Stiri 19 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 19.05.2020

1 EUR 4.8395

1 USD 4.4192

Avertizare ANM în vigoare de astăzi! Zonele unde precipitațiile vor depăși 40 l/mp! Angelica Lefter - 18 mai 2020

Meteorologii au anunțat în următoarea jumătate din luna mai temperaturi alternante, ploi și instabilitate atmosferică, în majoritatea regiunilor. Totodată, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare meteorologică de vreme instabilă, valabilă de astăzi, 18 mai, de la ora 22:00, până joi, 21 mai, ora 9:00.

În intervalul menționat vor fi perioade de timp în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată, îndeosebi în regiunile sud-vestice, sudice și centrale, precum și în zonele de munte.

Vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și pe arii restrânse vijelii și căderi de grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp, iar mai ales în cursul zilei de miercuri, 20 mai și în noaptea de miercuri spre joi (20/ 21 mai) pe arii restrânse 35…40 l/mp.

Prognoza meteorologică începând de luni, 18 mai, până pe data de 31 mai, pe regiuni, arată valori mai scăzute decât este normal pentru această perioadă.

În Banat, pe parcursul intervalului de prognoză regimul termic va avea variații de la unul normal al perioadei spre valori sub cele caracteristice zonei.  Maximele mediate pe regiune, vor fi de 22 de grade în zilele de 21, 22, 25 și 26 mai, în timp ce în rest se vor situa între 23 și 25 de grade.

1

Mediile minimelor se vor încadra între 10 și 14 grade, cu valori mai mici, în jurul a 8 grade în data de 22 mai.

Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în 19, 20 mai și din nou în intervalul 24 – 29 mai. Vor fi mai ales fenomene specifice instabilității atmosferice.

În Crișana, cele două săptămâni de prognoză vor fi caracterizate de alternanțe termice, între zile cu vreme răcoroasă și zile cu valori termice apropiate de normal. Valorile maxime mediate pe regiune vor varia între 20 și 24 de grade, cele mai scăzute temperaturi, urmând a se înregistra în zilele de 21, 22, 25 și 26 mai. Temperaturile minime vor fi în general cuprinse între 10 și 12 grade, mai scăzute în 22 mai când vor coborî spre 8 grade. Va ploua pe arii restrânse în 19 mai, însă după data de 24 mai probabilitatea să plouă pe arii mai extinse va fi ridicată. În general ploile vor fi asociate unor manifestări de instabilitate atmosferică.

Vremea va fi schimbătoare și în Transilvania cu variații termice chiar semnificative. În primele zile valorile maxime mediate pe zonă vor fi de 22…24 de grade, în 21 și 22 mai vor scădea semnificativ, ajungând la 18 grade, iar în intervalul 23 – 31 mai, vor varia între 20 și 24 de grade.  Temperaturile minime vor oscila ușor la început, cu medii de 10…12 grade, însă vor marca o scădere accentuată, spre 4 grade, în 22 și 23 mai, după care vor crește ușor, până la valori în jur de 8 grade. Probabilitatea pentru manifestări caracteristice instabilității atmosferice va fi ridicată în 19 și 20 mai, când se vor semnala cu caracter local, și din nou după 24 mai, pe arii mai extinse.

Vremea în Maramureș, se va încadra în regimul termic specific perioadei, cu alternațe termice, chiar semnificative. În consecință, la nivelul regiunii, se vor înregista maxime cuprinse între 18 și 24 de grade, cu cele mai reci zile în 21, 22, 25 și 26 mai.

Temperaturile minime vor avea variații semnificative în prima săptămână, de la valori medii de 8…10 grade la început, spre 4…6 grade în a doua jumătate, iar în săptămâna următoare vor fi relativ constante, în jurul mediei de 10 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată după data de 23 mai când vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate.

În Moldova, în primele două zile ale intervalului, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, respectiv maxime la nivelul regiunii în jur de 24 de grade și minime de 10…12 grade. La mijlocul primei săptămâni de prognoză vremea va deveni răcoroasă, chiar rece în timpul dimineților, cu

2

medii ale valorilor maxime de 17…19 grade și minime ce vor scădea spre 6 grade.

După acest interval se vor înregistra ușoare variații, însă tendința temperaturii va fi de creștere, astfel încât, până la finalul celor două săptămâni, se va atinge o medie a valorilor maxime de 26 de grade și de 11…13 grade pentru minime. Se vor semnala averse locale în 19 și 20 mai, dar cu o probabilitate mai mare și în intervalul 24 – 28 mai.

În Dobrogea intervalul va debuta cu valori termice apropiate de mediile specifice acestei perioade, respectiv, maxime în general de 20…22 de grade și minime în jur de 14 grade. Și în această regiune zilele de 21 și 22 mai vor fi răcoroase, cu maxime în jur de 18 grade și minime, în medie de 9…10 grade.

Ulterior se va încălzi treptat de la o medie a valorilor maxime de 20 de grade, până spre 23…24 de grade la finalul intervalului. Evoluția va fi asemănătoare și pentru temperaturile minime, media acestora urmând să ajungă din nou la 13…14 grade.  Cu o probabilitate destul de ridicată, vor fi averse posibil însemnate cantitativ în ziua de 20 mai. În restul intervalului regimul pluviometric va fi în general deficitar, iar manifestări specifice instabilității atmosferice vor mai fi probabile în a doua săptămână de prognoză, mai ales în perioada 26-28 mai.

Totodată, în Muntenia, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternanţe între zile cu vreme răcoroasă (în perioada 20–22 mai, dar cu o probabilitate mare şi în perioada 25-27 mai) când media maximelor va fi de 19…22 de grade şi zile cu valori termice normale, la o medie regională de 24…26 de grade. Nopțile vor fi calde în primele zile ale săptămânii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…14 grade, însă în 22 și 23 se va înregistra o scădere accentuată a acestora până spre 7…9 grade.

Pentru restul intervalului sunt prognozate minime, în general de 10…12 grade. Instabilitatea atmosferică va fi în creștere în primele zile ale intervalului, astfel mai ales în 20 mai, pe arii extinse vor fi ploi, local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată și în perioada 25 – 28 mai.

Pentru Oltenia, pe parcursul celor două săptămâni, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternanţe între zile în care la nivelul regiunii vor fi maxime de 20…22, caracterizând o vreme răcoroasă, în perioada 20–22 mai, dar cu o probabilitate mare şi în perioada 25-27 mai şi zile cu valori termice normale, în general de 24…26 de grade, în restul intervalului.

3

Nopțile vor fi calde în primele zile ale săptămânii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…15 grade, însă în 22 și 23 se va înregistra o scădere accentuată a acestora până spre 8…9 grade, apoi se va reveni la o medie de 10…12 grade, considerată normală pentru ultima decadă a lunii mai. Instabilitatea atmosferică va fi în creștere în primele zile ale intervalului, astfel mai ales în 20 mai, pe arii extinse vor fi ploi, în general însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată și în perioada 25 – 28 mai.

La munte, în primele două zile ale intervalului, vremea va fi relativ caldă pentru această perioadă, cu o medie la nivelul zonei montane de 15…16 grade și minime de 6…8 grade.

La mijlocul săptămâni (20-22 mai) se va răci, încât maximele termice vor fi în jur de 10 grade, iar minimele, vor fi în general de 0…2 grade. După acest interval se vor înregistra ușoare variații, însă tendința temperaturii va fi de creștere, spre medii ale maximelor de 14 de grade și de 6 grade pentru minime.

Seceta din România a ajuns în presa internațională: efectul de domino menționat de Reuters Ionel Dancu, Reporter : 19/05/2020 Producţia de grâu a României va înregistra o scădere semnificativă în acest an, din cauza secetei prelungite, dar cu toate acestea România va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licitaţiile internaţionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri şi experţi.

România, al doilea exportator de grâu din Uniunea Europeană, este un important furnizor de cereale în zona Orientului Mijlociu, alături de Franţa şi Rusia, iar Egiptul este cel mai important cumpărător pentru grâul românesc.

Fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane euro, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile. "Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt

4

afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare", a precizat Oros.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 - 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Avem nevoie de irigatii, avem nevoie de apa In mai 19, 2020  

Gigica Apostol, fermier Baia, jud. Tulcea

Majoritatea analiștilor cred că refacerea sistemului de irigații în România reprezintă o problemă de interes național strategic. Dar pentru a ajunge la acest rezultat este nevoie de un sprijin financiar masiv realizat printr-o legislație clară.

Investiția ne permite să ajungem la recolte peste așteptări și să putem vorbi de asigurarea securității alimentare a populației. În Dobrogea, fermieri ce lucrează în sectorul vegetal, doresc o implicare a factorilor decizionali, pentru refacerea în cel mai scurt a sistemului de irigații. Agricultorii spun că odată ce seceta se accentuează și perpetuează la nivel național, foarte mulți oameni care lucrează pământul vor abandona această meserie, din lipsa de performanță și de profit.

https://youtu.be/YeBko4_wmF4

Fermierii, nemultumiti de masurile MADR: ”Suma propusa este jignitoare”In mai 19, 2020  

Seceta pedologică dă mari bătăi de cap atât fermierilor, cât și factorilor de decizie din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. George Scarlat, ministru secretar de stat MADR, a avansat recent  două propuneri care se iau în calcul pentru sprijinirea agricultorilor ale căror recolte sunt compromise din cauza lipsei apei din sol. În timp ce

5

prima se referă la acordarea unui sprijin de 175 euro/ha, cea de a doua luată în calcul ar fi o lege pentru facilitarea unor credite.

”Niciuna dintre variante nu este bine fundamentată”, este de părere Constantin Soare , fermier din Constanța. ”Suma propusă este jignitoare, nu se poate plăti nimic, avem credite, arende, cheltuieli cu investițiile. Nici măsura propusă pentru împrumuturi nu ne ajută, pentru că nu putem folosi banii din aceste credite pentru a ne achita ratele aflate deja în derulare”, a mai spus constănțeanul în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Un alt fermier din zona Moldovei, Dan Hurduc, membru fondator in Clubul Fermierilor Români, este de aceeași părere, mai ales că în Vaslui, procentul de calamitate la păioase este între 40-70%, iar acolo unde culturile nu s-au întors, se estimează producții de la 1,5 până la 3 tone/ha, mult prea puțin față de anii anteriori.

Și Ciprian Olteanu, a cărui fermă se află în sudul țării, susține aceeași idee. El a însămânțat 90 de ha cu rapiță și întreaga suprafață este sub semnul întrebării. Din cauza secetei, producția estimată abia dacă ajunge la o tonă/ha, iar de întorsul culturii nici nu poate fi vorba, pentru că plantele sunt prea mari. În concluzie, pierderile sunt imense, cheltuielile cu investițiile, cu băncile, salariile angajaților, plata furnizorilor, arendele sunt numeroase iar măsurile propuse de George Scarlat, ministrul secretar de stat nu sunt de natură să fie considerate sprijin, este de părere fermierul. Autor: Elena Picu

APIA si SUBVENTII

Anunț urgent al șefului APIA pentru fermieri și crescătorii de animale! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Mesajul șefului APIA pentru crescătorii de animale. Adrian Pintea, directorul general al agenției de plăți, a transmis situația la zi pentru depunerea cererii unice pentru subvenții și a reiterat apelul făcut către fermieri și crescătorii de animale care nu au depus încă documentul pentru banii europeni și din bugetul de stat.

”Pâna sâmbătă s-au depus 100.575 cereri pentru zootehnie. Într-adevăr sunt mai puține cereri anul aceasta în comparatie cu anul trecut, dar trebuie să luăm în calcul faptul că două săptămâni activitatea a fost suspendată. Mai mult, termenul s-a prelungit după cum se știe până la 15 iunie iar crescătorii de animale pot depune până la ultimul cererea unică pentru subvenții”, a explicat șeful APIA pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

6

Adrian Pintea a mai spus că până la data de 17 mai au fost primite 622.419 de cereri unice de plată pentru o suprafață de 5.260.108 de hectare.

”Funcționarii APIA sunt la datorie și în week-end tocmai pentru a veni în ajutorul fermierilor. Ieri, 17 mai, am avut 5.401 de cereri înregistrate cu o suprafață de 84.015 hectare”, a mai spus directorul general al APIA.

Acesta a lansat din nou un apel către fermieri să răspundă apelurilor telefonice pe care le primesc de la funcționarii APIA astfel încât procesul de primire a cererii unice să se poată desfășura normal. Le reamintim fermierilor că deși România a ieșit din starea de urgență și se află în starea de alertă, pentru această campanie, cererile unice se depun doar online la APIA, prin completarea declarației din aplicația IPA și cu acceptul fermierului dat prin mijloacele de comunicare electronică.

”Îi rog încă o dată pe fermieri să răspundă apelurilor telefonice. Foarte important pentru fermierii noi sau cei care nu mai au valabile datele de contacte transmise în anii trecuți la APIA trebuie să ia legătura telefonic cu centrele județene/locale unde au depus cererea în 2019 sau unde au fost arondați”, a mai spus Adrian Pintea.

ORDIN DE MINISTRU pentru SUBVENȚII! Plata avansului APIA – din 16 octombrie, plata finală – din 2 decembrie! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Ordin al ministrului agriculturii, Adrian Oros, privind modul în care se va desfășura Campania pentru depunerea cererii unice, controalele în teren și plata avansului din acest. Potrivit unui document postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, plățile pentru fermierii se vor desfășura în acest an ca și în 2019  astfel că avansul va fi achitat în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie, iar plățile finale vor începe pe 2 decembrie 2020 și se vor încheia la 31 martie 2021!

Art. I. – Articolul 1 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 66/2020 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe şi a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 1. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, va asigura toate măsurile pentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plată în perioada în care nu se aplică penalități, efectuarea controlului administrativ si pe teren în perioada

7

optimă, acordării avansului si a plăților finale, cu respectarea următoarelor termene/perioade:

a) cererile unice de plată se vor depune/primi până cel târziu la data de 15 iunie inclusiv fără penalități, potrivit prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/501 al Comisiei din 6 aprilie 2020 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală de depunere a cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice sau cererii de plată și data finală pentru cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creştere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru anul 2020;

b) între 1 iulie – 31 iulie 2020 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv control preliminar al cererilor unice de plată, eşantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum si transmiterea esantioanelor către autoritățile/departamentele de control, potrivit dispozițiilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiționalitatea;

c) între 3 august – 1 octombrie 2020 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eşantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligatii/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau în primăvara anului următor;

d)plata avansului pentru anul de cerere 2020 se va efectua în perioada 16 octombrie 2020 – 30 noiembrie 2020, după finalizarea controalelor administrative în ceea ce priveşte plățile directe, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020 de derogare, pentru anul 2020, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață şi de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce priveşte plățile directe.

e) plata finală ca diferenţă între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020, potrivit lit. d), se va efectua între 2 decembrie 2020 – 31 martie 2021. 

8

Art. II. – Cererile unice de plată depuse/primite până data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile.

Art. III. – Prezentul ordin se publică pe site-ul MADR, de către Direcţia Generală Politici Agricole.

Care este ULTIMA ZI în care funcționarii APIA mai primesc cereri pentru subvenții! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020

Fermierii ne întreabă care este termenul cel nou, oficial, pentru depunerea cererii unice la APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Vineri, pe 15 mai, data la care ar fi trebuit să se încheie campania de cereri la APIA, ministrul Agriculturii Adrian Oros a emis un ordin prin care a prelungit perioada în care fermierii mai pot depunere cererea unică.

Termenul de 15 iunie anunțat oficial pentru prelungirea campaniei de cereri la APIA vizează depunerea solicitării fără sancțiuni. După această dată, agricultorii și crescătorii de animale mai au posibilitatea fie să facă modificări pe cererea depusă, fie chiar să depună cererea, dar vor fi sancționați cu 1% din valoarea subvențiilor pentru fiecare zi de întârziere.

Termenul nou pentru cererile APIA este 15 iunie, fără penalități

”Cererile unice de plată se vor depune/primi până cel târziu la data de 15 iunie inclusiv fără penalități, potrivit prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/501 al Comisiei din 6 aprilie 2020 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală de depunere a cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice sau cererii de plată și data finală pentru cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creştere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru anul 2020”, se arată în ordinul de ministru emis pe 15 mai.

Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO vă spune care este calendarul stabilit de APIA privind depunerea cererii unice:

15 iunie 2020: data finală pentru depunerea cererii unice fără penalizări;

10 iulie 2020: data finală pentru depunerea cererii unice cu penalizări;

30 iunie 2020: data finală de depunere modificări la cereri fără penalizări;

10 iulie 2020: data finală de modificări la cereri cu penalizări;

9

De precizat că ultima zi în care funcționarii APIA mai primesc cereri de plată, cu penalizări de întârziere, este, 10 iulie 2020.

Cererile se depun online

Cererile unice se depun la APIA online, fiind obligatoriu să intrați în legătură cu funcționarii pentru a urma procedurile noi din acest an și pentru validarea datelor din cerere. Dacă nu ați fost sunați de către APIA până acum, luați dvs. legătura cu ei sunând la centrul de care aparțineți cu exploatația.

Ministrul Oros: Sute de dosare la DNA pentru fraudarea subvențiilor! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Fraudele cu subvenții de la bugetul de stat sunt investigate de procurorii anticorupție! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, luni – 18 mai, la dezbaterea moțiunii depuse de PSD împotriva sa că numai la nivelul județului Olt sunt 417 dosare la DNa pentru fruadarea Programului Tomata. În cadrul acestei măsuri de sprijin, plata se ridică la 3.000 de euro pe exploatația care cultivă roșii pe o suprafață de minim 1.000 mp de solar sau seră, valorificând o producție minimă cu acte.

”Ce încredere poate să mai aibă un fermier corect în MADR păstorit ani de zile de voi? 417 dosare penale sunt acum la DNA doar în județul Olt și camioane de tomate aruncate la groapă anul trecut!”, a spus ministrul Oros în replică la acuzațiile ce i se aduc în moțiunea ”Lenea, minciuna și incompetența ministrului Oros”.

Actualul șef de la MADR arată că succesul programului Tomata este mai mare în Guvernarea PNL decât în vremea în care PSD a inițiat și derulat proiectul. ”În acest an, la 15 mai s-au înscris în program un număr de 17.900 de producători, față de doar 15.000 de producători înscriși anul trecut în ciclul I. Am introdus un registru de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor. Ați reușit să compromiteți și acest program. Ați forțat anul trecut angajații DAJ-urilor să plătească dosare fictive, banii care ar fi trebuit să ajungă la legumicutorii corecți au ajuns în mare parte la șmecheri și la clientela de partid”, a precizat Adrian Oros.

APIA a început de astăzi să plătească ajutorul de stat pentru creșterea animalelor!agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că, începând de astăzi, 18 mai 2020, efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul

10

creşterii animalelor, pentru cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna februarie a anului 2020, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Suma totală autorizată la plată este de 1.329.073,44 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

SUME plătite fermierilor! Anunțul ministrului ADRIAN OROS direct din Parlament! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dat explicații despre plata subvențiilor la dezbaterea moţiunii simple ”Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, iniţiată de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat, care se dezbate luni de plenul Senatului. Șeful de la agricultură a arătat că în primele 4 luni din anul 2020 plățile pentru fermieri au depășit sumele achitate de Guvernul PSD în perioada similară din 2019.

”(…) Guvernul PSD a acordat subvenții agricole la timp și integral. Deși acum România traversează o perioadă dificilă în primele 4 luni ale anului dacă vă uitați pe cifre oficiale nivelul de absorbție a fondurilor europene s-a situat la cel mai înalt nivel comparativ cu anii anteriori. În primele patru luni ale anului 2020 plățile efective pentru fermieri s-au ridicat la 211 milioane de euro față de 136 milioane euro în aceeași perioadă a anului 2019. Pentru implementarea actualului program european PNDR 2014-2020 am corectat strategiile păguboase ale guvernării PSD care au generat risipirea alocărilor europene și de la bugetul național fără a constitui o valoare adăugată certă pentru România”, a explicat Adrian Oros.

Semnatarii moțiunii de cenzură solicită demiterea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ”până nu desfiinţează întregul sector agroalimentar din economia României şi până nu transformă fermierii români în săracii Europei”.  Potrivit preşedintelui interimar al Senatului care conduce şedinţa

11

de luni a plenului, Robert Cazanciuc, în sală sunt prezenţi 71 de parlamentari, votul urmând să fie acordat cu bile.

Fermierii care riscă să rămână fără subvenția APIA pe acest an! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Fermieri în pericol să rămână fără subvențiile pe care le încasau în fiecare an de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Cei mai expuși acestui risc sunt crescătorii de animale, o mare parte dintre aceștia neavând âncă depuse cererile pentru plățile directe pe anul în curs, adică nu au luat contact cu funcționarii APIA pentru a depune cererea unică anuală, potrivit APIA Vrancea.

Fermierii care nu au depus cererile unice de plată pentru campania 2020 sunt rugați să sune la centrele locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Situația este gravă la nivelul județelui Vrancea, spre exemplu: ”Până la sfârșitul săptămânii trecute erau depuse aproape 15 mii de cereri, comparativ cu cele peste 21.000 depuse anul trecut, cu o suprafață de peste 70.000 de hectare. Adică aproximativ șase mii de fermieri nu au depus cereri de plată pentru campania din acest an”.

Numărul mic de cereri depus la APIA este explicat prin restricțiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Din acest motiv, termenul de depunere a cererilor a fost prelungit de la 15 mai la 15 iunie.

Le reamintim fermierilor că deși România a ieșit din starea de urgență și se află în starea de aleră, pentru această campanie, cererile unice se depun doar online APIA, prin completarea declarației din aplicația IPA și cu acceptul fermierului dat prin mijloacele de comunicare electronică.

„Fermierii trebuie sa răspundă la telefon, iar cei care nu au declarat la APIA date de contact și care nu au fost contactați de funcționarii responsabili cu primirea cererilor sunt rugați să sune cât mai urgent posibil la centrele locale la care sunt arondați pentru a depune cererea de plată”, arată reprezentanții APIA.

S-a mărit arenda minimă la terenurile de la stat și se verifică toate contractele de concesiune! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020

Terenurile de stat sunt supuse unor noi proceduri, între acestea fiind inclusă și o majorare pentru redevența minimă, dar și o verificare a

12

contractelor de concesiune, a anunțat ieri, luni – 18 mai, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

”Luați în calcul, vă rog, marile jafuri cu terenurile statului și încheierea de contracte de concesiune pe nimic, între 200 și 400 kilograme de grâu pe hectar pe an, toate acestea făcute în anii 2000 și 2005 (…) Ce am făcut noi? Am majorat nivelul minim al redevențelor, atât la terenurile cu destinație agricolă, cât și la terenurile neagricole. Am făcut norme interne pentru schimburi de terenuri, nefiind actualizate din 2003, am actualizat procedurile de concesionare, identificăm suprafețele de teren exploatate fără titular valabil, abuziv. Verificăm toate contractele de concesiune cu redevență mică, ridicolă, pentru a crește această redevență”, a declarat ministrul Agriculturii.

După verificarea contractelor și terenurilor rămase disponibile, șeful de la MADR a arătat că a fost identificată o suprafață totală de 50.000 de hectare ce poate fi acordată, prin lege, tinerilor care doresc să facă agricultură. Suprafața maxim per beneficiar poate fi de 50 de hectare.

ANSVSA, ITM și DSP au primit dispoziție să înceapă controale masive! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 08:00

Controale masive la toți agenții economici, inclusiv la societățile din sectorul agricol! Anunțul a fost făcut chiar de către premierul Ludovic Orban care a precizat că toate autoritățile de control vor fi foarte active în următoarea perioadă.

Ludovic Orban a menționat luni că a avut deja o discuție cu instituțiile statului cu drept de control și le-a cerut acestora să fie „extrem de prezente în teren” şi să vegheze la respectarea măsurilor impuse prin starea de alertă.

„Am avut chiar astăzi o întâlnire cu toate instituţiile statului care sunt implicate în aplicarea reglementărilor şi în sancţionarea încălcării reglementărilor, am solicitat Inspecţiei de Stat pentru Controlul Traficului Rutier şi tuturor celorlalte entităţi, Inspecţia de Muncă, ANSVSA şi toate Direcţiile de Sănătate Publică să fie extrem de prezente în teren, să urmărească respectarea regulilor pe care le-am stabilit pentru toate domeniile de activitate”, a declarat Ludovic Orban, luni seară, la B1Tv.

Amenzi usturătoare pentru nerespectarea regulilor

13

În ceea ce privește amenzile, deși cuantumul lor s-a micșorat față de perioada stării de urgență, șeful Executivului a menționat că autorităţile vor da amenzi tuturor celor care nu respectă regulile.

„S-au micşorat amenzile, dar vom aplica amenzile, pentru că (altfel) cum facem diferenţa între cei 98% dintre cetăţenii români care sunt corecţi, care respectă legea, care se comportă în conformitate cu regulile stabilite şi cei 2% care nu respectă legea?

