic; 18,45 înger sălbatic;19.30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna (s); 21,45 Surorile; 22,45 Cinemateca dc acasă: Sandokan (Italia/Franţa 1964); 0,30 Doctor în Alaska.

^ 7 7 7 ,00. A ctualitateaT /c iO C Tele 7; 8,10 Bună

dimineaţa, România!;10.00 Actualitatea Tele 7; 10,15 Dintre sute de ziare (r); 11,00 Studioul Tudor Vomicu (r); 14,15 Cele două Diane (s);15,05 Post meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s);19.00 Starsky şi Hutch (s); 20,00 Telejurnal; 20,30 Pacific Drivc; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Cutia Pandorei; 23,00 24 din 24; 23,30 Pacific D rive; 0,00 A ctualitatea Tele 7; 0,15 Ora H.

Miercuri,

ncaţa, Pro TV c al tău!;10.00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Film: Snipcr

(r); 12,30 Dharma şi Grcg (r); 13,00 Ştirile Pro TV; 13,05 Hcrculc; 13,45 Xcna, prinţesa războinică; 14,30 Oglinda tim pului; 15,00 P laneta fantastică; 16,00 Tînăr şi neliniştit;16,45 Ştrengărită; 17,30 Ştirile Pro TV;18.00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18.50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Renegatul; 21,30 NYPD BIuc;22.15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22.30 Susan; 23,00 Ştirile Pro TV/ Profit; 23,30 Profesiunea mea, cultura; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pc zi; 1,00 News Radio; 1,25 Vărul din străinătate; 1,50 Cinc-i şeful?;2.15 Profesiunea mea, cultura (rj; 3,30 Oglinda timpului (r); 4,00 Roata norocului (r).

r *g 6,40 A gen ţia de a n t a t ? ? j P rcsă (r ); 6,45

1 Dimineaţa devrem e;10.00 Ştiri; 10,15 Agenţia dc presă (r);10,20 Cafea cu parfum dc femeie; 11,30 Un pontif la Bucureşti; 12,00 Glasul inimii; 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorul dc foc; 15,00 Ape liniştite; 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila; 19,00 Observator; 20,00 Film: Pistolarul (SUA 1997); 21,45 Fără obligaţii; 22,15 Observator; 22,35 Agenţia de presă;22,45 Tucâ show; 0,30 Caracatiţa 5;1.30 Un pontif la Bucureşti (r); 2,00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r); 2,30 Luz Maria (r); 3,30 Ape liniştite (r); 4,30 Esmeralda (r); 5,30 Foişorul de foc (r).

7,00 Ultima ediţie (r); 9,00 Prima oră;13.00 N im eni nu c

perfect; 14,00 Jerry Springer Show;15.00 Atingerea îngerilor, 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00-Maria Mercedes; 18,00 Focus 18; 19,00 Camera ascunsă; 19,30 Viper (s); 20,20 Film: Duet de unul singur (SUA ’86); 21,50 Poză la minut;22,10 Real TV; 22,20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Colpo Grosso (sbow).

«w j 7,00 Minciuna (r);7.45 Guadalupe (r);

8.30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 C e leste se

5 mai7,00 M atinal; 9,00 TVR Cluj-

Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Brâncuşi - cioplitorul dc su fle te (do); 13,00 U niversul cunoaşterii; 14,00 tV r Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Repere vitale;15.30 Pro Patria; 16,30 Povestirile lui Donald Răţoiul; 17,00 Mcdicina'pcntru toţi; 17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal; 21,00 Lumea bărbaţilor; 21,30 Impact. Cacealmaua;22.00 în compania vedetelor; 22,55 Ordinea publică; 23,15 Jurnalul dc noapte; 23,30 Cultura in lume; 0,00 Cîntcc de lum e...•_ _ ^ | 7,00 TVM. Tele-

matinal; 8,00 Desene ianimate(r); 8,50 Ştiri

bancare şi bursiere (r); 9,00 Pelerinaje . (r); 9,30 Principiul dominoului (r);10.30 E cc lesiast '99 (r); 11,00 Mapamond; 11,30 Tclccnciclopcdia (r);12,20 Sănătate, câ-i mai bună dccît toate! (r); 12,50 Muzică populară; 13,10 TVR Info; 13,15 Rebelul; 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Info; 15,10 Lim bi străine. Germană; 15,35 Sailor Moon; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara; 17,30 Cîntccc din bâtrîni; 18,00 Care pe care!;.19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contcmp-Art (mag.); 20,10 Căsuţa din prerie; 21,00 Pentru dvs.,doamnă!;21.45 F otbal; 23,45 M eridianele dansului; 0,15 Ghici cine vine la mine?; 0,40 TVM. Mesager.

7 ,00 Bună d im i­neaţa, Pro TV e al tău!;10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Aventura;

11.30 NYPD Blue (r); 12,30 Susan (r);13.00 Ştirile Pro TV; 13,05 Hercule;13.45 Xcna, prinţesa războinică; 14,30 O glinda tim pulu i; 15,00 Planeta fantastică; 16,00 Tînăr şi neliniştit;16.45 Ştrengâriţa; 17,30 Ştirile Pro TV;18.00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile ProTV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Film: Afaceri de familie II (SUA 1993); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Nebun după tine; 23,00 Ştirile Pro TV/Profit; 23,30 Pro şi contra (talkshow ); 0,45 C hestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio; 1,25 Vărul din străinătate; 1,50 Cine-i şeful?;2,15 Pro ş i contra (r); 3,30 Oglinda timpului (r).

6 ,40 Agenţia de p resă (r); 6,45Dimineaţa devreme;

10.00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie;11.30 Un pontif la Bucureşti; 12,00 Civilizaţii pierdute; 13,00 Ştirile am iezii; 13,15 Esm eralda; 14,00 Foişorul dc foc; 15,00 Ape liniştite;

16.00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila; 19,00 Observator;20.00 Prezentul sim plu; 20,30 L.A.D'octors; 21,20 C ronici paranormale; 22,15 Observator; 22,35 Agenţia de presă; 22,45 Tucâ Show; 0,30 Navarro; 2,00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r); 2,30 Luz Maria (r); 3 ,30 Ape lin iştite (r); 4 ,30 Esmeralda (r); 5,30 Foişorul de foc (r).

7.00 Ultima ediţie;9.00 Prima oră; 13,00 Nimeni nu e perfect;

14.00 Jerry Springer Show; 15,00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus 18; 19,00 Camera ascunsă; 19,30 Viper (s); 20,20 Comisarul Rex; 21,15 Gardă de corp; 22,10 Real TV; 22,20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Colpo Grosso (show).

7.00 Minciuna (r); ri7,45 Guadalupe (r);

8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r);11.45 Dragoste şi putere; 12,30 Cinemateca de acasă; 14,15 Maria;15.00 Surorile (r); 16,00 Guadalupe;17.00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta; 18,45 înger sălbatic; 19,30 Căsuţa poveştilor, 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna;21.45 Surorile; 22,45 Cinemateca de acasă: Sacrificiu pentru El Salvador (SUA 1983); 0,45 Doctor în Alaska. TBLET7 7,00 A ctua lita tea

7 / Tele 7; 7,10 B ună / / c A D C dimineaţa, România!;

11,00 Cutia muzicală;12.45 Dincolo de stadion (r); 14,15 Cele două Diane; 15,05 Post meridian; 16,30 O singură viaţă (r); 17,30 Documentar;18.00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (r); 19,00 Starsky şi Hutch (s);20.00 Telejurnal; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pacific Drive (s); 22,00 Reporter Tele 7; 23,00 Derrick (s); 0,00 Actualitatea Tele- 7;. 0,15 Ora H -, confesiuni. '■{' - - <

\ ’ i

I Joi, 6 mai7.00 Matinal; 9,00

T V R Cluj-N apoca;10.00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; II,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din prerie (r); 12,55 Studioul şlagărelor; 13,15 Pentru dvs., doamnă! (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tribuna partidelor parlamentare; 15,30 Convieţuiri; 16,30 Donald Răţoiul; 17,00 Timpul Europei;17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 18,55 Rezultatele tragerilor; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal; 21,00 Moli Flanders (s); 21,55 Reflecţii rutiere; 22,10 Cu Ochii’n 4; 23,10 Jurnalul dc noapte; 23,25 Dintre sute de catarge; 0,25 Pariul Trio; 0,30 Bank-Note; 0,55 Magazin muzical Star News.

7.00 TVM. Tele- matinal; 8,00 Sailor

» » ■ iMoon; 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Alfa şi Omega (r); 9,40 Cultura în lume (r);10,10 Impact; 10,40 Lumea bărbaţilor (r); 11,05 în compania vedetelor (r);12.00 Medicina pentru toţi (r); 12,30 Puii animalelor sălbatice: Felinele (r);13.00 Un cîntcc pentru fiecare; 13,10 TVR Info; 13,15 Rebelul; 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi strâine.Spaniolă;15,35 SaiiorMoon; 16,00 Grecia; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Cîntece de pe Argeş; 18,00 Castele celebre: Bangkoic (do); 18,50 Filmele săptămînii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autorul: Horia Gârbea; 20,10 Căsuţa din prerie; 21,00 Ultimul tren;22.00 Cinematograful de artă: Asasin (Franţa 1997); 0,10 Lumea sportului. Fotbal; 0,30 TVM. Mesager.

7.00 Bună d im i­neaţa, Pro TV e al tău!;10.00 Tînăr şi neliniştit

* (r); 11,00 Afaceri d e ;familie II (r); 12,30 Nebun după tine (r); 13,00 Ştirile Pro TV; 13,05 Hercule;

13.45 Xena, prinţesa războinică; 14,30 Oglinda tim pului; 15,00 Planeta fantastică; 16,00 Tînăr şi neliniştit;16.45 Ştrengâriţa; 17,30 Ştirile Pro Tv;18.00 Dreptul ia iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Melrosc PÎace; 21,30 Mercenarii;22.15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Prietenii tăi; 23,00 Ştirile Pro TV; 23,05 Întîlnire cil presa; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio; 1,25 Vărul din străinătate; 1,50 Cine-i şeful?;2.15 Întîlnire cu presa (r).

6,40 Agenţia de-s] presă (r); 6,45

Dimineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,15 Agenţia dc presă (r);10,20 Cafea cu parfum dc femeie; 11,30 Un p o n tif la B ucureşti; 12,00 L.A.Doctors (r); 13,00 Ştirile amiezii;13.15 Esmeralda; 14,00 Foişorul de foc;15.00 Ape liniştite; 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila;19.00 Observator; 20,00 Ţintă mobilă (SUA); 21,30 Moarte în familie (s);22.15 Observator; 22,35 Agenţia de presă; 22,45 Tucâ Show; 0,30 X-pat Profile; 1,30 Un pontif la Bucureşti (r);2.00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r); 2,30 Luz Maria (r); 3,30 Ape liniştite (r); 4,30 Esmeralda (r); 5,30 Foişorul dc foc (r).

7.00 Ultima ediţie (r); 9,00 Prima oră;13.00 Nimeni" nu e

perfect; 14,00 Jerry Springer Show;15.00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus 18; 19,00 Camera ascunsă (div.);19.30 Viper (r); 20,20 Film: Cyborg (SUA 1989); 21,50 Apel dc urgenţă;22,10 Real TV; 22,20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Colpo Grosso (show).

7.00 Minciuna; 7,45 iS isS ! Guadalupe (r); 8,30

Căsuţa poveştilor (r);9.15 înger salbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); ; 10,45 Viaţa noastră (r);11.30 Dragoste şi putere; 12,15 Cinemateca dc acasă: Sacrificiu pentru El Salvador (r); 14,15 Maria; 15,00 Surorile (r); 16,00 Guadalupe; 17,00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi putere;18,40 Asta-i casa ta - Extragere Carte poştală; 18,45 înger sălbatic; 19,30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Milady (s, ep.1); 22,45 Cinemateca de acasă: Peny Mason: Crimă în lumea sportului (SUA 1989); 0,30 Doctor în Alaska. TBLB? 7,00 A ctualitatea

/ / , _ T e l e 7; 7,10 Bună Z / Q D C dimineaţa, România!;

10.00 A ctualitatea Tele 7; 11,00 Primul pas (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Asalt MB (r); 14,15 Cele două Diane (s); 15,05 Post meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 D ocum entar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s);19.00 Celebritate (s); 19,55 Loto; 20,00 Telejurnal; 20,30 Pacific Drive (s);21.00 Dintre sute de ziare; 22,00 Linia întîi; 23,00 Lou G rant (s); 0,00 Actualitatea Tele 7.

I Vineri, 7 mai' 7,00 Matinal; 9,00

TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info;10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara;11.30 Lumină din lumină. Ediţie specială; 14,50 TVR Info; 15,00 Ecoturism; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 Lumină din lumină. Ediţie specială; 19,00 Jumătatea ta;20.00 Jurnal, meteo, sport. Ediţie specială; 21,00 Mare ţi-e grădina!;22.00 Film: Un ban muncit (SUA 1973); 23,35 Jurnalul dc noapte. Sport;23,50 P lanerta C inem a; 0,40 Cinematograful de noapte: Cursa blestemată (SUA 1990).

7.00 TVM. Tele- W r e i matinal; 8,00 Desene animate (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Lumină din lumină (r); 9,40 Timpul Europci (r); 10,10

N B A .

a n t e * ^ ,

Integrale Aerosmith, Jimmy Cjiff (p.H);11.10 M ollFlanders (r); 12,05 Cu ochii’n 4 (r); 13,05 TVR Info; 13,10 Rebelul (s); 13,50 TVR Craiova; 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 TVR Info;15.10 Limbi străine pentru copii. Italiană. Engleză; 15,35 Sailor Moon;16.00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara;17.30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Film ele săptăm înii; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,35 Dreptul la adevăr;20,20 Căsuţa din prerie; 21,10 Vînare de vînt; 22,00 Time Out; 22,45 Freud;23.45 Convicţuri; 0,15 Ghici cine vine la mine?; 0,40 TVM. Mesager.

7.00 Bună d im i­neaţa, lYo TV e al tău!;

. r i r s a 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 M elrosc

Place (r); 11,45 Mercenarii (r); 12,30 Adevărul-gol-golut; 13,00 Ştirile Pro TV; 13,05 Hercule; 13,45 Xena, prinţesa războinică; 14,30 Oglinda timpului; 15,00 Planeta fantastică; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Ştrengâriţa;17.30 Ştirile Pro TV; 18,00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,40 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Corbul, îngerul negru; 21,30 Film: Sechestraţi în tren (SUA 1995); 23,15 Chestiunea. zilei; 23,25 Urmărire generală; 23,55= Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 0,15 Monştrii; 1,05 Chestiunea zilei (r);1.15 Profit; 1,20 Femei fierbinţi (s.er.);1.45 American Gothic (s, ep.1); 2,30 Corbul, îngerul negru (r); 3,15 Baschet NBA.

6,40 Agenţia dc presă (r); 6,45

Dimineaţa"devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie; 11,30 Un pontif la B ucureşti (do); 12,00. Cronici paranormale; 13,00 Ştirile amiezii;13.15 O şansă pentru fiecare; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila; 19,00 Observator;20.00 Un poliţist paranormal (SUA 1993); 21,30 Baywatch Nights; 22,15 Observator; 22,35 Agenţia dc presă;22.45 V iitorul începe azi; 23,45 Răzbunarea lui Emmanuelle (fer.SUA);1.30 Cronici paranormale (r); 2,30 Camila (r); 4,15 Planeta vie (do/r); 4,45 Un poliţist paranormal (r); 6,30 Un pontif la Bucureşti (r).

7.00 Ultima ediţie (r); 9,00 Prima oră;13,00 Nimeni nu e

perfect; 14,00 Jerry Springer Show;15.00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus 18; 19,00 Camera ascunsă; 19,30

. Viper; 20,20 Alegeţi filmul preferat!;21,50 Real TV; 22,00 Focus+; 23,00 Vin de mai (SUA, 1990); 1,00 Obsesia (f.er.SUA 1995);

7.00 Minciuna (r);7,45 Guadalupe (r);8,30 Căsuţa poveştilor ‘

(r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r);11.45 D ragoste şi putere; 12,30 Cinemateca de acasă: Perry Mason: Crimă în lumea sportului (r); 14,15 Maria (s); 15,00 Milady (r); 16,00 Guadalupe; 17,00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta - Extragere carte poştală; 18,50 înger sălbatic; 19,30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celestese întoarce; 21,00 Minciuna;-

' 21,45 Milady; 22,45 Cinemateca de acasă: Septembrie (SUA 1987); 0,15 Doctor în Alaska. , •t ^ l 7 7 7>00 Actualitatea

7 / i ~ ^ Telc 7; 7,10 BunăZ / C l b C dimineaţa, România!;10.00 Actualitatea Tele 7; 10,15 Dintre sute de ziare (r); 12,00 Linia întîi (r);13.00 Lou Grant (r); 13,30 Pacific Drivc (r); 14,15 Gala Tele 7; 15,05 Post meridian; 16,30 O singură viaţă (s);18.00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Celebritate; 20,00 Telejurnal; 20,30 Pacific Drive (s);21.00 Dintre sute de ziare; 22,00 Tentaţii; 23,00 Derrick (s); 0,00 Actuaîitatea Tele 7; 0,10 Misiune imposibilă (s).

Page 7: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

j L (1360316)

Societatea Comercială S.Â. 'str. Galaţi nr. 20

lider în producţia de lenjerie intimă angajează:- 6 0 d e C O n f e C ţ i o n e r i pentru producţiedeosebităde export, oferind: .

- contracte de muncă pe perioadă nedeterminată;- condiţii de lucru deosebite;-sa la ra trac tiv . •' • .• .

- m a i ş t r i - specialitatea confecţie - cu experienţă în domeniu. ■ - • • . '- 1 0 i n g i n e r i t e x t i l i ş t i - specialitatea, confecţie, preferabil cu domiciliul stabil în Cluj şi cu o vechime în specialitate de cel puţin 2 ani. , -.... ....

« i . - ■ S ocie ta te com ercia lă , c a p ita l^

w n u r i f a r m ^ |eader în distribuva uneiPartenerul Farmaciei Dvs. l a r g i g a m e d e p r o d u s e , a n g a j e a z ă ;

1. Area Sales Manager• v â r s t a : 2 6 - 3 5 a n i « s t u d i i s u p e r i o a r e ^• a b i l i t ă ţ i c o o r d o n a r e E c h i p ă « e x p e r i e n ţ ă p o s t s i m i l a r• d i s p o n i b i l i t a t e a d e a c ă l ă t o r i • d o m i c i l i u s t a b i l - C l u j

■ 2. Reprezentant comercial• v â r s t a : 2 3 - 3 0 a n i « s t u d i i s u p e r i o a r e• a b i l i t ă ţ i c o m u n i c a r e ‘ « p e r m i s c o n d u c e r e• d i s p o n i b i l i t a t e a d e a c ă l ă t o r i « d o m i c i l i u s t a b i l - C l u j .

Noi vă oferim oportunitatea dezvoffârii unei

precum şi un salariu motivant.

Trimiteţi CV, o scrisoare de intenţie şi o foto, cu

menţiunea poziţiei pentru care aplicaţi, la adresa:

Şos. Giurgiului 235, sector 4 - Bucureşti, sau fax:

(01) 312.39.36; 312.88.01; 312.89.91. (135a974)A & D h o l d i n g

PRETIjRI PROMOTIONALE ’ IN LUNA MÂI!

D e p o z i t d e m a t e r i a l e :

s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 2 0 ( i n c i n t a A L C O M )

R e l a ţ i i l a t e l e f o n 0 9 2 - 2 2 . 4 1 . 7 0

S . A . |■ -

anunţăP r o g r a m u l d e d i s t r i b u i r e a d i v i d e n d e l o r

a p r o b a t p r i n H o t ă r î r e a n r . 9 /1 9 9 9 a A d u n ă r i i

G e n e r a l e a A c ţ i o n a r i l o r d i n 3 1 m a r t i e 1 9 9 9Plata dividendelor se va face în cursul anului 1999, după

cum urmează:Pentru acţionarii persoane juridice, dividendele

se vorplăti la cerere, prin ordin de plată - în contul bancar indicat de aceştia, începînd cu data de 3 mai 1999. —

Pentru acţionarii persoane fizice:1. Tn p erio a d a 3 mal - 30 iulie 1999:• la Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala Cluj:

B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 81-83, între orele 10-13 şi 14-17 în fiecare zi lucrătoare;.