Normal că este o formă prin care-i determinăm pe cei care nu respectă regulile şi care-i pun în pericol pe ceilalţi îi determinăm şi prin această pârghie care este amenda. Există şi cealaltă pârghie penală, pentru că sunt anumite situaţii în care o faptă de zădărnicire a combaterii epidemiei poate constitui o faptă penală în conformitate cu Codul penal”, a spus Orban.

CÂND ÎNCEPE APIA VERIFICĂRILE ÎN FERME pentru PLATA SUBVENȚIILOR! Agroinfo 19 mai 2020 CONTROALE PENTRU BANII CERUȚI DE FERMIERI! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) are un calendar strict pentru verificările administrative și în ferme pentru subvențiile agricole aferente acestui an. Termenele au fost stabilite prin Ordinul ministrului agriculturii nr.131 din 15 mai 2020. AGROINFO vă pune la dispoziție calendarul verificărilor APIA și eșantionul de control selectat de APIA.

Verificările APIA la fața locului încep, anul acesta, în fermele care au cerut subvențiile agricole, aferente anului 2020, pe data de 3 august 2020. Eșantionul de control pentru anul 2020 scade de la 5%, cât a fost în anul 2019, la 3% pentru acest an, din pricina crizei de coronavirus.

Calendarul fixat prin Ordin al ministrului agriculturii pentru toate tipurile de controale întreprinse de funcționarii APIA este următorul:

b) între 1 iulie - 31 iulie 2020 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv control preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor către autoritățile/departamentele de control;c) între 3 august - 1 octombrie 2020 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor; (Ordinul ministrului agriculturii nr.131 din 15 mai 2020)

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu va mai include în eșantionul de control un procent de 5% din numărul fermierilor care au cerut subvențiile agricole pentru acest an. Procentul a scăzut la 3%,

14

anunță REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/532 AL COMISIEI, publicat astăzi, 17 aprilie 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cum vor fi selectați fermierii pentru eșantionul de control APIA din acest an?

Eșantioanele de control pentru controalele la fața locului pentru anul de cerere 2020 cuprind cel puțin:

(a) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață;(b) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata redistributivă;(c) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru zonele cu constrângeri naturale;(d) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru tinerii fermieri;(e) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plățile pe suprafață din cadrul sprijinului cuplat facultativ;(f) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata din cadrul schemei pentru micii fermieri;(g) 10 % din suprafețele declarate pentru producția de cânepă;(h) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata specifică pentru cultura de bumbac;(i) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu;(j) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie să respecte practicile în materie de înverzire și care utilizează schemele de certificare de mediu naționale sau regionale menționate la articolul 43 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;(k) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală;(l)  3 % din totalul colectivelor care depun o cerere colectivă;(m) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul schemelor de ajutoare pentru animale și cuprind cel puțin 3 % dintre animale, stabilește Regulamentul (UE). MAI MULTE DETALII AICI: CUM VOR FI SELECTAȚI FERMIERII pentru EȘANTIONUL DE CONTROL SUBVENȚII APIA 2020!

APIA, sprijin pentru fermierii care doresc sa acceseze credite agricole Mai 18, 2020APIA informeaza beneficiarii ca incepand cu data de 15 mai 2020, elibereaza adeverinte fermierilor care intentioneaza sa acceseze credite in vederea finantarii activitatilor curente, de la institutiile bancare si

15

non-bancare care au incheiat conventii cu APIA. Mai mult, pentru a respecta in continuare regulile de distantare sociala si pentru a proteja sanatatea personalului propriu si a beneficiarilor, fermierii au posibilitatea de a solicita Agentiei eliberarea adeverintelor prin mijloace electronice (telecomunicatii). De asemenea, cu acordul fermierului, APIA transmite direct, prin mijloace electronice, institutiilor bancare si non-bancare adeverintele eliberate.

In ce priveste primirea Cererilor unice de plata in cadrul Campaniei 2020, informam ca se realizeaza in continuare prin mijloace electronice, pana la acest moment fiind depuse un numar de 604.271 cereri, pentru o suprafata de 4.969.969,53 ha.

Cand se va incheia campania de depunere a cererilor de plata

Campania de depunere a Cererilor Unice de Plata se va incheia la data de 15 iunie 2020, in conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plata aferente anului 2020.

Completarea Cererilor unice de plata se realizeaza pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesand link-ul aplicatiei IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amanuntita a utilizarii aplicatiei se gaseste in ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistenta.

Documentele care se ataseaza la dosarul Cererii unice de plata sau la modificarile aduse acesteia (copie CI/BI/pasaport/certificatul de inregistrare la ONRC/certificatul de inregistrare fiscala, dovada cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice catre Centrele judetene/locale APIA de care apartin fermierii.

Crescătorii de Mangalița și Bazna, atenționați să nu-și neglijeze drepturile  Luni, 18 Mai 2020 Revista Fermierului

Până la data de 15 iulie 2020, membrii Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna care dețin scroafe cu certificat de origine pot depune cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru

16

Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, din Măsura 10 (PNDR 2020).De asemenea, începând cu data de 25 iunie 2020, crescătorii pot depune, la direcțiile pentru agricultură județene, cereri de înscriere în Programul „Bazna-Mangalița”, pentru obținerea „ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”.„Vă rugăm nu neglijați depunerea cererilor, fiecare zi contează!”, este mesajul președintelui Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, dr. medic veterinar Ioan Cleja.Despre măsuri de sprijinire a crescătorilor de Mangalița și Bazna am scris și aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4488-un-milion-de-lei-pentru-crescatorii-de-mangalita-si-bazna-in-2020.htmlDatele la care APIA va efectua plăți și controale     Revista Fermierului Marți, 19 Mai 2020 08:06

Prin Ordinul 131 din 15 mai 2020, al ministrului Agriculturii, se modifică primul articol din Ordinul 66/2020 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii din agricultură. Astfel, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să asigure toate măsurile pentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plată în perioada în care nu se aplică penalități, efectuarea controlului administrativ și pe teren în perioada optimă, acordarea avansului și a plăților finale, cu respectarea termenelor.Fără penalități, cererile unice de plată se depun până la 15 iunie, inclusiv.Controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor către autoritățile/departamentele de control se realizează între 1 iulie și 31 iulie 2020.Controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop va avea loc în perioada 3 august – 1 octombrie 2020.Controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.Plata avansului pentru anul de cerere 2020 se va face în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2020, după finalizarea controalelor administrative în ceea ce privește plățile directe.

17

Plata finală ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020 se va face între 2 decembrie 2020 și 31 martie 2021.VINE CONTROLUL LA STÂNELE DE OI!Agroinfo 19 mai 2020 VERIFICĂRI STÂNE! ATENȚIE, crescători de ovine și caprine, trebuie să le încheiați contracte de muncă legale și înregistrate lucrătorilor pe care-i angajați în fermele de creștere a animalelor. Programul de lucru săptămânal nu trebuie să depășească 48 de ore! Amenzile pentru nerespectarea legislației muncii se ridică la 20.000 de lei pentru un angajator. Inspectoratele teritoriale de muncă verifică fermele de creștere a animalelor!

Asociația Crescătorilor de Oi și Capre Păstorul din județul Bihor a primit o notificare de la Inspectoratul de Muncă Bihor prin care este anunțată că în perioada următoare vor fi efectuate controale la angajatorii care-și desfășoară activitatea în domeniul creșterii ovinelor și caprinelor.

În adresa primită luni, 18 mai 2020, de Asociația Crescătorilor de Oi și Capre Păstorul, ITM menționează că în vederea bunei desfășurări a raporturilor de muncă un contract individual se încheie în formă scrisă, se înregistrează în Registrul general de evidență a salariaților și se transmite Inspectoratului Teritorial de Muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat, iar un exemplar al contractului se înmânează salariatului.

Perioada de probă se desfășoară după încheierea contractului individual de muncă. Pe durata executării contractului individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, raportul de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Durata timpului de muncă:- normă întreagă 8 ore pe zi (timp de 5 zile) 40 de ore pe săptămână- durata maximă 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare- repausul între două zile de muncă nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive- durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore trebuie să fie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Munca suplimentară este munca prestată cu acordul salariatului, în cursul săptămânii de lucru și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia sau prin ore libere plătite. În situația în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, este

18

obligatorie acordarea unui spor de cel puțin 75% din salariul de bază, corespunzător duratei acesteia.

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile, caz în care este obligatorie acordarea unui spor la salariu. Orele lucrate în repausul săptămânal nu sunt considerate ore suplimentare.

Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat.

Totodată, pentru evitarea consecințelor sociale și economice negative pe care le produce utilizarea muncii nedeclarate, vă reamintim cazurile de muncă nedeclarată:- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității;- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Munca nedeclarată sau munca la negru, fără contract și fără respectarea săptămânii de lucru și acordarea de zile libere, atrage amenzi  de 20.000 de lei, chiar sistarea activității și, în anumite cazuri, angajatorii pot fi pedepsiți cu închisoarea.

AFIR si FINANTARI

MINISTRUL OROS: BANII MULȚI DE LA AFIR DAȚI CLIENTELEI DE PARTID! Agroinfo 18 mai 2020 - SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! Moțiunea simplă depusă de PSD la Parlament împotriva ministrului agriculturii, Adrian Oros, se dezbate, la momentul publicării acestei știri, în Senatul României. Șeful de la Agricultură le-a spus social-democraților, de la trubună, că pe timpul guvernului PSD grosul banilor europeni gestionați de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-a scurs în buzunarele clientelei de partid.

Ați adus un milițian șef la AFIR (Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale n.r.) care a adus, la rândul lui, încă vreo 60 de milițieni și ați reușit într-un timp record, de 3 ani, să denaturați întreg programul de dezvoltare rurală. Adică, ați dat bani mulți la clientela de casă. Ați alocat 1,6 miliarde de euro pentru 1.500 de ferme fără să vă pese de 850 de ferme de familie din sistemul APIA și alte 300 ferme

19

familiale din exteriorul sistemului, le-a spus inițiatorilor PSD ai moțiunii simple ministrul agriculturii, Adrian Oros de la tribuna Senatului României.

Șeful de la Agricultură a mai spus că-n primele patru luni ale anului 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le-a achitat fermierilor din subvenții suma de 211 milioane de euro, mai mult cu aproape 100 de milioane de euro decât anul trecut, pe vremea Guvernului PSD.

Ministrul Oros a acuzat guvernarea PSD că a exportat subvenții agricole și că a importat produse cu valoare adăugată mare.

În trei ani de zile ați adus România la un deficit comercial de 1,2 miliarde de euro referitor la produsele agroalimentare. Într-o țară care se mândrește cu producția de grâu, produsele de brutărie și patiserie au ajuns pe locul 2 în topul importurilor alimentare, 370 milioane de euro, după carnea de porc, 630 milioane de euro pe care o achiziționăm masiv din Spania și alte state membre, destinația de livrare a porumbului românesc, a spus ministrul agriculturii.

Liderul grupului parlamentar PSD, senatorul Radu Preda, a anunţat pe 12 mai 2020, în plenul Senatului, depunerea unei moţiuni simple pe Agricultură, intitulată "Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros" prin care PSD cere demisia imediată a ministrului agriculturii, Adrian Oros. Moțiunea se dezbate astăzi în Senat.

 ALTELE

Adrian Oros: Din patrimoniul ADS au dispărut peste 800.000 de hectare!agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Acuzații extrem de grave făcute de ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta spune că din patrimoniul statului au fost a fost scoasă o suprafață uriașă de terenuri agricole. Acest lucru s-ar fi întâmplat în timpul guvernărilor social-democrate de după Revoluție.

”Din 2001 și până în prezent, au dispărut din patrimoniul ADS (Agenția Domeniilor Statului – n.r) peste 800.000 de hectare. Unde? Poate ne răspunde domnul Daea (Petre Daea, fost ministru al Agriculturii – n.r.). Luați în calcul, vă rog, marile jafuri cu terenurile statului și încheierea de contracte de concesiune pe nimic, între 200 și 400 kilograme de grâu pe hectar pe an, toate acestea făcute în anii 2000 și 2005, când erau și secretari de stat și miniștri”, a anunțat ministrul Adrian Oros la dezbaterea moțiunii depusă împotriva sa de PSD și ALDE și în care s-a cerut demiterea sa din Guvernul Ludovic Orban.

20

Moţiunea simplă „Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, iniţiată de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat, a fost adoptată. Votul a fost cu bile, înregistrându-se 68 „pentru”, 32 „împotrivă” şi cinci abţineri.

Moțiunea împotriva ministrului Adrian Oros a trecut! Va fi demis de premierul Ludovic Orban?agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Moțiunea împotriva ministrului Agriculturii Adrian Oros a fost adoptată de Senat! Moţiunea simplă ”Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, iniţiată de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat, a fost votată astăzi, luni – 18 mai, în plenul Senatului.

Votul a fost cu bile, înregistrându-se 68 „pentru”, 32 „împotrivă” şi cinci abţineri.

În textul moțiunii, semnatarii au solicitat demiterea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ”până nu desfiinţează întregul sector agroalimentar din economia României şi până nu transformă fermierii români în săracii Europei”.

De precizat că adoptarea moțiunii simple împotriva unui ministru nu impune nicio măsură guvernamentală. Astfel, este decizia premierului Ludovic Orban dacă îl demite pe Adrian Oros după votul de la Senat sau dacă Adrian Oros consideră că votul din Parlament îi impune o demisie de onoare.

Premierul Orban: „Pe agricultură avem dependență de importuri pe aproape tot ce înseamnă inputuri, de la fertilizanți la semințe”agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Premierul Ludovic Orban a prezentat deputaților o serie de măsuri menite să relanseze economia națională. Șeful Guvernului a atins și problemele din agricultură, acolo unde vede producția internă ca o soluție de durată.

21

”Pe agricultură, avem dependență de importuri pe aproape tot ce înseamnă input-uri, de la fertilizanți, avem 700 de milioane de euro deficit în balanța comercială pe fertilizanți, în condițiile în care România a excelat în materie de petrochimie, în condițiile în care noi avem gaz și în condițiile în care se știe că cea mai proastă formă de utilizare a gazului este să-l arzi, în timp ce cea mai eficientă formă de utilizare a gazului este să îl procesezi în industria petrochimică. Suntem dependenți de aproape tot ce înseamnă, de la semințe până la… nici măcar ferme de reproducție pentru porci, pentru păsări nu am avut grijă să construim în toată perioada asta, în care nu a fost PNL la guvernare, domnul Ponta, decât întâmplător și o foarte scurtă perioadă de timp, un rol secundar, în perioada în care dumneavoastră ați fost premier”, a spus premierul Orban în Camera Deputaților în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților, „Ora prim-ministrului”, dezbatere cu tema „Măsuri de relansare a economiei României și de atenuare a efectelor negative provocate de epidemia de coronavirus”.

”Eu am să mă refer la viitor, pentru că important este cum reclădim economia românească și, mai ales, cum o reclădim sănătos. Până acum a fost aplicat un model de creștere economică care s-a bazat pe stimularea creșterii economice prin creșterea artificială a cererii, a consumului, un model care are limite, un model care ne-a dus la grave dezechilibre economice, un model care ne-a adus la o stare de dependență a economiei românești inclusiv în domenii fundamentale, cum este agricultura, de importuri, pentru că n-a existat niciodată un plan, așa cum vrem noi să îl punem în practică, și anume un plan care se bazează pe un principiu simplu: ce se poate produce în România trebuie produs în România, iar guvernul trebuie să fie partenerul oricărui investitor care vrea să realizeze în România investiții care să genereze cu adevărat producție în România”, a mai spus Orban în Camera Deputaților.

Ministrul Agriculturii: Guvernul își propune ca România să devină „hambarul Europei”agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat luni, în plenul Senatului, că afirmaţia potrivit căreia „România a redevenit grânarul Europei” este una total mincinoasă, iar Guvernul Orban va renunţa „la aceste politici de 2 bani” şi va face din România „hambarul Europei”, conform Agerpres.

„Timp de 22 de ani aţi impus agriculturii româneşti modelul statelor subdezvoltate, aţi adus-o la contraperformanţa de a exporta materie primă, implicit subvenţii, şi să importam masiv produse procesate, cu valoare adăugată mare. Afirmaţia potrivit căreia ‘România a redevenit grânarul

22

Europei’ este una total mincinoasă şi nu se bazează pe nimic. Guvernul renunţă la aceste politici de 2 bani şi îşi propune ca România să devină ‘hambarul Europei’. Faptul că producţiile au fost mari s-a datorat exclusiv investiţiilor şi muncii fermierilor, condiţiilor climatice favorabile şi nu Guvernului PSD”, a spus Adrian Oros, la dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat.

În opinia sa, rezultatul politicilor PSD-iste în agricultură este reprezentat de dinamica balanţei comerciale, iar acest lucru se vede prin faptul că în decurs de trei ani România a ajuns la un deficit comercial de 1,2 miliarde de euro pe zona produselor agroalimentare.

„Într-o ţară care se mândreşte cu producţiile record de grâu, produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi au ajuns în ultimii ani să ocupe locul doi în topul importurilor de produse agroalimentare (370 milioane de euro), după carnea de porc (630 de milioane euro) pe care o achiziţionăm masiv din Spania şi alte state membre, destinaţie de livrare a porumbului românesc. Datorită modului bolnăvicios în care aţi păstorit voi agricultura românească, România a pierdut anual un miliard de euro. Au câştigat exportatorii de cereale şi animale vii, au câştigat importatorii de alimente procesate şi au pierdut românii! Aceasta este performanţa voastră guvernamentală în agricultura românească”, s-a adresat Oros senatorilor.

El a mai precizat că zootehnizarea agriculturii a fost o altă „afirmaţie demagogică”, deoarece cifrele reprezintă contrariul.

„Exportăm peste 160.000 tone soia, pentru care s-a plătit sprijin cuplat şi importăm şrot de soia de 875.000 tone pentru a putea ca fermierii să obţină puţină producţie zootehnică de care mai dispune România. Asta este responsabilitatea de carte aţi dat dat dovadă!”, a mai spus Adrian Oros.

Adrian Oros: Majorăm salariul net din sectorul agricol la 3.000 de lei! Ramona Dascălu - 18 mai 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat astăzi, luni – 18 mai, în timpul dezbaterii moțiunii simple depuse de 72 de senatori din grupul PSD împotriva sa, că guvernul PNL are de gând să crească salariul net din sectorul agricol la 3.000 de lei, urmărind astfel aducerea acasă a diasporei.

”Ce programe ați gândit voi pentru românii care au plecat să muncească în Europa? Ați alungat din țară peste 4 milioane de români, în cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propuneți să cultive acasă sparanghel? Guvernul PNL

23

are în lucru o strategie de aducere acasă a diasporei, ridicând salariul net din sectorul agricol la 3.000 de lei”, a susținut Adrian Oros, în plenul Senatului.

De asemenea, ministrul Agriculturii s-a apărat de acuzațiile aduse de cei 72 de senatori din grupul PSD care îi cer demisia, spunând că anul acesta, jumătate din suma programului Tânărului Fermier va fi destinată celor din diaspora.

”Anul acesta programul Tânărul Fermier va aloca 43 de milioane de euro și va avea două componente astfel încât 50% din această sumă, adică 20 de milioane, va fi destinată celor din diaspora. Pentru prima dată, beneficiarii acestui program vor primi și până la 50 de hectare în arendă sau concesiune. Nu le vom mai da prietenilor voștri pe redevențe ridicole. Din iunie, vom implementa o schemă de sprijin pentru cei care angajează muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat hotărârea guvernului numărul 356/2020 privind aprobarea programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”, a declarat Adrian Oros.

Moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros, a fost dezbătură și votată astăzi în plenul Senatului. Prin textul moțiunii intitulate ”Lenea, minciuna și incompetența ministrului Oros”, cei 72 de semnatari, senatori membri ai grupului PSD, au solicitat demiterea ministrului de resort.

Teren gratuit pentru tinerii fermieri: Suprafață de 50.000 de hectare, disponibilă prin ADS! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis din nou sprijn pentru tinerii fermieri, inclusiv pentru cei care revin în țară pentru a-și înființa o fermă agricolă. În cadrul dezbaterii moțiunii simple depusă și votată împotriva sa, Oros a reiterat că vă exista un sprijin mix – financiar și teren prin care vor fi susținuți tinerii agricultori.

”Am identificat peste 50.000 de hectare, pe care le vom da tinerilor fermieri, nu le vom da șmecherilor”, a precizat Adrian Oros referitor la suprafața identificată pentru sprijinirea tinerilor.

”Anul acesta programul Tânărul Fermier va aloca 43 de milioane de euro și va avea două componente astfel încât 50% din această sumă, adică 20 de milioane, va fi destinată celor din diaspora. Pentru prima dată, beneficiarii acestui program vor primi și până la 50 de hectare în arendă sau concesiune. Nu le vom mai da prietenilor voștri pe redevențe ridicole. Din iunie, vom implementa o schemă de sprijin pentru cei care angajează muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat hotărârea guvernului numărul 356/2020 privind

24

aprobarea programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”, a declarat Adrian Oros.

Cum suprafața maximă pe care, prin lege, statul o poate acorda fermierilor cu vârstă de până în 40 de ani, este de 50 de hectare, rezultă că numărul maxim de agricultori ce pot fi sprijiniți cu suprafață agricolă este de 1.000 de beneficiari.

Și în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o pe 12 mai, ministrul Oros a anunțat că un buget de 43 de milioane de eurp va fi direcționat către tinerii care fac proiecte și care, pe lângă sprijinul de maxim 50.000 de euro pot primi și teren agricol.

Sprijinul pentru Instalarea Tinerilor fermierilor va demara în luna iulie și va beneficia de 43 de milioane de euro. Adrian Oros,  ministrul agriculturii, a anunțat astăzi, marți 12 mai că în cadrul acestei sub-măsuri derulate prin AFIR se va acorda fermierilor și 50 de hectare de teren în concesiune sau arendă.

”Vom da beneficiarilor măsurii până la 50 hectare de teren în concesiune sau arendă. Sprijinul va beneficia de 43 de milioane de euro și sesiunea de depunere a cererilor se va deschide în luna iulie”, a explicat Oros care a promit că va reveni ”în detaliu” asupra acestui ajutor acordat tinerilor fermieri.

TENSIUNI in Parlament. „Conducerea actuala a MADR a recuperat timpul pierdut de PSD” In mai 19, 2020  105 0

Tensiuni in Parlament, la ședința de dezbatere a moţiunii simple “Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, iniţiată de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat că conducerea actuală a MADR a recuperat timpul pierdut de PSD şi a trecut la acţiune pentru elaborarea Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

„Când am ajuns la Ministerul Agriculturii, nu am găsit niciun document care să dovedească existenţa măcar a unei ‘schiţe’, cum spuneţi dvs., a Programului Naţional Strategic. Un program de 20 de miliarde de euro nu se tratează cu o simplă schiţă, este vorba despre o analiză fundamentată care să conducă la o bună direcţionare a sprijinului PAC în România pe următorii şapte ani. Am finalizat de trei luni o asemenea analiză extrem de complexă asupra situaţiei curente din agricultura românească pentru aria acoperită de acest program şi l-am lansat în consultare publică. Cei care sunt interesaţi de adevăr, printr-un simplu search pe Google o pot găsi publicată, dar pentru

25

asta trebuie să fie interesaţi în mod real şi pentru asta trebuie să ştie cu siguranţă ce înseamnă o analiză SWOT. Deşi nu există încă un document definitiv la nivel european, chiar dacă fosta guvernare şi-a fixat acest obiectiv neatins, Guvernul Orban – şi în speţă conducerea actuală a MADR – a recuperat timpul pierdut de PSD şi a trecut la acţiune pentru elaborarea PNS”, a spus Adrian Oros, în Plenul Senatului.

Adrian Oros a subliniat că analiza a fost transmisă Comisiei Europene, la Direcţia Generală pentru Agricultură (DG AGRI) de la începutul lunii martie, consultarea cu CE fiind obligatorie pentru realizarea Programului Naţional Strategic (PNS). Potrivit oficialului, un program de asemenea anvergură „nu este o ‘schiţă’ simplistă, ci implică demersuri complexe pentru fiecare etapă în parte.

În acest PNS, trebuie să implementăm priorităţile agriculturii româneşti pentru următorii şapte ani: consolidarea mediului asociativ şi asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susţinerea capacităţilor de depozitare şi procesare, susţinerea zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor familiale, o strategie de gestionare a apei, învăţământul agricol şi tehnic şi profesional dual, promovarea reală a produselor agroalimentare româneşti. Nu este o schiţă prin care se încurajează doar exportatorii de subvenţii şi care să favorizeze samsarii şi vânătorii de subvenţii! Este un program complex şi responsabil prin care banii dedicaţi agriculturii trebuie să ajungă la ţăranii şi fermierii autentici, la cei care lucrau pământul şi creşteau animale şi când nu erau subvenţii, la cei care o să lucreze pământul şi vor creşte animale şi după ce nu vor mai fii subvenţii”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

La finalul dezbaterii, moțiunea simplă împotriva lui Adrian Oros care cere demiterea sa din funcția de ministru al Agriculturii a fost adoptată în urma votului majorității. Decizia urmează să fie luată de prim-ministrul Ludovic Orban.