2. Tn p erio a d a 15 a u g u s t - 30 d e c e m b rie 1999:• acţionarii care nu şi-au ridicat dividendele pînă la data

de 30 iulie 1999 pot solicita plata dividendelor prin mandat poştal, în care sens vordepune cerere scrisă către societate, în care vor menţiona numele, prenumele, domiciliul, seria şi numărul buletinului de identitate, codul numeric personal. Cheltuielile poştale vor fi suportate de către acţionar.

•-p en tru moştenitorii care dobîndesc acţiunile antecesorilor,, plata dividendelor se va-face la cererea scrisă a acestora, prin mandat poştal - cu suportarea cheltuielilor poştale, după efectuarea operaţiunilor de transferdirect pentru cauză de moarte, respectiv înscrierea lor în Registrul acţionarilor.'Cererile de transferdirect se depun personal, la sediul societăţii.

Dividendul net pentru anul 1998 este de 354 lei/acţiune.Dividendele pe anii 1996 şi 1997, neridicate se plătesc

cumulat cu dividendele aferente anului 1998.Pentru încasarea d iv idendelor, a c ţio n a rii s în ţ rugaţi

să se p rezin te persona l la casieria b ă n c ii avînd asupra lo r b u le tinu l de identita te şi ce rtif ica tu l de ac ţionar sau extrasu l de co n t e liberat de R eg is tru l M ioriţa .

A lte in fo rm a ţii s e pot ob ţine la se d iu l soc ie tă ţii, din - Cluj-Napoca, B -d u l21 Decem brie 1989, nr. 95-97, b irou l

acţionaria t, tel. 413.858, in t. 30.

S im ţiţi că nu m ai p u te ţi tră i

■ . t -

în această lum e în continuă

m işcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

Â

Page 8: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

CD Radio şi Fundaţia ART STUDIO

organizează un SPECTACOL EXTRAORDINAR de dans contemporan, conceput şi susţinut de com pania

de dans contem poran din Bucureşti.Regia şi c o re g ra fia : A dina Cezar.

Sponsori:Grup Transilvae, Discovery, Alfatex, Air

Transilvania, RMR Grup.' ...Spectacolul va avea loc joi, 6 mai, în sala de spectacole a Operei Maghiare din Cluj.

str. Horea nr. 23 -vinde prin LICITAŢIE PUBLICĂ în data de 5 mai 1999, ora 10, următoarele bunuri ale

SOC. COM. "CUBECO " S.A. Huedin:• presă hidraulică ţiglă 100 TF cu accesorii;• moară măcinat cereale: presă ulei. 5

Licitaţia va avea loc în satul Călata. * |

Informaţii la telefon 253.187, int. 21; BA-SA Huedin

R A T U C C I u j - N a p o c a

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

vinde la LICITAŢIE în data de 14.05.1999

următoarele mijloace fixe disponibile:

- autocamionetă Dacia 1304 Piek-up;

-autoturism Teren ARO 243 (pemotorină).

S e p e r c e p e t a x ă d e p a r t i c i p a r e

1 0 % d i n p r e ţ u l d e s t r i g a r e .

*Tm n îiT rn iF fTj

Q ii i i in i i i i iu

S O C IE T A T E D E A S I G U R A R E

- R E A S IG U R A R E

ASTRA S.A.angajeaza

apenţi d e asigu rare la toate sediile d in judeţ: SUCURSALA C LU J 432.463 AGENŢIA C L U J 166.991AGENŢIA TURDA 311.018AGENŢIA D E J 432.144AGENŢIA H UEDIN 254 .357

A S T R A P R E I A R I S C U L U I

A v e ţi p rob lem e financiare?

D o riţi o so lu ţie0 0

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE ALZIARULUI NOSTRU!

S.C. COMCEREfiLCLtJJS.fi.Vinde prin bazele de recepţie din Bonţida, Gherla, Dej, Mociu, Ceanu-Mare, Turda şi

Huedin următoarele produse:- sămînţă porumb f URDA 200, TURDA 200 , PLUS şi E LA N la preţul de 8.500 lei/kg (subvenţionată).

■. sămînţă orzoaica (netratată) la preţul de 2.500 lei/kg^ erbicide; ' insecticide.

(1359445}

A (1360315)Societatea Comercială f i 'IsOCsl S.A.

str. Galaţi nr. 20 angajează:

- E c o n o m i s t ă p e n t r u c o m p a r t i m e n t u l E X P O R T . C o n d i ţ i i : .

- absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice;- cunoaşterea lim bii engleze;- cunoştinţe de operare pe calculator.

în scrieri pînă la data de 05.05.1999 la sediul f irm e i

3400 CIuj-Napoca, str. N apoca 12 8

Tel: 19 .45 .41 ,19 .45 .38

• Vînd urgent apartam ent 1 cameră, confort mărit, bucătărie mărită, podele, gresie, telefon, balcon, cablu, prospât renovat, preţ 135 mii. neg., str. Arinilor, cart. Mănăştur. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, etaj 3, cu parchet, telefon, parcare, zonă ultracentrală, preţ 15.000 USD negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)

Cerinţe:Vârsta maximă 35 ani, studii superioare, permis de conducere, experienţă în vânzări minim 2 ani, domiciliul stabil în : Cluj, disponibilitate pentru a călători în ţară

R esponsabilităţi: / •Urmăreşte activitateâ dealerilor şi dezvoltă distribuţia produselor în zona alocată, încheie contracte cu clienţii industriali, urmăreşte încasările, pregăteşte periodic rapoarte către Directorul de Vânzări

S e asigură: V ' ’Salariul lunar fix, comision în funcţie de vânzările realizate, autoturism de serviciu,.pregătire în tehnici modeme de vânzări

' (1360314)

• V înd urgent apartament o cameră, nefinisat, la parter, 28 mp, în Mănăştur, zona BIG, preţ 115 mii. negociabil. Tel,:194.541, 194:538. (Ag.i.)• Dau în chirie (eventual vînd), spaţiu comercial cu vitrină la stradă, 25 mp, + mansardă nefinisată 20 mp, cu scară interioară, zonă semicentrală, 250 USD/lună. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort I, decomandate, parter înalt cu balcon, finisaj complet, faianţă, gresie, parchet, obiecte sanitare noi, telefon, cartier Grigorescu, pret 170 mii. neg. Tel.: '194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, preferabil decomandate, în zonă centrală sau sem icentrală, poate fi şi apartament în vilă, zona Andrei M ureşanu. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd casă în zonă semicentrală, compusă din 4 camere,.parter + mansardă, cu încălzire centrală,

telefon internaţional, suprafaţă construită 110 mp, curte şi grădină 350 mp, preţ 650 mii. negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 3 camere, confort I, 70 mp, decomandate, faianţă, gresie, telefon, Calea Mănăştur, parter înalt, ideal pentru cabinetem edicale ' sau activităţicomerciale, preţ 215 mii. neg. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere decomandate 71,90 mp, finisat, cu telefon, etaj intermediar, garaj din beton, str. Pavlov, preţ 400 mii. negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 -camere decomandate, etaj 1/2, cu sobe de teracotă, parchet, telefon, parcare, p ivniţă, zonă semicentrală, contoare separate, pret 275.m il. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)

i mAGENŢIA

■ u istr. Avram lancu 9

CIuj-Napoca tel. 064196262

• Vînd urgent casă singur în curte, zona Gruia, 3 camere, baie, bucătărie, 400 mp, teren în stare foarte bună, pret 44.000 USD neg. Tel.:- 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd casă 2 camere, baie, bucătărie, pod, pivniţă, teren 200 mp, zonă centrală, preţ 30.000 DM. Tel.: 193.049, 193.048. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere confort m ărit Calea D orobanţilor, etaj 5 din 8‘, semifinisat, telefon, preţ 210 m ilioane negociabil. Tel.:193.049, 430.259. (Ag.i.) .• Cumpăr apartament 2 camere în Mărăşti, ofer 140 mii. Tel.:193.048.' (Ag.i.)• Vînd teren în Sînicoara sup.5.800 mp cu deschidere la şosea, de 27 m, pret 15 DM/mp. Tel.:193.048. 193:049. (Ag.i.)• Vînd teren deosebit pe str. Tîmavelor, sup. 500 mp, front la str. 23 m, toate utilităţile, pret 35 USD/mp. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, str. Rapsodiei, etaj 2 din 4, finisat, telefon, preţ 215 milioane neg. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, Mănăştur, str. Gîrbâu, etaj 2 din 4, finisat, zugrăvit lavabil, balcon, telefon, pret 130 milioane. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Dau în chirie în zona Cipariu apartament cu 3 camere ideal pentru sediu de firmă, telefon internaţional, finisat, mochetat, pret 350 USD /lună. Tel.:193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu comercial u ltracentral. Tel.: 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 4 camere, etaj 2 din 4, garaj, fini­sat, nemobilat, cu excepţia bucă­tăriei, cu telefon, garaj ideal pen­tru sediu de firmă (fară relaţii cu publicul) sau locuinţă, pret 300 USD/neg. Tel.: 193.049. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camcrc, str. Pata, lîngă Brinel, finisat, telefon, etaj 2, ocupabil imediat, . mobilat, pret: 34.000 DM, neg. . T el.:'196.262. (Ag.i.) -V';C

• Vînd apartament 2 camere, P-ţa Mihai Viteazul, etaj I, cu garaj, pret 290 mii. neg. Tel.: >-196.262. (Ag.i.).• Vînd garsonieră confort 1, Mănăştur, str. Porţile dc Fier, etaj 1, nefinisatâ, preţ 105 milioane. Tel.: 196.262. (Ag.i.)*. Vînd apartament 1 cameră, , Grigorescu, finisat, Alexandru Vlahuţâ, telefon, evental cu garaj. Pret 150 milioane. Tel.: 196262. (Ag.i.)• Ofer chirie apartament 2 camere, P-ţa Mihai Viteazul, pentru birouri, telefon, preţ 250 USD, negociabil. Tel.: 196262. (Ag.i.) .• Vînd apartament 4 camere, confort mărit, Calea Mănăştur, etaj interm ediar, telefon,

"Ultrafinisat, pret: 18.000 USD. Tel.: 196.262. (Ag.i)’• Vînd apartament 2 camere, M ănăştur, str. Grigore Alexandrescu, parchetat, etaj 4, acoperiş de tablă, ocupabil imediat, pret: 137 milioane. Tel.: 196262. (Ag.i.)• Vînd garsonieră Mănăştur, str. Parîng, 33 mp, nefinisatâ, preţ 95 m ilio a n e ' negociabil, ocupabilâ într-o lună. Tel.: 196262. (Ag.i.j• V înd casă 5 camere + dependinţe, P+E, singur în curte, suprafaţa construită 150 mp, zonă semicentrală, finisată, telefon, pret: 110.000 DM. Tel.: 196262, 092-505.330. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, str. Pasteur, etaj 2, finisat, pret: 200 milioane. Tel.-, 196262. (Âg.i.)

Page 9: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

V CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; ? ' SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

(2093600)

A G E N Ţ I E

e d i l IM O B IL IA R ĂSlr. G-ral-V. Milca nr. 31 ap 1

E-tw aii: [email protected]

• Vînd apartament 2 camere, confort I, în zona Gării, cu telefon, nefinisat, etaj 4 în bloc de 4 etaje, preţ 125 milioane negociabil, Tel.: 196.835,432.012. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, confort sporit, în Mănăştur, str. Calea Floreşti, etajul 5 în bloc de 8 etaje, cu finisaje, telefon internaţional, pret 170 milioane. Tel.: 196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere decomandate, în M ănăştur, Clăbucet, Mehedinţi, la etaj intermediar, cu parchet, telefon, faianţă, gresie, preţ 135 milioane negociabil. Tel.: 196.835,432.012. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2

^camere cu telefon, în Mănăştur, 'lîngă BIG,'etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 120 milioane negociabil: Tel.: 196.835,432.012. (Ag.i.)• V r d e p a r ta n m t 3 c a n e e ctamandate, cu tefefcn, 2 b ă i cu feaŢâ, xi Z arîb r 'iM ăâ°ti, Ja prEjai<fe-155-180 m iteane negociab il T e l : 1 9 6 5 3 5 , 4321)12. f t g i j ;• V îx i ^ a i ta m a a t2 canere c m & it 1 in Ghecaghmi, cu

' parebeţ f e a rp , mozaic; zm â \ecfe ixtftitâ, etajiL l,pt£b 150 m ilioane n e g o c ia b il T e l : 196335,432012. f \ g l ) ' ;• V xri e p a r f e m a ^ c a n o e ,

. a n f ? ± 1 s ± e efe teracotă ihM âă°ti, centra), etarpl 1, p ^ > 150 milioane. T e l : 196335, 432012. f i g i )

• Vînd apartament 3 camere, confort I, în Mărăşti, pe str. Dunării, Fabricii de zahăr, cu 2 balcoane, telefon internaţional, etajul 1, 2 în bloc de 4 etaje, pret 170 milioane negociabil. Tel.': 196.835, 432.012. (Ag.i.)'• Vînd apartament 1 cameră, finisat, mobilat complet, etajul 4 în bloc de 8 etaje, preţ 150 m ilioane negociabil. Tel.: 196.835, 432.012. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, în M ărăşti, str. Teleorman, Fabricii de zahăr, etajul 2, 3 în bloc de 4 etaje, pret 185 milioane negociabil. Tel.: 196.835, 432.012. (Ag.i.)

s .c . L O R E L L A s .r .l .Agenţie imobiliară

' - str. Fortăreţei 4, nTel.: 431.754. 094-663.116,g

orar 8-20. §Vizionarea şi înscrierea

este gratuită.

• D au urgent în chirie apartament 3 camere, P-ţa M: Viteazu, etaj 1, cu telefon, nemobilat. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Dau în chirie casă, 100 mp, Calea Bucureşti, amenajat pentru magazin. Tel.: 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Dau în chirie spaţiu- comercial, zonă centrală, cu vitrină la stradă. 250 USD. Tel.:431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)... • Vînd urgent apartament 3 camere, confort I, Gheorgheni, ultrafînisat recent, modem, cu garaj, preţ 29.000 DM. Tel.:431.754 sau 094-663.1 16. (Ag.i.)

• Dau în chirie vilă, zonă centrală, p + 1, ultrafinisată, m obilată, cu grădină. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd apartament. în vilă, central, 194 mp, cu grădină, pret

, 100.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, M ănăştur, decomandat, cu telefon, 2 balcoane, preţ 150 m ilioane negociabil. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, decom andate, Grigorescu, finisat,' pret 28.000 DM. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, Pata, decomandat, parter, balcon, cu geam uri lă stradă. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd-apartament 4 camere, Zorilor, superfmisat, deosebit, etaj 2. Tel. 431.754 sau 094- 663.116. (Ag.i.) V ; .

‘ V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

Y / Vînd urgent apartament 4 camere pentru pretenţioşi, cu garaj, str. F-cii de Zahăr nr. 65- 69, ap. 57. Tel. 094-64-55^0;(583119)

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartament 3 camere confort I etaj I Tîrgu-Miireş cu apartament 3 sau 2 camere în Cluj- Napoca. Informaţii la tel. 065-25-64-34 oreie 19-22. (586010) ,

Î N C H I R I E R I

* Dau urgent în ch irie apartament central, ultrafînisat, mobilat cu telefon, tv cablu, preţ negociabil. Tel. 16-57-79. (586043)

• închiriez garsonieră în Gheorgheni, pe termen de trei luni. Tel. 15-54-66. (583143):

• Vînd urgent apartament cu una cameră 41 mp, ocupabil imediat are beci şi balcon închis situat pe Pata nr. 32, ap. 2, preţ negociabil. Informaţii tel. 094-83-18-42 sau 16-47-01. (429391)

• Caut de închiriat maşină mică, cu plata lunar. Tel. 17-82-20. (583159)

D I V E R S E

• Vînd motocicletă Yamaha X V I 100 Virago din 1996 Chopper stare “Creme de la creme”. Sibiu tel. 069-43-41-89 sau 092-71-17-09. (429378)

• Vînd apartament 3 camere confort, str. Horea. Tel. 13-25- 16.(583129)

• Vînd ruksack cu dublă extensie, rachetă tenis cu clemă, saltele şi barcă pneum atică, lampă carbid, dormitor compus din 2 paturi, 2 dulapuri cu două uşi, 2 noptiere cu furnir rădăcină, rccam ier cu ladă, şezlong, servantă, dulăpior. Tei. 12-38- 16. (583146)

• Vindem maşini de tricotat VKTM, 2 bucăţi Fineţe 5 şi 10. Angajăm muncitoare confecţii tricotaje faza ket. Relaţii suplimentare la tel. 13-12- 42,41-56-05. (429344)

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e ,

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă .

ADEVĂRUL de Cluj,s t r .N a p o c a n r . 1 6 , te l / f a x : 0 6 4 / 1 9 -7 3 - 0 4

• Tipografie particulară angajează personal în următoarele condiţii: personal necalificat, personal calificat în legătorie cărţi, tăietori ghilotină. Tel. 14-29-07. (427990)

• Staţiunea de Cercetări Agricole Turda, str. Agriculturii nr. 27, jud. Cluj, scoate Ia concurs următoarele posturi: 1. Şef fermă vegetală; 2. Inginer de sistem informatician; 3. Şef staţie uscare şi condiţionare seminţe; 4. Tehnician cu atribuţii de gestionar. Cerinţe: poziţia 1,2 şi 3 studii superioare, poziţia 4 studii medii. Concursul se va ţine în data de 3.06.1999 ora 9, la sediul- unităţii. Informaţii suplimentare zilnic între orele 9-14 Ia tel. 064-31-16- 82, serviciul personal. (583121)

Angajez zidar. Tel. 41- 60-46. (583165)• Cumpăr cuvâ de 300 litri

pentru malaxor tip tîntar. Tel. 13-52-98. (583171);

• Tribunalul Cluj face cunoscut că în 3.05.1999 ora 10, are loc licitaţie publică privind vînzare jaluzele import. Informaţii: Tribunalul Cluj, camera 10. (583137)• Moştenitorii defunctei Pîrvu

Aurelia, cu ultimul domiciliu în Dej, str. Mihai Viteazu, nr. 15, jud. Cluj sînt citaţi în data de 5.05.1999, ora 8 la Judecătoria D ej,'în dosarul nr. 341/1999 (4671314)_________________

P I E R D E R I

• A dispărut cîine ciobănesc german de pc str. Bethowen, răspunde la numele George, este în tratament. Ofer recompensă. 'Tel. 14-97-30 o rele 14-22 (429388) -• '

• Pierdut contract dc închiriere cu nr. 209064 din 7.09.1990, pe numele Talos Iuliu. îl declar nul. (583178) '

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• în urma uneiîndelungate suferinţe s-a stins din viaţă scumpul nostru soţ, frate şi unchi, POP MIRCEA, în vîrstă de 60 de ani. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (583166) -

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă, a tatălui, socrului şi bunicului nostru, CAZAN CORNEL. Înmormîntarea va avea loc luni, 3 mai 1999, orâ 13 în comuna Mociu, sat Roşieni. Fiul Cornel, nora Carmen şi nepoţii Claudiu şi Raluca. Nu te vom uita niciodată. (583170)

• . Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, CAZAN CORNEL, din sat Roşieni, comuna Mociu.Înmormîntarea va avea loc luni, 3 mai, la locuinţa decedatului. Odihnească-se în pace. Fiica Verginia, ginerele lovian şi nepotul Sorin. (583175)

• Cu profundă durere anunţăm trecereafulgerătoare în eternitate a soţului şi tatălui drag TIBERIU V. IANCU, fost secretar general dc redacţie la Radio Cluj şi bibliotecar la BCU. Corpul neînsufleţit va fi depus in foaierul Radio Cluj, marţi, 4 mai 1999, ora 11-13, iar înmormîntarea va avea loc în aceeaşi zi, ora 14 în Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Familia îndurerată. (583176)

• Copleşiţi de durere, ne luăm rămas bun de la iubitul nostru ginere şi cumnat, TINERIU V. IANCU. Sit tibi terra levis. Familia prof. univ. dr. loan Pop. (583177)

• S-a stins din viaţă, sîmbătă 1 mai 1999, după o lungă şi grea suferinţă, draga noastră VLAS PALAGHIA, în etate de 77 de ani, buna noastră mamă, soră, soacră. Nu te vom uita niciodată. Te plîng fiii Puiu, Liviu, Mihai cu familiile. Fie-ţi ţărîna uşoară, înhumarea va avea loc azi, 3 mâi 1999 ora 12 în Cimitirul Mănăştur. (583182)

• Draga noastră Liana, sîntem alături de tine şi de micuţul Ilarie, precum şi de toată familia, în aceste grele momente. Dumnezeu să-l odihnească pe TIBI, în rîndul celor drepţi. Tuşa Jeni, Pupi," Augusta cu familia. (583180)

Sîntem alături de draga noastră Lia, în momentele grele prin dispariţia soţului drag. Sincere condoleanţe. Familia Popoviciu Valeriu şi Viorel. (583169)

> Sîntem alături de tine Lia dragă, la marea durere a pierderii soţului drag Sincere condoleanţe, Familia Gorcea. (583167)

• Sîntem alături de prietena - noastră Lia Câprariu, în marea durere pricinuită de moartea soţului drag, GELU.Odihnească-se în pace. Familia Giurgiu Emil. (583172)

■ Un ultim omagiu celei care a fost vecina noastră, CECILIA CĂLDARE. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii de pe str. Tineretului-nr. 66. (583173)

• Sincere condoleanţe familiei Costea, la trecerea în nefiinţă a tatălui, socrului şi bunicului lor drag. Să-i fie ţărîna uşoară. SC Ascenso SRL Cluj. (583174)

■ Sincere condoleanţe familiei Tuşa Rodica şi Eugen, la decesul mamei dragi, respectiv soacrei dragi. Colectivul de la SC Egreta SRL. (583179)

• Sîntem alături de Doina şi Eugenia, în marea durere cauzată de trecerea în eternitate a lui MIRCEA RĂDULESCU. Dumnezeu să-l odihnească. Emilia şi Mircea Tudose. (583181)

• Sincere condoleanţe familiei, la încetarea din viaţă a distinsului nostru vecin, CĂPRARIU GELU Locatarii dc pc str. Horea nr. 78. (583168)

• Azi, 3 mai 1999 se împlinesc 4 ani dc cînd a plecat pe drumul fără întoarcere, col. TEAMPĂU EMIL.'Nu te vom uita niciodată. Soţia şi copiii. 583117)

O rugăciune, un gînd pios, cu multă dragoste, la împlinirea a 20 de ani de cînd a trecut în eternitate cel care a fost GOCAN EMIL. Fie ca Dumnezeu să- şi reverse lumina eternă asupra sufletului său, blînd şi nobil. Familia îndurerată.583151)

1 Cu sufletul îndurerat anunţăm trecerea în nefiinţă în data de 01.05.1999 a scumpei noastre mame şi bunici PUŞCAŞ MARIA în vîrstă. de 77 ani. Înmormîntarea va avea loc marţi, 04.05.1999 la Capela Cimitirului Central. Fie ca Dumnezeu să-i odihnească sufletul. Familia îndurerată. G)

* Sîntem alături de voi, Liana şi Ilarie în durerea pricinuită de dispariţia soţului şi tatălui drag. (r.v.)

AESEVARULi d e C i u l ■.. - 4 ;

mailto:[email protected]
Page 10: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

Rata şomajului în luna martie a fost de 11,9%, faţă de 12% în februarie şi de 9,6% în martie 1998, informează Comisia Naţională pentru Statistică. . "

Numărul şomerilor înregistraţi la sfîrşitul lunii martie 1999 era de 1.182.700 persoane, în scădere cu 1.200 faţă de luna precedentă.

Comparativ cu martie 1998, numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentm ocupare şi formare profesională este mai mare cu

• 229.300 persoane.

—Pînă în momentul de fată, la nivel naţional, : —------- 1--- J_______ l .

,• P ia ţa cârdurilo r din Rom ânia a c u n o s c u t, în u ltim ii do i an i, o

dezvoltare spectaculoasă. Concomitent cu creşterea numărului de cărţi de plată emise pe teritoriul ţării noastre, s-a înregistrat şi o sporire a numărului de comercianţi care acceptă la plată cârduri. Mulţi con­sideră, însă, că ponderea acestora în totalul com er­cianţilor care operează în România este, cel puţin deocamdată, destul de mică. Şi aceasta pentru că avantajele oferite com ercianţilor acceptanţi de către sistemul de plăţi electronice nu pot fi “sim ţite” la maxi­mum atîta vreme cît sistem ul nu se generalizează •

La sfirşitul anului trecut, numărul de comercianţi cu care Banca Com ercială Rom ână încheiase o convenţie prin care aceştia se obligă să accepte la plată cârduri emise dc către BCR era de circa 630. Dar, deoarece mulţi dintre ci nu dispun de un singur punct dc lucru, ci de o întreagă reţea, u tiliza rea cârdurilor nu se rezumă doar la 630 dc m agazine, sta ţii de benzină, hoteluri sau restaurante. * Evident câ, în măsura în carc există com patibilitate între cârdurile emise dc alte bănci şi sistemele existente la aceşti comercianţi, şi posesorii de cărţi dc plată ale altor institu ţii bancare îsi pot folosi cârdurile la comercianţii “racolaţi” dc

către BCR. C onform declaraţiilor d-lui Ionel Trestian, director adjunct al Sucursalei Cluj a BCR, la sfîrşitul lunii m artie a .c ., num ărul de comercianţi de pe raza judeţului nostru cu carc banca avea încheiate contracte se ridică la 22;însumînd circa 40 de puncte de lucru dotate cu terminale pentru cârduri. Este vorba, în p rincipal, dc m agazine alimentare (“Iza” şi “Alcom” cu c îte două puncte de lucru fiecare), hoteluri (“S iesta”, ‘Continental”), agenţii de turism (agenţia “Jettour”) etc.

La începutul ac ţiun ii dc implementare a sistemului dc plăţi electronice prin cârduri, BCR a do ta t m ajo rita tea

comercianţilor cu terminale manuale. Dezavantajul lor este câ pot fi utilizate doar cu cârduri embosate (datele de identificare ale clientului sînt stocate în relief pe faţa cârdului, dar şi pe banda m agnetică de pe verso) şi presupun un mod dc lucru mar anevoios (de exemplu; verificarea disponibilităţilor din cont ale cumpărătorilor trebuie

: făcută telefonic de către vînzător, iar transferu l sum elor reprezentînd contravaloarea mărfurilor achiziţionate se face la cîteva zile de la momentul în care clientul a intrat în posesia bunurilor cumpărate). în ultima perioadă, însă, Banca Comercială Română a iniţiat o. acţiune dc înlocuire a acestora cu terminale electronice (POS - point o f sale), m ult mai performanţe. Astfel, Ia sfîrşitul anului trecu t, num ărul de POS-uri sc situa în jurul cifrei de 120., Chiar dacă intră în posesia unui terminal electronic, unii comercianţi preferă să-l păstreze şi pe cel manual, “de rezervă”, pentru cazuri în care, din motive tehnice, utilizarea terminalului electronic nu e posibilă. .

Valoarea totală a extragerilor

VISA •,

92 A T M -u r i p ro p r ii 630 com ercianţi accep tan ţi

W -'./'-r ■ H 6 P O S -u ri |f | § l L : 5 t ip u ri dc cârd u ri

•“ '****? -* _ 61.137 cârduri emise"

Situaţia tuturor mărcilor de cardurHn lei emise de băncile româneşti

1 4 0 0 0 0 ţ

12 0 0 0 0

100000-C

' 8 0 0 0 0

a GOOOO*-

4 0 0 0 0

2 0 0 0 0

0 -

- 1 30 :000-

9 3 .000

..: Vi v { ; . ş

s• :V

0 X 11

1997

2

1998

3 4

Total (1997 +1998)

de numerar efectuate în 1998 de la bancomatele BCR din toată ţara - în număr de peste 90- se ridică la aproximativ 428,9 miliarde dc lei. Totodată, în, aceeaşi perioadă, cuantumul total al decontărilor cu comercianţii (decontări generate de achiziţiile de bunuri făcute cu cârduri BCR) a fost de circa 223,9 miliarde dc lei. -

*»*în prezent, Banca Comercială

Română emite cinci tipuri de cărţi de plată: BCR Maestro - instrument dc plată în lei (fără em bosaj),. emis sub sigla Europay International, destinat persoanelor fizice, pentru obţinerea de numerar dc la ATM-uri sau plata bunurilor achiziţionate dc la magazinele care afişează însemnul ede/ Maestro; BCR VISA Classic - card dc debit în lei (embqsat), emis în sistem VISA, destinat tot persoanelor fizice şi cu aceleaşi întrebuinţări ca şi produsul prezentat anterior; BCR VISA International - instrument de

plată emis în dolari americani (embosat), sub sigla VISA International, destinat persoa­nelor fizice care călătoresc în străinătate în interes personal, putînd fi utilizat a tît la autom atele bancare pentru extragere de numerar, cît şi la cumpărarea de mărfuri de la. magazinele care afişează semnul VISA; BCR VISA Business - card în dolari (embosat), destinat clienţilor persoane juridice ai căror reprezentanţi călătoresc în străinătate; BCR EUROCARD Business - carte de plată în lei (embosat), em isă sub sigla

' Eurocard/Mastcrcard, destinat clienţilor persoane juridice ai căror angajaţi efectuează diverse

. plăţi în interes de afaceri pc teritoriul României. Pînă la începutul acestui an, Banca Comercială Română emisese aproape 62 dc mii de cărţi de plată, d in tre care marca

-majoritate e reprezentată de cârdurile Maestro (aproximativ 50.000). '

Alin TU D O R

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

Cursuri pe piaţa valutară y, anunţate de BNR

î ixîn dala de 30.04.1999

- p e rs o a n e fiz ic e - % DENUMIREA VALUTEI Srabti Variaţie laţi le ziua precedenţi (%) CHSSUL18 LEI

- p e rs o a n e ju r id ic e - % Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 iun DOLAR AUSTRALIA AID 0.57 71 98774»

BCR* 10 55 56 57 53 59 DOLAR CANADA c CAD 083 71 102354»Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 17 luni BANCOREX 10 45 37 33 38 42 ' FRANC ELVEŢIA CHF 04)7 SI 98574»BCR* 10 55 56 57 58 59 BRD* 10 55 57 58 59. 60 COROANA DANEMARCA DKK 043 71 21394»

BANCOREX 10 55 57 53 59 60 ***■ 10 ■ • * 53 54 57 61 URA STERLINA ' GBP 0.14 71 241704»BRD* 10 50 52 53 54 55 BA* 10 60 57 ; 58 59 60 YEN JAPONIA JPY 031 a 125,30BA* 10 .. 60 57 58 59 60 Banc Post . 10 60 70 72 75 78 COROANE NORVEGIA NOK 031 * 19234»

' Banc Post* 10 45 50 55 57 63 Ion Tiriac* 10 53 57 58 59 60 COROANE SUEDIA SEK 0.17 71 17844»Ion Tiriac* 10 53 57 58 59 60 BANKCOOP* 10 57 ,58 59 61 62 DOLAR SUA USD 04» 71 14992.00

BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62 Bucureşti 8 60 ; 65: ■ • DST DST 0.14 71 202834»Bucureşti 8 ; 55 60 ... . : •: Transilvania 10 59 60 56 55 55

EURO Î.IV 0.16 71 158894»Transîhrania- 10 56 57 53 52 52 Românească 10 72 71 70 67 66

Omenie tlrfior participante ia EURCî® .: w mRomânească 10 65 64.: 63 ; 62 61 CEC 10 50 51 52 • 50

S IU UNG AUSTRIA ATS 0.17 z 11554»CEC -12 • . • - ■ ■ - 35 „ ' Albina «l rcv&iui; 10 48 50 52 54 56

FRANC BFLCL\ ■ BEF 045 71 3944»10 48 50 52 54 56 - - 60 60 50 50 50

marcagermanA DEM 0.1671 81244»(4 «) 60 . 60 50- 50 50 ALIANŢA 12 58 60 61 62 63•y. •'' ESP 0.16 71 9539BIR.

I10 50 51 52 53 54 BIR. 11 54 56 58 59 60

MARCA FINLANDEZA FIM 0.15 71 26724»; NAPOCA

(dot fiuc&uti) y , 14 55 57 51 50NArUGA

(dob.fluckHrtâ)14

77 80 62 . 60 FRANC FRANŢA FRF 0.17 71 24224»

LOIALCOOP 10 5T 50 • • •• LOIALCOOP 10 56- 50 : v i : • LIRA IRLANDA (EP 0.16 71 201754»

SFINXCOOP 10 56 58 - • SFINXCOOP 10 56 58 - - >- • LIRA ITALIA UT 044 71 8,21

CULDEN OLANDA NEG 0.17 71 . 72104»

* dobînda se capitalizează Notă: Modificarea dobînzilor se com unică ESCLDOS PORTUGHEZ PTE 0.16 71 7945

** cu plata dobînzii la expirare prin fax redacţiei p ina la ora 1 2 . 11 AUR (preţ in lei) 1j05 A 1377804»

Şansa ratată a Clujanei

După toate indiciile, Banca Mondială a solicitat guvernanţilor- români trecerea pe lista neagră a unei mari întreprinderi de stat, aflată în dificultate economică, din fiecare judeţ. După ce au trecut prin furcile caudine Termorom, Carpimez, Somej Dej, a căzut măgâreaţa, acum, cu ocaziaP-SAL, pe S:C. Clujana. In ce priveşte marele combinat de pielărie şi încălţăminte din Cluj, celebru de pe vremea în care lucra aproape integral pentru export, soarta i-a fost mereu potrivnică.

In 1990 nimănui i-ar fi trecut prin cap că după ce se va intra în tranziţie Clujana ar putea să se confrunte cu probleme din cauza lipsei de bani. Iar lipsa banilor este din cauză că nu se vinde marfa pe piaţă. Pentru omul de bun simţ este inimaginabil cum o întreprindere care lucra pentru export, avînd comenzi masive în SUA'şi Canda, a ajuns sâ stea cu marfa pe cap şi să ceară bani pentru a-şi relua ciclul de producţie In primii ani ai tranziţiei, Clujana a făcut mulţi milionari, care fie cu­tuma, fie individual „prindeau" cîte-un lot de încălţăminte de export cu marca „Clujana" şi o vindeau urgent şi în profit considerabil în Ungaria. La vremea respectivă, vînzarea încălţămintei de Clujana era atît de profitabilă îneît însuşi sindicatul şi-a deschis un magazin de vînzare!

Cît de important , era combinatul clujean (care la un moment dat a devenit centrala industriei de pielărie şi încălţăminte) ştiau şi beneficiarii' externi. Gigantica firmă Braun, din SUA, şi-a manifestat, explicit, dorinţa de a colabora pe termen iung cu Clujana, inclusiv de a participa la privatizare. Poate a fost momentul în care soarta i- ar fi surîs întreprinderii, dar oportunitatea a fost ratată. Pe de o parte, era în vogă teza, neprielnică investitorilor, că nu ne vindem ţara, iar pe de altă parte toate.deciziile erau supuse unui păgubos proces de disoluţie. Chestiunea de fond a deciziei majore (S. C. Clujana fiind o firmă foarte mare de care se ocupa direct Bucureştiul) a rămas aceeaşi: hotărăşte FPS- ul sau Ministerul Industriilor? Ca să nu mai pomenim faptul că, de-a lungul tranziţiei, a mai funcţionat şi o Agenţie Română pentru Dezvoltare şi un Minister al Reformei, care se ocupau (sau încurcau) soarta aceloraşi întreprinderi mari şi foarte mari, ce- trebuiau- reformate şi privatizate!

Era greu, deci, să-şi asume cîţiva mandataţi ai statului soarta unui colos industrial! Incoerenţa guvernanţilor s-a răzbunat amarnic, victime fiind, în primul rînd, salariaţii care s-au văzut în şomaj ori disponibilizaţi. Cei mai păgubiţi sînt înşişi statul român, proprietarul combinatului, şi principalul acţionar - Fondul Proprietăţii de Stat. Primul va rămîne fără proprietate, iar cel de-al doilea îşi va înstrăina la un preţ impardonabil de mic acţiunile. La rîndul său, contribuabilul român are de suferit: cu cît se va obţine un preţ mai scăzut din lichidarea administrativă a S.C. Clujana, cu atît vom avea încasări mai subţiri. .

Lucrurile nu mai pot rămîne aşa cum sînt, căci nimeni nu mai este dispus şă dea bani, fără încredinţarea că banii respectivi pot fi recuperaţi! Bicefalismul economio- şi incoerenţa managerială au dus o firmă emblematică pentru exportul României în stare de colaps, întrebarea de fond care s-ar putea pune este următoarea: chiar nu răspunde nimeni pentru - ce s-a întîmplat la „Clujana”?!

A.V.

Page 11: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

ANGUA'-36: Newcastla - Middlesborough 1-1-, Nottingham - Shefield 2-0,Southampton - Leicester City 2-1, Chariton - Backburn 0-0, Chelsea - Everton 3 -1 , '

I Coventry - Wimbiedon 2-1, Liverpool - Tottenham 3-2, Manchester United - Aston Villa | 1t 2-1, West Ham - Leeds United 1-5. Aseară s-a disputat ultimul joc la etapei,

Arsenal - Derby County. în clasament conduce Manchester cu 71 p.

....MMăXSiMmmis

FR A N ŢA - 31: Metz - Auxerre 2 -0 , Montpellier - Nantes 1 -2 R ennes - P S G 2-1, Strasbourg - Sochaux 1-1, Bordeaux - Monaco 0 -1 , M arseihe - Lyon 0-C,

Tolouse - Lorient 1 4 , Bastia - Lens 1-1, Le Hăvre - N a n c y 1 -1 în clasam ere conduce Marseille. urmată de Bordeaux şi Lyon.

;

A f o s t

doborî! recordul eficacităţii« r " * P‘n^ acum cea mai productivă etapă

a fost a IV-a (în tur) cu 35 de goluri înscrise • Recordul a fost depăşit în etapa a XXVII-a, după o adevărată “rupere de nori” • “Pădurarii” la un pas de victorie în “Trivale” • în “Valea Domanului” şuieră “vîntul retrogradării” • Haiticui “cîinilor roşii” ia a zecea victorie din tur • Duminică, 9 mai, mareje derby cu Rapidul • în Ghencea, singurii spectatori au fost ziariştii • “Record” în Ghencea: 3 lovituri de la 11 metri şi 3 “roşii” distribuite de Sorin Corpodean •

• F.C. ONEŞTI - DINAMO (33), aceştia au rămas îninferioritate numerică prin “roşul” arătat lui Minescu (41) şi cu un om în plus piteştenii, n-au fost sau n-au vrut să fie în stare decît de golul egalizator marcat de Schumacher (76).‘ Cam tîrziu. Şi asta în momentul cînd la R eşiţa conduceau gălâtenii! .-

• UNIV. CRAIOVA - OLIMPIA 5-1. Uvertura celor cinci reuşite ale craiovenilor a fost... autogolul lui Szabo (11),. care a prelungit în plasă balonul şutat de Claudiu Niculescu:- Apoi, trupa lui Marian Bondrea s-a pus pe treabă, materializînd pînă la pauză alte două ocazii prin Sava (27, din 11 metri) şi bihoreanul Bârcâuan (45). Chiar

1-4. în vervă deosebită, Florentin Petre a dislocat defensiva oneşteanâ devreme de tot, înscriind primul gol în minutul 3. Câ apoi oneştenii au reuşit egalarea prin Scînteie (21) a fost ca un vis frumos transformat în coşmar, fiindcă piticul a zdrenţuit totul în faţa porţii lui Blid, perforînd încă de trei ori defensiva resemnată a gazdelor, din nou prin irezistibilul Florentin Petre (34),

’ Contra (68) si Vlădoiu (88).• F.C. ARGEŞ - FORESTA

1-1. Cu tot respectul ce-1 port “pădurarilor”, această “remiză” reuşită în “Trivale” are un iz cam dubios. De ce? Păi, după golul “pădurarilor” reuşit dc Căpuşe

dacă sătmărenii au avut o replică, prin Stanciu (60), craiovcnii s-au dezlănţuit, din nou reuşind alte două goluri înscrise de Comei Papură (76) şi Bârcâuan (90).