Ministrul Agriculturii, despre Politica Agricola Comuna: un program de 20 de miliarde de euro nu se trateaza cu o simpla schita Mai 19, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre Politica Agricola Comuna si a precizat ca un program de asemenea anvergura nu poate fi gestionat cu o simpla schita, ci ca este nevoie de o analiza fundamentala care sa conduca la o buna directionare a sprijinului financiar.

„Cand am ajuns la Ministerul Agriculturii, nu am gasit niciun document care sa dovedeasca existenta macar a unei ‘schite’, cum spuneti dvs., a

26

Programului National Strategic. Un program de 20 de miliarde de euro nu se trateaza cu o simpla schita, este vorba despre o analiza fundamentata care sa conduca la o buna directionare a sprijinului PAC in Romania pe urmatorii sapte ani. Am finalizat de trei luni o asemenea analiza extrem de complexa asupra situatiei curente din agricultura romaneasca pentru aria acoperita de acest program si l-am lansat in consultare publica. Cei care sunt interesati de adevar, printr-un simplu search pe Google o pot gasi publicata, dar pentru asta trebuie sa fie interesati in mod real si pentru asta trebuie sa stie cu siguranta ce inseamna o analiza SWOT. Desi nu exista inca un document definitiv la nivel european, chiar daca fosta guvernare si-a fixat acest obiectiv neatins, Guvernul Orban – si in speta conducerea actuala a MADR – a recuperat timpul pierdut de PSD si a trecut la actiune pentru elaborarea PNS”, a spus Adrian Oros.

Oros: Analiza a fost transmisa la Directia Generala pentru Agricultura

El a mai adaugat ca a trimis deja spre consultare analiza, catre Directia Generala pentru Agricultura (DG AGRI), inca de la inceputul lunii martie intrucat, pentru elaborarea Programului National Strategic, este necesara o consultare cu Comisia Europeana.

„Vreau mentionez ca un program de asemenea anvergura nu este o ‘schita’ simplista, ci implica demersuri complexe pentru fiecare etapa in parte. In acest PNS, trebuie sa implementam prioritatile agriculturii romanesti pentru urmatorii sapte ani: consolidarea mediului asociativ si asocierea producatorilor mici pentru a deveni competitivi, sustinerea capacitatilor de depozitare si procesare, sustinerea zonelor cu constrangeri naturale, consolidarea fermelor familiale, o strategie de gestionare a apei, invatamantul agricol si tehnic si profesional dual, promovarea reala a produselor agroalimentare romanesti. Nu este o schita prin care se incurajeaza doar exportatorii de subventii si care sa favorizeze samsarii si vanatorii de subventii! Este un program complex si responsabil prin care banii dedicati agriculturii trebuie sa ajunga la taranii si fermierii autentici, la cei care lucrau pamantul si cresteau animale si cand nu erau subventii, la cei care o sa lucreze pamantul si vor creste animale si dupa ce nu vor mai fii subventii”, a adaugat ministrul Agriculturii.

Oros: Tone de legume si alte produse au fost vandute prin platformele online create de MADR In mai 19, 2020   Platformele online realizate de Ministerul Agriculturii pentru vânzarea produselor agricole au generat pe piaţă un efect în lanţ, zilnic fiind vândute tone de legume şi de alte produse, a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în plenul Senatului,

27

scrie agerpres.ro.

„Legat de platformele online realizate de MADR (www.produsmontan.ro, https://rndr.ro/legume/), facem precizarea că s-a dorit ca ele să fie doar modele de bune practici, pentru a identifica cele mai bune modalităţi de preluare a mărfii direct de la producători, precum şi de a oferi sprijin producătorilor în dialogul cu marile lanţuri de retail. Platformele au generat pe piaţă un efect în lanţ. Pe aceste platforme, care există astăzi în toată ţara, se vând zilnic tone de legume şi alte produse, iar imaginea cu legumicultorii care îşi distrug produsele sunt cu siguranţă imaginile din anii trecuţi cu beneficiarii programului Tomata, care îşi distrugeau tomatele”, a afirmat Adrian Oros în cadrul ședinței Senatului.

El a afirmat că grija PSD faţă de legumicultori s-a văzut anul trecut, când a fost comunicat Comisiei Europene un plafon la sprijinul cuplat vegetal de trei ori mai mic decât în anul precedent. „Am fost nevoiţi să corectăm şi această greşeală prostească a dumneavoastră, solicitând Comisiei modificarea plafonului. Legumicultorii ştiu exact ce aţi făcut, ce grijă le-aţi purtat! Nu pot fi toţi păcăliţi, nu pot fi toţi minţiţi”, a spus ministrul Agriculturii senatorilor PSD.

De asemenea, ca răspuns la moțiunea simplă înaintată împotriva sa, Adrian Oros a trecut în revistă o serie de programe iniţiate de guvernarea PSD, care continuă şi în prezent, acestea fiind îmbunătăţite la cererea producătorilor. Astfel, legat de programul Tomata, ministrul a menţionat că în anul 2019 nu au fost prevăzute toate resursele financiare, iar Guvernul PNL a fost nevoit să suplimenteze resursele financiare necesare aplicării acestei scheme cu încă 13 milioane de euro în luna decembrie. De asemenea, el a menţionat că o mare parte din bani nu au ajuns la legumicultorii corecţi, ci la “şmecheri şi clientela de partid”, numai în judeţul Olt fiind deschise 417 dosare penale.

În ceea ce priveşte programul de ajutor de minimis pentru producţia de usturoi, şeful MADR a menţionat că a fost majorată cu 60% alocarea aferentă şi s-a înscris un număr triplu de beneficiari faţă de anul trecut. Ministrul a vorbit și despre proiectul referitor revitalizarea liceelor agricole

28

aflate în subordinea MADR, care l-a caracterizat ca un proiect născut mort, fără nici o viziune. „Soluţia este învăţământul profesional şi tehnic agricol dual în parteneriat cu agenţii economici (fermieri şi unităţi de procesare), astfel încât absolvenţii să capete deprinderi în meseria pe care au ales-o, care să le permită angajarea a doua zi după absolvire, iar diploma să fie acoperită de competenţe reale”, a declarat ministrul Agriculturii, citat de AGERPRESS.

Adrian Oros a fost prezent luni în plenul Senatului la dezbaterea moţiunii simple „Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, iniţiată de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat. Semnatarii au solicitat demisia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, „până nu desfiinţează întregul sector agroalimentar din economia României şi până nu transformă fermierii români în săracii Europei”.

Guvernul vorbește despre granturi de până la 800.000 de euro pentru firme 19 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, a vorbit despre un nou program de sprijin pentru companiile românești, în valoare totală de un milliard de euro.

“Un milliard de euro care va veni acum, imediat, pentru a fi ajutate firmele românești. Avem în vedere firmele din HORECA, transporturi horeca, transporturi si companiile inchise în aceasta perioada nenorocită. De asemenea, vrem sa ajutăm companiile fara niciun angajat, sunt cei care au fost uitati și cărora le-a fost foarte greu în perioada asta”, a declarat Rogojinaru la videoconferința “Business în Noua Economie”, organizat de “România Eficientă” și EM.360. El a dat și câteva detalii despre această formă de sprijin “Companiile, și mijlocii, și mici si mari, vor fi ajutate cu granturi, granturi care vor fi probabil până în 800.000 de euro care vor fi gândite foarte bine și date către firmele românești, agenții economici care își desfășoară activitatea în România”, a spus Rogojinaru.

Vai și-amar de cei care (mai) fac agricultură In mai 19, 2020,  Cătălin Lența Nu contează mărimea unei ferme sau alta, nu contează câți oameni își iau banii din domeniu, nu mai contează nici măcar profitul. Contează doar că agricultura suferă, deși ne tot străduim să o îmbrăcăm în haine frumoase și să-i punem cât mai mulți bani pe frunte. Și nu cred asta pentru

29

că sunt pesimist, deloc, ci pentru că văd cum în fiecare zi problemele devin tot mai mari și mai grave, așa, cam ca o boală lungă și cu viitor incert.

Sigur, vreau să fiu convins, după cum spune toată lumea, națională sau europeană, că avem un viitor luminos și ”verde”, cu pajiști naturale pe care pasc idilice mioare. Ba chiar îmi doresc să cred cu tărie că nu peste mult timp agricultura va fi făcută de plăcere și nu va mai fi un chin pentru nimeni, și asta pentru că o să cultivăm doar potențial. Că din ăsta avem din belșug, nu costă, crește de la sine și chiar putem exporta la greu. Frumos, nu? Doar că perfect neadevărat.

De când am început să înțeleg mai clar ce e cu agricultura asta văd că suntem meșteri la vorbe și mai puțin la fapte. Sunt vorbe de pe margine, din partea cuiva care nu se trezește înainte de răsărit așteptând ploaia și care nu privește cu teamă la mișcările de pe bursa cerealelor. Dar asta nu mă împiedică să observ că, în ciuda unor cheltuieli colosale și a unor tabele în statistici, agricultura românească rămâne la fel de departe de locul pe care credem noi că l-am putea ocupa în plan european. Și chiar internațional. 

Poate pentru că nu știm exact spre ce ne îndreptăm? Poate că nu ne este clar nouă, ca economie comunitară și în domeniul agricol, care e ținta? Niciodată nu o să fie suficient să vrei, să te zbați, să împrumuți de la bănci, să cumperi tehnologie și genetică de ultimă oră pentru că nu avemo țintă clară. Știm câți bani vrem de la Uniunea Europeană, știm (cu mare aproximație) cât producem, dar nu știm câte animale, de orice fel, are România. Nu știm exact cât produc marii fermieri, iar statul mai mult se roagă de ei să dea niște valori cât de cât reale.

Mai știm că avem de toate, dar numai când este vorba de nevoi. Unde e documentul sau ce o fi care să arate drumul pe care să o apuce agricultura, astfel încât în 10, 20 sau 30 de ani să nu mai am motive să scriu așa ceva? Îl trec tot la capitolul ”potențial”, deși sacul e cam plin.

Niciodată nu m-am considerat defetist, numai că încep să mă îndoiesc de șansele oricărei acțiuni concrete pe termen lung. Sigur, nu există zi lăsată de Cel de sus în care țăranul sau fermierul să nu fie la muncă, cu pandemie sau nu. Sigur, nu trece o săptămână fără ca cineva să plângă pe umărul agriculturii românești și să îi declare veșnică iubire și sprijin necondiționat. Și mai trece o săptămână, o lună, ba chiar patru ani și vine momentul unei noi declarații, la nivel național acum, de nețărmurită grijă. Și lumea crede, sau măcar are speranța că lucrurile vor fi drese și pleacă din nou pe câmp sau în grajd. Unde își privește mirat uriașul potențial pe care îl are în față. Pentru că banii sunt cam tot aceiași de anul trecut, iar problemele mai multe.

30

Ba chiar constată, amar, că încă unul dintre angajații lui a ales sparanghelul din Germania și i-a lăsat afacerea de izbeliște. 

Dar există speranță, ba chiar soluții, și vorbesc serios. Nu avem destulă forță de muncă în agricultură? Nu e adevărat, nu am știut unde să căutăm. Până acum a umblat toată lumea să angajeze pe unul sau altul din satul lui sau din vecinătate. Greșit, rezolvarea e la oraș. Da, suntem mulți și cu chef de muncă, nu-i așa? Toți cei care ne dorim să mâncăm sănătos, natural sau eco, toți cei care cârtim în piață că sunt prea scumpe cireșele, toți cei care vrem să alegem noi cartofii și roșiile, da, noi toți suntem speranța și viitorul agriculturii. Suntem un imens rezervor de forță de muncă pentru agricultură, chiar dacă prea puțin calificată. Dar, vorba celui care nu înțelege domeniul – ce e așa de greu să dai cu sapa? Deși știu că asta e valabil doar o zi, hai, două. 

Și pentru a nu mă acuza nimeni că vorbesc aiurea, iată și dovada. Destul de timid începutul, dar e un început. Așadar – Leontin Soare are o livadă cu cireșe în satul Blidari din Vrancea. Comuna Cotești, pentru a fi mai riguros. Cireșele s-au copt, iar Leontin Soare s-o fi săturat să vadă că sunt culese mai ales de păsări, că nu are cine să îl ajute. Așa că a dat un anunț, pe internet, că cine vrea cireșe la un preț bun, să vină să le culeagă singur. ”Fac o invitaţie (…), la livada mea din sat Blidari, lângă Coteşti, la 15 km de Focşani, pentru a avea posibilitatea să vă culegeţi singuri pofticioasele cireşe de Mai ! Posibilitatea de a culege singuri şi pe alese cireşe proaspete, de o calitate ireproşabilă! Degustarea pe săturate, fără să vă coste nimic”, scria el pe o rețea de socializare, anunând că are și parcare pentru 20 de mașini. Și a fost ca la tsunami, că toată lumea ar fi vrut să iasă la iarbă verde, să culeagă cireșe, să le ia ieftin, ba chiar să facă și un grătar. Nu e un exemplu suficient?

Dacă nu ajunge, să ne amintim că acum un an, un alt fermier, Sorin Baciu din Bunești, Suceava, anunța și el că le dă gratis oamenilor care vin la cules trei tone de fructe de pădure. Au venit cam 50 și au strâns o tonă de coacăze şi agrişe. Unora le-a plăcut atât de mult acțiunea încât au ținut să plece cu cât mai multe amintiri, de exemplu gălețile pe care Sorin Baciu le punea la dispoziție pentru cules. Dar nu e o problemă, intenția contează, așa că aștept și eu să vină odată luna iunie și să merg și eu să culeg fructe de pădure, chiar dacă sunt într-o plantație.

Așadar, iată soluția măcar pentru una dintre problemele agriculturii din România – forță demuncă ieftină, necalificată și entuziastă din marele bazin orășenesc apropiat de fermă. Deși, mă gândesc acum, nu prea pare soluția pe care o așteaptă fermierii. Dar, decât deloc…

31

Șansa istorică a României. Dacă nu suntem imbecili 19.05.2020 Rares Bogdan Europarlamentar

În cenușa atitudinilor schimbate din cauza pandemiei se află o șansă istorică: să ne mobilizăm și să folosim toată inteligența acestui popor pentru a nu rămâne o țară săracă. „Prin noi înșine" capătă ocazia de a nu fi un slogan frumos, un pariu irosit. Cel cu agricultura a devenit anecdotă, dar dacă avem minte, îl câștigăm.

Dacă vom considera irigațiile urgență zero, dacă ne trezim și susținem un sistem al camerelor agricole și formele asociative ale fermierilor după model francez, de pildă, putem intra în liga mare a acestui domeniu. Dar este momentul solidarității. Iar primul pas este să trecem rapid de la „nu se poate!" către „să găsim soluția!".Putem depăși explicația că fermierii români nu sunt uniți, că nu asigură volume constante de marfă pentru marile magazine, deci acestea se aprovizionează din exterior, la mobilizarea generală.

Iar cetățenii au aici un rol important. O întrebare cu ritmicitate mare adresată comercianților, și anume „unde sunt standurile cu produse românești?", îi va determina să regândească marja de profit, dacă vor constata că el scade din cauza unui răspuns ce nu mulțumește cumpărătorii.

Vor avea costuri mai mici și distribuitorii, căci sistemul internațional de aprovizionare a fost lovit crunt, vor avea costuri mai mici și magazinele, căci nu vor trebui să susțină ele pierderea distribuitorilor. Dar vor avea de câștigat în primul rând fermierii noștri, care vând (dacă reușesc) legătura de ceapă cu 50 de bani, iar aceasta ajunge în galantare și la 3 lei.

Pariul cu agricultura, pierdut de premieri din cauza subvențiilor mici primite de fermieri deoarece n-au avut negociatori isteți în vârful unor guverne, ne poate salva. Poate, într-adevăr, agricultura noastră să hrănească 80 de milioane de guri, sau trebuie să tragă obloanele? Poate!

Măcar 18 milioane! Faptul că UE a ridicat interdicțiile la ajutoare de stat pentru fermieri e o veste bună, dar până la mobilizarea sistemului, dorința cetățenilor de a mânca românește va fi un semnal care nu va putea fi trecut cu vederea. Să ne gândim un pic: cu brânza, zahărul și verzele blocate în traficul internațional acum pulverizat, supermarketurile sunt nevoite să caute alternative locale. Da, cumpărătorii se vor mulțumi cu ce vor găsi.

32

Dar dacă, din snobism, vor continua să strâmbăm din nas în fața mărfii „produs în România" (să recunoaștem, există un curent viguros), s-ar putea ca lanțurile de mari magazine să facă în continuare presiune pe guvernele lor pentru relaxarea granițelor, în loc să se reorienteze local.

Peste pandemie vom trece, cumva, dar e important ce va rămâne după. Iar noile rute de aprovizionare, reorientate intern, ar putea mobiliza și fermierii, producătorii români, să își unească forțele, bătătorind căi, mecanisme, atitudini pe care se va putea reclădi agricultura. Devenind o forță bine organizată, vocea fermierilor uniți și a celor din industria alimentară nu va mai putea fi ignorată. Da, au nevoie de ajutor!

Guvernanții țin legătura cu toate mediile asociative, monitorizează toate filierele de produs, deci unitatea, în aceste momente dramatice pentru toți, este crucială!

De asemenea, beneficiarii de fonduri europene nerambursabile prin PNDR 2014 – 2020 își pot reorganiza activitatea, o pot restructura sau reprograma (reeșalonări, prelungiri a duratei de execuție fără penalități, înlesniri la plată). În paralel, poate trebuie regândit sistemul de subvenții pentru fermele mai mici de 50 de hectare, sau alocat un ajutor consistent pentru fermele bio, care au o piață enormă în Europa. Să ne gândim un pic: restul Europei nu are pământul nostru, dar nici nu-l lasă pârloagă sau fără apă.

Ridicarea restricțiilor europene și posibilitatea mutării de fonduri pe componente afectate de pandemie este o ocazie pe care nu avem voie să o irosim.

Trebuie credite cu dobândă mică sau fără dobândă pentru cei care vor să cumpere utilaje performante, trebuie analizate toate invențiile în materie de irigații/aducțiuni de apă simple, investit masiv în tehnologii curate puse în slujba agriculturii și vom vedea, peste un an, roadele. În paralel, va crește industria alimentară, care va absorbi o mare parte din forța de muncă întoarsă în țară, rămasă fără sursă de venit. Dar nu doar cea alimentară!

Pe orizontală, se va lansa astfel și industria construcțiilor de mașini-unelte și utilaje, care va avea nevoie de materie primă. Și tot așa. Dar trebuie ACUM!!

Nu știu când se va închide fereastra de oportunitate deschisă de faptul că UE a schimbat regulile stricte legate de deficit și imobilitatea permutării de fonduri, dar nu trebuie să stăm să ne rugăm la Dumnezeu să fie cât mai târziu. Sunt miliarde de euro la care avem acces pentru sectoare întregi afectate de șomaj.

33

Avem forță de muncă mai ieftină decât în Franța sau Germania, în contextul în care se vorbește de relocări de fabrici. De pildă, din China și India, unde se produc 80% din medicamente și materiale sanitare. Dar e vorba și despre relocări în industria de componente electronice (iar noi avem forță de muncă înalt calificată), și de industria auto.

Ce ne trebuie? Să ne jucăm șansa, să nu mai trecem urgența națională prin filtrul grupurilor de interese. Dacă nu vom pricepe asta, suntem condamnați să vedem nenorocirea un mod de viață.

……………………….

LEGISLATIV

MADR:

Proiecte de acte normative, Marți, 19 Mai 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTĂRÂRE pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii”Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro .Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente:  detalii proiect (pdf)

..................................................................

MADR: Măsuri întreprinse în contextul COVID19

 NOTĂ privind reluarea activității Grupurilor de Acțiune Locală

 NOTĂ privind desfăşurarea activităţilor în vederea implementării submăsurii 19.2 Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, în cadrul Măsurii 19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, ca urmare a apariţiei pandemieiCOVID 19

34

 Ordin nr 78 din 19 martie 2020 privind adoptarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor specifice implementării tehnice şi financiare a măsurilor aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 ca urmare a apariţiei pandemiei COVID-19

........................................

Legislaţie românească

 

Ordinul nr. 1266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Va fi modificat de Ordin 119/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 784/2016 privind cerinţele specifice pentru genurile şi speciile de plante fructifere menţionate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii şi normele detaliate privind inspecţiile oficiale care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat de Ordin 119/2020 la 01.06.2020

Metodologia de atestare a unităţilor specializate să elaboreze amenajamente silvice, din 05.05.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 408 din 18.05.2020. A intrat în vigoare la 18.05.2020

Ordinul nr. 1011/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a unităţilor specializate să elaboreze amenajamente silvice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 408 din 18.05.2020. A intrat în vigoare la 18.05.2020

Ordinul nr. 130/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 408 din 18.05.2020. A intrat în vigoare la 18.05.2020

Ordinul nr. 1366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Publicat în Mof I nr. 122 din

35

08.02.2006. A intrat în vigoare la 10.03.2006

Ordinul nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR ublicat în Mof I nr. 440 din 30.06.2010. A intrat în vigoare la 30.06.2010

Hotărârea nr. 24/2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor, în contextul situaţiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Abrogat de HG 394/2020 la 18.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, Guvernul României A fost declarat parţial neconstituţional prin DCZ 157/2020 la 15.05.2020

Jurisprudenţă europeană

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2403 în ceea ce priveşte autorizaţiile de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii în apele Regatului Unit şi operaţiunile de pescuit ale navelor de pescuit ale Regatului Unit în apele Uniunii - [COM(2019) 398 final – 2019/0187 (COD)] ##3942, Comitetul Economic si Social European

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##203(03), Comisia Europeană Publicat în JO C din 03.02.2018

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##208(01), Comisia Europeană Publicat în JO C din 08.02.2018

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##210(02), Comisia Europeană Publicat în JO C din 10.02.2018

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2)

36

litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##210(03), Comisia Europeană Publicat în JO C din 10.02.2018

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##213(04), Comisia Europeană Publicat în JO C din 13.02.2018

……………….

INTERNE

Ștefan Poienaru a trăit ierni în care trecea Dunărea la pas, pe gheață și veri dure, dar niciodată o astfel de secetă!Daniel Befu - 18 mai 2020

Săptămâna trecută deținătorul grupului Agrofam, Ștefan Poienaru, aniversa 28 de ani de agricultură capitalistă. Totodată mai are în spate 20 de ani de agricultură socialistă. Toată această experiență a acumulat-o în zona Fetești și mai ales în incinta îndiguită a Bălții Ialomiței, ca director tehnic și mai apoi director plin la unul din cele mai mari IAS-uri din țară, IAS Pietroiu, iar ulterior ca administrator de business privat, în locul unde îl ”cunosc și mistreții și căprioarele”.

În 2020 zona în care activează e una din cele mai lovite de secetă. A preferat însă să nu detaliem efectele secetei asupra culturilor în acest an, cât să descrie, din cele trăite, metamorfoza climei care încearcă o breaslă întreagă.

”Existau niște particularități ale zonei, care, începând din februarie-martie era expusă permanent la inundații, datorită viiturilor mari, care ajungeau la coronamentul digului și care, pur și simplu erau înspăimântătoare, pentru că umpleau zona malului până la dig. Inundau pădurile de protecție și totul arăta ca sub un pericol iminent de a fi înghițit sub ape. Deși media

37

multianuală a precipitațiilor zonei e de 430 mm, atunci aveam în mod frecvent peste 550 mm. Sigur, nu se compară cantitățile de zăpadă pe care le aveam atunci și intensitatea, mărimea depunerilor de zăpadă în urma viscolelor, care erau în număr de cel puțin 7-9 episoade de viscol în fiecare iarnă. Zăpada însemna un nivel de precipitații important. Avea depuneri peste tot 30-50 cm, lăsând la o parte porțiunile unde era viscolită și unde ajungea și la 2 metri. Am asta clar în minte, pentru că noi de obicei nu terminam lucrările în toamnă, neavând o dotare corespunzătoare și trebuia să lucrăm și iarna, în ferestre. Atunci era altfel și gerul din iarnă. Aveam suficient de multe situații în care aveam temperaturi până la -18-20˚C. Dacă cumva culturile de toamnă nu erau acoperite cu zăpadă, pierderile erau imense. Funcționau foarte bine cele 4 anotimpuri, spre deosebire de acum, când am avut o vară prelungită în toamnă, o toamnă prelungită în iarnă și o iarnă fără zăpadă și fără temperaturi scăzute. Gerul era bun și pentru distrugerea patogenilor și dăunătorilor din livezi, din vii și din culturile agricole. Iar vara, în mod sigur episoadele de temperaturi peste 30˚C, erau incomparabil mai puține decât le avem acum. Și ele nu durau. Căldurile mari țineau două zile, apoi venea o ploaie torențială, chiar cu aspect de vijelie și cu porțiuni de grindină. Valul de căldură nu dura săptămâni întregi, cum avem acum”.

Amintire de iarnă

Ultimul episod notabil care arată asprimea iernilor pe Dunăre, datează din primul an al tranziției.

”În ‘90, Borcea, brațul cel mai mare al Dunării, a înghețat la început de martie. Așa de tare a înghețat, încât se putea trece cu căruța și cu tractorul peste gheață. Adâncimea apei era între 15 și 30 de metri, iar gheața avea 50-60 cm. În Insulă, pe lângă cele 7500 ha de cultură mare și 500 ha semincer-legumicole, aveam un complex de 5000 de taurine la îngrășat și uneori aproape 20.000 de oi, care, sigur, n-au sărbătoare și nici duminică și presupuneau prezența unui furnicar de oameni acolo. Dacă fluviul era înghețat și viscolea, în afara lopeții, fiecare din angajații noștri venea cu câte o canistră sau cu câte un bidon de 20 l în mână, pe care li-l umpleam cu motorină și treceau pe jos Dunărea, ca să ducă motorină la utilajele care trebuiau să hrănească animalele, să scoată gunoiul. Eu nu treceam întotdeauna dimineața la 7.00, când treceau toți lucrătorii. De multe ori rămâneam la birou și mergeam pe la 9.00. Mă ducea o mașină în vadul podului și mă lăsa unde muncitorii își croiseră potecă prin zăpadă, peste gheața care acoperea Dunărea. Aveam o șubă groasă pe mine și o luam la pas. În momentul când se termina zăpada de pe potecă și ajungeam în porțiunea unde vedeam apa Dunării curgând sub pașii mei, aveam un

38

sentiment ciudat. Mă uitam înapoi dacă e cineva în spatele meu, pe malul dinspre sat și mă vede, dacă cumva se rupe gheața cu mine, nu că ar fi putut să mă salveze, ci ca să știe că am picat. Era cu atât mai formidabil sentimentul ăsta, pentru că eu eram singur. Ei, ceilalți, treceau în grupuri de 3-5, vorbeau și se încurajau reciproc, dar eu singur, trecând pe gheața aia trăiam mai intens sentimentele acelea ale iernii puternice, dar și a sacrificiului oamenilor față de locul de muncă”.

Amintire de vară

Sudul țării a cunoscut istoric perioade mai lungi sau mai scurte de uscăciune, însă întotdeauna deznădejdea forma un cuplu cu entuziasmul.

”Când eu eram director tehnic, îl aveam ca director general pe Dumitru Dumitru,  un fenomenal specialist, care a primit de la Dej misiunea de înființa primul IAS dintr-o incintă îndiguită. Într-unul din sezoane, undeva prin anii ‘80, a fost o perioadă cu lipsă de precipitații. Porumbul avea cam un metru și era riscul să fie afectat. La un moment dat, după o așteptare de vreo două săptămâni, a venit o ploaie formidabilă. Dânsul era cu ofițerii responsabili de sutele de soldați aduși anual la lucrări în Insulă, undeva la o cantină undeva unde n-ajunsese polaia, dar eu, care fusesem pe câmpuri, eram entuziasmat cât de mare ploaie a venit peste noi. Vin și-l scot pe director din protocol să-i dau vestea mare: «Tovarășu’, ne-a plouat. Și la ferma aia și la ferma aia. Stătea apa pe loc. Nu putea s-o înghită pământul, așa de rapidă a fost ploaia aceea torențială. Vedeai duiumul de bălți și era o fericire». Dar el nici o reacție. Eu eram șocat. Mă întrebam «de ce nu se bucură omul ăsta?» așa că revin: «Tovarășu director, încă o dată vă spun. La 2 kilometri de aici a plouat! Cred că ploaia asta a depășit 30-50 l/mp. E ceva extraordinar!» La care dânsul se uită lung la mine și rostește: «Foarte bine, foarte bine, tovarășu’ inginer, dar cum justificăm la toamnă?» Îl chema partidul și sigur și pe mine și pe alții și trebuia să justifici de ce n-ai făcut planul și directorii dădeau vina pe secetă, așa că în loc să se bucure, știa că nu mai are ce justifica nerealizările, când îl ridicau în picioare la plenara județeană de partid”.

Primele semne ale unei clime în schimbare

Primele semnale că la nivel climatic lucrurile nu mai sunt la fel, au fost percepute de Ștefan Poienaru în urmă cu circa un deceniu, dar la acel moment nu s-a alarmat.

”Eram undeva în jurul anului 2010, cred. Am avut o toamnă secetoasă, o iarnă neprietenoasă, fără strop de zăpadă și practic s-a reînsămânțat în primăvară 70% din suprafața de grâu a României. Începând din acel an, am

39

început să observ că nu mai avem problemele firești cu care ne confruntam de obicei în insulă. E vorba de excesul de umiditate din primăvară, care e marea problemă în Balta Ialomiței, care făcea mai mult rău decât seceta. Am constatat însă în ultimul deceniu că n-am mai avut asemenea fenomene, în sensul că n-a mai băltit apa în Insulă, ceea ce mi-a convenit. Acum însă, încercând să mă uit în urmă, îmi dau seama că erau semnale că repartiția precipitațiilor anuale nu mai este aceeași. Precipitațiile nu mai veneau în perioada de iarnă-primăvară, ci veneau în luna iunie. Atunci când trebuia să recoltăm, aveam precipitații cât pe jumate de an, însoțite de vijelii și distrugeri de culturi”.

Pentru Ștefan Poienaru, anul acesta e dramatic

”Ceea ce s-a întâmplat cu culturile în această iarnă și primăvară eu n-am întâlnit. Lipsă totală de precipitații în perioada septembrie-mai, eu n-am întâlnit așa ceva și sper să nu se mai repete. Cred însă că clima ne pedepsește. Ne pedepsește pentru că noi ne-am schimbat și anumite obiceiuri legate de agrotehnica pe care trebuie s-o aplicăm. Semnalele din urmă cu 10 ani, cel puțin în ce ne privește pe noi, ne obligă să dezvoltăm o agricultură conservativă a apei în sol. E un tip de agrotehnică, despre care se vorbește rar. Cu explozia tehnologică care ne este pusă la dispoziție: tractoare de mare putere, discuri, semănători, toată lumea a căutat calea ușoară și lumea a uitat că pământul acesta este un organism viu”.

Puncte cheie:

Ștefan Poienaru recomandă dezmiriștitul a doua-a treia zi după recoltarea grâului, pentru distrugerea capilarității solului, prin care se pierd cantități imense de apă conservată de plantele care, în ultima fază de vegetație, au ținut umbră, favorizând menținerea apei în sol.

Este adeptul arăturii de toamnă de cel puțin 30-35 cm, care ajută la mineralizarea resturilor vegetale și care oprește între brazde zăpada viscolită. Pentru Poienaru, tehnologia minimum tillage e aplicabilă în cordonul porumbului din SUA, acolo unde plouă între 800 și 1000 mm pe an, nu în Bărăgan, unde precipitațiile sunt la jumătate.

Este fan al soiurilor autohtone, în special cele de păioase produse de Fundulea, deoarece, deși nu dau producții record, asigură o constanță mai mare a producției, comparativ cu genetica de import, care în anumiți ani explodează ca și niveluri de producție, dar care în anul următor fac jumătate din producție, în caz de secetă atmosferică accentuată.

40

Unde se găsesc cele mai IEFTINE cireșe românești! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Cele mai ieftine cireșe românești! Prețul cireșelor cumpărate direct de la poarta fermei ajung să fie și de 10 ori mai ieftine decât sumele cerute pe kilogram de marile magazine sau în piețe. Cireșele autohtone se vând în zonele consacrate din Prahova, la Păulești, chiar de producători, care, în lipsa târgurilor sau festivalelor de primăvară aleg să scoată la porți fructele. Alți producători caută metode eficiente care să acopere lipsa forței de muncă dar să își vândă și marfa!

Aurul roșu din piețe se vinde în Păulești, în judeţul Prahova și de aproape 10 ori mai ieftin decât în București sau în marile magazine unde cumpărătorii au avut supriza să găsească cireșele și cu prețuri de peste 120 de de lei pe kilogram. Cireșele îi îmbie pe șoferi să oprească pentru a-și face plinul de vitamine pentru toată familia. Anii trecuți, toți veneau în comuna consacrată de Festivalul Cireșelor, cu tone de fructe și muzică live. Restricțiile impuse de pandemie i-au făcut pe săteni să caute alte modalități de a-și comercializa roadele, potrivit Digi24.ro.

În mod normal, cireșele din majoritatea livezilor ajungeau la Festivalul din Păulești, însă în acest an, pentru că toate evenimentele mari sunt anulate, producția este vândută în fața porților de către săteni, relatează Cezara Scutari.

15 lei kilogramul de cireșe direct de la fermieri

”Să știți că merge vânzarea. Cu 15 lei kilogramul merge, dar se culeg foarte greu, că sunt micuțe acum, primele cireșe de mai”, a spus Maria Enache, producătoare.

Alexandru Matei, un al cultivator de cireșe completează că seceta a afectat fructele dar mărimea acestora nu a speriat clienții. ”Am avut cîțiva clienți, că avem și marfă proaspătă. Au fost cam micuțe anul ăsta pentru că nu a plouat. Sperăm să mai plouă, pentru că urmează pietroasele de mai, alea sunt mai mari puțin”.

Festivalul Cireșelor, anulat!

41

Primarul comunei Păulești spune că anul acesta a anulat Festivalul Cireșelor și din lipsa fondurilor, dar și din cauza pandemiei, pentru că spațiul în care era organizat era prea mic pentru cei 2.500 de vizitatori pe care îi aduna în anii trecuți. A stabilit un set de măsuri pentru localnici, pentru ca aceștia să își poată vinde producția.

„Toate persoanele care furnizează cireșe sunt cele care sunt de-a lungul drumului județean și care sunt și la distanța necesară. Le-am explicat că trebuie să fie la 3 metri de acostamentul drumului, ca să nu fie niciun fel de probleme și de-a lungul drumului județean este spațiu, ca cei care trec pe DJ să poată să parcheze în afara spațiului carosabil, ca să nu avem niciun fel de probleme. S-au scos certificate de producător”, a spus edilul.

Fermierii caută metode să acopere lipsa forței de muncă

Pomicultorul Leontin Soare din satul Blidari, comuna Cotești,  județul Vrancea, vinde cireșele cu 4 lei pe kilogram. Singura condiție pe care fermierul o cere este ca doritorii să culeagă singuri fructele din pomi.

OIER ȘI SOȚIA LUI, INFECTAȚI CU COVID 19! SECTORUL LACTATE PIAȚA DIN TÂRGU JIU, ÎNCHIS! Agroinfo19 mai 2020 -

DIAGNOSTICAȚI CU COVID 19. Anchetă epidemiologică în județul Gorj unde un crescător de ovine și soția lui au fost diagnosticați cu Covid 19. Bărbatul, în vârstă de 71 de ani, a murit la spitalul din Târgu Cărbunești. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Gorj a închis sectorul lactate din Piața 9 mai din Târgu Jiu  după ce soția oierului, care mergea zilnic cu produse la piață, a fost depistată și ea cu COVID 19.

Sectorul brânzeturi-lactate din Piaţa 9 Mai, din municipiul Târgu Jiu, a fost închis de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj, după ce soția crescătorului de ovine, care ar fi mers zilnic la piață cu brânzeturi, a fost depistată cu COVID 19. 

„Măsurile au fost luate de către Direcţia de Sănătate Publică Gorj. Urmează ca sectorul să fie dezinfectat“, a precizat Adrian Drulă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, pentru adevărul.ro. De asemenea, ceilalţi comercianţi de produse lactate au intrat în izolare la domiciliu.

Femeia este din localitatea Baia de Fier şi venea să-şi vândă produsele în Piaţa 9 Mai. Soţul femeii a decedat duminica trecută în Spitalul de Urgenţă Târgu Cărbuneşti, care se ocupă de tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Bărbatul avea vârsta de 71 de ani şi  suferea de hipertensiune

42

arterială. Acesta a suferit un stop cardio-respirator. Şi soţia sa a fost infectată şi a ajuns luni la spitalul din Târgu Cărbuneşti, scrie adevărul.ro.

Potrivit Antena 3, soțul femeii era crescător de ovine, iar ea se ocupa de vânzarea în piață a produselor procesate la stână. Ancheta epidemiologică s-ar desfășura cu mare greutate pentru că femeia nu-i cunoaște pe cei cu care a intrat în contact și cărora le-a vândut brânză. surse: adevărul.ro, Antena 3, foto arhivă

PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI: SPECULANȚII IAU 85% DIN CÂȘTIG LA EXPORTUL DE ANIMALE VII! Agroinfo 18 mai 2020 SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI! Prim-ministrul României, Ludovic Orban, invitat astăzi, de la ora 16, în Parlamentul României, la Ora Guvernului a declarat că România exportă 70% din cereale și din animalele vii, iar câștigul intră în proporție de 85% în buzuanrele speculanților, nu în buzunarele fermierilor

Pe agricultură avem dependență de importuri pe aproape tot ce înseamnă inputuri, de la fertilizanți, avem 700 de milioane de euro deficit în balanța comercială pe fertilizanți, în condițiile în care România a excelat în materie de petrochimie, în condițiile în care noi avem gaz și se știe că cea mai proastă formă de utilizare a gazului este să-l arzi, în timp ce cea mai eficientă de utilizare a gazului este să-l procesezi în industria petrochimică. Suntem dependenți de aproape tot ce înseamnă de la semințe, nici măcar ferme de reproducție pentru porci, pentru păsări nu am avut grijă să construim în toată perioada asta în care nu a fost PNL la guvernare.

Pregătim un plan de reconstrucție pe baze sănătoase în care să se pună pe primul plan investițiile pentru că modelul de dezvoltare economică sănătos trebuie să se bazeze pe investiții, pe inovare, aplicarea rezultatelor inovării, pe creșterea competitivității, pe creșterea procesării în economia românească, a valorii adăugate pe care o realizăm în economia românească.

Nu să menținem starea pe care am găsit-o, în care avem deficit pe agricultură, în condițiile în care suntem pe locul 5 ca țară, ca suprafață agricolă, și exportăm în proporție de 70% cereale vrac și animale vii. Adică, lucruri cu o valoare adăugată minimă și chiar și pentru astea, din valoarea adăugată aproape 85% nu intră în buzunarele fermierilor sau a crescătorilor de animale, ci intră în buzunarele celor care au speculat lipsa de finanțare a agriculturii românești, dependența fermierului român de sistemele de inputuri și de outputuri care au funcționat la nivel mondial, a spus premierul României de la tribuna Parlamentului.

MINISTRUL OROS: AJUTOR 20 MILIOANE EURO PENTRU TINERII FERMIERI CARE VIN ACASĂ! Agroinfo18 mai 2020

43

ASTĂZI ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a răspuns astăzi la acuzațiile care i se aduc în moțiunea simplă depusă de PSD, săptămâna trecută, la Parlamentul României. Social-democrații îi cer demisia șefului de la Agricultură. Moțiunea s-a dezbătut astăzi în Senat. Adrian Oros a spus că este pregătită lansarea Programului Tânărul Fermier, în cadrul căruia 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri care se întorc din străinătate.  

Anul acesta, Programul Tânărul Fermier va aloca 43 de milioane de euro și va avea două componente astfel încât 50% din această sumă, adică 20 de milioane de euro va fi destinată celor din diaspora. Pentru prima dată, beneficiarii acestui program vor primi și până la 50 de hectare în arendă sau concesiune.

Nu le vom mai da prietenilor voștri (PSD n.r.) pe redevențe ridicole. Din iunie, vom implementa o schemă de sprijin pentru cei care angajează muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat HG 356/2020 privind aprobarea stimulării angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, a spus astăzi ministrul agriculturii de la tribuna Senatului României, în discursul său ca răspuns la acuzele din moțiunea simplă depusă de PSD.

Potrivit calendarului MADR de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor pentru măsurile din PNDR 2020, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri  urmează să fie deschisă în luna iulie și are o alocare 43.022.207 euro.

PREȚUL PE LITRUL DE LAPTE DE VACĂ! CÂT PLĂTESC PROCESATORII! Agroinfo 19 mai 2020 - CU CÂT VÂND FERMIERII LAPTELE DE VACĂ? Crescătorii români de vaci de lapte din aproape toată țara spun care este, la acest moment, prețul plătit de procesatori pe litrul de lapte de vacă. De la 90 de bani/litru la 1,20 lei/litru, în cazuri izolate prețul oferit de procesatori ajunge la 1,90 lei/litru de lapte.

Crescătorii de vaci din România au postat pe Grupul Văcarilor, creat pe Facebook, care este prețul care li se plătește în acest moment pentru litrul de lapte de vacă livrat procesatorilor, dar și prețul plătit de abonați, cumpărători, la poarta fermei, în piață. În același județ, prețurile pentru un litru de lapte sunt diferite în funcție de negocierile fermierilor cu procesatorii.

În județul Botoșani, la o cantitate de 5.000 litri de lapte, livrată lunar, prețul oferit de procesator este de 1,20 lei/litru, dar unii procesatori plătesc și 1,70

44

lei/litru, mai puțini, ce-i drept, prin comparație cu prețul laptelui din județele Suceava și Buzău unde pornește de la 0,90 bani/litru de lapte.

Fermierii din Maramureș susțin că vând litrul de lapte și cu 1,90 lei/litru la procesatori și între 2,5 lei și 3 lei pe litru pentru cumpărători sau abonați, livrat, de multe ori, acasă. Tot în acest județ, sunt fermieri care le vând procesatorilor un litru de lapte cu doar 1,20 lei/litru.

În județul Cluj, laptele ecologic de vacă ajunge la prețul de 1,60 lei/litru în timp ce în județele Harghita și Covasna prețul plătit de fabrici fermierilor este 1,20 lei/litrul de lapte, iar în Mureș și Brașov, 1,35 lei/litrul de lapte.

Crescătorii din județul Bistrița-Năsăud susțin că pe timp de vară prețul pe litrul de lapte scade drastic la 60 bani/litru, iar în restul anului poate ajunge la 1,10 lei/litru.

În Bucovina, în zona montană, ecologică, fermierii spun că abia reușesc să obțină 70 de bani pentru un litru de lapte vândut fabricilor.

O medie a prețurilor furnizate de crescătorii de vaci din România arată că prețul oferit de procesatori, în această perioadă, pentru un litru de lapte este între 90 de bani și 1,20 de lei. În cazuri izolate, rar, prețul depășește 1,20 lei/litru.

Pentru abonați sau cumpărători de ocazie, prețul pentru un litru de lapte de vacă este între 2 lei, la Gorj, de exemplu, și 4 lei, un exemplu e județul Prahova. Cei mai mulți dintre crescători, Iași, Bihor, Cluj, Constanța, Călărași, Botoșani, declară că vând un litru de lapte la piață cu prețuri între 3 lei și 3,50 lei.

SUBVENȚII PENTRU OIERI, NU PENTRU SAMSARI! CROTALII LA ANIMALE, NU LA SACOȘĂ! Agroinfo 18 mai 2020 - SUBVENȚII ÎNCASATE DE SAMSARI ȘI CROTALII ÎN SACOȘĂ! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus astăzi în Senatul României că Programul Lâna a îmbogățit samsarii, de subvenția pentru lână beneficiind aceștia, nu crescătorii de ovine, iar crotaliile pentru ovine se dădeau la sacoșă, această din urmă afirmație sugerează că animalele nu existau, dar s-ar fi încasat subvenții pentru ele.

La venirea în minister, intenția a fost de a continua programul care sprijină fermierii crescători de ovine pentru comercializarea lânii. Am dorit să acordăm sprijinul unor animale cu producții reale, nu unor cyborgi cu producții de 24-36 kilograme de lână pe cap și să beneficieze de sprijinul dumneavoastră. Acest program nu numai că nu a rezolvat problema achiziționării și prelucrării lânii, dar nici măcar pe crescători nu i-a ajutat.

45

Banii au ajuns iar la samsari care încasau de la crescători între trei și patru sute de lei pe tonă înregistrînd fictiv în carnetul de comercializare a fermierului cantitatea de lână. Tot sprijinul a fost exportat. Tot din datele INS, în 2019, s-au exportat 7.900 de tone cu o valoare de 3,5 milioane de euro, echivalentul valorii plătite sub formă de ajutor de minimis. Și aici ați reușit să exportați subvențiile, a spus astăzi ministrul agriculturii Adrian Oros, în fața parlamentarilor români.

Șeful de la Agricultură a adăugat că pe vremea guvernării PSD crotaliile pentru ovine se dădeau la sacoșă, afirmație care sugerează că banii din subvențiile mari din zootehnie, de exemplu sprijinul cuplat, s-ar fi încasat pentru animale care nu existau sau făcute peste noapte animale de rasă. Adrian Oros s-a referit și la accidentul, petrecut anul trecut în Portul Midia, când o navă încărcată cu peste 14.000 de ovine pentru export s-a scufundat, multe dintre animale au murit sufocate sau înecate.

Situația navei scufundată în Portul Midia. Nava a fost autorizată sanitar-veterinar pentru transportul de animale vii tot de către DSVSA Constanța, în luna martie 2019, de unde președintele ANSVSA de atunci, domnul Geronimo Brănescu, păstorea acea direcție. 

Doriți să discutăm despre modul în care se încărcau vasele fără a se ține cont de respectarea condițiilor de bunăstare, cum se dădeau crotalii la sacoșă pe vremea guvernării voastre?! Începând de anul acesta, vor pleca la export animale crotaliate în mod corect și respectând condițiile de bunăstare în timpul transportului. Iar proiectul de lege pentru asigurarea condițiilor superioare pe timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar, proiect al cărui inițiator sunt, a fost adoptat de Comisia de agricultură și urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților, a spus Oros.

VINE CONTROLUL LA STÂNELE DE OI!Agroinfo 19 mai 2020 - VERIFICĂRI STÂNE! ATENȚIE, crescători de ovine și caprine, trebuie să le încheiați contracte de muncă legale și înregistrate lucrătorilor pe care-i angajați în fermele de creștere a animalelor. Programul de lucru săptămânal nu trebuie să depășească 48 de ore! Amenzile pentru nerespectarea legislației muncii se ridică la 20.000 de lei pentru un angajator. Inspectoratele teritoriale de muncă verifică fermele de creștere a animalelor!

Asociația Crescătorilor de Oi și Capre Păstorul din județul Bihor a primit o notificare de la Inspectoratul de Muncă Bihor prin care este anunțată că în perioada următoare vor fi efectuate controale la angajatorii care-și desfășoară activitatea în domeniul creșterii ovinelor și caprinelor.

46

În adresa primită luni, 18 mai 2020, de Asociația Crescătorilor de Oi și Capre Păstorul, ITM menționează că în vederea bunei desfășurări a raporturilor de muncă un contract individual se încheie în formă scrisă, se înregistrează în Registrul general de evidență a salariaților și se transmite Inspectoratului Teritorial de Muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat, iar un exemplar al contractului se înmânează salariatului.

Perioada de probă se desfășoară după încheierea contractului individual de muncă. Pe durata executării contractului individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, raportul de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Durata timpului de muncă:- normă întreagă 8 ore pe zi (timp de 5 zile) 40 de ore pe săptămână- durata maximă 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare- repausul între două zile de muncă nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive- durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore trebuie să fie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Munca suplimentară este munca prestată cu acordul salariatului, în cursul săptămânii de lucru și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia sau prin ore libere plătite. În situația în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, este obligatorie acordarea unui spor de cel puțin 75% din salariul de bază, corespunzător duratei acesteia.

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile, caz în care este obligatorie acordarea unui spor la salariu. Orele lucrate în repausul săptămânal nu sunt considerate ore suplimentare.

Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat.

Totodată, pentru evitarea consecințelor sociale și economice negative pe care le produce utilizarea muncii nedeclarate, vă reamintim cazurile de muncă nedeclarată:- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității;- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară

47

începerii activității;- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Munca nedeclarată sau munca la negru, fără contract și fără respectarea săptămânii de lucru și acordarea de zile libere, atrage amenzi  de 20.000 de lei, chiar sistarea activității și, în anumite cazuri, angajatorii pot fi pedepsiți cu închisoarea.

Lumea are prea mult grâu BLOOMBERG Profit.ro scris astăzi, 11:42

În pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente și a îngrijorărilor cu privire la restricțiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu în ultimele luni, la nivel global există prea mult grâu, susțin analiștii intervievați de Bloomberg. Deși o serie de mari furnizori precum Rusia și România au limitat exporturile pentru a-și proteja livrările interne, iar unele măsuri sunt în continuare în vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comerțului iar livrările ar urma să continue să crească. În condițiile în care multe țări se așteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an și vor urca și mai mult în 2021, scrie Agerpres.