• RAPID - GLORIA 5-0. Bistriţenii au fost sîmbătă, în Giuleşti, simple jaloane vii printre care au circulat, în voie, rap id iştii. Schem ele implementate de “dirijorul” Mircea Luccscu (revenit oficial la “pupitrul” tehnic al formaţiei giuleştene) au fost materializate, trei din ele, de “su liţe le” returului, Jean Barbu şi Ionel Ganea, care au spart cu uşurinţă apărarea resemnată a oaspeţilor. ' Primul gol a “picat” în debutul partidei, cînd Jean Barbu (3), a şutat sec, obligîndu-1 pe Costel Cîmpeanu sâ scoată balonul din plasă. în continuare, golurile giuleştene au fost semnate de: Ionel Ganea (18), Jean Barbu (50), Bolohan (70) şi Bundea (84). A fost un fel e “repetiţie” cu public a Rapidului pentru partida retur de Cupă de miercuri. De adăugat că Rapidul a terminat în “zece”, Voicâ recepţionînd, în final de joc, al doilea “galben”.

• STEAUA - CEAHLĂUL 3-2. în primul rînd trebuie spus este că partida s-a disputat pe un stadion cu “porţile ferecate” datorită sancţionării galeriei steliste pentru trivialită ţile scandate la alte partide; în al doilea rînd surpriză mare cînd la ora 16 am comutat televizorul pe Antena 1 şi pe ecran evolua

“ subţirelu l” Bud Spcncer (“Piedone”) într-un serial color, dar insipid, fotbalul intrînd în drepturi abia în repriza secundă; în al treilea rînd am văzut una din cele mai norocoase victorii steliste: practic nu campionii au cîştigat, ci nemţenii au risipit o victorie ca şi cîştigată. Sâ trecem la scurtul concret: 0-1 Leo Grozavu (3, din 11 metri); 1-1 Baciu (36, “cap” la o centrare); 2-1 Roşu (41, din 11 metri); 2-2 Leo Grozavu (47, din 11 metri) şi 3-2 Ciocoiu (76). La2-2 şi în fmal nemţenii au ratat două uriaşe ocazii de gol. în ultimul sfert de oră steliştii au evoluat în nouă oameni, Miu recepţionînd direct un “roşu”, iar T rică pe cel de al doilea “galben”. Un “roşu” a primit şi nemţeanul Alistar (89). De reţinut că golul victoriei steliste a fost înscris cînd campionii erau în nouă jucători!

• C.S.M . R EŞIŢA - OŢELUL 2-3. Gălâţenii s-au răzbunat pe reşiţeni pentru înfrîngerea suferită. în faţa Rapidului, aruneînd în Valea Domanului negura densă a tristeţii. Partida a început sub auspicii bune pentru reşiţeni, scorul fiind deschis de ei prin Szijj (10, din lovitură dc la 11 metri). Strîngere de inimă cînd Cemat (21) a egalat (acţiune personală), anulată de avantajul îuat pe tabela de marcaj de reşiţeni prin golul lui Pogâccan (27). Numai că apoi, pe teren, practic şi faptic s-au văzut gălâţenii: din nou Cemat (36)

egalează, ca în secunda parte a întîlnirii Tănase (58) să înscrie golul victoriei.

.• F .C .M . BACAU - PETROLUL 3-1. Armeanului Florin H alagian i-a reuşit pasienţa şi a pus bo tn iţă “tinerilor lupi galbeni”, deşi “găzarii” au fost cei carc au deschis scorul prin Cristi Vlad (10). Bucuria reuşitei a fost scurtă, dc doar zece minute, egalarea fiind reuşită de Serea. Două minute mai tîrziu lovitură

de bîtă în moalele capului prin reuşita băcăuanului Boalfa. Joc pc contre în continuare cu un singur gol, reuşit de Serea (68) şi partida a fost jucată, băcăuami exersînd, în continuare, jocul de apărare dublat de contraatacuri, fiindcă miercuri este returul semifinalei de Cupă.

• “ U” C L U J - F .C , NAŢIONAL 1-4 Ultima partidă a etapei, disputată duminică. Amănunte în cronică.

CLASAMENT

l. Dinamo 27 23 2 ~ 2 - 87-22 71 (+32)J2. Rapid 27 21 5 , 1 62-15 68 (+26)

3. Steaua 27 16 6 5 51-27 . 54 (+12)4. F.C.M. Bacău : 27 14 8 5 37-26 50 (+8)5. Oţelul 27 15 2 10 41-27 47 (+8)6. F.C. Naţional 27 16 1 10 51-34 49 (+10)7. F.C. Argeş 27 14 4 9 43-32 46 (+4)8. Petrolul 27 12 5 10 42-38 41 (-1)9. Ceahlăul 27 12 3 12 43-44 39 (-3)10. Astra 27 11 5 11 33-27 38 (-1)l l . Gloria 27 9 4 14 42-51 31 (-8)12. F.C. Farul 27 9 4 14 2843 31 (-8)13. F.C. Oneşti 27 9 3 15 37-54 30 (-12)14. Univ. Craiova ' 27 8 5 14 3241 29 (-10)15. C.S.M. Reşiţa 27 5 8 14 23-53 23 (-19)16. Foresta 27 5 5 17 2647 20 (-19)17. Olimpia 27 3 4 20 17-55 13 (-26)18. “U” Cluj 27 2 4 21 13-72 10 (-32).

ETAPA A XXVni-A (7-9 mai): vineri, 7 mai: Olimpia - “U” Cluj (0-1), partidă transmisă pe micul ecran de TVR 2, ora 18; sîmbătă, 8 mai: F.C. Naţional - F.C. Argeş (0-1), Forcsta - F.C. Oneşti (1-3), Astra - Univ, Craiova (0-0), Gloria - C.S.M. Reşiţa (0-2), Farul - Petrolul (0-3), Ceahlăul - F.C.M. Bacău (0-0) şi Oţelul - Steaua (0-2), partidă transmisă pc micul ecran dc Antena 1, ora 16; duminică, 9 mai: Dinamo - Rapid (4-1), partidă transmisă pc micul ecran de TVR 1, ora 16. în paranteze, rezultatele din tur.

V ic to r M O R E A

» i Ş

? S e r i a ? a ‘ l l - a :ţnţmm mmima CLASAMENT

‘Bâtrînă doam n ă ' se ţine scai de musceleni

i a stmuâim m mm

msawămmmmm m tm

‘M inunea" de la B ră ila - Dacia Unireaa doua victorie!

I | Realmente o veste incredibilă: la Brăila, Dacia Unirea a obţinut sîmbătă a doua Victorie, victimă fiind Chindia, care în acest fel a cam intrat în "găleata retrogradării", cu sorţi, fireşte, de salvare. Aşa cum semnalam şi după etapa anterioară, F.C. Braşov a mai slăbit ritmul, reuşind, totuşi, un egal în deplasare la Năvodari, trupa condusă de

■ Cornel Ţâlnar păstrînd faţă de a doua clasată un avans de 10 puncte. Ieşenii se străduiesc să se apropie de locul secund pe care însă Rocar îl păzeşte la adăpostul celor 6 puncte avans. în rest, de semnalat lupta surdă pentru evitarea locului 16 care condamnă la retrogradare, ultimele două; 17 şi 18 fiind deţinute de fâgărăşeni şi

_ brâileni, retrogradaţi de-acum. Să parcurgem, în continuare rezultatele ;etapei: :

4^ Midia Năvodari - F.C. Braşov 1-1, Rocar Bucureşti - Gloria Buzău 2-0, “Poli” laşi - Dunărea Galaţi 3-0, Laminorul Roman -

. Sportul Studenţesc 2-1, Cimentul Fieni - Metrom ICIM Braşov =3-1, Rulmentul Alexandria -Nitramonia Făgăraş 3-0, Tractorul Braşov - Petrolul Moineşti 3-1, Precizia Săcele - Poiana Cîmpina -0, Dacia Unirea Brăila - Chindia Tîrgovişte 3-1.

CLASAMENT

1. F.C. Braşov2. Rocar!3. “Poli” Iaşi .4. Cimentul Fieni

(5. Laminorul6. P. Moineşti7. Midia Nvd.8. Poiana Cîmp.9. Precizia10. Sportul Stud­i i . Gloria Buzău12. Dunărea Gl. <13. Tractorul Bv.14. Chindia Tgv..15. Metrom ICIM16. Rulmentul17. Nitramonia18. D.U. Brăila'

27 19 6 2 27 17. 2 8 27 13 7 7 27 12 7 8 27 13 4 10 27 12 5 10 27 1 1 7 9 27 11 7 9 27 12 3 12 27 11 6 10 27 11 3 13 27 10 5 12 27 11 2 14 27 10 4 13-

9 6 12 9 5 13 6 5 16 2 4 21

27272727

55-14 63 51-29 5342-29 4634-28 43 29-25 4335-31 4143-27 40 34-32 40 38-34 39 28-26 39 32-35 36 31-36 3537-43 35 31-35 3438-30 33 27-27 32 20-52 23 11-83 10

(+21)(+11)(+4)(+1)(+D (+2) (-2) (0) :

(-3) (0)

(-3) (-7)(-4)(-5)(-6)(-7)

(-16)(-32)

PR OGRAM UL ETAPEI A XXVIII-A (sîmbătă, 8 mai): Nitramonia Dacia Unirea (0-1), Chindia - Cimentul (0 -1), Metrom ICIM -

aminorul (0-2), Tractorul - Rulmentul (0-1), Gloria - Precizia (0-4), Sportul Studenţesc - Rocar (3-2), Petrolul Moineşti - F.C. Braşov 1-4), Dunărea - Midia (1-3) şi Poiana - "Poli" laşi (0-4). In paranteze, ezultatele din tur.

Aşa cum anticipam, liderul a biruit la Deva, menţinînd avansul de10 puncte faţă de musceleni. Victorie în deplasare şi pentru “Bâtrînă doamnă” care se menţine astfel la un punct în spatele muscelenifor. Bătălii disperate în “zona cu suspine" a dasamentului pentru evitarea locurilor retrogradante. Numeroase “schimburi de locuri" pe scara clasamentului. Scurte detalii.. • VEGA DEVA - EXTENSIV CRAIOVA 1-3. Liderul s-a impus fără probleme deosebite în faţa devenilor, înscriind de trei ori la rînd prin Răducan (45), Neagoe (51) şi Ferenţ Popescu (73), la scorul de forfait încetinind ritmul. Golul de onoare al gazdelor l-a înscris Răican (90).

• ARO C-LUNG - UNIREA DEJ 1-0. Victorie chinuită şi care a stat sub semnul întrebării pînă în ultimele secunde de joc. După o repriză albă (0-0), muscelenii reuşesc, cu chiu cu vai, să înscrie unicul gol al partidei prin Butam (55). Cu toate că dejenii au rămas o jumătate de oră în inferioritate numerică prin al doilea “galben" primit imediat după primul (pentru proteste în privinţa deciziei) de către Cristi Ivan, culmea e că uniriştii au ieşit vîrtos la luptă şi numai neşansa i-a privat de un rezultat de egalitate pe care l-ar fi meritat.

• F.C. APULLUM A. lULIA - U.T. ARAD 1-2. Abia a început jocul şi “Bâtrînă doamnă” a deschis scorul prin... autogolul lui Praţa (3). Speranţe reînmugurite pentru albai-iulieni cînd după pauză Neagu (47) a egalat. Eşafodajul bucuriei şi speranţele în victorie s-au prăbuşit cînd Drăgan (76) a sancţionat o inadmisibilă gafă a defensivei gazdelor, înscriind golul victoriei arădene (fiindcă în ultimele 14 minute ale partidei gazdele au acţionat haotic).

• F.C. DROBETA - MINERUL MOTRU 4-0. Meci - cheie pentru severineni, care şi-au adjudecat victoria la un scor net. Primul gol, marcat de Opriţa (14) a consolidat în trupa severineană calmul şi luciditatea. Al doilea gol, “picat" la reluare, înscris de Vlaicu (54), moment în care motrenii s-au “predat" şi ca atare au urmat celelalte goluri severinene, semnate de Boboiescu (75) şi Scînteie (84).

• JIUL PETROŞANI - CHIMICA TlRNAVENI 1-0. O partidă a disperării, încrîncenată din primul şi pînă în ultimul minut. O luptă disperată a "ortacilor”, aie căror acţiuni de atac au fost anulate de portarul oaspeţilor, Chebuţiu, excelent în intervenţii. O singură dată Chebuţiu a fost bătut, cu două minute înainte de fluierul final, cînd Dom Drăgan a executat impecabil o “liberă" înscriind golul victoriei.

■ F.C. BIHOR ORADEA - CORVINUL HUNEDOARA 2-1. A fost o primă repriză oarecare, încheiată cu scor alb. Albeanu (49) nu mai greşeşte ţinta ca în prima repriză şi 1-0 pentru bihoreni. Egalitate 1-1, Babarţi (61) şi partida se îndrepta spre “remiză”, dar în ultimul minut de joc Nedeiea a înscris golul victoriei bihorene.

• POLI TIMIşdARA - ASA TG. MUREŞ 1-2. O primă repriză haotică a gazdelor, spre disperarea puţinilor suporteri. Se spera într-o redresare a prestaţiei “violeţilor” după ce Sasu (48) a deschis scorni. A fost un amărît “foc de paie" ce s-a stins definitiv după al doilea gol al mureşenilor înscris de Tibi Gabor (89), care a marcat şi golul egalizator în min. 74. - .,

• GAZ METAN MEDIAŞ - DACIA PITEŞTI 2-1. Partidă diputată ca şi cealaltă din retur la Copşa Mică. Medieşenii au punctat prin Borincoi (17) şi Kallo (47), golul piteştenilor fiind înscris de Neaga (50). Apoi cei din teren erau puşi la curent cu ce se întîmplă pe alte stadioane.

• F.C. BAIA MARE - INTER SIBIU 1-0. Minunea victoriei a avut loc în ultimul minut cînd Roman a transformat o lovitură de la11 metri acordată pentru că Ghindă a “picat artistic" în careu !

1. F.C. Extensiv2. ARO C-lung3. U.T. Arad4. F.C. Bihor5. Gaz Metan6. Inter Sibiu7. ASA Tg. Mureş8. Poli Timişoara9. Corvinul Hd.10. F.C. Drobeta11. Min. Motru12. F.C. Baia Mare13. Vega Deva14. Jiul Petroşani15. Dacia Piteşti16. F.C. Apullum17. Chimica Tv.8. Unirea Dej

27 19 27 16 27 15 27 13 27 13 27 13 27 13 27 12 27 12 27 10 27 10

4879

101212

272727 10 27 9272727

3 12 3 12

13 13 1213 1514 141415

71-23 6148-32 51 53-31 5031-28 4443-36 43 41-34 4135-34 4146-34 3941-45 39 35-41 3435-43 34 33-39 33 2848 3227-49 3237-44 31 30-43 3128-44 31 3246 28

(+19) (+9)

(+11) . (+5)

(+U (-1)

(+2) (0) (0)

(-8) (-5) (-9)

(-10) (-10)

(-8) (-1.1)-

(-8) (11)

PROGRAMUL ETAPEI A XXVIII-A (sîmbătă, 8 mai): Corvinul - F.C. Drobeta (1-1), Min. Motru - Jiul (0-2), Chimica - F.C. Apullum (0-1), “Poli” Timişoara - F.C. Bihor (1-2), Unirea Dej - Gaz Metan (0-2), U.T. Arad - ARO C-lung (0-2), derby- ul etapei, ASA - Inter (0-1), Extensiv - F.C. Baia Mare (1-2), Dacia - Vega Deva (1-2). în paranteze, rezutatele din tur.

V ic to r E. R O M A N

P R O C Î O L I N

r:ENTRUL MEDICAL PROCTOLOG1C

,si aite probleme legate de acest subiectA c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a

(1358889) t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n if ă r ă o p e r a ţ i i !

Tratatment de scurtă durată,uşorIPARATURiBBffilMODiRNAÎiXeiSIVle _____________________

RESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELOR

B A IA M A R E : 0 6 2 - 2 2 . 0 1 . 0 3B U C U R E Ş T I : O l - 3 1 1 1 . 9 6 9

_________T I M I Ş O A R A : 0 5 6 - 2 2 1 . 2 1 9

Page 12: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

' Kaisers 'a u te m 2-0 , R os tock- T S V M u n c h e n 4-1, Wolfsburg - F V 8 S tu ttgart3-2 , Bochum - N um berg 0 -3 , Freiburg - Eintracht Frankfurt 2-0 , Leverkusen - H ertha Berlin 2 -2 , Bayem M unchen - Monchengladbach 4 -2 . A seară s-au disputat ultimele jocuri a le etapei, Duisburg - Dortmund şi B rem en - Schalke.

CAMPIONATUL JUDEŢEAN -20: ERS CUG - Prodfuraj Iclod 2-0 (Cătinean, Broscoi), Avîntul - C FR Dej 1-0 (Bunea), Unirea Jucu - Motor IRA 3-4, Arieşul -

Cîmpia Turzii - Sănătatea 3-0 (Beldean, Ivaşca, Gal), Carbochim Cluj - Unirea Floreşti 2-1 (Mărginean (2) - Crişan), Napopan - înfrăţirea Livada 2-1 (M arin ,

Miron - Chiş). In clasament conduce ERS CUG-

Creierul şi p lă m în ii ne-au ţinut doar 45 de minuteF . C . “ 0 ” - F . C . N a t i o n a l 1 -4 ( 1 - 1 )

înaintea partidei c e le două conduceri tehn ice s e v e d e a u confruntate cu indisponibilităţi de m arc ă . D in r în d u l fo rm a ţie i bancare au lipsit pentru cumul de cartonaşe galbene Fa lub şi R ad u N ic u le s c u , ia r d e la

-i’f

studenţii clujeni Lazâr, Oncică, Dan M atei, T îm o van şi Aştilean, ultimul aflat încă în costum de mire.

Partida a început în nota de dominare a form aţiei oaspete, care în primul minut de joc a

beneficiat de două lovituri de colţ şi de o mare ocazie irosită de M. B avu (şut din 4 metri în b ra ţe le lu i M îrn e ). T rep ta t, studenţii c lu jen i reuşesc să echilibreze jocul şi după cele două curse pe partea dreaptă a lui Truşcâ încheiate cu centrări, Liviu Mihai creează o fază de mare spectacol. Preia balonul la 20 d e m etri de poarta bucureşteană, trece cu uşurinţă printre fundaşii centrali Sburlea şi Curt, pătrunde în careul de 16 m etri unde îl “cu lcă" dintr-o fandare pe Com an, însă şutul său din 10 metri este respins in extremis de R. Lucescu. 30 de secunde mai tîrziu, Ignat, aflat la primul meci în Divizia A (a jucat foarte bine în cele 63 de minute făcînd uitată absenţa lui Oncică), ezită la un balon nejucat de nimeni în m arginea careului de 6 metri şi acelaşi R. Lucescu

Omul meciului: M. Savu - Bucureşteanul a reuşit tripla,: două din reuşite fiind înscrise din lo v itu ri de p e d e a p s ă ş i a contribuit din plin la spectacolul fotbalistic.

se e v id e n ţia z ă . Forcingul clujenilor este întrerupt prematur de S. Almayer printr-o decizie absolut eronată. La un balon aruncat în careul clujean patru jucători, cîte doi de fiecare parte, se prăbuşesc şi după o lungă ezitare, din care nici un spectator nu a înţeles nimic, timişoreanul indică punctul cu var. Penalty-ul este transformat de M. Savu.'