"Nu au fost foarte multe întreruperi pe partea de ofertă. Ceea ce am văzut pe piața de grâu a fost foarte similar cu ceea ce am văzut la nivel de retail. A fost un element clar de panică", după care a devenit evident că va fi 'business as usual', spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities.

După ce prețurile au crescut în luna martie, după ce consumatorii au făcut stocuri de produse de grâu iar țări precum Rusia, România și Kazahstan au decis să limiteze exporturile, piața a depășit îngrijorările cu privire la problemele cu aprovizionarea. În consecință, cotațiile futures au coborât la cel mai scăzut nivel de după luna octombrie. Motivul este acela că atenția investitorilor s-a îndreptat spre marile recolte preconizate în țări precum Rusia și Canada.

Datele guvernului american arată că producția mondială de grâu ar urma să crească cu 0,5% în sezonul următor astfel că stocurile mondiale se vor majora cu 5% până la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ

48

cinci luni de cerere globală. "Se pare că vom avea un nou sezon consistent în ceea ce privește aprovizionarea cu grâu. Nu trebuie să fim îngrijorați", susține Ole Hansen, analist la Saxo Bank A/S. Cotația grâului este influențat[ și de faptul că pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe lângă afacerile pierdute odată cu închiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar închiderea abatoarelor înseamnă că este nevoie de mai puține nutrețuri pentru hrana animalelor. Aceasta înseamnă stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra grâului.

Cu toate acestea, există în continuare un risc pe care guvernele nu îl pot controla: vremea. De exemplu, seceta recentă a pus în pericol randamentele în zona Mării Negre și Europa Occidentală în timp ce seceta din Nordul Africii va duce la creșterea necesarului de importuri în regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importanți să prelungească sau chiar să reintroducă restricțiile la export, în special dacă criza coronavirusului va persista.

Chiar și așa, limitarea vânzărilor dintr-o regiune ar putea determina alți furnizori să intervină pentru a acoperi golul. În pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au căzut recent în Franța, cel mai mare exportator de grâu din UE, au ajutat la îmbunătățirea situației în teren. "Am spus întotdeauna că luna iunie este crucială pentru recolta de grâu" a subliniat Philippe Heusele, președintele grupului de lobby France Export Cereales. Potrivit acestuia, restricțiile introduse în alte părți ale lumii au arătat clienților că pot avea încredere în livrările de grâu francez.

Reuters: Seceta ar putea reduce aproape la jumătate producţia de grâu din România, al doilea exportator al UE. Recolta, estimată la 5-7,4 mil. tone în acest an InCont.ro, 18 mai 2020

Producţia de grâu a României va înregistra o scădere masivă în acest an, din cauza secetei prelungite, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri şi experţi.

Dar, cu toate acestea, România va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licitaţiile internaţionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu.

România, al doilea exportator de grâu din Uniunea Europeană, este un important furnizor de cereale în zona Orientului Mijlociu, alături de Franţa

49

şi Rusia, iar Egiptul este cel mai important cumpărător pentru grâul românesc.

"Este o dublă lovitură. Observăm că este un an foarte rău pentru grâu, situaţia este similară cu cea din 2002, când plantele au îngheţat iarna din cauza lipsei stratului de zăpadă şi apoi primăvara nu a plouat deloc", a explicat fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.

Acesta a declarat pentru Reuters că datele de pe teren arată că în 10 din cele 41 de judeţe recoltele sunt afectate "până la 100%".

Fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare.

Totuşi, o recoltă mai redusă, pe fondul secetei excesive, va avea un impact benefic, prevenind răspândirea în cereale a cornului secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale - n. r.) - o cerinţă cheie a cumpărătorilor de grâu din Egipt, susţin experţii.

"România se confruntă cu o secetă pedologică destul de severă", a apreciat Sebastien Devos de la Koepta brokerage în România. Acesta a adăugat: "Romania va rămâne exportator de grâu, probabil cu aproximativ 3,5 milioane tone, şi prin urmare va putea participa la licitaţiile internaţionale, cum ar fi cele organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare din Egipt (GASC - entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean), în funcţie de preţurile internaţionale şi de nivelul cererii".

Devos a explicat că regiunile din sud şi vest arată bine spre foarte bine, deşi nu este uşor de evaluat randamentul mediu, şi se aşteaptă ca în 2020 producţia de grâu a României să fie în jur de aproximativ 7,3 - 7,4 milioane tone, poate chiar mai scăzută".

Consumul intern al României variază de la 2,5 la 3 milioane tone, rămânând un surplus de două până la 4,9 milioane tone.

Guvernul a surprins pieţele luna trecută, interzicând vânzările de cereale în afara blocului comunitar, pentru ca după o săptămână să revină asupra deciziei. România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană.

Laurenţiu Baciu, un fermier din estul României, la graniţa cu Republica Moldova, a declarat că 80%-90% din suprafaţa de 650 de hectare cultivată cu grâu este afectată. "Chiar dacă va ploua, ar fi prea târziu, iar fermierii se

50

aşteaptă ca, per ansamblu, recolta să fie la jumătate faţă de anul trecut", a afirmat Baciu.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile.

"Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare", a precizat Oros, potrivit Agerpres.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 - 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Îngrijorări fără rost privind stocurile de grâu? Sunt la un record mondial în acest an Iulian Luca 19 mai 2020 

Stocurile de grâu la nivel mondial sunt la un record în acest an și vor urca și mai mult în 2021. Toate acestea în ciuda restricțiilor impuse în anumite țări și îngrijorărilor provocate de pandemia de coronavirus.

În pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente şi a îngrijorărilor cu privire la restricţiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu în ultimele luni, la nivel global există prea mult grâu, susţin analiştii intervievaţi de Bloomberg, Agerpres.Limitarea exporturilor Rusiei și României, impact minor

Deşi o serie de mari furnizori precum Rusia şi România au limitat exporturile pentru a-şi proteja livrările interne, iar unele măsuri sunt în continuare în vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comerţului iar livrările ar urma să continue să crească. În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021.„Nu au fost foarte multe întreruperi pe partea de ofertă. Ceea ce am văzut pe piaţa de grâu a fost foarte similar cu ceea ce am văzut la nivel de retail. A fost un element clar de panică”, după care a devenit evident că va fi ‘business as usual’, spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities.

51

După ce preţurile au crescut în luna martie, după ce consumatorii au făcut stocuri de produse de grâu iar ţări precum Rusia, România şi Kazahstan au decis să limiteze exporturile, piaţa a depăşit îngrijorările cu privire la problemele cu aprovizionarea. În consecinţă, cotaţiile futures au coborât la cel mai scăzut nivel de după luna octombrie. Motivul este acela că atenţia investitorilor s-a îndreptat spre marile recolte preconizate în ţări precum Rusia şi Canada. Datele guvernului american arată că producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 0,5% în sezonul următor astfel că stocurile mondiale se vor majora cu 5% până la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere globală.

„Se pare că vom avea un nou sezon consistent în ceea ce priveşte aprovizionarea cu grâu. Nu trebuie să fim îngrijoraţi”, susţine Ole Hansen, analist la Saxo Bank A/S.

Seceta din ultima vreme poate fi un risc ce nu poate fi controlat

Cotaţia grâului este influenţată şi de faptul că pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe lângă afacerile pierdute odată cu închiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar închiderea abatoarelor înseamnă că este nevoie de mai puţine nutreţuri pentru hrana animalelor. Aceasta înseamnă stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra grâului.Cu toate acestea, există în continuare un risc pe care guvernele nu îl pot controla: vremea. De exemplu, seceta recentă a pus în pericol randamentele în zona Mării Negre şi Europa Occidentală în timp ce seceta din Nordul Africii va duce la creşterea necesarului de importuri în regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importanţi să prelungească sau chiar să reintroducă restricţiile la export, în special dacă criza coronavirusului va persista.Chiar şi aşa, limitarea vânzărilor dintr-o regiune ar putea determina alţi furnizori să intervină pentru a acoperi golul. În pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au căzut recent în Franţa, cel mai mare exportator de grâu din UE, au ajutat la îmbunătăţirea situaţiei în teren. „Am spus întotdeauna că luna iunie este crucială pentru recolta de grâu” a subliniat Philippe Heusele, preşedintele grupului de lobby France Export Cereales. Potrivit acestuia, restricţiile introduse în alte părţi ale lumii au arătat clienţilor că pot avea încredere în livrările de grâu francez.

Seceta severă din acest an va reduce producţia de grâu a României 19 mai 2020 Cotidianul Agricol 

52

Producţia de grâu a României va înregistra o scădere semnificativă în acest an, din cauza secetei prelungite, dar cu toate acestea România va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licitaţiile internaţionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu, au declarat astăzi pentru Reuters o serie de fermieri şi experţi.

România, al doilea exportator de grâu din Uniunea Europeană, este un important furnizor de cereale în zona Orientului Mijlociu, alături de Franţa şi Rusia, iar Egiptul este cel mai important cumpărător pentru grâul românesc.

Fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile.

„Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, a precizat ministrul Adrian Oros.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 – 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Bloomberg: Lumea are prea mult grâu. Stocurile mondiale ar urma să ajungă, în acest an, la un nivel record 19.05.2020

53

În pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente şi a îngrijorărilor cu privire la restricţiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu în ultimele luni, la nivel global există prea mult grâu, susţin analiştii intervievaţi de Bloomberg, potrivit Agerpres.

Deşi o serie de mari furnizori precum Rusia şi România au limitat exporturile pentru a-şi proteja livrările interne, iar unele măsuri sunt în continuare în vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comerţului iar livrările ar urma să continue să crească. În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021.

"Nu au fost foarte multe întreruperi pe partea de ofertă. Ceea ce am văzut pe piaţa de grâu a fost foarte similar cu ceea ce am văzut la nivel de retail. A fost un element clar de panică", după care a devenit evident că va fi 'business as usual', spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities.

După ce preţurile au crescut în luna martie, după ce consumatorii au făcut stocuri de produse de grâu iar ţări precum Rusia, România şi Kazahstan au decis să limiteze exporturile, piaţa a depăşit îngrijorările cu privire la problemele cu aprovizionarea. În consecinţă, cotaţiile futures au coborât la cel mai scăzut nivel de după luna octombrie. Motivul este acela că atenţia investitorilor s-a îndreptat spre marile recolte preconizate în ţări precum Rusia şi Canada. Datele guvernului american arată că producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 0,5% în sezonul următor astfel că stocurile mondiale se vor majora cu 5% până la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere globală.

"Se pare că vom avea un nou sezon consistent în ceea ce priveşte aprovizionarea cu grâu. Nu trebuie să fim îngrijoraţi", susţine Ole Hansen, analist la Saxo Bank A/S.

Cotaţia grâului este influenţată şi de faptul că pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe lângă afacerile pierdute odată cu închiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar închiderea abatoarelor înseamnă că este nevoie de mai puţine nutreţuri pentru hrana animalelor. Aceasta înseamnă stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra grâului.

Cu toate acestea, există în continuare un risc pe care guvernele nu îl pot controla: vremea. De exemplu, seceta recentă a pus în pericol randamentele

54

în zona Mării Negre şi Europa Occidentală în timp ce seceta din Nordul Africii va duce la creşterea necesarului de importuri în regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importanţi să prelungească sau chiar să reintroducă restricţiile la export, în special dacă criza coronavirusului va persista.

Chiar şi aşa, limitarea vânzărilor dintr-o regiune ar putea determina alţi furnizori să intervină pentru a acoperi golul. În pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au căzut recent în Franţa, cel mai mare exportator de grâu din UE, au ajutat la îmbunătăţirea situaţiei în teren. "Am spus întotdeauna că luna iunie este crucială pentru recolta de grâu" a subliniat Philippe Heusele, preşedintele grupului de lobby France Export Cereales. Potrivit acestuia, restricţiile introduse în alte părţi ale lumii au arătat clienţilor că pot avea încredere în livrările de grâu francez.

INS: În martie 2020, comerțul cu aproduse agricole brute și animale vii a fost pe creștere  meatmilk 19 mai 2020

Potrivit ultimului raport tematic emis de INS, în luna martie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 18,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,8%.Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 15,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 10,5%.

În perioada 1.I-31.III.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-31.III.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 13,7%, respectiv cu 9,0%.

Martie 2020 comparativ cu februarie 2020

55

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 18,0% datorită creşterii cifrei de afaceri din:

comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+27,7%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+21,2%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+20,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+13,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+13,0%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+10,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+10,5%) și activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,1%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 1,8%.

Martie 2020 comparativ cu martie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 15,0% datorită creşterii din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+43,6%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+26,8%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+23,7%), comerţul cu ridicata nespecializat (+13,4%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+11,0%) și din comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,6%).

Scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat la activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-7,0%) și la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-1,0%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 10,5%.

Perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în perioada 1.I-31.III.2020 , comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 13,7% datorită creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+41,2%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+25,6%),

56

comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+15,4%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+15,0%), comerţului cu ridicata nespecializat (+14,6%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,3%) şi comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+3,9%).

Activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata au scăzut cu 9,4%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 9,0%.

Ciobanii vor sa se faca dreptate In mai 19, 2020  

În agricultură există vânători de subvenții, care nu sunt interesați să facă performanță, ci doar să încaseze banii, declara ministrul Agriculturii Adrian Oros în urmă cu câteva luni. Oficialul de la MADR crede că prin introducerea subvențiilor au intrat în agricultură nu numai fermieri, ci și oportuniști care vânează de fapt ajutoarele acordate.

În tot acest timp, crescătorii de ovine consideră că statul trebuie să se implice mai mult, în acest sector, și să se facă ordine. Mai precis, cei care se ocupă de oierit și au performanța în domeniu, să beneficieze de banii acordați pentru zootehnie. Nedreptățile de care se lovesc fermierii sunt la tot pasul, iar momentul când trebuie să se facă dreptate nu trebuie să aștepte.

Romania, in topul UE la efectivele de ovine si caprine  mai 19, 2020 

Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine si de pasari au crescut. La polul opus se

57

afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent, transmite AGERPRES.

Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.

De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%.

Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.

In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.

Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006

Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.

Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.

In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.

Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animale

Referitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.

In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.

La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia

58

si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.

In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.

Porcii din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa, în pericol. Fermierii reclamă blocajul din program 19 mai 2020, Alina Mitran

Înregistrarea în programul de creştere a porcilor din cele două rase nu va mai fi la fel de accesibilă FOTO: arhiva

Fermierii interesaţi să crească porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa aşteaptă publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern prin care programul lansat în 2018 se continuă. Ce spun crescătorii despre programul care va continua cu reguli noi.

Programul lansat în 2018 cu scopul declarat de a preveni dispariţia raselor autohtone de porci Bazna şi Mangaliţa va continua, deşi s-a împotmolit iremediabill în multe judeţe, în sesiunile anterioare. În anii trecuţi, fie fermierii care s-au angajat iniţial să livreze purcei din cele două rase au constatat că preţul oferit, de 250 lei/purcel, este sub cel al pieţei şi devine nerentabil, fie abatoarele implicate în program au refuzat să preia porcii îngrăşaţi, motivând tot preţul, considerat de cei din urmă prea mare, pe care îl aveau de plătit către crescători. Cert este că nu s-a ajuns, pe de o parte, la numărul de porci solicitat de crescători (condiţia era ca fermierii să primească un număr par de porci, plătiţi de Ministerul Agriculturii, urmând ca atunci când aceştia ating 110 kg fermierul să livreze jumătate din efectivul preluat către abatoare), iar pe de alta, pentru porcii îngrăşaţi pe care abatoarele nu i-au mai preluat s-a apelat la vânzarea pe piaţa liberă. Nici până astăzi nu se ştie cine va suporta pagubele în acest caz, respectiv contravaloarea porcilor livraţi către crescători.

59

În judeţul Olt, spre exemplu, unde abatorul din program, intrat în faliment, nu a preluat niciun porc, au ajuns la crescători 136 porci. Finanţare pentru scroafe, în anumite condiţii Programul va avea o finanţare de 1 milion lei, ca şi în sesiunea anterioară. Banii vor ajunge însă exclusiv la fermierii care au scroafe din cele două rase şi care vor livra către crescători purcei pentru îngrăşat, urmând ca cei din urmă să-I valorifice cum cred de cuviinţă. „Se are în vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiţia comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute în proiect“, a transmis Ministerul Agriculturii, cu precizarea că această schema de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa care sunt producători agricoli PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală) şi IF (întreprindere familială) şi producătorilor agricoli persoane juridice.

Livrarea numărului de porci solicitaţi de fermieri pentru îngrăşare depinde însă de numărul de scroafe înscrise în Registrul Genealogic. Conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise un număr de 1.030 capete scroafe din rasele Bazna şi Mangaliţa, dintre care 316 capete scroafe sunt deţinute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deţinute de persoane fizice „care îşi pot schimba forma de organizare şi pot deveni eligibile“, mai spun reprezentanţii ministerului. Legat de forma de organizare vin şi nemulţumirile fermierilor care au crescut porci în acest program, dar cărora nu li s-a solicitat anterior un astfel de demers

. „Am scrofiţe din program, dar fără certificate de origine“ Traian Gârtan este primul crescător de animale din judeţul Olt care a primit purcei din rasa Mangaliţa. Se întâmpla în primăvara anului 2018. La începutul anului trecut porcii au atins greutatea de abatorizare, însă nu i-a mai putut livra. După ce a purtat o corespondenţă telefonică intense cu autorităţile judeţene, dar şi cu reprezentanţii ministerului, a fost nevoit să-I valorifice pe piaţa liberă. A vrut, tot atunci, să continue în program ca furnizor de purcei. L-a împiedicat faptul că încă figura drept crescător de porci din cele două rase în program şi nu putea

60

cumula cele două calităţi. Conform noilor condiţii, piedicile sunt şi mai mari. Fermierul nu are nici PFA, nici II sau IF şi nici societate comercială. Dacă se va organiza juridic, va trebui să-şi înregistreze la DSVSA exploataţia ca exploataţie comercială de tip A, iar condiţiile sunt diferite de cele ale gospodăriei populaţiei. Cea mai greu de îndeplinit este distanţa faţă de vecini, deşi creşte porci în mod traditional, ca şi aceştia.

„Să zicem că o fac şi pe asta. M-am interest şi la DSVSA de condiţii, de tot. problema este că scrofiţele nu au certificate de origine, deşi le-am luat prin programul de creştere a porcilor. Am vrut să cumpăr, însă pe piaţă nu se mai găsesc. A ajuns o scroafă la 500 euro, dar nu ai de unde s-o iei. De certificare se ocupă o singură asociaţie, iar semnalul pe care l-am tras este că se va ajunge, ca şi în cazul berbecilor de rasă, ca o asociaţie să deţină monopolul pe segmentul ăsta şi noi toţi să depindem de ea“, spune Gârtan. „N-a controlat nimeni pe nimeni“ Dorin Vîrcan este un fermier din Dolj care a participat în programul trecut ca furnizor de purcei de rasă către crescători. Prin abatorul deţinut şi de asemenea înregistrat în program i-a şi preluat ulterior, după îngrăşare. Spune că a avut şi perioade de blocaj, în care nu mai avea unde să livreze, afectat de restricţiile de mişcare determinate de circulaţia pestei porcine africane, şi a fost nevoit să amâne plata către fermierii care i-au adus la abator.

„Am avut experienţe… Le-am spus: «Măi, oameni buni, porcii voştri mănâncă la mine de două luni, n-am cum să-i tai că n-am unde să-I livrez. Aveţi răbdare!»“, a povestit fermierul. Pe de altă parte, şi crescătorii care au primit gratis purceii au încercat să-şi maximizeze profitul la livrare. „Îmi veneau cu ei după ce îi umflau de spălături, doar burta cântărea 20 de kilograme. Au fost multe trăite“, a spus fermierul, care apreciază că noile condiţii I s-ar potrivi mai bine. „Aşa cum era înainte doar crescătorii câştigau, noi nu. Aveam un câştig dacă vindeam carcasă, dar pentru produse tradiţionale (fermierul are şi o măcelărie în care produce mezeluri din carne de Mangaliţa) câştigi doar dacă ai porcii tăi, altfel, să-I plăteşti şi să consumi să faci şi produsele, altă muncă…“, a mai declarat fermierul. A intrat în program, în 2018, cu 20 de scroafe, acum, în funcţie de forma finală a actului normativ, ar mai vrea să certifice alte 10. Spune, în schimb, că programul are nevoie de idei clare şi de un control mult mai bun, pentru că în trecut „n-a controlat nimeni pe nimeni, deşi se spunea că reprezentanţii Direcţiei Agricole fac inspecţii, să vadă cu ce-i hrănesc, ce se întâmplă. Nu s-a făcut nimic“, a mai spus Dorin Vîrcan.

INDUSTRIE ALIMENTARA

61

Eurocommerce: Multinaționalele operează cu marje mici, vrem echilibru în negocierile din lanț meatmilk  19 mai 2020

După cum se arată în comunicatul publicat pe site-ul organizației europene a retailer-ilor, și comentând raportul emis de Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene cu privire la alianțele de vânzare cu amănuntul și impactul acestora asupra lanțului de aprovizionare cu alimente, directorul general EuroCommerce, Christian Verschueren, a declarat:

„Raportul complet al JRC bazat pe dovezi ajută la clarificarea realității alianțelor de vânzare cu amănuntul și confirmă faptul că există puține dovezi ale impactului asupra fermierilor și că reglementările existente sunt suficiente.

Comercianții cu amănuntul operează pe marje mici. Alianțele le permit să echilibreze ușor puterea de negociere mai puternică a furnizorilor mari pentru a oferi consumatorilor produsele pe care le doresc la un preț rezonabil. Marii furnizori multinaționali operează la nivel global, ating marje semnificative și au puterea de a stabili condiții în lanțul de aprovizionare.

Majoritatea comercianților cu amănuntul sunt prezenți doar într-un număr limitat de țări din Europa și se alătură alianțelor pentru a ajuta la crearea unei baze rezonabile de negociere cu acești mari producători și pentru a transmite beneficiile pentru consumatori. „

Raportul răspunde la o chemare din partea Parlamentului European în urma adoptării directivei UE privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu alimente în 2019. Raportul confirmă faptul că nu există probe reduse ale impactului alianțelor asupra fermierilor; că cutia de instrumente de reglementare existentă este suficientă pentru a rezolva problemele posibile. Acesta concluzionează că alianțele sunt diverse și ar trebui analizate de la caz la caz.

Alianțele cu amănuntul și comerțul cu ridicata joacă un rol cheie în crearea de produse alimentare și a altor produse de consum mai accesibile și în lărgirea gamei de produse oferite clienților noștri. Ele merg într-un anumit fel spre crearea pieței interne europene reale, care ar trebui să existe pentru aprovizionarea cu produse de consum. De asemenea, acestea contribuie la consolidarea ecosistemelor competitive cu amănuntul și cu ridicata, în beneficiul tuturor europenilor și:

62

– să reunească persoane fizice sau grupuri de comercianți cu amănuntul și / sau angrosiștiși grupuri de cumpărare, pentru a negocia condiții de aprovizionare mai bune prin combinarea volumelor și crearea de economii de scară;

– să se ocupe cu furnizori mari de FMCG, care sunt deseori jucători la nivel global, pentru care chiar și cei mai mari retaileri europeni reprezintă o parte neglijabilă a cifrei de afaceri;

– să ofere acces furnizorilor de etichete private pe piețele internaționale;

– să răspundă nevoii de a crea o piață unică europeană pentru aprovizionare atunci când mulți producători mari încearcă să fragmenteze piața unică prin restricții de aprovizionare teritorială, ceea ce face imposibilă sursa unde are sens comercial și operațional;

– sunt esențiali pentru viabilitatea comercianților cu amănuntul de toate dimensiunile, inclusiv a IMM-urilor;

– să ajute furnizorii în comercializarea și promovarea produselor lor în țări;

– să funcționeze în conformitate cu legislația națională și UE, inclusiv cu regulile de concurență și sunt supuse controlului regulat de către autoritățile naționale de concurență și UE;

– să nu se ocupe de mărfuri agricole, produse proaspete sau de a face cu fermieri individuali.