, Egalarea va surveni după doar 3 minute de joc. Lovitură de colţ ■ Cioloboc, Liţă joacă balonul cu m îna, M. D an este trîntit în careu , S ărm ăşan preia scurt balonul, după care îl expediază fulgerător, la colţul scurt, sub tra n s v e rs a lă . R ezu lta tu l de egalitate înregistrat la pauză nu a rezistai d e c ît 5 minute în partea secundă a jocului, Coman punîndu-l în situaţie de 1-2 pe M . S avu , v îrfu l de a ta c b u cu reş tea n înscriind ,din

" Stop-cadru: Arbitrul întîlniril, timişoreanul Sorin Alfmayer, a rupt echilibrul jocului, fn m inutul 1 9 . le-a oferit bucureşten ilor gratuit o lovitură de pedeapsă la scorul de 0 -0 cînd ju c ă to r ii Clujeni se aflau în plină ofensivă-;

Stadion: “Ion Moina"; Teren: bun; Timp: soare în prima repriză, innorat în partea secundă a jocului; Spectatori: 700

F.C. “U”: Mîrne (82, F. Lăzăreanu) - Şandru, Stroe, Velţan (51, Mîndru), Truşcâ, Sărmăşan - M onea, M. Dan, Cioloboc - Ignat (6 3 , Petrescu), L. Mihai. - - 4

F.C. Naţional; R. Lucescu - Petre Marin, Curf, Sburlea (64, Gh. Barbu), Coman - Carabaş (81, Caramarin), Liţă, Pigulea (46, P îriog), Butoiu - M. Savu, Dună.

Marcatori: Sărmăşan (22) - M . Savu (19, 50, 61 - primul şi ultimul din 11 metri), Butoiu (59). Arbitri: S. Altmayer (Tim işoara) - I. Onicaş (Zalău), N. Asandei (Reşiţa). Avertismente: Cioloboc, Petrescu ^ Petre Marin, Coman. La tineret: 1-3

apropiere ca la antrenam ent. “Bancarii” forţează şi pe fondul c ă d e rii ps ih ice şi fiz ic e a gazdelor mai înscriu două goluri în minutele 59 (şut Butoiu din in te rio ru l s u p ra fe ţe i de pedeapsă) şi 61 (M . Savu a transformat în gol o nouă lovitură de pedeapsă acordată ca urmare a faultu lu i "comis de Truşcâ as u p ra s a ). P în ă în fin a lu l

meciului am mai notat un nou deb u t l£K F.C.. "U ”, F i l ip Lăzăreanu l-a înlocuit pe M îrn e şi în minutul 85 a respins o “torpilă" expediată de Butoiu ş i nesancţionarea bucureştenilor cu o lovitură de la 11 metri la pătrunderea lui Petrescu. S . Altmayer a mutat infracţiunea înafara careului.

Codin SAMOILĂ

U N D E R B Y C O M P R O M IS D E O R G O LII IE F T IN E SI U N A R B IT R U „ P L E C A T C U S O R C O V A ” T A M A N D E 1 M A I

• CFR - ARIEŞUL TURDA 1-0 (1-0) •I

*' : ' : . vv

Omul meciului:Mi-am făcut o

obişnuinţă din a nu m ă decide între doi |ucători. Pretendenţii la titlul d e i .MVP" al meciului au fost Nicula şi Matrş. Primul a avut cîteva intervenţii senzaţionale, care au culminat cu i apărarea penalty-utuf din minutul 71. evitînd în mod cert înfrîngerea '* feroviarilor dujeni sau * cel puţin remiza. Al doilea a fost m ai mereu .inamicul numărul 1“ al turdenilor, el decizînd de altfel victoria, prin marcarea unicului gol al > partidei în minutul 11.

Stadion: C FR ; Teren: m oale; Timp: superb; Spectatori: 400;CFR: Nicula - Baci, Gâvruş, Fedor, Neag (eliminat în minutul 73) -

David, lurişniţi, M atiş (89 Tanca), Benke - Cazan (46 Gocan), Iepure (90 Mircea);

A rie ş u l: P âg lişan - M o lnar, Handrea, C odescu, Şim on - Pîrv (1 Negrean), Hunyadi (68 C âpuşan), Corujan, Marian - Pop, Rus;

Cartonaşe galbene: Baci, David, Benke, Neag, Matiş, Gocan, lurişniţi - Handrea, Şimon, Negrean, M arian, Corujan;

Cartonaş roşu: N eag (min. 73 ), deşi avea deja un cartonaş galben, acesta a primit direct cartonaşul roşu pentru injurii şi bruscarea arbitrului central A. Voica. C e-i drept, o merita. Arbitrul, nu Neag!

M arcator: M atiş (min. 11)A rb itri: A. Voica (Bistriţa) la centru, ajutat lâ linii de A. Bucur şi L. Ducu,

ambii din Sibiu. D e obicei nu comentez prestaţia arbitrilor. Dar de data aceasta nu m ă pot abţine. Arbitrul A. Voica este exem plul viu al incompetenţei şi lipsei de profesionalism din arbitrajul românesc. Brusc, am realizat de ce Rom ânia nu mai are reprezentanţi din rîndul arbitrilor la competiţiile1 m ajore (cam pionate mondiale, europene, etc). A. Voica a .fluierat" împotriva lui. A reuşit ,să dea peste cap" partida în urma unor decizii uneori hilare, alteori scandaloase, dar mai tot timpul, ciudate. Dacă A. Voica şi-a meritat .baremul", atunci la fel de bine l-aş fi meritat şi eu sau oricare dintre spectatorii aflaţi în tribune. .Lulu" ar fi fost cu o clasă peste el!

Partida disputată sîmbătă între C F R şi A rie ş u l T u rd a s-a constituit într-unul dintre derby- urile etapei. Un derby judeţean, între două team-uri aflate la doar 30 de kilometri distanţă. Altfel spus, un meci de „casă”. Mai mult decît atît, trei dintre jucătorii turdeni aflaţi în primul .11" - Pîglişan, Şimon şi Marian - , ca de altfel şi antrenorul acestora, Adrian Coca, bătuciseră destulă vreme, unii dintre ei ani buni de zile , gazonul stad ionu lu i din Gruia. Un motiv destul de serios ca să fi-asis tat la o partidă... amicală. Cu atît mai mult cu cît aceasta era m ai cu ... „miză" pentru fe roviari d e c ît pentru

Pe Stadionul C F R am asistat şi la o scurtă repriză pugîiistică

Stop-cadru: 1. Minutul 73: la un fault al

lui Fedor în preajma careului feroviar, spiritele se încing.

Nerv» erau oricum întinşi la maxim datorită deciziilor

■ arbitrului central care au dus la degenerarea partidei, astfel

că bâtăia generală a ven ii., de la sine. A fost nevoie ca

antrenorii Boca şi Albu sâ intre pe teren şi sâ

liniştească jucătorii. Pînă la urmă Neag s-a ales cu un cartonaş roşu, iar antrenorul

Boca cu hainele pline de noroi. 2. Galeria turdenilor a

fost la înălţime. Steaguri, încurajări, cîntece, tot

„arsenalul" unei galerii mici, dar inimoase, aşa cum ne-ar

plăcea să vedem pe orice * ' stadion.

turdeni. Şi oricum, pentru clujeni victoria era importantă mai mult în plan psihic, ultimele partide neaducînd foarte multe motive de bucurie conducerii tehnice şi de club. în această ordine de idei, antrenorul Grigore Boca declarase înaintea debutului de partidă, că în eventualitatea unei înfrîngeri şi-ar fi înaintat demisia ch ia r du pă u ltim ul flu ier al arbitrului. Treburile au ieşit însă bine pînă în final, „tandemul” Boca-Albu rămînînd pe banca tehnică cel puţin pînă după etapa viitoare. Şi bine ar fi ca lucrurile să răm în ă a ş a , ch iar dacă zvonurile îl dau ca antrenor al lui FC „U", cît de curînd, pe

Nicula apărînd magistral penalty-ul executat de Corujan

„principalul" feroviarilor. Dar să revenim. N e aşteptam aşadar la o partidă frumoasă, deschisă, fără incidente, mai ales câ toţi cei 22 de jucători aflaţi în teren, în cu totul şi cu totul alte condiţii, se s a lu tă , îş i dau m în a şi glum esc cînd se întilnesc pe stradă. Cînd colo, ce sâ vezi? Orgolii de nimeni înţelese sau m ăcar bănuite au ieşit brusc la iveală şi, cu ajutorul consistent al unui arbitru care a r trebui tr im is , la a le g e re , în tr-u n sanatoriu de boli mintale sau la tăiat stuf în Delta Dunării (în d e c e m b rie !), au d e g e n e ra t, compromiţînd o partidă pe care toată lumea o aştepta de mult timp. S -a jucat, ce-i drept, şi fotbal. Şi, ca să fim cinstiţi, au jucat mai bine oaspeţii, dar nu putem spune câ ar fi şi meritat victoria. Ţurdenii au atacat mai mult, au avpt, implicit, mai multe ocazii de gol, dar Corujan, Rus, Căpuşan sau Pop le-au ratat cu seninătate. Au beneficiat chiar şi de un penalty în minutul 71, la un fault asupra lui Negrean, dar Corujan a ratat... frumos. Sau Nicula a apărat superb. Oricum,

Arieşul e o echipă bună. Dar d e D iv iz ia C, nicidecum de B! Feroviarii au avut norocul unui gol care a „picat" devreme şi care i-a eliberat de emoţii: m in. 11, combinaţie lep u re -M atiş , ultimul preia frumos, ajunge în situaţia de „unu la unu" c u portarul Pîglişan, dribling ca lm în faţa acestuia şi şuţ simplu, sec, în poarta goală. Tot M atiş este faultat c lar în careu în primul minut al reprizei a doua. Nu a primit însă mai mult decît un... cartonaş galben. CFR nu a excelat în atac - unde Iepure n - a mai fost în forma cu care ne - a obişnuit - şi cu atît mai puţin în apărare - unde s-a simţit lipsa lui Morar -, iar mijlocul, care a dus greul partidei, n-a fost ... exagerat de inspirat, poate şi din cauza zilei proaste pe care a prins-o lurişniţi. A fost totuşi o victorie, dacă nu meritată, atunci oricum muncită, impotriva unei echipe formate din 12 jucători (11 + arbitrul Voica), la fina! mai coritînd doar cele trei puncte cîştigate.

Cristian BARAF o to : I .P E T C U

Î N C E L D E A L D O I L E A D E R B Y A L S E R I E I

• l.S.C.T - OLIMPIA GHERLA 2-1 (1-1)Stop-cadru: Min. 79, la

scorul dc 2-1, Fericean de la oaspeţi pătrunde decis în careu, portarul Ccclan îl ' faultează, centralul Valentin ' Luca acordîndu-i atacantului : oaspete cartonaş galben pentru simulare. ,

Negăsind varianta optimă de joc, gruparea metalurgistâ urma să aibă o misiune dificilă în întîlnirea cu Olimpia Gherla, formaţie care în etapa precedentă spulberase cu scorul de 6-1 pe Crişul Aleşd. Introducerea lui Kallai în teren încă din min. 3 avea să se dovedească inspirată, deoarece acesta reuşeşte 7 minute

S tad ion : l .S .C .T . • Timp: călduros • Teren: e x c e le n t • Spectatori: 300

l.S.C.T - Ceclan, Keresteş (71 Kiss), Văsîi, Gatea, M Stoica, Nicota, S ilvăşan (3 Kallai), Fodor (46 M. Rus), Mîţiu - cpt. Bratu, Dîmbean.

OLIMPIA - P ă d u r e c p t . , Boerean, Zah, Kilin (72 Marchiş), Muntean, Bar (61 O ltean), Bartoş, Giurgiu, Cproi 2, (13 Fericean), Cionca, Cupşa.

Marcatori: Mîţiu (11). Dîmbean (60), Fericean (34). • Arbitri: Valentin Luca. Dum itru B rînză, Dorinei Burciu - Botoşani. • Avertismente: G atea, M . Stoica, D îm bean/Boerean, Muntean, Fericean.

mai tîrziu să-r centreze excelent de pc partea dreaptă lui Mîţiu, care din numai 6-7 m face inutilă intervenţia portarului Pădure. în replică, oaspeţii ies mai decişi la joc, con tro lează m ijlocul terenului şi izbutesc în min. 34 sâ egaleze în urm a unei deschideri în adîncime pornită de la Bar pentru Fericean, iar acesta

din urmă de la 14 m. lateral îşi salută cu gol propria galerie intitulată “COMANDO OLf.-La reluare, sîrmarii mult mâi odihniţi şi lucizi preiau ostilităţile reuşind în min. 57 prin M. Rus să. prevestească golul mult aşteptatei victorii. Acesta va fi re.uşit în min. 60 de Dîmbean, care din 7 m va finaliza cu capul un balon

Omul meciului: Dîmbean - cvoluind pe postul dc mijlocaş, a reuşit să-şi coordoneze foarte bine coechipierii. Mai mult, a izbutit să înscrie golul victoriei, un gol care-1 propulsează pc

locu l 3 în topul golgeterilor echipei, cU 8 goluri înscrise.

venit din lovitura liberă indirectă de la 20 m lateral stingă, coautor fiind colegul său din compartimentul median, Bratu. Această victorie saltă echipa l.S.C.T. pe poziţia a 3-a ,a clasamentului, ei acumulînd după 30 de etape 53 de puncte..

Alin BOTIOC

D I V I Z I A “ C ” , S E R I A a I V - a - 3 0 - • ■ ... • ..

CFR C L U J-A R IE Ş U L 1-0, ISCT - OLIMPIA 2-1, CRIŞUL - W E S T PETR O M 3-1, METALURGISTUL - ARMĂTURA 1-0, TELECO M - M IN ERU L ŞTEI 4-1, C FR TIM IŞ O A R A - PHOENIX 0-1, M IN A U R - SOM EŞUL 4-0, M INERUL SĂRMÂŞAG - OBILICI 5-1, INTER ARAD - UM T 0-0, ELECTRICA T IM IŞ O A R A a stat.

CLASAMENT1. U.M.T. 28 24 1 32. STICLA ARIEŞUL 28 21 1 63. l.S .C .T. 29 17 2 104. W E S T PETROM 29 16 4 95. C FR CLUJ 28 14 6 86. OLIM PIA GHERLA 29 13 6 107. A RM ĂTURA ZALAU 29 13 4 128. TELEC O M ARAD . 29 12 6 119. E LEC TRIC A TIMIŞ. 28 13 2 1310. C R IŞUL ALEŞD 29 12 4 1311. P H O E N IX BAIA M ARE 28 11 4 1312. M IN A U R ZLATNA 28 11 3 1413. IN TER ARAD 28 8 9 1114. SO M E Ş UL SATU M ARE 28 10 2 1615. M IN ER U L SÂRMÂŞAG 28 8 7 1316. C FR TIM IŞO ARA 28 8 6 1417. M ETALURG ISTUL 29 9 3 1718. OBILIC I 28 8 3 1719. M IN ER U L ŞTEI 29 4 3 22

80-1157-2252-3556-4346-3440-2649-4250-33 55-52 4 8 4 7 4 6 4 2 32-56 3 2 4 8 34-54 25-38 37-56 31-55 28-56 27-65

73645352484543424140373633323130302715

Alin BOŢIOC

Page 13: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

Formula I .......................în a 3-a etapă a sezonului în Grand Prix-ul Statului San Marino, ia Imoia, Ferrari obţine prima victorie după 16 ani. Podiumul a fost ocupat, în ordine, de germanul Michael Schumacher (Ferrari) urmat de scoţianul David Coulthard (McLaren Mercedes) şi brazilianul Rubens Barrichello (Steward). Vom reveni. i

Italia - 31: Bari - Piacenza 3-1; Bologna - Cagliari 1-3; Fiorentina - Perugia 5-1; Milan - Sampdoria 3-2;

Parma - Empoli 1-0; Salemitana - Juventus 1-0; Udinese - Lazio 0-3; Venezia - Vicenza 1-2;

Roma - Intemazionale se dispută azi.

1 ., Ofilii

Turneul final al Junioarelor I

Conform anticipaţiilor, turneul (organizat ireproşabil de către gospodarii de sub Feleac) şi-a urcat în finală favoritele: CSS Viitorul • Cluj şi-Oltchim Rm. Vîlcea. Care, în semifinalele de sîmbătă, au trecut lejer de CSS Dinamo Braşov (35-23), respectiv 25-20. Altfel spus, finala rămăsese a afacere a team-urilor care au dominat turneul şi care reunesc cele mai multe vîrfuri ale vîrstei chemate să-şi dea măsura.

Iar cum forţele şi orgoliile finalistelor erau sensibil egale, iar miza enormă, se anunţase o finală mare. Căreia au ţinut să-i fie martore toate “feţele” cu responsabilităţi în destinele sportului şcolar clujean (inspector general Ioan Să sărman, inspector de resort Dan Cîrjoescu, directorul DJTS Gheorghe Mărginean, implicatul director al “Viitorului", Mihai

R E C U C E R I N D T IT L U L , “V I IT O R U L ” S E D E F IN E Ş T E

D R E P T P R I M A F O R T Ă A H A N D B A L U L U I J U V E N I LDonea), grosul staff-ului federal (în frunte cu secretarul general., al FRH, Valentin Samungi, care a şi oficiat premiera campioanei), antrenorii lotului de senioare, Macovei Tadici şi, bineînţeles, activul sponsor al handbalului clujean SA “Ursus”, prin ai săi director general Octavian Buzoianu şi director comercial Ionică Pop. Plus mia de spectatori pregătiţi pentru fiestă! Care, fericit, avea sâ se producă, “Viitorul" cîştigînd de o manieră categorică: 27-21 (15-9) finală care a stat sub semnul echilibrului doar în primele sale 10 minute.

Cheia victoriei clujene?!1. Disciplina tactică (echipa interpretînd cu fidelitate scenariul scris de profesorul Corneliu Misăilă şi rutinatul artizan Dinu 'Cojocaru (căruia duminică i-a fost

înmînat carnetul de antrenor Smerit); 2. Experienţacompetiţională, opt dintre componentele echipeicampioane... venind din Liga naţională; 3. Valoarea intrinsecă a jucătoarelor. De altfel, titlul pentru cea mai tehnică jucătoare a turneului a revenit clujencei Oana Chirilă! • -

Dar, să cunoaştem lotul care a adus "Viitorului” al patrulea titlu naţional la junioare i (şi al treilea în ultimii 4 ani): MONICA BOCHIŞ, SZAKALI NOEMI - portari. ANDREEA POP, SIMONA SÎRBU, OANA CHIRILĂ, MIRELA ROGOZ, ANNAMARIA ÎLYES, ALINA ARITON, ANDREEA VLAD, MIHAELA URCAN, RAMONA BARTOŞ, CORINA CUPCEA, ANA MURAR, ANCUTA DEAC.

“Bronzul” ediţiei ’99 a revenit fetelor de la CSS 2 Bucureşti care au întrecut în finala mică pe CSS Dinamo Braşov cu 30-28. Cea mai bună marcatoare a turneului: braşoveanca Andra Andrei - 53 de goluri. (Pe locul II situîndu-se. vîlceanca Amelia Busuioceanu: 45 de goluri dintre care 10 în finală, ea rămînînd de altfel singura ameninţare reală la adresa "Viitorului", iar pe locul III amintita Oana Chirilă: 43 de goluri dintre care 9 în regalul de duminică).

Cel mai bun portar: Tereza Ludmila Tămaş - CSS Roman, goal-keeper-ul pe care s-ar putea să-l vedem între buturile “Viitorului,,.Campioanei şi tuturor celor care i-au facilitat performanţa, toată consideraţia!

Nuşa DEMIAN

Crosul p@ntro in im iMarţi, 4 mai, în Parcul municipal va

avea loc sub deviza Aleargă pentru sănătate şi frumuseţe - aleargă pentru inimă ta, Crosul pentru inimă.

De la ora 12 va avea loc, în premieră, crosul personalităţilor, urmat de crosul pe grupe dc vîrstă: crosul piticilor (1-6 ani); crosul copiilor (7-10 ani); crosul adolescenţilor (11-17 ani); crosul tinerilor (18-30 ani); crosul adulţilor (31-50 ani); crosul seniorilor (peste 50 de ani). - . LI. , ţ ■

La Casa de Cultură a Studenţilor, începînd cu ora 10, se va desfăşura concursul Ce ştim despre inimă?, în care premiul 1 îl constituie un tensiometru. Plus alte multe surprize!