O concurență puternică pe piața de vânzare cu amănuntul și cu ridicata înseamnă că câștigurile de eficiență și condițiile îmbunătățite de aprovizionare sunt transmise direct consumatorilor prin prețuri mai bune și / sau prin îmbunătățirea experienței și inovației clienților. Nu există nicio dovadă a marjelor de vânzare cu amănuntul și a comerțului cu ridicata rezultate din participarea la o asemenea alianță În concluzie, Verschueren a spus:

„Alianțele ajută consumatorii și mențin vii retailerii de produse alimentare mai mici în Europa, inclusiv în orașele și zonele rurale unde joacă un rol social crucial, așa cum s-a făcut și mai evident în actuala criză. Acestea nu au niciun efect asupra prețurilor plătite fermierilor, servesc la moderarea puterii de negociere a multinaționalelor deja puternice și susțin o piață unică de aprovizionare. „

Dorin Cojocaru-Președinte APRIL: ”Piața laptelui e mai volatilă ca oricând”  meatmilk  19 mai 2020

63

Ca urmare a evoluției epidemiei de Covid-19 în România, dar, mai ales, a decretării, acum două luni de zile, a Stării de Urgență, fapt care a determinat în bună măsură blocarea economiei, am dorit să vedem care ar trebui să fie strategiile adoptate de managerii companiilor care activează în sectoarele autohtone de carne și lapte.Pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate, ne-am adresat președinților principalelor asociații profesionale, care ne-au împărtățit viziunea lor. Seria intervievatilor continuă cu domnul Dorin Cojocaru-Președinte APRIL:

”Înainte de orice opinie, vreau să mulțumesc și să felicit companiile membre APRIL și pe toți cei din Industria laptelui, pentru felul în care au reușit să depășească problemele acestei etape. Știu că au depus, uneori, eforturi uriașe, pentru a se menține pe linia de plutire. Și, aș felicita și autoritățile, pentru felul în care au răspuns provocărilor, nominalizând aici în primul rând ANSVSA-ul și ANPC-ul.

Legat de vremurile pe care le traversăm, în mod obligatoriu, vreau să spun că Industria alimentară în ansamblul ei a dovendit încă o dată că este pregătită oricând să ofere consumatorilor produse sigure, de cea mai bună calitate.

Spre deosebire de alții, noi respectăm reglementările HACCP și tot ce ține de siguranța fluxului tehnologic și al siguranței alimentare a produsului finit. În acest fel, după cum s-a văzut, niciun salariat din Industria alimentară și, specific, din sectorul laptelui, nu s-a îmbolnăvit de Covid-19, nicio fermă și nicio fabrică de lapte nu s-a închis din această cauză.

Cât despre noile abordări manageriale nu se pot spune prea multe. Piața încă nu s-a fixat pe un comportament general anume, iar sectorul laptelui și-a avut specificitatea lui. În această perioadă, consumatorii s-au îndreptat mai mult spre laptele UHT, dorindu-se apărați.

Dacă am suferit, a fost din cauza blocării pieței de horeca și a stopării programului de lapte școlar. Însă, cred că din august ne vom reveni la normal, iar dacă în toamnă școala se va relua, ne vom reveni cu totul. Dar, deocamdată, piața e mai volatilă ca oricând și, ce pot să spun, e că nu pot să

64

spun nimic, pentru că nu suntem siguri pe nimic. Totul, încă, se schimbă, uneori, de la o oră la alta, nu de la o zi la alta”!

PREȚUL PE LITRUL DE LAPTE DE VACĂ! CÂT PLĂTESC PROCESATORII! Agroinfo 19 mai 2020 CU CÂT VÂND FERMIERII LAPTELE DE VACĂ? Crescătorii români de vaci de lapte din aproape toată țara spun care este, la acest moment, prețul plătit de procesatori pe litrul de lapte de vacă. De la 90 de bani/litru la 1,20 lei/litru, în cazuri izolate prețul oferit de procesatori ajunge la 1,90 lei/litru de lapte.

Crescătorii de vaci din România au postat pe Grupul Văcarilor, creat pe Facebook, care este prețul care li se plătește în acest moment pentru litrul de lapte de vacă livrat procesatorilor, dar și prețul plătit de abonați, cumpărători, la poarta fermei, în piață. În același județ, prețurile pentru un litru de lapte sunt diferite în funcție de negocierile fermierilor cu procesatorii.

În județul Botoșani, la o cantitate de 5.000 litri de lapte, livrată lunar, prețul oferit de procesator este de 1,20 lei/litru, dar unii procesatori plătesc și 1,70 lei/litru, mai puțini, ce-i drept, prin comparație cu prețul laptelui din județele Suceava și Buzău unde pornește de la 0,90 bani/litru de lapte.

Fermierii din Maramureș susțin că vând litrul de lapte și cu 1,90 lei/litru la procesatori și între 2,5 lei și 3 lei pe litru pentru cumpărători sau abonați, livrat, de multe ori, acasă. Tot în acest județ, sunt fermieri care le vând procesatorilor un litru de lapte cu doar 1,20 lei/litru.

În județul Cluj, laptele ecologic de vacă ajunge la prețul de 1,60 lei/litru în timp ce în județele Harghita și Covasna prețul plătit de fabrici fermierilor este 1,20 lei/litrul de lapte, iar în Mureș și Brașov, 1,35 lei/litrul de lapte.

Crescătorii din județul Bistrița-Năsăud susțin că pe timp de vară prețul pe litrul de lapte scade drastic la 60 bani/litru, iar în restul anului poate ajunge la 1,10 lei/litru.

În Bucovina, în zona montană, ecologică, fermierii spun că abia reușesc să obțină 70 de bani pentru un litru de lapte vândut fabricilor.

O medie a prețurilor furnizate de crescătorii de vaci din România arată că prețul oferit de procesatori, în această perioadă, pentru un litru de lapte este între 90 de bani și 1,20 de lei. În cazuri izolate, rar, prețul depășește 1,20 lei/litru.

Pentru abonați sau cumpărători de ocazie, prețul pentru un litru de lapte de vacă este între 2 lei, la Gorj, de exemplu, și 4 lei, un exemplu e județul

65

Prahova. Cei mai mulți dintre crescători, Iași, Bihor, Cluj, Constanța, Călărași, Botoșani, declară că vând un litru de lapte la piață cu prețuri între 3 lei și 3,50 lei.

#RomâniaFuncționează. Președintele Franței cere categoric: Sprijiniți fermierii români, business-ul românesc și produsele românești! De Bogdan Popovici  mai 19, 2020 Ar putea să pară o știre falsă sau o greșeală, dar este adevărul adevarat!

O logică elementară impune ordinul președintelui Franței în România. El cere poporului francez să sprijine fermierii francezi și să cumpere mai ales produse franțuzești în timpul acestei crize. Fiind partenerul României în Uniunea Europeană este clar că președintele Franței, Emmanuel Macron, le cere categoric românilor să-i protejeze întâi pe fermierii români și să cumpere mai ales produse românești.

Faptul că francezii, și belgienii, și mulți alții din Uniunea Europeană sprijină agresiv producțiile lor naționale, iar românii nu fac asta, îl duce la disperare pe Tudor Neculoiu, antreprenor mare și încercat de marile furtuni și crize din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoreCa.

Disperarea lui Tudor Neculoiu, conducătorul Sergiana este aceeași pentru sute de mii de fermieri și antreprenori români: de ce nu ne apără Guvernul României, oricare ar fi orientarea lui, în primul rând pe noi, producătorii români din România?

https://youtu.be/CFZ_l2AwzZM

Tudor Neculoiu, mi-au povestit alții, este mai mare în business decât crede lumea. M-au convins cei 1.500 de angajați ai săi, zecile de restaurante și saloane de evenimente, cele peste 50 de magazine proprietate personală, diferitele ferme pe care le are și mai ales întâlnirea directă cu el.

Luptând foarte greu să-și ducă afacerile spre o zonă sigură în timpul acestui haos economic, el se desprinde pe zi ce trece de idea că Guvernul de la București, indiferent de orientare, este un real partener pentru el. Începe să creadă tot mai tare în ideea care circula acum 15-20 de ani între oamenii de afaceri români:

66

„În economia României dintre români scapă cine poate” și concluzionează revoltat: „oamenii români de afaceri NU sunt niciodată apărați de guvernele României”

#RomâniaFuncționează. Mohammad Murad: Supermarketurile își pun adaos de 100-150% acum. Nu-i normal.De Bogdan Popovici La mai 19, 2020

n interviurile exclusive pe care ni le-a acordat, Mohammad Murad se bate pentru drepturile lui mult mai tare decat o fac mulți dintre oamenii de afaceri roamâni. Evident că foarte mulți îl laudă și mulți alții îl înjură. Dar acest arab “românizat” mișcă cifre mari cu un curaj care ar trebui să fie molipsitor.

Mohammad Murad, Președintele Federației Patronatelor din Turism, adulmecă ca un profesionist de rasă noile oportunități

În mod evident, după satisfacția care i se citește pe chip când vorbește despre ceea ce urmează, i se pare că viitorul va fi și mai profitabil.

https://youtu.be/2Hp-R9k9tOk

Producătorul de uleiuri Argus Constanţa îşi dublează profitul în T1/2020, la 3,6 mil. lei. Afaceri de 56 mil. lei, mai mari cu 8,6% Tibi Oprea 19.05.2020,

Argus Constanţa (UARG), producător de uleiuri vegetale controlat de SIF Oltenia (86,4%), a încheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 3,6 mil. lei, în creştere cu 92,9% faţă de T1/2019, la afaceri de 56 mil. lei, plus 8,6%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului trimestrial publicat la Bursă. 

Compania cu 64,4 mil. lei capitalizare şi-a diminuat cu 21% veniturile din exploatare, până la 48,1 mil. lei, dar şi-a redus cheltuielile de exploatare cu 23,4%, la 45,4 mil. lei, astfel că a obţinut un profit din exploatare de 2,7 mil. lei, în creştere cu 67,7%, arată calculele realizate de ZF. 

67

James Simmons, CEO al Unilever SCE: Am reluat activitatea fabricii de îngheţată din Suceava şi am început să exportăm către Marea Britanie. Miruna Diaconu 19.05.2020, Revenirea economică va fi în forma literei W, odată cu venirea sezonului rece, va apărea şi un nou val de îmbolnăviri care va avea efecte dramatice asupra economiei

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/zf-live-james-simmons-ceo-unilever-sce-reluat-activitatea-fabricii-19136183

James Simmons, CEO al Unilever în sudul şi centrul Europei, spune că portofoliul companiei în România este diversificat şi se aşteaptă ca businessul cu îngheţată să meargă bine. Pe timpul stării de urgenţă, fabrica de îngheţată din Suceava a fost închisă şi abia săptămâna trecută şi-a reluat activitatea, iar printre primele produse au fost cele pentru exportul către Marea Britanie.

Betty Ice, cel mai mare producător local de îngheţată, înfiinţat de antreprenorul Vasile Armenean, a fost cumpărat, în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, de gigantul Unilever, într-o tranzacţie de circa 80 milioane euro. La momentul vânzării Betty Ice deţinea o fabrică în Suceava şi peste 180 de chioşcuri de îngheţată deschise pe timpul verii, afaceri de 30 mil. euro şi 760 de angajaţi în România.

9 miliarde de lei în bugetul statului, din produsele de tutun S.B. Companii / 19 mai

British American Tobacco a plătit în 2019 peste 9 miliarde de lei către bugetul de stat, sub formă de accize, TVA, taxe salariale şi alte taxe., potrivit unui comunicat al companiei.

Suma ajunsă în visteria statului a fost mai mare cu circa 15% faţă de 2018, în principal datorită reducerii traficului ilicit. Compania este cel mai mare jucător din industria tutunului, cu o cotă de piaţă de peste 53%.

68

Potrivit companiei, sumele suplimentare ajunse la stat s-au datorat în primul rând creşterii încasărilor din acciză, în contextul în care anul trecut s-au vândut legal mai multe ţigări pe fondul scăderii contrabandei cu circa 15%.Accizele reprezintă circa 60% din preţul unui pachet de ţigări, peste care se adaugă TVA-ul, ajungându-se ca taxele să însemne 80% din suma plătită pe un pachet de ţigări.

"Cele câteva miliarde de lei încasate în plus de către stat sunt dovada clară că reducerea contrabandei are efecte benefice imediate: statul are mai mulţi bani pentru a-şi finanţa priorităţile, companiile care-şi platesc taxele pot funcţiona într-un mediu concurenţial corect iar fumătorii sunt protejaţi de produse de calitate şi origine incerte" a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice în cadrul British American Tobacco.

În 2019, nivelul contrabandei a fost de 13,9%, în scădere faţă de 16,3% în 2018, ceea ce înseamnă că anul trecut 1 din 7 ţigarete consumate în România a provenit de pe piaţa neagră, faţă de 1 din 6 cu un an mai înainte.

Ileana Dumitru a mai adăugat: "Această tendinţă se va menţine doar dacă Guvernul va dezvolta o strategie naţională de luptă împotriva traficului ilicit, care să implice toate autorităţile competente, şi dacă Parlamentul va înţelege efectele negative ale celei mai radicale propuneri anti-tutun de până acum, care prevedere interzicerea expunerii ţigaretelor în magazine şi introducerea unor noi taxe".

CIS a donat 700.000 de lei către Crucea Roșie Română  meatmilk  19 mai 2020

Potrivit unui comunicat transmis redacției Meat.Milk, Consiliul Investitorilor Străini din România a donat 700 000 LEI către Crucea Roșie Română, pentru dotarea cu echipamente medicale a spitalelor din țară, aflate în prima linie în lupta cu Covid-19Consiliul Investitorilor Străini din România susține Crucea Roșie Română în lupta împotriva pandemiei Covid-19 și a donat 700 000 lei, bani ce au fost folosiți pentru dotarea cu echipamente medicale a spitalelor din linia întâi din țară, recomandate de către Ministerul Sănătății. Astfel au fost

69

achiziționate trei ventilatoare și șapte monitoare ATI, aparate ce vor ajunge în țară la începutul lunii iunie.

”Prin misiunea și acțiunile sale, FIC promovează dezvoltarea economică sustenabilă a României, solidaritatea și dialogul. Înțelegând că sănătatea oamenilor stă la baza oricărei dezvoltări, FIC a acționat în mod proactiv, prin implicarea membrilor săi în campania de donații, care a făcut posibil acest rezultat. Vom fi în continuare prezenți în susținerea autorităților și mediului non-guvernamental în sprijinirea acestui efort colectiv.

Totodată, apreciem că în astfel de momente, autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă dau dovadă de solidaritate și inițiativă, ceea ce indică progresul din societatea românească. Credem că acesta este aspectul pozitiv al crizei și oportunitatea pe care putem construi în viitor” a declarat Ramona Jurubiță, președinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

„Suntem recunoscători întregului mediu de afaceri, care a reacționat cu atât de multă deschidere la nevoile unei țări aflate în stare de urgență. Este un moment fără precedent, în care toate eforturile ce vin să ne susțină își găsesc ecou într-o mișcare de solidaritate cu impact pozitiv asupra diminuării efectelor acestei crize sanitare și umanitare deopotrivă”, a declarat Ioan Silviu Lefter, Director General, Crucea Roșie Română.

CIS

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Atenție la etichete. 56% din alimentele importate din SUA vin prin intermediari europeni. 18 mai, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Vita și cartofii sunt în cantitățile cele mai mari Mai mult de jumătate dintre produsele agro-alimentare importate din Statele Unite ale Americii intră în țară prin intermediari din Uniunea Europeană, astfel că este mai dificil pentru consumatori să le afle proveniența.

Spre exemplu, anul trecut România a importat indirect din SUA, prin Olanda, Italia și Germania, carne de vită, proaspătă sau înghețată, în valoare de peste 1 milion de dolari. Pe lista produselor alimentare venite din SUA prin UE se mai află cartofii, ciocolată, afinele sau extractele din cafea.

De când este membră UE și nu mai poate produce cereale modificate genetic, România se aprovizionează cu furaje pentru animale, inclusiv soia, cu precădere din SUA. Marfa intră direct în țară prin portul Constanța așa

70

cum se întâmplă și cu alte produse precum făina din soia, semințe de floarea soarelui,porumb, pește și unele fructe de mare.

În total, în 2019, România a cumpărat direct din SUA produse agroalimentare în valoare totală de 72 de milioane de dolari (108,8 milioane de dolari în 2018 și 65,9 milioane de dolari în 2017), conform ultimelor date furnizate de Direcția pentru Agricultură a SUA (USDA). Valoarea reală a importurilor de mâncare din SUA a fost însă anul trecut cu 56% mai mare, până la 163,2 milioane de dolari, diferența constând în marfa adusă indirect în România de importatori din alte state membre.

Sunt șapte categorii de produse alimentare cumpărate din SUA exclusiv prin intermediari europeni, iar cele mai valoroase cantități sunt de carne de vită proaspăt și congelată. Mai exact, anul trecut România a cumpărat indirect carne de vită în valoare de 1,1 milioane de dolari."Vita ajunge în România prin Olanda, Italia și Germania datorită volumelor și a cerințelor privind licențelor de export", explică analiștii USDA.

Urmează din punct de vedere valoric cartofii, proaspeți sau semipreparați (783,2 milioane de dolari), arahidele (813,3 mii de dolari)și concentratele sau extractele de cafea ori ceai (584.300 de dolari). De asemenea, se mai importă indirect afine și ciocolată.

 "Cartofii albi și cartofii dulci sunt importați de România prin Germania, Italia și Olanda", se arată în raportul USDA, potrivit căruia, anul trecut, SUA a exportat către România, direct și prin intermediari, cartofi dulci în valoare de 1,1 milioane de dolari, din care direct de 65.000 de dolari. Ptactic, 94,2% din cartofii dulci cu originea SUA au ajuns în țară prin Germania, Italia sau Olanda. În ceea ce privește ciocolata, aceasta ajunge în țară prin importatori din Marea Britanie. Ce mai cumpărăm din SUA În cantități mari se importă din SUA și "preparate alimentare nespecificate". În 2019 vorbim despre o valoare de 32 de milioane de dolari, din care 84% a fost adusă indirect. Urmează semințele de floarea soarelui, care au tras balanța comerciale înspre impotrturi cu 29,2 milioane de dolari, din care 34,5% indirect și preparatele din soia care ne-au costat 18 milioane de dolari, din care 14,8% au ajuns în primă instanță la importatori din UE.

"Pentru ingredientele necesare alimentelor procesate, nu apar importuri directe, în timp ce datele referitoare la imporurile indirecte reflectă tranzacții de aproximativ 600.000 USD. În cazul sosurilor, s-au adus indirect, prin Germania, UK și Olanda,marfă în valoare de 1,03 milioane de dolari, la care s-a adăugat marfă de  210.000 dolari adusă pe teritoriul României în mod direct", se mai menționează ]n raportul citat.  De ce se aduce marfă indirect Comerțul indirect se explică mai ales în cazul produselor ce se aduc în

71

cantități mai mici sau care ar putea necesita condiții comerciale mai flexibile decât pot oferi furnizorii americani. În alte cazuri, distribuitorii europeni pot oferi expeditorilor americani volume sau condiții de plată mai bune decât ar putea oferi distribuitorii români. De asemeanea, pentru mulți exportatorii americani este mai eficient să transporte volume mari către hub-uri de distribuție din Europa de Vest. Ori, unii importatori români preferă să lucreze prin intermediul distribuitorilor europeni și consideră că este convenabil pentru intermediari să se ocupe de vamele UE. Pentru a verifica de unde provin alimentele, căutați numele producătorului pe etichete.

Țara de origine a legumelor din piețe, verificată de ANPC! Redacția18 mai 2020

ANPC verifică țara de provenineță a legumelor vândute în piețe! După ce consumatorii au reclamat în spațiul public că în piețele agroalimentare se comercializează legume străine ce sunt etichetate sau prezentate ca fiind autohtone, inspectorii de la Protecția Consumatorului iau măsuri drastice.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) aflată în plină campanie de control, la nivelul întregii țări, pentru a verifica modul în care comercianții îndeplinesc prevederile legislațieiîn vigoare, precum și felul în care sunt respectate drepturile consumatorilor, a făcut verificări la câteva dintre piețele din județul Hunedoara, potrivit unui comunicat de presă.

”Sub coordonarea Vicepreședintelui ANPC, Claudiu Mădălin Giurcău, echipele Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Hunedoara au realizat, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de control în piețele agroalimentare și la operatorii economici din municipiile Petroșani, Vulcan și Lupeni”, se arată în comunicarea ANPC.

Astfel au fost controlați 21 operatori economici cărora le-au fost aplicate 12 amenzi contravenţionale în valoare de 44.000 lei şi 9 avertismente.

72

Dintre neregulile depistate de comisarii CJPC Hunedoara se menționează:

existența la vânzare a unor produse alimentare cu data durabilității minimale depașită sau care prezentau modificări organoleptice;

lipsa informării consumatorilor asupra țării de origine, precum și a categoriei de calitate a legumelor și fructelor comercializate;

comercializarea unor produse de panificație-patiserie fără menționarea pe ambalaj a ingredientelor cu caracter alergen și a declarației nutriționale;

comercializarea unor produse alimentare pentru care condițiile de păstrare sau expunere la vânzare erau improprii, nerespectând regimul de temperatură indicat de producător pentru păstrarea acestora

De asemenea, pentru piața SC Agroaliment SRL Vulcan și Piața Agroalimentară Vulcan, în afara amenzilor contravenționale, a fost aplicată și măsura complementară de suspendare temporară a activității dat fiind că, la momentul controlului, din cele două locații lipseau marcajele de distanțare socială necesare în condițiile speciale impuse de pandemia cu Covid-19.

”În acest moment, piețele agroalimentare a căror funcționare a fost suspendată și-au reluat activitatea în urma remedierii abaterilor constatate în timpul acțiunilor de control, acestea fiind validate de comisarii CJPC Hunedoara”, mai arată aceeași sursă.

ANPC anunță că va continua campania de verificări și în perioada următoare, pentru a se asigura că sănătatea și viața consumatorilor nu este pusă în pericol în zonele de comercializare, precum și că drepturile consumatorilor sunt respectate cu strictețe, acestea reprezentând prioritatea activității instituției.

EXCLUSIV: Patronul de la City Grill a făcut anunțul. Când se deschid terasele Valentin Vioreanu 19 mai 2020

Dragoș Petrescu a mai anunțat că în cursul zilei de joi vor fi publicate normele de aplicare a legii stării de urgență pentru organizarea teraselor.

73

Dragoș Petrescu despre reducerea chiriilor la jumatate pentru perioada crizei Covid-19

„Este o situatie grava. Am studiat problema chiriilor si m-am uitat la clauza de forta majora. Daca vrei sa aplici forta majora ai o perioada in care poti sa ceri chirie zero, dupa care se reziliaza unilateral contractul. Avem o situatie dificila pentru ca dreptul constitutional la proprietate e garantat si orice masura luata de Guvern este subiect de proces.”

Industria de 20 mld. lei a HoReCa revine la viaţă începând cu 1 iunie, când se deschid terasele. Până la 1 iulie toate localurile îşi reiau activitatea Cristina Roşca 19.05.2020,

Reprezentanţii restaurantelor şi hotelurilor din România s-au întâlnit cu premierul Ludovic Orban şi au discutat despre redeschiderea localurilor, despre salariile oamenilor din industrie şi despre plata impozitelor aferente acestui an ♦ HoReCa este industria cea mai afectată de pandemia de Covid-19, 35.000-40.000 de restaurante, baruri şi cafenele sunt închise de mai bine de două luni, câteva sute de mii de salariaţi sunt în şomaj sau şomaj tehnic, iar industria evaluată la 20 mld. lei este de aşteptat să se înjumătăţească în 2020.

Industria restaurantelor, barurilor şi cafenelelor îşi redeschide porţile începând cu data de 1 iunie după două luni şi jumătate de inactivitate. Redeschiderea se va face treptat, mai exact îşi vor relua activitatea iniţial terasele, pentru ca după două săptămâni, pe 15 iunie, să se redeschidă parţial restaurantele la interior. În această a doua etapă ar trebui să se permită accesul şi în restaurantele mai mici, care nu sunt în malluri, iar apoi după două săptămâni să se facă o evaluare pentru a trece la o nouă etapă. În final, la 1 iulie, ar trebui să se permită deschiderea tuturor localurilor HoReCa. Acest lucru se va întâmpla doar dacă nu există derapaje majore la numărul

74

de cazuri de îmbolnăviri .

Lanțul de cafenele TED’S COFFEE CO., fondat de Vasi Andreica, antreprenor cu peste 15 ani de experiență de business, continuă investițiile și anunță deschiderea de noi locații, două în București și una care urmează să fie lansată în Arad, în contextul viitoarei redeschideri a tuturor localurilor HoReCa.

Cea mai nouă cafenea a fost deschisă astăzi, 19 mai, în clădirea Globalworth Plaza (fostul Nusco Tower) din București, după o investiție de 44.000 de euro, iar următoarele două vor fi inaugurate peste aproximativ două luni, una în clădirea Ana Tower de lângă Romexpo, respectiv în Arad, în sistem de franciză. Toate cele trei proiecte noi sunt investiții stabilite de echipa TED’S COFFEE înainte de răspândirea virsului Covid-19.

“Ca antreprenor, rămân optimist față de evoluția mediului de business în ciuda perioadei de lockdown care a influențat domeniul HoReCa. Credem că vom depăși acest blocaj, iar planurile de dezvoltare rămân cele stabilite anterior, doar că vom avea o întârziere de aproximativ un an în aplicarea lor. 2020 este un an de reașezare și analiză a întregului business, o etapă de consolidare pe care oricum o aveam în vedere în perspectiva evoluției către o nouă etapă de dezvoltare ”, a declarat Vasi Andreica, CEO TED’S COFFEE CO.