D em ostene ŞOFRON

Selecţie de mare anvergurăŞcoala, de fo tbal ‘1VANSUC”

organizează selecţie pentru copii născuţi în anii 1984 şi 1985. Selecţia va fi una

. dc marc anvergură, urmînd ca în lunile mai si iunie, sâptaminal, în zilele dc luni, marţi, miercuri şi joi, cu începere dc 1a ora 16.00 să aibă loc trialuri.

Informaţii suplimentare la telefoanele: -43.60.88 şi 44.60.83.

Punct final în Divizia “A”, 1998/1999Campioane naţionale - i

Rapid (!) şi Elcond Zalăii (m) v !• “ U” Hidro Cluj în “ B” • Someş Dej pe locul 7 • J

După turneul 2 masculin şi feminin, ediţia 1998/1999 a Diviziei "A" a intrat în istorie. Săptămînile care vor urma vor fi săptămîni de analize-, de bilanţuri, iar pentru presă un lung prilej de vorbe şi de..." ipoteze.

Clasament final (feminin)1. Rapid2. Bacău3. RATB4. Craiova5. laşi .6. Dacia__

3232*323232.32

292317171616

39151516 16

92:1974:4163:6160:6258:6058:61

615549494848

7. Metal 32 16 16 62)63 488. UNIC 32 15 17 ' 63:62 47.9. Dinamo 32 14 18 59:64 4610. Brăila 32 13 19 55:69 4511. Braşov 32 13 19 52:72 4512. “U” Cluj 32 3 29 28.90 35

Clasament final (masculin)1. Elcond 32 30 2 93:23 622. RIFIL 32 21 11 74:48 533. Petrom * 32 20. 12 72:46 524. Steaua 32 19 13 70:50 515. B. Mare 32 -17 15 61:57 496. Dinamo 32 13 19 57:64 457. Someş Dej32 19 13 66:58 518. Midia 32 15 17 54:64 479. Bacău 32 13 19 55:74 4510. "U" Tmş. 32 12 . 20 49:75 44

m m ID.N. etapa a XVl-a

11. Braşov 32 9 23 43:73 41 I12. Slatina 32 4 28 27:86 31*

* ech ipă penaliza tă cu cinci p u n c te pen tru I . n ep rezen la re . |

Echipele aflate pe locurile 11 şi 12 sint . retrogradate in Divizia "B".

în D iv iz ia “B”, seria a ll-a | “II” Conis Modena Cluj a ratat | promovarea in “A”! .

Turneul dc calificare al serici a Il-a din . eşalonul secund, desfăşurat la Craiova, I 28 aprilie - 2 mai, a consfinţit victoria şi | calificarea gazdelor. Meciul direct, ccl dintre I “U” Craiova - “U” Conis Modena 3-1, . s-a încheiat după o retragere a clujenilor dc j pc teren, protest faţă de arbitrajul părtinitor I (!), numai în favoarea craiovcnilor. |

Clasament final “B” (masculin) l1 .“U” Craiova 13 12 I 36:6 252. “U” Conis 13 10.3 34:9 23 J3. ASA Tg. Mureş 13 6 7 20:25 18*4. Ştei 13 3 10 12:32 15*

* echipe penalizate pentru neprezentare.Dem ostene ŞO FR O N

Material rcali/at cu sprijinul firmei Adidas&Salomon I

I

j Seria ClujI Minerul lara - Dromex 2-0, ASA Bectroceramica Turda - Sinterom I 1-3, Turdeana Casirom - Apollo Livada 3-0, Vlâdeasa Huedin - * CFR 2 Cluj 2-1, A S A Victoria Someşeni - Metalurgistul Cluj 1-1,I Clujana - Minerul Ocna Dej 0-1, ATL Selena DEJ - Cimentul I Turda 3-0.. .

c l a s a m e n t

| 1. Minerul Ocna Dej 19 15 4 0 40-8 492. Turdeana Casirom 18 13 3 2 55-9 42

I 3. Sinterom -20 11 4 5 41-20 37| 4. Minerul lara “ 19 11 4 4 30-15 37| 5. ASA Someseni 20 11 3 6 43-20 36

6. ATL Selena Dej 18 10 5 3 31-11 35I 7. Clujana 19 10 4 5 40-16 34I 8 .Metalurgistul. 19 10 3 6 35-21 33I 9. ASA Turda 18 7 2 9 26-33 23I 10. Cimentul Turda 20 7 1 12 25-35 22; 11. Apollo Livada 20 4 2 14 21-43 14I 12. Dromex Cluj 20 3 1 16 11-41 10| 13. CFR 2 • 19 2 0 17 11-56 6| 14. Vlâdeasa Huedin 19 2 0 17 17-88 -6

I ■ Turdeana Casirom - fipollo Livada 3-0 (2-0)I Stadion: C.F.R.; Timp: însorit; Teren: bun de joc; Spectatori:| cca 100; TURDEANA CASIROM: Muntean - Ciorpic, Spâlnăcan,. Marcu, L Câpuşan - Paşca, Bean, Roman, M. Moidovan, Kosto.ş ' (44 Tegean - 70 Paing), Cristea (18 Radu Pop); APOLLO: Bumb | - Vădan, Toth, Ciomea (18 Bria), Oşorhean - Trif (46 Budean),

Vereş (46 Crăciun), Silaghi (67 Benko), Martin - Hodiş, Bono;; Marcatori: Radu Pop (31). Roman (35). M. Moldovan (85); • Arbitri: Ştefan Feşnic, Doru Matei, Alexa Uifâleanu; Avertismente: L. Căpuşan;

Omul meciului: Bean - a deţinut supremaţia la două- capitole şi anume la cel al ocaziilor ratate unde, este adevărat, a şi fost ocolit de şansă, Insă nu acelaşi lucru se poate spune despre faptul că ' el a reuşit să-şi exaspereze suporterii prin gafele comise pe \ parcursul întregului joc.

Stop-cadru: Minutul 74, Bean este deschis în

: adîncime pe partea stingă s de M. Moldovan, driblează ’ tot ce-i iese în cale şi de în

cca -4 m reuşeşte perforfnanţa de a trimite balonul tn stîlput din dreapta porţii apărată de Bumb.

■ fi.S.fî. Electroceramica Turda - SinteromCluj 1-3 (O-O)

Stadion: Electroceramica; Timp: însorit; Teren: excelent; Spectatori: 150; A.S.A. Turda: A/ecu - Pop Emil (83 Chefa),N. Coroiu, Popa Emil. Mocan - Geamănă, Guţiu, D. Moldovan (77 Vîtcă), Tilinca, M. Coroiu. Szentgyongyf; Sinterom Cluj: Lupşa - Brumar (64 Felner), Gnosu, Duran, Roman - Nicoară, Sârmaş, Mocian, Pop - (2. Aldea - 71, Ciucaş) - Marian. Roşea; Marcatori: Guţiu (47 - 11 m) - Mocian (62), Marian (75). Ciucaş (78); Arttitri: Gabriei Mocean, Marcel Rus, Claudiu Fetiţa; Avertismente: Popa Emil; Geamănă, Szentgyorgyi - Marian, Nicoară. . _

" O " C l u j - R u l m e n t u l R î r l a t i

2 3 - 1 6 ( 9 - 6 )

• Farul s-a retras de pe teren Tn meciul cu Dinamo!!! •

Parcul sportiv “Haţieganu” • spectatori: circa 100 • "U”: Popean, Lungeanu, Oprea (Cerceş), V. Samuil, Tudori, Tincu, Rădulescu (R. Samuil), Tămaş, Flutur, Copil (C. Podea), Daschievici, Stupar, Dragomir, lacob, Săuan; Rulmentul: Silion, Oprea, Constanda, Bejan, - Nedelcu, Toniţa, Chiriac, Filiche, Tinu, Ungureanu, Dănăilă, Bucur, Broştic, Leu, Cheptea • arbitru Nicolae Chiciu (Bucureşti), judecători de margine: Horea Stoica, Adrian Ungureanu (ambii din Sibiu) •'m arcatori: Tincu (eseu 65), 1.p. (17), tr. Săuan 1p (26). Flutur 1 pc (34), Tămaş (eseu 45) pentru “U”; Dănâiiă 1 pc (20), Cheptea 1 pc (41), 1p (69), tr, Silion (eseu 72).

“U” Cluj nu avea decît o singură variantă, cea a victoriei. Necesară nu numai pentru a şterge imaginea celor patru nereuşite consecutive, ci şi pentru a mai rămîne în “cărţi". Clujenii au avut în bîrlădeni un

partener de joc incomod, bătăios în sensul fair-play-ului, însă egal ca şi comportare în cele două reprize. Au învins universitarii, repet, după un joc extrem de echilibrat, cîştigat de clujeni prin rapida circulaţie a balonului, prin forţa grămezii, prin construcţia fazelor de atac. Rezultatele complete ale etapei: “U” Cluj - Rulmentul Bîrlad 23-16, CSM Sibiu - Griviţa 33-17, Steaua - Ştiinţa Petroşani 68-14, CFR C onstanta - “U" Timişoara 30-22, REMIN Baia Mare - Minerul Lupeni 50-7, Dinamo - Farul 27 - 20, dar Farul s-a retras de pe teren în minutul 55, acuzînd comportarea lipsită de fair-play a antrenorului dinamovist Mircea Paraschiv. Din păcate, şi noi clujenii cunoaştem acest comportament al dinamovistului,- incitant, arţăgos, pus pe scandal, comportament tolerat de FRR. Prin atitudine, Mircea Paraschiv nu este departe de... Marius Lăcătuş.

CLASAMENT1. Dinamo 16 15 1 0 472. Steaua 16 . 14 1 1 453. Sibiu 16 10 0 6 ' 364. REMIN 16 8 1 7 ‘ 335. Farul 16 8 0 8 v 326. “U” Tim. 16 8 0 8 327. “U” Cluj . 16 7 0 9 308. Bîrlad 16 6 0 10 'v 289. Griviţa 16 6 0 10 2810. Stiinta - 16 5 0 11 2611. CFR 16 5 0 11 : 2612. Lupeni - 16 • 2 1 13 21

Omul meciului:Pop Emil - a fost singurul jucător de la gazde care a reuşit să tragă după el întreaga echipă, însă ghinionul i a apărut în min. 80, atunci cînd clujeanul j Nicoară a intrat ca un i bolid în el scoţîndu-l din circuit cu o contuzie serioasă la glezna piciorului drept.

Etapa a XVII-a se dispută după cum urmează: Dinamo - “U Cluj, vineri, 7 mai (în tur 32-21), “li” Timişoara - REMIN (6-23), Ştiinţa - CFR (7-18), Farul - Steaua (11-25), Minerul Lupeni - CSM Sibiu (18-44), Griviţa - Rulmentul (18-35), toate sîmbătă, 8 mai. _

*în C.N. al juniorilor I, CSS UMR Cluj - Unirea Iaşi 5-0 prin ncprczentarca echipei ieşene. Lipsa dc bani îşi spune’cuvîntul.

D em ostene SO FR O N Foto: I. PETCU

Stop-cadru: Pentru a nu ştiu cîta oară clubul militar turdean este nevoit să plece capul la unele decizii dictate de mai marii

.fotbalului judeţean. Una dintre aceste decizii se râsfrînge asupra antrenorului principal, care după meciul Apollo' Livada - ASA

; Electroceramica s-a ales cu o suspendare de trei etape şi asta cu atît mai mult cît echipa din Livada are imunitate din partea şefilor. •

Alin BOŢIOC

■ C lu jan a - M in e ru l O cn a D e j O - l (O -O )

Stadion: Clujana; Teren: moale; Timp: a plouat în primele 15 minute; Spectatori: 100; Clujana: Boancă - Dănăşel. Tămaş, Fechete (70 Pop Dan), Asztalos Attila - Ondreica (62 Prunduş), Asztalos Albert, Albu (74 Munteanu), Tussai - Vereş (33. Pop -. Lupu), Peşteşan; Min. O. Dej: Victor Pop - Mureşan (46, Marton), Ioan Pop, llieş, Miklos - Neag, Fărcaş, Câtinean - Benea (2, Hitiuan, 75, Cătană) - Revnic, Roman. Antrenor: T. Silvăşan; Arbitri: R. Podar - C. Vodă, C. Văncică; Avertismente: Peşteşan, Prunduş, Asztalos Albert, Muntean, Asztalos Attila -. Roman, Hitiuan. Ioan Pop, Neag;,A m arcat: Roman (50); La juniori: 9-0. '

i & i l i S i l

Omul meciului: Roman - vîrful de atac al dejenilor a măturat 1n cîteva rînduri statica defensivă clujeana, reuşind chiar să înscrie cu o plasată lovitură de cap de lingă trei fundaşi, deşi nu măsoară mai mult de 1,65 m.

Stop-cadru: Partida a fost filmată de redactorul sportiv a! TVR-C!uj. Ionel Sanu, la rugămintea expresă . a preşedintelui AJF Cluj, Comei Popovici.

Codin SAMOILĂ'

Page 14: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

iSkMiiJ .

1867 * La Bucureşti s-a . înfiinţat societatea

Transilvania, menită să-i ajute pe românii din Ardeal.

1868 - Prin "Pronunciamentu! dş ia Blaj", adoptat în cadru Conferinţei de ia Blaj, românii din Transilvania au protesta

împoiriva alipirii Transilvaniei ia Ungaria. în cadrul aceieiaş conferinţe a fost revendicată autonomia Transilvaniei pe baza

"Diplomei leopoldine* şi a "Pragmaticei sancţiuni".

( y\ Xvi . >Wv*oiX< xrMvC-r-o1

î t â c% î a r m a n ş i ’M iş f f lt

m M m p & fe r i d a h c j a n d â *

m m E ^ r n S f â m n £ - ■• v*: f t * i

k*** ■ M ţ t .

4fe*

**« m m

■ . x ţi* v« - „ -*■ % W: % J l v ; ■ a " x %„ % , ♦ * • - ® - •<: j f / %î ţ i £% - k ^ W * i S ^ P f l i » , ✓ l i & t J g i î j . A .Y * ...................... .. .

a ş

f A1 1 H * , •

î s - „ :

*■ •*''»■%*••#.>*•’»« .■.vi\\.v\\\'*îv..\\AiSvOW. K v . 'A ^ ’f scC.v., V- v i -Mt - •»',.;',,. -■' .-•. ;-;vS: v :

Mai totdeauna, acţiunile premeditate riscă să îţi facă figuri. Şi, oricît am fi dispuşi sâ luăm totul drept legendă, momentul împrcunatului şi ieşitul turmei Ia slobozenia cca dătătoare dc viaţă, rămîn pînă la urină un fapt dc mimică umană ce, probabil, uu mai este chiar atît dc romantică. Cineva scria că Forumul sc ccrca să fie inscripţia pc carc, citind-o, sa aflăm cit dc... veşnică trebuia vi fie gloria Romei antice.Coloscumul şi incrustaţiilc lui în - ţ piatra privesc cu ochi sterp lumea.Goliciunea lor îndeamnă gîndul spre Columnă. Baci dăltuiţi în piatra &}&& viitorimii au rezistat timpului şi, ’*4 fară dc glorie, povestesc despre continuitate. Printre atîtca ruine faimoase, numai Columna nu s-a năruiL Columna şi păcurarii ce i-au \ J dat chip peste veacuri. . %...

La iclod, urmaşii dc pe Columna s-au adunat, sîmbătă, să cinstească tradiţia. Cînd a venit prima turma * si s-a zbuciumat păm întul sub tropotul celor 800 dc copite, am ştiut câ sub tă rîm u l acesta râbdâtoriu dc toate cele, stă reazem cenuşa ce susţine dc m ilenii succesiunea spirituală a reliefurilor din piatra Columnei. Trăsăturile bunilor sc adună, simplu, in centrul satului.Si începe ritualul.V e r d e P â p ă l u g ă r â

Undeva, după un cot, începe uliţa. Bobotaic dc glasuri şi behăit cu tentă brownianâ. în fruntea turmei - un bot dc verde, crengi umblătoare cu

ramuri de primăvară. Prin preajmă - strâjcri, sfidînd udătorii. Cînd turma intră în ţarc şi-şi potoleşte vaierele, crengile se desfac. Un puşti din clasa a IlI-a a Şcolii Generale din Iclod îşi cabrează pieptul dc voinic şi lasă veşniciei pe bandă de reportofon:

- Mă cheamă Rus lonuţ Ilie şi m-am împodobit

aşa pentru câ aşa-i obiceiul.S im plu. Fără sem nificaţii.

O b ice iu l sc respectă, nu sc des lu şeş te . Pînă la urm ă, Păpălugăra a fost udată cu apă şi cu răchie. Pentru belşug dc iarbă grasă, lapte adevărat, an mănos şi toate cele...

L a m u l s -Păcurarul a închis ţarcul.

O am enii îşi aduc scăunelele, cupele şi se § apucă dc muls. Turmele se % alcătuiesc după chipul şi 11| | asemănarea ciobanului. Cel de aici e mai iubitor de animale, mai cuminte, mai gospodar. Oile au fost duse de cu seară şi duse în Şuşeia. Păşune bună! Rus Partenie apucă la o vorbă. II ascult smerit, îngînînd dulceaţa molcomă a unduirii din glas:

- De mic am fost la oi. Mă trimitea tata. Numai că, p’ormâ, o fost să mă angajez. La cefere, la Cluj. Apoi a venit vremea de pensie şi m-am întors la turmă. Şi, cu una, cu alta, sâ ştiţi câ merită! Numai ncmunca nu merită!

- Ce nu vă place?- Câ tineretul nu mai vrea să aibă drag

de animale. Că-n primul rînd, tîebuie drag şi apoi dragoste de muncă. Mieii trebuie ţinuţi, îi dăm mai încolo la nişte arabi, da’ pînă atunci stăm la staur, aşteptăm omul să ne aducă de-ale gurii şi, de Sfintul Niculae

H » * s- » „ ]îi dau la fiecare oiţa, iar eu îmi iau restul, &•*'??' ce mi sc cuvine... ftA*

D e l a o a i e f o a i e l e i e i

c u T o r ţ a ”Oam enii s-au aşezat, şi-au dres

strungâreţelc şi s-au apucat dc muls. Animalele zvîcnesc, nici că s-ar lăsa, dar strunga nu'le îngăduie şi laptele ţîşneştc:Alb, gras, hrănitor. Mai tîrziu, vor fi tunse (tot cu un pic de strădanie), apoi sc va face

| j caşul, urda, telemeaua.Primarul comunei, domnul |g j .

Nicolae Inouan îşi face apariţia.Ne spune câ, din păcate, efectivele dc animale au scăzut. Dar, pe raza comunei sînt 13 turme şi se împreună în Orman, Iclod, Livada. La nivel dc Primărie sc asigură tot ccca ce trebuie

I pentru un pâşunat. Numai câ nu-i un ti bai: un tuns costă

10.000 de lei, iar lina se j vinde la 4-6.000 lei (?!)

;*fŞfI S e p u n e t u r m a

î n m i ş c a r e1 Mulsul s-a încheiat. Pînă la măsurătoare mai vizităm o turmă. N-apucăm vorbă lungă cu domnul Buduşan. A venit dc Ia tîrg şi a avut

, ; o zi bună. Noi însă I U trebuie să ne întoarcem.

7 Soarele încă nu şi-a coborît farfuria pe după

* deaiuri. Privim colbul ; din urmă 'şi repetăm cu

poetul: "Lingă schit, î; miezul nopţii găseşte/ î făpturi adorm ite-n

picioare. Duhul muşchiului umed/umblă prin văgăuni./ Din răsărit vin fluturi cît bubele/ să-şi caute focuri cenuşa./ La rădăcinile brazilor, lîngă blestem ul cucutelor/ ciobanul pune pămînt/ peste micii ucişi de puterile codrului./ Peste muche trccînd/ fetele stînilor - îşi freacă de

• lună um erii goi,/ aventura lor sc pătrunde suprafirească/ dc pulberea luminos stârnită din disc ca dc un roi.”Şi mai departe: “în sîngelc oilor noaptea

, —.Avu **-■ V-j-v* •

pădurii e vis lung şi greu”*.Drumul s-a frînt la poalele dealului, iar cotul a

ascuns privirilor turma. Anul acesta n-au fost .muzicanţi tocmiţi. Nici “jin-arsul” n-a curs Someş. Dar legenda merge înainte, stîlpuind veşnicia Columnei. E vremea să spuzim cerul cu stele şi să ascultăm cînt legănat: “De unde-atîta prospeţime în voi/ întreţine jertfa îndelungă/ Cu munţii-n vremuri turmele de oi/Tot ocolesc ce nu-i dat sâ ajungă”. ** - .

Peste locuri se aşterne tăcerea şi de e să fim drepţi, nu trebuie să ne plîngem: dacă aceşti păcurari nu mai sînt nici pe departe aidoma celor de odinioară, ci nişte oameni cu mentalitatea deceniului nostru, dar nişte oameni care, în plin ev cibernetic nu mimează străvechea îndeletnicire romantică. Mai săraci sau mai nepăsători, mai cîrtitor la vremi sau mai sătui de nemernicii, împreunatul oilor există, dovedind Viaţă pe aceste meleaguri. Şi atîta timp cît oamenii sînt grijulii, nelepădînd întîmplârii ziua de mîine, înseamnă câ-i bine. Că în nouă zi, pe rouă nescuturată, vor culege osînda care nu va seca în veacuri: bucuria trudnică a muncii.

Radu V ID AF o to : N. P ETC U

* Lucian Blaga - "în munţi"** loan Mureşan - "Flori de martie"

Page 15: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

u

Soldatul care a dezertat, în noaptea de joi spre vineri, de la o unitate militară din Drobeta Turnu Severin, aparjinînd Marinei Grănicereşti, luînd cu el un pistol mitralieră şi 60 de cartuşe pe care le avea in dotare, a fost prins, informează IGP.

ffi

Două bombe au e x p lo d a ta un interva., - de circa 40 de minute, sU 'pătă seara, în

apropierea a două.sinagogi situate în zone diferite ale capitalei ruse, relatează

. . AFP.

Ce m a i fu ră h aliid i n b u z u n a re ?

într-o acţiune organizată de Com partimentul furturi din buzunare şi poşete de Ia Poliţia Cluj-Napoca a fost identificat şi ■ reţinut Flueraş Olimpiu, de 19 ani, din Cluj-Napoca care se “împrumuta” dintr-o poşetă.. Luat la bani mărunţi, hoţul a recunoscut câ în trei luni a dat

. patru “găuri”. A furat portmonee cu bani şi trei mobile (două Alcatel şi unul Ericson) de la clujeni “distraţi’.’ şi neatenţi. Poliţia a recuperat pînă în . prezent num ai cele două telefoane.

Nopţi de cireşarPE DEALURI, CHEMĂRILE!,..Cum se măsoară dreptatea? >S . : .în orice caz nu cu firul. Cu plumbul. Aşa şi omul nostru.

S-a ţrezit într-o bună zi câ-şi caută ceea ce el credea că-i drept. N-a nimerit! Adică a nimerit în celulă. Şi a pătimit: El şi ai lui!

Oraşul i s-a părut străin după ce a scăpat de gratii. Şi a plecat. A găsit vad în satul de mult uitat.

Numai nevoile nu se dezlipeau de el. N-a trebuit să aştepte noaptea de cireşar pentru a afla un adevăr simplu: sărăcia numai cu muncă se poate cîrpi. A opintit omul ce a opintit şi cînd a văzut că numai braţele (de multe ori vlăguite) n-ajung, iar la tractor nici câ visa poate, s-a pus pe treabă şi a făcut unelte: aici prea costisitoare, dar nici prea tară de suflet, care să nu poată lega voroavă cu “tehnica cea înaltă”. Un cal putere a fost de ajuns pentru a remonta tot ce alţii au pierdut cu forţa motoarelor, neştiinţă şi lehămeţeală de muncă trudnică.

Acu’ zburdă pe dealuri si îngînâ ciocîrlia. .Radu V ID A

1 an condamnare pentru o... geantă

Dccca Dan Mircea din Cluj- Napoca arc 40 ani şi este şofer. O meserie bună, care şi în zilele noastre este căutată. Unii dintre noi, însă, nu ştiu s-o preţuiascâ. Luînd o geantă prin violenţă de la un cetăţean, a atras atenţia poliţiştilor, care l-au luat 1 întrebări.. N eav în d , ce să răspundă, a dat de dracu1! Pentru comiterea infracţiunii de tîlhărie a fost condam nat la 1 an închisoare. în loc să se afle la volanul maşinii, în prezent se găseşte într-o celulă a puşcăriei din Gherla.

S Z. Cs.

IM € HI RIEZ FIGURANT! PENTRU N U N T Ă ...în japonia a apărut şi înfloreşte o

afacere care oferă servicii oarecum neobişnuite: “închirierea” de prietene, angajarea de “figuranţi” pentru nunţile cu prea puţini participanţi, precum şi Ae slujbe ciudate. Firma “Zatsuyo- ia”, al cărei nume ar suna într-o

traducere foarte apropiată “toate acele lucruri mici pe care nimeni nu vrea sâ le facă”, asigură aproape orice solicită

clienţii. Cele mai dese cereri sînt pentru “prietene” de ocazie, necesare tinerilor timizi sau prea urîţi pentru a putea avea o “pereche” adevărată, tineri care ţin totuşi sâ demonstreze părinţilor sau anturajului câ nu sînt atît de “papagali”. . Pentru fetele carc joacă aceste ro luri' este adesea greu să-şi .facă treaba cu ' realism, pentru că în multe cazuri, nu pot vorbi cu “stăpînul” decît 10-15

minute înaintea marii întîlniri. Clienţii solicită frecvent femei deosebit de frumoase şi din alte motive. Unul ar fi acela câ vor să dovedească “jumătăţii” de care abia au divorţat câ o duc straşnic fără ea. Alţii, care duc fetele chiar şi în cluburi de striptease, vor să. arate amicilor de pahar ce mascul irezistibil zace în ei.

O altă atracţie populară s-a dovedit a

fi angajarea de “figuranţi” pentru nunţi, sau ca “prieteni din copilărie” ai mirelui sau miresei. Capitolul “prietenie” se extinde pînă Ia “cumpărarea” unui amic contra sumei de 30.000 yeni (245 dolari) pentru şedinţă. Totuşi, serviciile acestea au şi o limită morală, nefiind acceptate cererile (care nu lipsesc) de “campioni intimi” sau martori falşi.

Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin în Canada sînt originari din România

Cei trei pasageri clandestini care au fost găsiţi decedaţi într-un container sosit în portul Montrcal la începutul acestei săptâmîni nu au fost încă identificaţi, însă s-a presupus câ aceştia sînt dc origine română . deoarece 82 la sută dintre cei care ajung ilegal în Canada provin din România, se arată într-un articol publicat, joi, de cotidianul “The Globe and Mail”, citat dc .corespondentul MEDIAFAX Ia Ottawa.

Potrivit Serviciului de Imigraţie, citat de presa locală, decesul celor trei a survenit în urma asfixierii cu cîteva zile înainte ca nava sâ ajungă în portul canadian. Corpurile lor nu prezentau urme dc violenţă.

Pentru identificarea celor trei persoane, autorităţile canadiene au solicitat sprijinul celorlalţi patru pasageri români clandestini de pe vasul “Montreal Senatcur”, care au supravieţuit călătoriei. Aceştia sînt Timiş Grigore (23 ani),, Timiş Vasile (24 ani), Timiş Dumitru (31 aui) şi Danci Cornel (21 ani), originari din

localitatea Borşa, judeţu l Maramureş. .

“Ne-a fost atît de frică să nu ne sufocăm îneît trăgeam unii de alţii ca să nu adormim. Ne chinuiam sâ respirăm pe gură, ca să tragem în piept suficient aer. Am ştiut câ ne riscăm vieţile, însă era singura noastră şansă de a ajunge aici”, a spus Grigore Timiş.

Containerul în care se aflau cei patru pasageri clandestini transporta gresie, iar timp dc aproape două săptâmîni cei patru nu s-au putut ridica în picioare. După ce au rezolvat, oarecum problema lipsei aerului, găurind pereţii containerului', au început să simtă frigul din timpul nopţii. Cînd nu au mai rezistat, au ieşit din container şi s-au predat membrilor echipajului.

Grigore Timiş a spus că a ajuns la Livorno, în Italia, călătorind cu un camion, iar acolo s-a întîlnit cu ceilalţi trei români, împreună cu care s-a îmbarcat clandestin, în timpul nopţii, pe nava “M ontreal Senatcur”. 1

D E S P R E R E F O R M A A R M A T E I ( I I )în scopul asigurării unei legături mai

strînse cu comandamentul NATO a fost înfiinţată misiunea României la NATO. în Secţiunea militară a misiunii au fost încadraţi, pînâ în prezent, trei consilieri. Dc asemenea, a fost constituită Reprezentanţa permanentă a Statului Major General la NATO, în cadrul căreia sînt încadrate pînâ în prezent cinci funcţii.

P rincipalele realizări în dom eniul controlului democratic şi civil al armatei, în perioada post-Madrid, constau în: crearea cadrului conceptual şi legislativ, pentru implementarea untii sistem de planificare a apărării similar celui existent în ţările membre NATO; aprobarea dc către CSAT ,a ^Strategiei de Securitate Naţională a României, Strategici Militare şi Cărţii Albe a Guvernului (aceste documente se află în faza de pre-publicare); înfiinţarea şi încadrarea funcţiei civile de secretar general al Ministerului Apărării Naţionale, care asigură coordonarea relaţiilor cu autorităţile publice şi cu organismele neguvemamentale, p roiectarea sau expertizarea actelor administrative; coordonarea activităţii de relaţii cu publicul şi a unor direcţii aflate an terio r în subordonarea d irectă a ministrului; creşterea ponderii personalului civil care lucrează în structurile centrale ale ministerului, inclusiv în funcţii de conducere (în prezent, lucrează în Ministerul Apărării Naţionale peste 600 de salariaţi civili, iar în Departamentul pentru Politica de Apărare angajaţii civili reprezintă 36 la sută din totalul personalului); sporirea fluxului de informaţii furnizate de Ministerul Apărării Naţionale, Parlamentului României, inclusiv prin iniţierea de vi&ite periodice de documentare şi evaluare de câţre membri ai comisiilor de apărare sau dc către alţi . demnitari, în unităţi şi mari unităţi ale armatei, precum şi participarea acestora Ia . exerciţii şi aplicaţii; perfecţionarea cadrului normativ privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de relaţii publice ale armatei, creşterea capacităţii de gestionare a crizelor m ediatice şi întărirea capacită ţii de diseminare a infortnaţiilor cu caracter militar către opinia publică internă şi internaţională, prin crearea unei pagini pe Internet a Ministerului Apărării Naţionale;- creşterea ponderii reprezentanţilor partidelor politice, ai mass-media şi a demnitarilor civili în numărul cursanţilor Colegiului Naţional de Apărare (astfel, din totalul de 87 de cursanţiîn perioada 1997-1998,48 au fost persoane civile,_din care 22 reprezentanţi ai partidelor politice şi trei ai mass-mediaj.

De asemenea, au fost puse bazele Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare. Acesta sc dezvoltă în co laborare cu Institu tu l pentru Managementul Resurselor dc Apărare - Montcrcy, California şi va funcţiona în sistem “joint venturc”, asigurînd pregătirea în dom eniul p lan ificării apărării,

. managementul resurselor pentru apărare şi a sistemelor tehnice şi logistice.

Un alt Centru Regional dc Pregătire, înfiinţat în anul 1997, ca rezultat al cooperării cu Ministerul Apărării al Marii Britanii asigură pregătirea Ia nivel dc brigadă a ofiţerilor români şi străini în domeniul procedurilor dc comandă, dc stat major, de luptă şi logistică conform standardelor occidentale. Pînă acum cursurile au fost absolvite de 200 de ofiţeri dc comandă şi stat-major, precum şi ofiţerii români şi ungari din comanda batalionului mixt româno- ungar.

In ceea ce priveşte participarea României la gestionarea crizelor, bilanţul MApN pentru 1998 înregistrează mai multe misiuni externe.' Astfel, România a continuat să pună la

dispoziţia SFOR, din Bosnia-Hcrţegovina, forţe după cum urmează: Batalionul 96 Geniu în Z enica (166 militari);- un detaşament de aprovizionare cu carburanţi/ lubrifianţi (zece militari şi şase autospeciale); un pluton dc • poliţie militară (23 militari) şi i un grup de cinci ofiţeri dc stat j major. în cadrul Rezervei]Strategice SFOR, România arc '• pregătit un batalion de infanterie (400 de militari). în prezent, m ilita rii români participă, alături de forţele

- aliate, la reconstrucţia Bosniei- Herţegovina, executînd lucrări de întreţinere, construcţii drum uri şi poduri şi dc deminare. Dc asemenea, ei sînt angajaţi în acţiuni cu caracter, umanitar - asigurarea apei potabile, transport de alimente şi alte materiale de subzistenţă.

în urma hotărîrii CSAT, din octombrie 1998, România a făcut următoarea ofertă de participare la misiunea OSCE din Kosovo: pentru misiunea de verificare - un grup de observato ri (num ărul .efectivelor u rm ează a fi negociat cu O SC E, dar

autorităţile iugoslave se opun primirii dc observatori din statele limitrofe); pentru misiunea de supraveghere aeriană - un avion militar AN - 30 cu echipa şi dotarea specifice.

în Angola, noua operaţiune dc menţinere a păcii - MONUA - arc în continuare în componenţă un contingent românesc dc 142 dc militari. Pînâ în martie 1998, totalul militarilor carc au participat la misiunile UNAVEM III şi MONUA dc-a lungul timpului sc ridică Ia 3.069 ofiţeri, subofiţeri şi militari angajaţi pc bază dc contract.

In cadrul misiunii UNIKOM (Irak), România arc dislocat la graniţa dintre Irak' şi Kuweit un grup dc cinci observatori militari şi un ofiţer de stat major.

Au fost.finalizate măsurile privind creşterea gradului dc interopcrabilitatc a unităţilor nominalizate pentru misiuni de menţinere a păcii (patru batalioane dc infanterie, 28 dc nave maritime şi fluviale, • un spital militar de campanie). Dc asemenea, România a declarat la ONU, în cadrul sistemului de.aranjam ente “Stand-By”, următoarele forţe: un spital militar dc campanie, un batalion de infanterie, o grupă de 17 ofiţeri dc stat major, o grupă dc 20 observatori militari.

*

s f

Page 16: Şansa ratară a Clujanei - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72155/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…PAGINA13 lrîfpagina*15 Peste 80% dintre pasagerii care ajung clandestin

rtUS Ev9heni Primakov afirmă că atacurile * nuJ) V ^ e te r m in a să capituleze pe preşedintele

Slo g a n M iloşevici şi că a rfî nevoie de peste200.000 de oam eni în trupe la sol şi de mulţi morţi pentru a 'se ajunge la un astfel de rezultat.

|w

A vionu l p ie rd u t de NATO, duminică dim ineaţa, în vestul Serbiei, este un aparat F-16 american, a anunţai

purtătorul de cuvînt militar al Alianţei Nord-Atlantice,

ţ? " < >•> ■.■sş-'ss

Prezenţa lui Tackacs CsaBia a fost înţeleasă de episcopul Tokes ca oapropiere între „mod@rati“ si „radicali11

P r e ş e d i n t e l e S l o b o d a n M i l o ş e v i c i i - a

f â c c i t o p r o p u n e r e d e p a c e

p r e ş e d i n t e l u i B i l i C l i n t o nPreşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici a trimis, ieri, prin

intermediul pastorului Jesse Jackson, o scrisoare preşedintelui american B3I Clinton, care conţine o propunere de pace; a anunţat canalul de televiziune C N N , preluat de A FP .

în această scrisoare. Slobodan Miloşevici form ulează patru propuneri care ar urma, conform lui, să satisfacă condiţiile impuse de NA TO pentru oprirea bombardam entelor asupra Iugoslaviei şi îl invită pe preşedintele Bili Clinton să participe la o întrevedere

-cu acesta. Scrisoarea exprim ă, conform C N N , dorinţa liderului iugoslav de a discuta patru teme; revenirea refugiaţilor în Kosovo, desfăşurarea unei forţe internaţionale de m enţinere a păcii în provincie, oprirea violenţelor de ambele părţi şi o reglem entare politică negociată pentru provincia m ăcinată de conflicte.

Miloşevici a precizat că nu va accepta intrarea în ţara sa-a acelora care i-au bom bardat poporul, specifîcînd faptul că forţa de menţinere a păcii va trebui sâ fie alcătuită din efective a le ţârilor care nu fac parte din NATO. Intr-un interviu acordat CNN. Jesse Jackson a cerut NATO să răspundă pozitiv la această iniţiativă. "Sper că preşedintele Clinton, cînd va primi această scrisoare de la domnul Miloşevici, va aprecia valoarea iniţiativei, care constă într-o invitaţie de a se întîlni” a spus militantul am erican pentru drepturi civice.

Prezenţa lui Tackacs l-a bucurat

pe Lâszlo TokesO surp riză pentru

organizatori, dar şi pentru presă, a fost prezenţa Iâ acest fcirum a preşed in te lu i executiv al UDMR, Tackacs Csaba. Tokes a „tradus" prezenţa lui Tackacs ca fiind „o apropiere între moderaţi şi radicali", în vederea „arm onizării fo rţelor din interiorul UDMR". Preşedintele de onoare al UDMR s-a declarat „bucuros" că „unii dintre aceştia (referindu-se la conducerea UDMR care-1 sprijină pe Marko Bela) şi-au dat seama" de necesitatea coagulării intereselor Uniunii. în schimb, Tackacs a declarat că a participat la Forumul de sîm bătă numai fiindcă a fost invitat de organizaţia Cluj a UDMR şi că riu este mandatat sâ „facă nici un pas" spre arm onizarea forţelor la care se referea episcopul Tokes. Privitor la Congresul care va putea aduce o nouă conducere şi un nou sta tu t pentru UDMR, preşedintele executiv al Uniunii a declarat câ statutul şi programul UDMR care vor rezulta în urma Congresului vor consacra aceeaşi politică ca pînâ acum. Un alt fapt care arată bipolarizarea acută din cadrul UDMR este câ duminică, la Aiud, s-au întîlnit liderii UDMR

cu funcţii de conducere politice şi guvernamentale, deci cei numiţi generic „moderaţi".

Regionalizarea aste „şansa intrării

Rom âniei în structurile

euroatlantice", considera Blocul

Reformist

Propunerea de modificare a statutului UDMR, venită din partea Blocului Reformist, a fost pe larg d iscutată de către participanţii la Forum. Toro Tibor, liderul reformiştilor, a declarat câ va propune m odificarea printr-un am endam ent a statutului UDMR, care să prevadă o politică specială a Uniunii pentru Transilvania. Szilagy Zsolt, deputat UDMR şi membru al filocului Reformist, afirmă câ UDMR trebuie să-şi regîndeascâ politica şi să militeze pentru acceptarea de către elita politică de la B ucureşti a ideii regionalismului. Reformiştii propun ca UDMR să-şi mute centrul politic de greutate în Transilvania şi consideră câ acceptarea deciziilor venite de la centru înseamnă periferizare. Szilagy consideră că „reg ionalizarea este şansa integrării României în structurile

Jean Pierre Cazaux, apreciat ca fiind campionul mondial al coafurii, consideră că româncele sînt rigide

L a P a r i s , f e m e i a e s t e l i b e r ă a

w n v

Astăzi se încheie p rim a ediţie a Festivalului de coafură şi machiaj „Helen ’99-Fantcziile Viitorului”, organizat de S.C. „Helen Beauty Salon” din Bucureşti, în colaborare cu „Henkcl-România”. Cea mai importantă etapă a acestui festival a reprezentat-o, pentru publicul larg din Cluj, demonstraţia dc coafară din P ia ţa ,Avram Iancu” , de sîmbătă.