Potrivit TED’S COFFEE CO, partea mai puțin bună a blocajului generat de pandemia de COVID-19 a fost eșuarea negocierilor cu unii proprietari care, din păcate, nu au înțeles gravitatea situației în care ne aflăm, lucru care obligă compania să analizeze inchiderea, respectiv relocarea unor locații. “Nu am încheiat toate procesele de renegociere a contractelor, dar cred că la final vom fi nevoiți să închidem trei locații. Totuși, rămân optimist: văd oportunitatea eliberării anumitor spații comerciale cu adevărat bune. Suntem

75

proactivi și vom analiza orice oportunitate care poate apărea în contextul actual”, a mai spus antreprenorul Vasi Andreica.

După două luni în care restaurantele și cafenelele au fost închise, TED’S COFFEE CO a început din 15 mai procesul de redeschidere a locațiilor, începând cu cele stradale, deschise în regim take away, prin respectarea regulilor impuse de autorități. A doua etapă va fi cea a deschiderii locațiilor din clădirile de birouri, în funcție de repopularea acestora. În faza a treia, vor fi cele din mall-uri, unde este așteptată decizia autorităților.

TED’S COFFEE CO. are în prezent o reţea cu 33 cafenele la nivel naţional.

Ultimă oră – Măsurile aplicabile pentru redresarea industriei HorecaLast updated mai 18, 2020

Horeca Insight  anunță primele măsuri aprobate de autorități pentru a sprijini industria ospitalității, grav afectată de situația de urgență impusă pentru protejarea populației. Organizațiile de profil prin reprezentanții lor, profesioniști cu experiență în industria restaurantelor, au înaintat pe 7 mai, la o primă întâlnire cu Primul Ministru, o listă de măsuri asupra cărora era necesar să se intervină prompt.

La întâlnirea de astăzi dintre Daniel Mischie, Președintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România – HORA cu Primul Ministru, s-au luat următoarele hotărâri:

1. Deschidere terase pe 1 iunie, urmată de deschiderea restaurantelor parțial din faza 2 a relaxării măsurilor, respectiv 15 iunie. De la 1 iulie se poate implementa faza 3 de relaxare completă, în condițiile în care nu se vor constata derapaje majore în cifrele comunicate de Comitetul pentru Situații de Urgență.

2. Suport salarii în cuantum de 42.5% din partea Statului pentru primele 3 luni după deschidere.

3. Plata taxelor și impozitelor aferente anului 2020 în 12 rate egale în 2021.

4. Acordarea de granturi în valoare de 0.3 miliarde lei pentru working capital și 0.7 miliarde lei pentru investiții, măsură valabilă doar în cazul IMM-urilor.

5. Folosirea ticketelor doar pentru achiziția unei mese calde în restaurante.

6. Suspendarea impozitului specific pentru semestrul 2 din 2020.7. Garantarea creditului furnizor prin Fondul Național de Garantare a

Creditelor.

76

Precizăm că propunerile de la întâlnirea inițială cuprindeau, fără a se limita la:

Redeschiderea unităților treptat, iar a teraselor cât mai curând posibil; Menținerea șomajului tehnic până la finalul lunii mai; Acoperirea de către stat a 35 – 45% din salariile plafonate până la

finalul anului; Suspendarea plății impozitului specific pentru anul 2020; Plata taxelor și impozitelor din 2020 în 12 rate egale în 2021; Acordarea de sprijin financiar pentru a susține investițiile în eventuale

dotări necesare pentru siguranța oaspeților; Analiza condițiilor în care se pot adapta chiriile noului context

economic.

Concluziile și măsurile aprobate sunt binevenite, iar pentru operatorii din ospitalitate sunt cu siguranță semnale încurajatoare în vederea redeschiderii. Horeca Insight continuă să asigure comunicarea transparentă între operatorii din industrie prin evenimente online dedicate relansării industriei și reluării firești a unor obiceiuri de socializare conform noilor norme.

Mâncare Curată – o soluție de ambalare pentru livrări în deplină siguranță On mai 19, 2020De mai bine de două luni, restaurantele preferate au fost constrânse de restricții să-și limiteze activitatea doar la livrări la domiciliu. Chiar dacă nu mai putem accesa experiența de ieșit în oraș și manifestăm o oarecare retinceță la a reveni la vechile obiceiuri, ne dorim să ne bucurăm în continuare de preparatele preferate. Deși s-a pus accent pe implementarea de măsuri de siguranță pentru întreg lanțul de producție, este foarte important ca toți clienții să simtă că mâncarea comandată ajunge la destinație în condiții de igienă și siguranță.

Astfel s-a dezvoltat inițiativa Mancare Curata, un demers al producătorilor de pungi sigilate pentru curierat, ce își găsește de data aceasta aplicabilitate în industria Horeca. Având deja un istoric de 15 ani pe piața din România, productării au identificat această nevoie a restaurantelor de a adăuga un grad sporit de siguranță atunci când livrează comenzile. Este o soluție de transport a comenzilor igienică, ce evită orice contact cu exteriorul al casoletelor și pachetelor cu preparate alimentare.

77

În ultima perioadă am fost nevoiți să ne schimbăm obiceiurile, iar treptat am renunțat să ne referim lafelul în care eram obișnuiți să acționăm înainte. Cuvântul de ordine a devenit siguranța și protecția noastră și a celor dragi. Deși multe afaceri au avut de suferit într-un procent mai mare sau mai mic, de departe Horeca a fost cel mai greu încercată. În aceste condiții, devine imperios necesar să acordăm atenție crescută comenzilor/livrărilor care asigură supraviețuirea sau menținera pe piață prin accente ce pot face diferența.

Pungile “Mancare Curata” au închidere ermetică, astfel încât oferă clienților garanția că primesc caserolele cu mâncare exact așa cum au fost pregătite, reducând influența factorilor externi și a numărului de persoane care intră în contact cu acestea. Pungile “Mancare Curata” sunt ușor de utilizat, de manipulat, sunt încăpătoare și, nu în ultimul rând, sunt fabricate din materiale 100% reciclabile. Sunt prevăzute cu un buzunar exterior care conține detaliile privind componența comenzii și/sau factura aferentă, iar o simplă foarfecă este de ajuns pentru a accesa conținutul pungii.

Horeca Insight și-a propus ca în această perioadă dificilă pentru industria ospitalității, să promoveze printr-o comunicare deschisă, acele demersuri care demonstează felul în care operatorii dovedesc responsabilitate. Pungile “Mancare Curata” reprezintă un exemplu de adaptare și conștientizare a felului în care jucătorii industriei au de câștigat spre beneficiul utilizatorului final – oaspetele.

Lidl deschide încă două noi magazine şi angajează personal 19 mai 2020, 12:01de Afrodita Cicovschi

Lidl a anunţat că deschide două noi magazine şi angajează urgent personal, continuând să îmbunătăţească măsurile individuale de prevenţie în timpul cumpărăturilor.

78

„Lidl continuă investiţiile în România prin inaugurarea a două noi magazine pe data de 21 mai: unul în oraşul Craiova, judeţul Dolj şi celălalt în oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov. Astfel, reţeaua Lidl ajunge la 270 de magazine în România.  

Totodată, pentru că sănătatea angajaţilor şi a clienţilor este prioritară pentru Lidl, şi în cele două unităţi se vor aplica măsurile împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer în reţeaua din România. Lidl le recomandă clienţilor să respecte, în acelaşi timp, măsurile individuale de prevenţie în timpul cumpărăturilor.  

Fiecare magazin are o suprafaţă de vânzare de peste 1.300 m², iar în fiecare dintre acestea vor lucra peste 20 de angajaţi”, a anunţat compania.   

Unitatea din Craiova se află pe Strada Brestei, Nr. 185 şi pune la dispoziţia clienţilor aproximativ 100 de locuri de parcare, iar cea din Bragadiru este situată pe Şoseaua Alexandriei, Nr. 132-134 şi oferă peste 120 de locuri de parcare. În plus, parcarea magazinului din Bragadiru este dotată cu o staţie de încărcare electrică, unde se vor putea încărca 2 maşini simultan. Orarul de funcţionare pentru fiecare magazin va fi următorul: de luni până sâmbătă, între 7:00 şi 22:00, iar duminica între 8:00 şi 20:00.   

Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, dar şi să ofere o experienţă de cumpărături cât mai bună. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcţiilor şi în conformitate cu normele de protecţie a mediului, noile magazine Lidl din Craiova şi Bragadiru dispun de soluţii şi tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficienţă energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezenţă, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalaţiile de ventilaţie, ori staţia de încărcare pentru automobile electrice.   

Totodată, pentru că sănătatea angajaţilor, a clienţilor şi a partenerilor este prioritară pentru Lidl, şi în noile magazine din Craiova şi Bragadiru se vor aplica măsurile împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer în reţeaua din România.   A

Printre acestea se numără montarea unor panouri transparente de protecţie la casele de marcat, limitarea numărului de clienţi care pot intra în acelaşi

79

timp în magazin, precum şi montarea de dozatoare cu soluţie dezinfectantă pentru clienţi şi dezinfectarea constantă a zonelor intens tranzitate şi obiectelor expuse (exemplu: toaletele, intrările şi ieşirile, vitrinele frigorifice, cărucioarele şi coşurile de cumpărături, benzile şi POS-urile de la casele de marcat etc.).    În plus, pe baza recomandărilor oficiale ale autorităţilor, Lidl face o serie de recomandări pentru clienţi, publicate atât online, cât şi în incinta magazinelor.  

Printre cele mai importante recomandări se numără plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor şi legumelor pe care doresc să le cumpere şi păstrarea distanţei recomandate faţă de alte persoane. Pentru a-i ajuta pe clienţii care stau la coadă să păstreze distanţa recomandată faţă de cei din jurul lor, şi în noile magazine Lidl din Craiova şi Bragadiru se găsesc indicatoare pe podea în zona caselor de marcat.  

În acelaşi timp, pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, Lidl face apel la solidaritatea clienţilor pentru a respecta la rândul lor atât recomandările autorităţilor, cât şi măsurile individuale de prevenţie în timpul cumpărăturilor.   Inaugurarea magazinelor din oraşele Craiova şi Bragadiru continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor produse de cea mai bună calitate la cel mai bun preţ, într-o largă varietate de sortimente.

Lidl reuşeşte să respecte această misiune investind constant în sustenabilitate, la baza acţiunilor companiei stând eficienţa şi demersurile de dezvoltare durabilă. În plus, Lidl promovează cu consecvenţă colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în reţea fiind produse în România. 

GLOBAL

GEORGIEVA, FMI: "Economia globală va avea nevoie de mai mult timp să-şi revină după criza economică generată de pandemie" M.G. Macroeconomie / 19 mai

Economia globală va avea nevoie de mai mult timp să îşi revină complet după criza economică generate de pandemia de coronavirus, a declarat luni directorul general al Fondul Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, care a avertizat cu privire la riscurile protecţionismului, transmite Reuters.

80

Georgieva a semnalat că Fondul va revizui în sens negativ estimarea privind contracţia de 3% a economiei mondiale estimată în 2020. Revizuirea ar duce şi la modificarea previziunii privind redresarea parţială, printr-un avans estimat iniţial în aprilie de 5,8%, în 2021.

Într-un interviu acordat Reuters, şefa FMI a spus că datele primite din întreaga lume sunt mai grave decât se estima.

"În mod evident, acest lucru înseamnă că ne va lua mai mult să avem o redresare completă din această criză," a spus Georgieva.

În luna aprilie, FMI prognoza că închiderea activităţilor de afaceri şi măsurile de distanţare socială adoptate la nivel global vor declanşa cea mai gravă recesiune după Marea Depresiune din anii 1930, notează News.ro.

Datele raportate ulterior indică "mai multe veşti rele", a afirmat Georgieva la începutul acestei luni.

FMI urmează să publice noi previziuni referitoare la economia mondială în luna iunie. Perspectiva economiei globale este un subiect major de interes pentru miniştrii de Finanţe din Grupul celor mai dezvoltate şapte naţiuni ale lumii (G7), care se vor întâlni marţi, online, potrivit Trezoreriei SUA.

Georgieva a declarat că Fondul se concentrează pe riscuri precum nivelul ridicat al datoriilor, deficite mai mari, şomaj, falimente, agravarea sărăciei şi inegalităţii în perioada de redresare. Ea a spus însă că criza contribuie la dezvoltarea economiei digitale, oferind şansa creşterii transparenţei şi a învăţării online, oferind acces la pieţe şi firmelor mici.

Întrebată despre noile tensiuni dintre SUA şi China, cele mai mari două economii ale lumii, Georgieva a spus că cere statelor membre să menţină deschise comunicarea şi fluxurile comerciale, care au susţinut creşterea globală de-a lungul deceniilor, ea avertizând împotriva protecţionismului.

UNIUNEA EUROPEANA

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 19-05-2020 08:19 AM CEST

81

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 20 May (15.00-17.00) and 26 May (10.00-10.30 and 18.00-18.15).

EP Calendar 2020 - update-Calendars of meetings-Research studies for AGRI Committee-News-All Committees Top Page

Source : © European Union, 2020 - EP

The EU cannot afford to keep Romania in quarantine when it reopens the Schengen zone ǀ 18/05/2020 By  Dragos

Tudorache

The European Commission just adopted a road map for a return to free movement in the Schengen area. It is a necessary decision that takes us back in time. Europe is closed and paralysed by the fear of a virus. Many of the measures feel like the deprivations some of us felt before the fall of communism in 1989. To a lesser extent, true, but the limitations of traditional freedoms are so strange that vividly conjure in my mind the years when Europe was divided.

It is difficult to explain to a Western European who has not experienced life beyond the former Iron Curtain what those in the East had to endure in those

82

years. The reaction is the same one we used to have when our grandparents told us about famine or war. It is hard to understand if one does not feel it directly. It can be theorised but inner emotions are hard to convey.

Starting from these micro details of the surreal experience of what communism meant for half of Europe, it is an excellent time for us to understand how our continent is still suffering from the brutal rupture of the Second World War. We have just celebrated 75 years since the end of the war - and marked it in complete isolation. We know that there are differences between Eastern and Western Europe, just as we know that there are differences between north and south . Let's accept them and start talking about how the unity of Europe will prevail in its diversity.

The time has come to close the discussions on Romania's acceptance in the Schengen Area without any further hesitation.

Dragos Tudorache Member of the European Parliament

There has been a lot of talk about European solidarity. That is precisely what we need right now. We should take advantage of the emotional context of these unusual moments to heal another wound. The time has come to close the discussions on Romania's acceptance in the Schengen Area without any further hesitation. It is a natural and necessary act for a Europe that is acutely re-experiencing what isolation and close borders mean. The day will come when the new walls will come down and the Schengen Area will become operational again - but not entirely for Romania. It will remain symbolically in an extended quarantine from the rest of the continent.

It would be a political mistake for Europe if it did not understand the essence of this crisis: we need each other. We need to help and respect each other. We have seen what our shortcomings are; we have seen who our friends are and who we are not. It is time to understand that we are all Europeans, celebrating all the differences between us. Any postponement of Romania's full entry into the Schengen Area is no longer technical, but a political decision about what Europe means and what Europe is.

83

Dragos Tudorache

Dragos Tudorache is a Romanian Member of the European Parliament, Executive President of the PLUS party and co-chair of the USR-PLUS delegation in Renew Europe.

...................................................................

R MOLDOVA

Association agreement between the EU and the Republic of Moldova19-05-2020

The European Implementation Assessment (EIA) evaluates the implementation of the EU association agreement (EU AA), including the Deep and Comprehensive Free Trade Agreement (DCFTA), with the Republic of Moldova. The EIA presents progress and challenges in the implementation of reforms in this Eastern Partnership country since July 2018, when a previous report was published, until now. The EIA consists of two parts, an opening analysis prepared internally by the DG EPRS and a briefing paper prepared externally by the Centre of Eastern Studies (OSW). The EIA has been prepared to accompany the European Parliament Committee on Foreign Affairs (AFET) in its scrutiny work, namely on its work on the own-initiative annual implementing report on the EU association agreement with Moldova. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2020/642834/EPRS_STU(2020)642834_EN.pdf ......................................................................

R MOLDOVA

Funcționari din Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură – infectați cu coronavirus! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 Noul coronavirus a lovit una dintre cele mai importante instituții din

84

agricultura Republicii Moldova. Un deputat de la Chișinău a anunțat public că există un focar de COVID-19 în rândul angajaților, chiar a conducerii, Agenției de Plăți și Intervenții (AIPA). La fel ca și în România, această agenție este responsabilă pentru plata subvențiilor și ajutoarelor către fermieri.

”Conducerea Agenției de Plăți și Intervenții (AIPA) este infectată cu COVID-19. Acolo este un focar al contaminării, periculos pentru toate instituțiile publice, care au sediul în aceasta clădirea. De ce tac autoritățile?”, a scris pe Facebook deputatul Alexandr Slusari, vicepreședinte al platformei DA din Republica Moldova.

”Marțea trecută, serviciile teritoriale au adus dosarele la Chișinău și au avut contact direct cu angajații sediului central, aflându-se minim trei-patru ore împreună. Toți angajații din teritoriu sunt acum la serviciu. La ei vin agenți economici, agricultori. De ce acești angajați din teritoriu nu se află în autoizolare la domiciliu? Guvernarea numește asta gestionare cu succes a pandemiei?”, este unul dintre comentariile publicate la postarea lui Slusari.

Conform Pro TV Moldova, oficialii AIPA nu au răspuns inițial solicitărilor jurnaliștilor de a infirma sau confirma informația. Ulterior, seara, s-a emis un comunicat în care se anunță că patru funcționari au fost într-adevăr confirmați cu COVID-19.

”Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură aduce la cunoștință că 4 angajați au fost depistați pozitiv la testul de COVID-19.

În prezent, aceștia urmează tratamentul conform prescripțiilor medicilor.

AIPA a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea continua activitatea, astfel încît sa nu fie afectat procesul de subvenționare a agricultorilor”, se arată în comunicat.

SPANIA

MADRID: Mii de oameni stau la cozi pentru a primi alimente 19 May 2020

 În Spania, milioane de oameni au fost afectați de restricțiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus. În Madrid, peste 100.000 de oameni apelează la ajutorul organizatiilor umanitare, dar și la sericiile sociale asigurate de autorități pentru a-și procura alimentele, potrivit Euronews.

85

Sulma Cruz lucra ca menajeră, iar acum așteaptă să primească ajutor financiar din partea statului. Însă, ghișeele sunt aglomerate, iar cererea sa nu a fost soluționată încă, scrie Euronews.

“Nu am primit niciun ajutor. Trebuie să plătesc chiria, nu-mi pot permite să-i cumpăr fiicei mele mâncare, nu am bani pentru celelalte cheltuieli”, spune femeia.

Și reprezentanții ONG-urilor spun că direcțiile sociale sunt luate cu asalt de cei care cer sprijin financiar din partea statului spaniol. În plus, spaniolii care lucrau fără forme legale nu pot cere acum ajutor financiar și se îndreaptă către organizațiile care oferă pachete cu alimente.

Spania a început să ridice, gradual, restricțiile. Peste 27.000 de oameni și-au pierdut viața din cauza COVID-19, în Spania și peste 277.000 s-au îmbolnăvit.

Madrid și Barcelona, încă, mențin multe dintre sectoare închise. Datele oficiale arată că șomajul în Soania a ajuns la 14,4%. Aproape 7 milioane de oameni au cerut ajutorul financiar din partea statului.

Spania introduce venitul minim de bază pentru familiile vulnerabile PERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, Guvernul spaniol de centru-stânga va aproba până la sfârșitul lunii un program de acordare a unui venit minim de bază (IMV) pentru familiile cele mai vulnerabile, pentru a le ajuta să traverseze mai ușor consecințele economice ale epidemiei provocate de noul coronavirus, a anunțat ministrul pentru integrare, securitate socială și migrație, Jose Luis Escriva, transmit Reuters și DPA. Într-un interviu acordat luni postului de radio RNE, ministrul a declarat că, cel mai probabil, executivul va aproba programul în ședința săptămânală programată pe 26 mai, scrie Agerpres.

Potrivit lui Escriva, circa 100.000 de familii vor primi acest venit imediat după aprobarea decretului, dar numărul familiilor beneficiare ar putea crește la 1 milion pe termen mediu și lung, ceea ce va însemna o cheltuială bugetară anuală de 3-3,5 miliarde de euro. Introducerea venitului minim de bază a fost convenită de premierul socialist Pedro Sanchez și de liderul Podemos, Pablo Iglesias, la negocierile de formare a coaliției, în urmă cu mai multe luni. Punerea în aplicare a proiectului a fost accelerată de contextul pandemiei, conform presei locale, guvernul sperând că măsura nu doar va atenua consecințele sociale ale crizei, ci va contribui și la repornirea economiei. Conform unor surse, acest venit minim va cifra între 450 și 1.000 de euro.

86

BELGIA

Imagini incredibile cu munți de cartofi. Țara în care oamenii trebuie să mănânce cartofi prăjiți, de două ori pe săptămână 19.05.2020

Fermierii belgieni de cartofi se confruntă cu un surplus de aproximativ 750.000 de tone de culturi care riscă să fie distruse din cauza măsurilor luate pentru a preveni răspândirea coronavirusului. Oamenii sunt îndemnați să ajute la rezolvarea problemei și să consume cartofi prăjiți acasă, de două ori pe săptămână. 

Fermierii de cartofi se confruntă cu această problemă pentru că, de la jumătatea lunii martie - odată cu restricțiile impuse - restaurantele au fost închise, iar cererea a scăzut. Iar viitorul apropiat nu promite nicio îmbunătățire, scrie brusselstimes.com.

Problema a fost accentuată și de faptul că numeroase festivaluri de muzică programate vara au fost anulate. 

O organizație agricolă din Belgia cere populația să ajute la remedierea problemei și să consume cartofi prăjiți acasă, de două ori pe săptămână, nu doar o dată. 

25 de tone de cartofi vor fi livrate săptămânal băncilor alimentare, cel puțin până la sfârșitul lunii mai. Soluția pare a fi viabilă în condițiile în care fermierii  se confruntă cu stocuri excedentare de cartofi, băncile de produse alimentare se confruntă cu deficiențe și cererea tot mai mare pentru serviciile lor.

FOTO: Captura BBC

87

Probleme cu stocurile excedentare de cartofi sunt și în Franța, unde, odată cu închiderea restaurantelor şi cantinelor şcolare pentru a lupta împotriva coronavirusului, consumul de cartofi prăjiţi a scăzut, transmite AFP, citată de Agerpres.

"În mod normal, la acest moment nu mai aveam nimic", spune Christophe Delebarre, un producător de cartofi din zona Pas-de-Calais (nordul Franţei), în faţa celor 150 de tone de cartofi nevânduţi din silozul său.

MAREA BRITANIE

ULTIMA ORĂ Parlamentarii britanici au adoptat legea care pune capăt liberei circulații a muncitorilor din UE PERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, 13:32

Parlamentarii britanici au adoptat legea care pune capăt liberei circulații a muncitorilor din Uniunea Europeană (UE), printr-un vot ce indică problema personalului medical străin în toiul crizei sanitare cauzate de covid-19, relatează AFP.

Textul de lege abrogă - începând din 2021 - drepturile specifice de a imigra ale cetățenilor spațiului economic european - UE plus Islanda, Norvegia și Liechtenstein - și elvețieni, scrie News.ro.

Legea a fost adoptată cu voturile majorității conservatoare - 351 la 252 (opoziție). Legea nu prezintă noile criterii de autorizare sau nu a imigrației. Însă premierul Boris Johnson a prezentat deja un proiect al unui sistem cu puncte, care urmează să favorizeze candidații care au o profesie înalt calificată.

Imigrația cetățenilor din cele mai sărace țări din UE - inclusiv din România - a fost una dintre marile teme ale campaniei în vederea referendumului din 2016 privind apartenența Regatului Unit la UE. Au obținut o victorie cei care doreau să redea regatului controlul asupra frontierelor prin Brexit. Ministrul britanic de interne Priti Patel a promis luni un sistem ”mai ferm, mai drept și mai simplu”, care urmează ”să joace un rol vital” împotriva pandemiei covid-19.

Opozantul său laburist Nick Thomas-Symonds i-a replicat că legea este ”o amenințare la adresa (sistemului spitalelor publice) NHS, în momentul în care avem nevoie de el mai mult ca niciodată”. Pentru a imigra, este necesar un câștig de 25.600 de lire sterline pe  an (28.600 de euro) - adică mai puțin

88

decât salariul median național, dar mai mult decât câștigă orice salariat din sectoarele sănătății și social.