Organizatoarea festivalului este Elena

Oscacâ, o ardeleancă remarcată la Bucureşti, fiind laureată la mai multe concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale. în momentul de faţă, Elena Oscacâ este manager al „Helen Beauty Salon” din Bucureşti. Dînsa ne-a declarat câ şi-a dorit ca prima ediţie a acestui festival să aibă loc la Cluj şi că intenţionează să continue această manifestare, pentru a se ajunge la o adevărată tradiţie. Impresia pe care şi-a făcut-o d-na Oseacă după ziua de sîmbătă şi după demonstraţiile din Piaţa "Avram Iancu" sună astfel; „S-a mers pe anumite linii, dar Clujul nu este încă obişnuit cu linia modernă care se poartă acum. Sper ca seminarul să fie de folos pentru stiliştii clujeni, ca să înVeţe cum să lucreze atît pe pâr lung, cît şi, pe scurt, cum să facă' coafurile, şi cele elaborate, dar şi cele normale. Ieri (sîmbătă - n.r.) s-a încercat o linie dreaptă, cu terminaţii subţiri şi filaj. S-au încercat şi linii geometrice, care prind bine Ia tineret. Oricum, stiliştii clujeni sînt bine pregătiţi, cu noutăţile la zi, şi acest lucru nu e surprinzător, pentru câ i-am

. întîlnit la diverse seminarii, în ţară şi străinătate. Publicul a fost foarte receptiv şi m-a asigurat că se va putea ajunge la o

^-tradiţie cu acest festival”, ■ ‘ ., .Duminică, festivalul a continuat" prin

demonstraţiile făcute pentru specialiştii clujeni dc către Jean Pierre Cazaux, campionul mondial în coafură, şi Kapanov, din Bulgaria. - : j •

Aflat pentru prima oară la Cluj, Jean Pierre Cazaux se arată plăcut surprins, atît de public, cît şi de stilişti. Cu aceştia din urmă, expertul susţine câ a făcut un schimb profitabil: el a adus ştiinţa şi tehnica, iar clujenii i-au dat idei. Cu privire la românce, Jean Pierre Cazaux s-a exprimat: „Femeia din România are o alură mai rigidă. Cred câ educaţia din Est este diferită, dar cred că, puţin cîte puţin, românca va evolua în sensul modernismului şi îşi va afirma mai mult personalitatea. La Paris, femeia este liberă, trăieşte în propria fantezie, şi asta se simte în coafură şi îmbrăcăminte.”

Duminică, la Hotel Napoca, Jcap Pierre Cazaux şi-a demonstrat măiestria în cîteva coafuri modeme şi elegante. Accentul a căzut pe o ondulaţie strictă a pârului, pe coafurile în zig-zag (făcute cu hîrtie de aluminiu) sau pe cocurile şic.

Menţionăm câ Jean Pierre este membm al Intercoiffure Mondiale Paris şi a lucrat pentru prezentarea colecţiilor de haut- couturc la Nina Ricci si Thierry Muggler.

D ana T1UCA

euroatlantice". P rom otorii acestei idei consideră câ Congresul UDMR va accepta modificarea statutului în sensul cerut de reformişti.

Pentru preşedintele executiv al UDMR, ideea regionalizării este „o oportunitate economică", dar „o tem ă de v iitor a e lite i' politice". Tackacs regăseşte în propunerea reformiştilor idei din manifestul ;,M-am săturat de România" al lui Sabin Gherman. în schimb, episcopul Tokes crede că este un lucm firesc ca UDMR să „nu facă o politică bucureşteană", de vreme ce 98 la sută din membrii Uniunii trăiesc în Transilvania.

Candidatul reformiştilor şi al organizaţiei Cluj a UDMR Ia preşedinţia Uniunii, Kincses Elod, are în programul electoral un punct care se referă la „valorificarea unor- aspecte te rito ria le în sistem ul de organizare a UDMR". Kincses face apel la „posibilităţile de autonomie ale consiliilor locale şi regionale care trebuie să fie legate mai strîns de autoguvernarea specifică". Aceste idei se regăsesc .şi. în propunerea reform iştilor. Kincses a negat că programul reformiştilor ar fi alcătuit pentru sprijinirea sa la candidatura pentru preşedinţia UDMR.

Unii au contestat faptul că Forumui

a fost al intelectualilor din

U D M RUnii participanţi la Forum au

contestat caracterul de şedinţă de dezbateri al întrunirii şi au „acuzat" organizatorii de faptul câ nu Ii s-au prezentat altceva decît „vechile idei politice". Tackacs Csaba a afirmat că în sală a văzut' doar doi intelectuali, dar organizatorii au declarat că la în trunire a participat intelectualitatea umană, şi nu neapărat cea culturală. . - -

filtă victim aUn funcţionar d in

Primărie („turnat” de eminenţa cenuşie, dl loan Chiriţâ) angajat în urmă cu cîteva luni, a fost dat afară. Tînărul, de nota 10, a avut de ales între demisie ori desfacerea contractului de muncă. Pe lîngă v ina imaginară de a fi întîrziat zece m inute, ju n e le funcţionar a fost acuzat că frecventează cercuri în .care sînt fete care au legături cu firma... Polus.

CedareAsociaţia Naţională de

Luptă împotrivă Corupţiei, cu sediul central în Cluj- Napoca, doreşte sâ cedeze un spaţiu mare pentru „a putea fi am enajat ca: birouri, m agazin sau depozit” în schimbul unei garsoniere conf.I. str. Decebal nr.l 8 apartament 3 (doamna Tuni)! Schimbul a fost cerut sâ apară la rubrica publicitate. Lui Incognito.i s-a părut cam cîş, aşa câ l-a reţinut pentru sine!

Leul şi... oulPe vremea răposatului,

Lulu era bucuros cînd cerea şi primea un leu de... cinci. Cu o monedă de aluminiu, pc vremuri, cumpârai cîteva ouă. Acum, cu o monedă de cinci sute de lei poate fi cumpărat un ou. Remarcăm faptul că, şi-n acest an, bietele galinacee se ocupă de protecţia consumatorului român, cel căruia îi devin to t mai inaccesib ile proteinele..

SlăbiciuneTinerele ziariste s-au

reconfortat, sîm bătă, privind p resta ţiaparlamentarului udemerist Szilagy Zsolt. Acesta a fost o gazdă comme il faut, vorbind foarte corect şi cursiv în româneşte, la mare distanţă de companionii de forum, precum Tokes şi Takacs!

I M a i c u F P SDe Ziua Muncii, Radu Sârbu a fost prezent la Dej pentru a se

întîlni cu membrii organizaţiei locale a PNŢCD. Subliniind nevoia de “a sta de vorbă şi cu oamenii de bază, nu numai cu linguşitorii”, preşedintele FPS a abordat două categorii de probleme: economice şi de partid.

Discuţiile economice, cum era şi firesc, au gravitat în jurul problemelor cu care se confruntă la ora actuală"SC SO M EŞ SA, de faţă fiind actualii directori - tehnic şi economic - ai întreprinderii, dar şi fostul director general. Vizavi de pledoaria acestora în favoarea susţinerii activităţii combinatului, Radu Sârbu a reiterat poziţia FPS-ului: “Atît reorganizarea judiciară, cît şi lichidarea sînt etape ale privatizării. Unii investitori preferă să cumpere întreprinderi din prima categorie, alţii sînt interesaţi de activele întreprinderilor care au fost lichidate".

în ce priveşte discuţiile legate de “bucătăria internă- a partidului, Radu Sârbu şi-a anunţat intenţia-de a candida la preşedinţia BCCC al PN ŢCD afirmînd că: “Politica nu se face numai cu prietenii. Politica se face cu toţi cei care au o gîndire doctrinară asemănătoare". . . :

M agdalena VAIDA"

autorizata p n n b .U n r. 1, ju d ecă to riaC lu j-N ap o c a , î n m a t r i c u la tă la O ficiul R e g is tru lu i C om erţu lu i judeţu lu i Cluj, s u b n r . J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 S 3 1 c o d fisca l R 2 0 4 4 6 3

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CH10REANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28;

.E-m ail:[email protected]

Secretar de redacţie: Horea PETRU Ş

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n tab ilita te ; 19.73.07; C u ltu ră , Evenim ent, Politic 19.74.90, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax:.21.60.75

T iim i m m x t l i 7 / — i V w A —

MOQ ft-NapoCâJStuF^ţ»irra^agaa5Ja.64r.teltax.- 4140.54

mailto:[email protected]

Colectia povestiri stiintifico fantastice cpsf 134 · tul ferestrei, dispäruse in mod misterios. Toti pasagerii eratt aduna(i in jurul fototiului gol 'i un fum des ca o ceatå ump!ea

Colectia povestiri stiintifico fantastice cpsf 134 · tul ferestrei, dispäruse in mod misterios. Toti pasagerii eratt aduna(i in jurul fototiului gol 'i un fum des ca o ceatå ump!ea

Documents
namn Lázaro, hade i stället turen att rekryteras till läroanstaltens 0.00 Frasier (R) 0.30 Jay Leno Show 1.25 Essemess 72155 I .55 Hämnd AB (R) 2.50 Yanky Panky 3.20 film: I demonens

namn Lázaro, hade i stället turen att rekryteras till läroanstaltens 0.00 Frasier (R) 0.30 Jay Leno Show 1.25 Essemess 72155 I .55 Hämnd AB (R) 2.50 Yanky Panky 3.20 film: I demonens

Documents
TRANSIT CUSTOM - Microsoft...O msu pliabil, integrat în sptarul scaunului dublu pentru pasagerii din fa, este suficient de mare pentru a gz dui un laptop. (Standard pentru Limited)

TRANSIT CUSTOM - Microsoft...O msu pliabil, integrat în sptarul scaunului dublu pentru pasagerii din fa, este suficient de mare pentru a gz dui un laptop. (Standard pentru Limited)

Documents
“TEORIE E MODELLI DI CRESCITA ECONOMICA” · Figura1(MUSU,CrescitaEconomica,pagina13) Tale equazione evidenzia la crescita esponenziale economica nel tempo perundatotassodicrescitacostante;

“TEORIE E MODELLI DI CRESCITA ECONOMICA” · Figura1(MUSU,CrescitaEconomica,pagina13) Tale equazione evidenzia la crescita esponenziale economica nel tempo perundatotassodicrescitacostante;

Documents
1904, REEDITAT~ |NCEPÂND CU ANUL 1969 Autoturism Autoturism/Autoturism_online/revista Autoturism... · 4 Regula 1 PORT CENTURA DE SIGURAN}~! TO}I PASAGERII SE AFL~ |N RESPONSABILITATEA

1904, REEDITAT~ |NCEPÂND CU ANUL 1969 Autoturism Autoturism/Autoturism_online/revista Autoturism... · 4 Regula 1 PORT CENTURA DE SIGURAN}~! TO}I PASAGERII SE AFL~ |N RESPONSABILITATEA

Documents
P. 7 P. 9 P. 26 P. 28-29 Sibiu100% e - Stiri din Sibiu · pasagerii Aeroportului Internațional Sibiu (671), stabilindu-se că numărul potențial de români care ar putea folosi

P. 7 P. 9 P. 26 P. 28-29 Sibiu100% e - Stiri din Sibiu · pasagerii Aeroportului Internațional Sibiu (671), stabilindu-se că numărul potențial de români care ar putea folosi

Documents
Wereld Mars voor Vrede en Geweldloosheid Bulletin #03 2 ... · Argenta (Spanje) Andrés Giménez • (Argentinië) • Antonio Birabent (Argentinië) wordt vervolgd op pagina13 Vanaf

Wereld Mars voor Vrede en Geweldloosheid Bulletin #03 2 ... · Argenta (Spanje) Andrés Giménez • (Argentinië) • Antonio Birabent (Argentinië) wordt vervolgd op pagina13 Vanaf

Documents
BISERICA şi ŞCOAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1947/... · decât acela de a-şi duce pasagerii întregi la ţărm, nu se răsboeşte cu valurile ce

BISERICA şi ŞCOAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1947/... · decât acela de a-şi duce pasagerii întregi la ţărm, nu se răsboeşte cu valurile ce

Documents
Începuturile aviaţiei - Istorie · PDF filePe 19 septembrie 1783, la Versailles, primul zbor al unei fiinţe, într-un balon construit de fraţii Montgolfier. “Pasagerii“ erau

Începuturile aviaţiei - Istorie · PDF filePe 19 septembrie 1783, la Versailles, primul zbor al unei fiinţe, într-un balon construit de fraţii Montgolfier. “Pasagerii“ erau

Documents
NISSAN NOUL X-TRAIL · aproape. Toți pasagerii se pot bucura în confort deplin de o vedere panoramică a cerului sau a peisajelor încântătoare de pe traseu. Suporturi de pahare

NISSAN NOUL X-TRAIL · aproape. Toți pasagerii se pot bucura în confort deplin de o vedere panoramică a cerului sau a peisajelor încântătoare de pe traseu. Suporturi de pahare

Documents
ISSN 2360–0217 12 pagini str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e … - judetul tau - 31 iulie 2014 - joi.pdf · nu are linii aeriene directe cu Africa de Vest, astfel că pasagerii

ISSN 2360–0217 12 pagini str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e … - judetul tau - 31 iulie 2014 - joi.pdf · nu are linii aeriene directe cu Africa de Vest, astfel că pasagerii

Documents
GUÍA DE RECETAS - curlymangue.files.wordpress.com · Recetas naturales de aceites para el crecimiento. Pagina12. Receta de Alisadores naturales Pagina13. Bono: tratamiento A+AC (Agua

GUÍA DE RECETAS - curlymangue.files.wordpress.com · Recetas naturales de aceites para el crecimiento. Pagina12. Receta de Alisadores naturales Pagina13. Bono: tratamiento A+AC (Agua

Documents
TESIS SK-142502 SENYAWA FENOLAT DAN GLIKOSIDA DARI …repository.its.ac.id/72155/1/1412201006-Master_Theses.pdf · senyawa fenolat dan glikosida dari kulit batang mimba (azadirachta

TESIS SK-142502 SENYAWA FENOLAT DAN GLIKOSIDA DARI …repository.its.ac.id/72155/1/1412201006-Master_Theses.pdf · senyawa fenolat dan glikosida dari kulit batang mimba (azadirachta

Documents
Jornal Reconquistar a UNE/pagina13 - 51-CONUNE

Jornal Reconquistar a UNE/pagina13 - 51-CONUNE

Documents
ANALISIS DERAJAT DESENTRALISASI FISKAL DAN ...eprints.undip.ac.id/72155/1/02_SIAHAAN.pdfkerja yang bekerja dan upah minimum kabupaten terhadap inflasi regional. Data yang digunakan

ANALISIS DERAJAT DESENTRALISASI FISKAL DAN ...eprints.undip.ac.id/72155/1/02_SIAHAAN.pdfkerja yang bekerja dan upah minimum kabupaten terhadap inflasi regional. Data yang digunakan

Documents
CĂLĂTORIILE LUI PAVELscoalacrestina.ro/wp-content/uploads/2017/10/7.7.-Faptele-Apostolilor-7.pdf · Prinsă într-o furtună din timpul iernii, corabia şi pasagerii de la bordul

CĂLĂTORIILE LUI PAVELscoalacrestina.ro/wp-content/uploads/2017/10/7.7.-Faptele-Apostolilor-7.pdf · Prinsă într-o furtună din timpul iernii, corabia şi pasagerii de la bordul

Documents
para aprender y enseñar: las transformaciones mundia- les ...cedal.ilce.edu.mx/cedal/boletines/17/pdfsNA/pagina13.pdf · y la destrucción ambiental, Para, finalmente, extraer algunas

para aprender y enseñar: las transformaciones mundia- les ...cedal.ilce.edu.mx/cedal/boletines/17/pdfsNA/pagina13.pdf · y la destrucción ambiental, Para, finalmente, extraer algunas

Documents
NOUL RENAULT MEGANE HATCH - AutoCobalcescu...Manerele usilor cu decor cromat si iluminare de intampinare Priza accesorii 12v pentru pasagerii spate, plasata in consola mediana Post

NOUL RENAULT MEGANE HATCH - AutoCobalcescu...Manerele usilor cu decor cromat si iluminare de intampinare Priza accesorii 12v pentru pasagerii spate, plasata in consola mediana Post

Documents
22C-6e-20170302150854romanian-ports.ro/pdf/Instructiuni_martie_2017.pdf · mai mare parte pe lute pe care pasagerii revin la portul de plecare - nava fluviala de pasageri de cursa

22C-6e-20170302150854romanian-ports.ro/pdf/Instructiuni_martie_2017.pdf · mai mare parte pe lute pe care pasagerii revin la portul de plecare - nava fluviala de pasageri de cursa

Documents
Raportul special Pasagerii dispun de numeroase drepturi în ... · INTRODUCERE Conceptul de drepturi ale pasagerilor 1. În ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o creștere explozivă

Raportul special Pasagerii dispun de numeroase drepturi în ... · INTRODUCERE Conceptul de drepturi ale pasagerilor 1. În ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o creștere explozivă

Documents
CAIET DE SARCINI: ”DESCHIDERE DE NOI RUTE AERIENE DE ... fileDe asemenea, din Cahul, Izmail si Reni nu exista posibilitati de transport aerian direct, pasagerii trebuind sa se deplaseze

CAIET DE SARCINI: ”DESCHIDERE DE NOI RUTE AERIENE DE ... fileDe asemenea, din Cahul, Izmail si Reni nu exista posibilitati de transport aerian direct, pasagerii trebuind sa se deplaseze

Documents
BURSA, NR. 231 PAGINA13 Marþi, 29 noiembrie 2011 SOCIETATI ... noiembrie 2011/Hotarari Bursa.pdf · BURSA, NR. 231 PAGINA13 Marþi, 29 noiembrie 2011 SOCIETATI EMITENTE Trei oferte

BURSA, NR. 231 PAGINA13 Marþi, 29 noiembrie 2011 SOCIETATI ... noiembrie 2011/Hotarari Bursa.pdf · BURSA, NR. 231 PAGINA13 Marþi, 29 noiembrie 2011 SOCIETATI EMITENTE Trei oferte

Documents
Institutul Na ional de Statistic · 2017-08-29 · Transportul aerian este unul dintre cele mai des utilizate moduri de transport de către pasagerii care vor să parcurgă distanţe

Institutul Na ional de Statistic · 2017-08-29 · Transportul aerian este unul dintre cele mai des utilizate moduri de transport de către pasagerii care vor să parcurgă distanţe

Documents
Coperti: Emil llisnarilia lui - Libris.ro lui...1. North Kingdespic[ apa n[moloas[ a fluviului. Suiti pe punte, pasagerii sXi scruteazil incd de dimineagi orizontul gi acum, cd macaralele

Coperti: Emil llisnarilia lui - Libris.ro lui...1. North Kingdespic[ apa n[moloas[ a fluviului. Suiti pe punte, pasagerii sXi scruteazil incd de dimineagi orizontul gi acum, cd macaralele

Documents
CUPRINS - insse.ro...Transportul aerian este unul dintre cele mai des utilizate moduri de transport de către pasagerii care vor să parcurgă distanţe lungi în timp scurt. Acest

CUPRINS - insse.ro...Transportul aerian este unul dintre cele mai des utilizate moduri de transport de către pasagerii care vor să parcurgă distanţe lungi în timp scurt. Acest

Documents
SENYAWA FENOLAT DAN GLIKOSIDA DARI KULIT BATANG …repository.its.ac.id/72155/3/1412201006-Presentation.pdf · Wahyu Nugroho 1412201006 SENYAWA FENOLAT DAN GLIKOSIDA DARI KULIT

SENYAWA FENOLAT DAN GLIKOSIDA DARI KULIT BATANG …repository.its.ac.id/72155/3/1412201006-Presentation.pdf · Wahyu Nugroho 1412201006 SENYAWA FENOLAT DAN GLIKOSIDA DARI KULIT

Documents
ddd 72155 rep 2063 del 29-12-15 - comune.roma.it · Visto l'art. 34 dello Statuto di Roma Capitale approvato con deliberazione A.C. n. 8/2013; VistI i verbali di gara prot. cp 100102

ddd 72155 rep 2063 del 29-12-15 - comune.roma.it · Visto l'art. 34 dello Statuto di Roma Capitale approvato con deliberazione A.C. n. 8/2013; VistI i verbali di gara prot. cp 100102

Documents