Un pic peste 13% dintre salariații NHS sunt străini - iar 5,5% sunt cetățeni europeni. Priti Patel a subliniat că Guvernul a implementat o procedură de acordare accelerată a vizei medicilor, infirmierilor și altor profesioniști în domeniul sănătății. Guverul a promis totodată o prelungire automată cu un an a vizelor acordate celor care au aceste profesii și care urmează să expire până în octombrie. După ce a părăsit UE la 31 ianuarie, Regatul Unit a intrat într-o fază de tranziție până la 31 decembrie. În această perioadă de tranziție, libera circulație a muncitorilor continuă, în paralel cu negocieri cu privire la viitoarea relație cu Cei 27.

Irlanda urmează să fie scutită de la reglementările cu privire la imigrație, în virtutea unui acord de liberă circulație anterior aderării celor două țări la UE, în 1973.

SANATATE si GASTRONOMIE

Roşiile crescute la umbră au mai mulţi antioxidanţiLiviu GORDEA  19 mai 2020 -

Revista americană 'Journal of Agriculture and Food Chemistry' a publicat recent un studiu realizat de cercetători ai Universităţii din Almeria (Spania) care ar putea pune pe gânduri mulţi cultivatori şi consumatori de tomate.

Cercetarea, condusă de Ignacio Fernandez de las Nieves, arată că aplicarea umbririi în culturile de tomate ecologice este însoţită de o activitate antioxidantă crescută a fructelor, în principal datorită creşterii nivelurilor atât de flavonoide, cât de fenilpropanoizi. Chiar dacă, în astfel de condiţii, productivitatea este mai scăzută, după cum a demonstrat studiul.

Folosind metode spectroscopice bazate pe rezonanţa magnetică nucleară (RMN) combinate cu metode statistice multiparametrice, grupul de

89

cercetători şi-a propus să studieze impactul reţelei de umbrire asupra proprietăţilor nutriţionale ale roşiilor cultivate în sistem ecologic.

Studiul de teren efectuat la facilităţile companiei Biosol Portocarrero cu sediul în Almeria, pe coasta de sud a peninsulei Iberice, este inedit nu doar pentru că analizează comparativ productivitatea tomatelor ecologice crescute sub o plasă de umbrire cu cea a tomatelor cultivate convenţional, ci şi pentru că utilizează un instrument precum RMN pentru determinarea compoziţiei compuşilor sănătoşi din punct de vedere nutriţional din fructele recoltate în cadrul uneia sau altei practici agronomice.

DOSAR

Vinul de azi: Maravento Vendemmia Tardiva Syrah 2018 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Azienda Montemajor este afacerea unui celebru oenolog, Mario Ercolino și a soției sale, Roberta Pirone. Încă de mic copil Ercolino a avut contact cu această lume, el lucrând la proprietatea părinților săi, celebra Feudi di San Gregorio. Pentru Montemajor a ales terenuri în Campania și sudul Italiei, alegeri ce i-au adus recunoașterea pentru vinuri bogate, elegante și complexe ca arome. Vinul de astăzi, Maravento Vendemmia Tardiva Syrah 2018, este numit după o clădire celebră, din secolul XVII, construită în stil baroc și situată în Agrigento. Nu puțini sunt cei care i-au spus “cel mai bun vin roșu din Italia”, Maravento fiind recunoscut pentru parfumul încântător, cu note de mure, lemn dulce, coacăze și afine. Gustul este și el puternic, cu taninuri catifelați, dar și cu o aciditate proaspătă. Acest vin se poate degusta la 15-18 grade Celsius, alături de preparate din carne roșie, brânzeturi sau pește.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Studiu: Utilizarea substantelor active in agricultura, benefica sau nu? In mai 18, 2020  

90

În urmă cu doi ani și jumătate, pe 6 noiembrie 2017, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM a organizat evenimentul #CuSauFara? (#WithOrWithout?) – O viziune echilibrată asupra rolului și impactului industriei fitosanitare în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice. Scopul evenimentului a fost acela de a prezenta într-un mod echilibrat provocările întâmpinate de industria de protecția plantelor în contextul agriculturii românești și a responsabilităților europene.

Evenimentul a fost organizat cu ocazia prezentării concluziilor proiectului – Evaluarea impactului cumulativ (Cumulative Impact Assessment), derulat de AIPROM în cursul anului 2017, când au fost colectate informații de la experții locali cu privire la ceea ce ar însemna pentru culturile principale din România să se restricționeze sau să se interzică utilizarea multor substanțe active (aproape 75 de astfel de substanțe) puse în pericol de legislația europeană privind polenizatorii, neonicotinoidele, perturbatorii endocrini, reînnoirea glifosatului etc. Bazându-se pe rezultatele furnizate de experții români, evenimentul a abordat rolul protecției plantelor în contextul european și românesc și a oferit argumente solide în vederea sprijinirii agriculturii românești.

Iată că doi ani mai târziu, au fost finalizate și studiile similare efectuate în alte 6 state europene: Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Suedia. Raportul referitor la rezultatele înregistrate în aceste țări și în România a fost publicat recent – Low Yield II. Cumulative impact of hazard-based legislation on crop protection products in Europe evidențiază faptul că pentru cele 7 state participante pierderile de recoltă variază între 15% și 36% în cazul interzicerii utilizării produselor analizate iar producția mai redusă acompaniată de costuri mai ridicate de producție pot cauza diminuări ale ratei de profitabilitate și deci venituri mai mici pentru fermieri.

Concluziile raportului arată că deși numărul de substanțe active a scăzut de la 1.000 în 1990 la mai puțin de 500 la momentul publicării raportului, există în continuare presiune pentru ca numărul acestora să scadă și mai

91

mult. În contextul discuțiilor despre obiectivele de reducere a pesticidelor, acesta este un raport în timp util, care arată clar că atenuarea impactului agriculturii asupra mediului nu înseamnă reducerea numărului de soluții disponibile pentru fermieri.

Nu există o soluție care să se potrivească tuturor, dar este evident că avem nevoie de modele de producție care să implice toate părțile relevante și care să cuprindă tot ce este mai bun pentru științele agricole și ecologice. Aceasta trebuie să fie încorporată într-un sistem de reglementare care să includă inovația și să permită soluții cu profil toxicologic favorabil și biopesticide să ajungă rapid pe piață.

Industria noastră investește foarte mult în soluții inovatoare de ultimă oră și suntem pregătiți să ne jucăm rolul în procesul de producție pentru a obține suficientă hrană durabilă. Raportul Low Yield II poate fi citit accesând linkul: https://www.ecpa.eu/media/reports_infographics/low-yield-ii-report.

* * *

Romania Verde in 10 pasi – PLAN pentru relansarea economiei forestiere In mai 18, 2020 

Consiliul Director al Asociației Forestierilor din România – ASFOR a aprobat în unanimitate cooptarea ca membrii ai acestuia, a reprezentanților companiilor EGGER și Kronospan – membrii vechi ai asociației. Participarea în Consiliul Director are ca scop întărirea ASFOR, asigurând astfel o puternică reprezentativitate la nivelul industriei de prelucrare a lemnului.

Astfel, ASFOR asigură reprezentativitate națională și sectorială companiilor românești de exploatare și prelucrare primară a lemnului, precum și a celor de industrializare.

92

Lemnul este o componentă importantă a economiei românești prin faptul că este o resursă naturală, regenerabilă, care poate înlocui cu succes materialele obținute din alte resurse naturale, dar epuizabile. Industria plăcilor din România are un rol important în cadrul economiei forestiere, deoarece utilizează deșeurile rezultate din prelucrarea primară a lemnului, precum și lemnul mărunt. De asemenea, companiile din acest segment au reușit să dezvolte centre de colectare a deșeurilor din lemn, pe care le reciclează și le transformă în plăci.

Forestierii și industria trebuie să asigure împreună o gestionare sustenabilă a resursei de lemn și o prelucrare superioară a lemnului, care să creeze locuri de muncă în România și să dezvolte toate ramurilor economiei forestiere.

Situația din piața lemnului nu este una foarte bună atât la nivel național, cât și la nivel global. În perioada următoare, pentru a găsi soluții de impulsionare a activităților din domeniului lemnului, vor fi întreprinse o serie de discuții cu administratorii de păduri, pentru a găsi cele mai bune soluții de asigurare a fluxului de lemn necesar unei bune funcționări a economiei forestiere.

Forestierii consideră că România are nevoie de o piață liberă, dar corectă – lemnul trebuie să fie corect măsurat la prima punere pe piață. APV – ul conform literaturii de specialitate, dar și a reglementărilor în vigoare este doar un document estimativ, dar este folosit ca un document de calcul precis. Pentru a elimina erorile trebuie găsite, urgent, soluții – ca din pădure să fie expediat lemn măsurat și nu estimat.

Introducerea în legislație, în special în Codul Silvic, a unor prevederi privind modul de valorificare a lemnului nu are menirea de a diminua fenomenul tăierilor ilegale. Reducerea și controlarea fenomenului tăierilor ilegale se face prin întărirea capacității de administrare și control. Prin programe de achiziție de echipamente moderne de monitorizare a fondului forestier și de măsurare a lemnului.

Modul de valorificare îl stabilește piața și este atributul relației dintre vânzător și cumpărător. Pentru a avea păduri sănătoase și administrate sustenabil România trebuie să protejeze capitalul autohton.

România trebuie să folosească resursa națională de lemn pentru buna dezvoltare a comunităților locale, pentru prelucrarea locală a lemnului și întărirea capacității comunităților locale de a se dezvolta și de a crea plus valoare și locuri de muncă.

93

Se impune găsirea unor măsuri de sprijin, prin care să fie stimulați angajații din domeniul exploatării pădurilor, măsuri ce vor avea în vedere gradul ridicat de periculozitate a muncii desfășurate, dar și importanța muncii pe care aceștia o desfășoară – asigurarea necesarului de lemn atât pentru populație, cât și pentru economia forestieră. Munca acestora aduce o contribuție benefică pentru PIB-ul României, dar și un aport important pentru a echilibra balanța de plăți a României. În acest sens, se impune, cel puțin pe o perioadă de cinci ani, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor pentru angajații în exploatări forestiere și în prelucrarea primară a lemnului.

 Consiliul Director ASFOR a aprobat documentul de strategie – ”România Verde în 10 pași”.

Gestionarea sustenabilă a resursei de lemn este metoda ce permite atingerea celor trei funcții de bază ale pădurii: economică, socială și de mediu.

În acest moment se pune un accent tot mai mare pe economia circulară, pe economia verde, prin care statele europene își propun să lupte cu schimbările climatice prin utilizarea de produse cu o amprentă redusă de carbon, dar care, în același timp, reușesc să stocheze carbonul pe termen lung. Noile provocări ne obligă să ne adaptăm din mers, să gândim pe termen lung și să corectăm ceea ce nu funcționează pe termen scurt.

 ASFOR își propune să promoveze utilizarea produselor din lemn și să conștientizeze clasa politică și Guvernul cu privire la importanța lemnului ca resursă naturală regenerabilă – aportul în economia națională, dar și posibilitățile pe care le oferă această resursă în creșterea nivelului de trai, în special în zonele rurale.

Pădurea și produsele din lemn trebuie să fie în centrul politicilor publice. Creșterea suprafeței de teren acoperită cu specii forestiere duce implicit și la o creștere a cantității de carbon absorbită, iar utilizarea lemnului în produse cu durată lungă de viață permite stocarea carbonului pe termen lung.

Atingerea țintelor de economie verde trebuie să fie susținute prin măsuri de pază a pădurilor, dar și prin măsuri de protejare și promovare a parcurilor și rezervațiilor naturale. Un accent foarte important trebuie pus pe cercetare și inovare în domeniul lemnului. În România, la ora actuală, cercetarea în domeniul exploatării, prelucrării primare și industrializării lemnului nu este organizată, fiind realizată disparat, în special, de către universitățile de profil.

94

ASFOR propune 10 măsuri pentru o relansare a economiei forestiere, care să participe la relansarea economiei naționale pe baze ecologice și care să ne permită atingerea țintelor de stocare a carbonului, esențiale în lupta cu combaterea schimbărilor climatice. Măsurile vizează: strategia forestieră națională, măsuri pentru proprietarii de păduri, creșterea capacității de administrare a pădurilor, recolte de lemn sustenabile, fond de investiții pentru dezvoltare strategică, măsuri de încurajare a utilizării lemnului în construcții, măsuri privind paza pădurilor și trasabilitatea lemnului, Consiliul Național al Pădurilor, terenurile degradate și pădurile cu valoare deosebită.  Programul poate fi analizat pe site-ul asociației  https://asfor.ro/romania-verde/ . De asemenea, toți cei interesați pot formula sugestii și propuneri de îmbunătățire.

PREȘEDINTE, Ciprian Dumitru MUSCĂ

De vorbă cu Sergiu Nedelea (WineTaste.ro) despre prezentul și viitorul somelăriei românești în condițiile pandemiei mai 18, 2020 Cezar Ioan

Sergiu Nedelea, fondatorul școlii de somelieri Winetaste.ro și multiplu medaliat al Premiilor HorecaInsight.ro. din mâinile căruia au ieșit deja aproape 1.000 de absolvenți de-a lungul activității, este implicat în multiple segmente de activitate ale profesiei: de la cursurile propriu-zise la realizarea de emisiuni de televiziune, prezentări, manuale ori consultanță profesională și personală. Cum domeniul este cel puțin la fel de afectat de închiderea restaurantelor, am vrut să stau de vorbă cu el despre situația actuală și viitoare.

Coronavirusul nu ne-a lovit cât lipsa de viziune: nu am văzut nicio luare de poziție de la vreuna dintre asociațiile care au cuvântul “somelier” în titlu

– Somelier în timpuri de izolare socială, cu restaurantele închise, fără evenimente gen târguri, prezentări șamd – cum e toată treaba asta, cum a fost afectată profesia?De obicei nu dau dau verdicte categorice. Dar, sincer, mi-e teamă că, în România, dacă nu se iau urgent măsuri concrete, această nobilă profesie se află la un pas de a fi afectată iremediabil. Lipsa de cultură în perceperea

95

corectă a acestei profesii se transformă cu fiecare zi de interdicții, mai mult sau mai puțin justificate, în lipsă de respect şi ne încalcă și un drept fundamental prevăzut in Constituţie: dreptul la muncă!

Este interesant cum, în dinamica ultimilor ani, a reapărut ca fiind nouă o meserie uitată pentru aceste meleaguri și cum ea poate dispărea prin lipsa de reacție în aceste vremuri pandemice. Tradiția interbelică întreruptă de cei aproape 45 de ani de regim comunist de abia fusese resuscitată după 1990, prin efortul unui grup de entuziaști. Lovitura Coronavirusului a venit tocmai când eforturile noastre începuseră să dea roade – nu doar în privința percepției publicului, ci și în mentalitatea managerilor de restaurante. Și îndrăznesc să spun că nu atât Coronavirusul ne-a lovit, cât lipsa de viziune. Actuala politică dezrădăcinează și distruge o profesie și așa greu de readus la noi la nivelul din țările cu tradiție. Normal că aici este și vina noastră! Sunt câteva asociații profesionale care au cuvântul Somelier în titlu, este chiar și o Federație, dar nu am văzut, citit și nici măcar auzit pe surse vreo luare de poziție în favoarea breslei. Sunt și somelieri harnici, care în virtutea contractelor pe care le au cu producătorii (sau nu), zumzăie online pe zoom despre vin. Și bine fac, pentru că măcar fac ceva. Dar nu aici este soluția de viitor! Părerea mea…, vorba unui personaj politic celebru. Multe posturi de televiziune au început să răspândească știrea că afacerile cu vin s-au mutat în online. Și o prezintă ca pe o soluție de reviriment a industriei vitivinicole, dar și a afacerilor conexe. De fapt este doar un paleativ, nu o soluție durabilă. În ceea ce ne privește, someleria rămâne o profesie legată strâns de restaurant, de evenimente, de interacțiunea cu iubitorii vinului si nu numai. E bine de știut că partea de spectacol, cu prezentări și degustări, este numai un segment, cel de suprafață. În spatele ei sunt celelalte părți, nevăzute de public: alcătuirea listelor de băuturi, mentenanța selecțiilor de vinuri de la condiționarea acestora până în faza de servire, munca de promovare, trainingul cu ospătarii etc. Mesajul ar fi aici: Sommeliers, back to work! Fill glasses!

Orice vânzare a vinurilor implică o componentă emoțională. De somelieri e nevoie și în online, și în retailerii care au un concept legat de vin

– S-a realizat vreun transfer semnificativ de greutate dinspre zona de “târguri și evenimente” către cea de retail în domeniul somelăriei în perioada asta? Întreb fiindcă știu că tu i-ai pregătit pe majoritatea somelierilor care au fost activi în Mega Image (chiar, cum a funcționat treaba asta?), dar întreb și din alt punct de vedere – și anume dacă a avut veun loc somelăria în activitatea magazinelor online specializate.Un transfer de greutate s-ar putea să se resimtă după încetarea stării de urgență. Dar se va face lent și, cu siguranță, unii vor spune că se va afecta

96

prestigiul și profesionalismul breslei. Spun asta pentru că în retail, cu foarte puține excepții, nu se pot asigura condițiile unei corecte activități de prezentare/degustare a băuturilor. Nu poți face degustări profesioniste cu pahare de unică folosință, sau cu impunerea unor reguli absurde care nu au legătură cu activitatea somelierului. Somelierul este mai mult decât un promoter și asta pare a fi greu de înțeles de către conducerea multora dintre magazinele de retail. Dar, ca să nu vorbim doar despre ce nu e bine, propun un exemplu  personal prin implicarea în conceptul Arena Bucătarilor susținut de Selgros Romania. Vorbesc aici despre evenimentele conexe în Magazinele Selgros dar și despre emisiunea difuzată pe Pro TV.  În toamnele  anilor trecuți am organizat și gestionat pentru Magazinele Auchan promovarea și degustarea de vinuri prin intermediul somelierilor profesioniști. Coordonarea concomitentă a somelierilor în 34 de magazine Auchan, cu proceduri complexe, cu situații complicate la sute de kilometri distanță nu este chiar simplă. Dar unde este deschidere se poate. Avem un exemplu și prin punctajul acordat selecției de vinuri Auchan prin expertiza Vinul.ro.  În cele câteva super sau hypermarketuri care au de ceva timp implementat ideea de Wine Concept,  treaba mergea bine și înainte. Și probabil așa va și merge în continuare. În decembrie 2019 am pregătit o grupă de 10 somelieri pentru Wine Gallery Mega Image, șapte dintre ei venind din cel mai nou Mega Image din Timișoara. Nu ascund faptul că am fost molipsit de entuziasmul lor pentru vin, având astfel dovada că unde se află acest străvechi produs, se poate afla și un somelier care să-l reprezinte. În privința magazinelor online, mulți dintre cei care operează în acest sistem sunt și absolvenți ai cursurilor de Somelier Winetaste School. Dar un lucru e clar: orice formă de vânzare a vinurilor, pe lângă marketingul specific, implică și o componentă emoțională. Povestea din sticlă (senzorialul) de multe ori este diferită de povestea de pe sticlă /ambalaj (etichetă, contraetichetă). Aici este foarte important cum livrezi informația, cum poziționezi produsul în mintea potențialului cumpărător. Practic, din felul în care sunt redactate pe siteuri foarte multe oferte se vede clar că e nevoie  și de expertiza unor somelieri. Dar asta depinde de administratorii magazinelor online, de felul în care vor înțelege să își profesionalizeze activitatea. Nu avem nimic nou aici, este suficient sa vizităm câteva magazine online care nu au „.ro” în codă și vom obseva cum poziționarea catre cumparator este făcută de vestitul Somelier „X”, de cunoscutul MW „Y”. Practic, este nevoie de un PR al produsului!

Când HoReCa va reveni la normal, să nu revenim la “zodia amatorismului”! Sper să dispară multe cantine care se cred restaurante

– Ai avut timp să te gândești ce vei face “după”?

97

Sigur că am avut timp. Mai mult decât mi-aș fi dorit… Idei sunt multe, mai greu e să le pui în practică! Concret, voi munci în continuare, chiar dacă nimic nu va mai fi ca înainte, cum se spune. Am contracte în derulare, colaborările TV, în agendă am câteva evenimente chiar pentru 2021, iar septembrie 2020, după cum se prefigurează, ar trebui să fie de 60 de zile. Desigur că școala de somelieri Winetaste School va merge mai departe, cu respectarea noilor măsuri impuse, bineînțeles dacă ele se pot aplica la specificul acestei activități.  Sunt antreprenor și, în final, oricâtă pasiune pun în ceea ce fac, trebuie să existe și un venit. Ca noutate, lucrez și la alte structuri de cursuri pentru pasionații de vinuri. Astfel, intenționez organizarea unui spațiu securizat, în actualul context, pentru degustări. Și, nu în ultimul rând, lucrez și la o nouă carte. – În fața dificultăților (sau tocmai datorită) pandemiei, parcă proprietarii de restaurante au început să vorbească mai mult cu o singură voce. Crezi că și ascultă mai mult “cu urechea comună”? Această “unire în cuget și simțiri” poate fi o oportunitate pentru a le transmite ceva despre necesitatea unor somelieri în restaurante? Dacă da, ce le-ai spune proprietarilor HoReCa?Da, se remarcă o abordare unitară de către proprietarii și managerii de restaurante a provocărilor apărute. Cât privește urechea comună, mesajul nostru a tot fost transmis. Până acum, majoritatea afirmau că resimt nevoia serviciilor somelierilor, dar nu își permit să susțină un post permanent. Vă dați seama că acum cu atât mai puțin. Mai grav va fi că atât timp cât alte state deja au anunțat cu termeni preciși relansarea tursimului, inclusiv redeschiderea de restaurante, la noi incertitudinea va alunga iar personalul calificat peste hotare. Când lucrurile vor reveni la normal, probabil anul viitor, ne vom trezi fără personal și vom reintra în zodia nefastă a amatorismului. Pe de alta parte, sunt convins că se vor tria multe dintre afacerile HoReCa și că o parte dintre Cantinele ce poartă titlul pompos de Restaurant vor dispărea. Știu că sună dur, dar sunt realități întâlnite de mine, sau de colegii mei, de-a lungul scurtei noastre cariere. Sincer, eu unul nu vreau să promovez vinul turnându-l în vestitele pahare copită de vacă sau să fiu învățat de băieții de la masa patronului că Chateau-ul ăla merge și șpriț …. Orice criză resetează măcar o parte dintr-un sistem și sunt convins că vom putea valsa cu vinurile de calitate in restaurantele ce-și merită aceasta titulatură.

Clientela privată este încă foarte rarefiată pentru serviciile de somelărie – exclusivistă, dar bună platnică. Dar și somelierul trebuie să fie de excepție

– O ultimă întrebare, care reprezintă în același timp și o idee: ce crezi, cu instrumentele de comunicare socială actuale ar putea un somelier să-și

98

construiască o rețea de clienți privați pe care să-i sfătuiască și de pe urma cărora să trăiască?De putut, ar putea. Dar nu va putea trăi doar din această activitate. Este, de fapt, un prim pas periculos, zic eu, în transformarea somelierului într-un agent de vânzări – ceea ce este o cu totul alt profesie. Eu am clienți care-mi cer sfaturi pentru a achiziționa vinuri, dar sunt acei clienți pentru care sfatul meu este bonus. Să luăm un exemplu ipotetic: „Domnule X, vă recomand acest vin deosebit, îl puteți achiziționa astăzi  și numai astăzi la 120 de lei sticla. La două sticle cumpărate vă spun gratuit cu ce preparat culinar se poate asocia. La numai o sticlă aveți alăturat factura pentru consultanță în valoare de 12 lei plus TVA! Cash, sau card?”Lăsând de o parte glumițele, ideea nu este rea, dar trebuie să fie mult mai elaborată. Se și practică într-un anumit sens. Sub semnul confidențialității vă pot spune că si eu, și alți colegi de breaslă, prestăm servicii de tipul  somelier privat, unde pe lângă selecția de vinuri oferim și serviciile aferente. Vorbim despre o zonă exclusivistă, rarefiată, dar foarte bună la plată… Desigur, cu o condiție: pe lângă selecția de vinuri bune și somelierul să fie de excepție! 

Școala de somelieri merge înainte

– Am zis că era ultima întrebare, dar mai am una: când se reiau cursurile tale, cât vor costa și cui se vor adresa, ai o listă de așteptare sau o propunere pe care vrei s-o faci cunoscută aici?Da, bună întrebare! Și eu mă întreb zilnic… În principiu, încep când spun autoritățile. Se merită să detailăm puțin! Formarea profesională pe care o prestez eu și anume Specializare Somelier, este autorizată prin Autoritatea Națională de Certificări. În vederea autorizării, pentru acordul inițial ai nevoie de aprobarea Ministerului Turismului (ca idee acum nu avem acest minister, este de fapt Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri – Turism). După care, fiind vorba de formare profesională, ministerul care ne guvernează de facto este cel al Muncii și Justiției Sociale. Pe certificatele pe care le eliberez somelierilor (cei care au trecut examenul final) este trecut si Ministerul Educației și Cercetării pentru că sunt încadrat la alte forme de învățământ. Și atunci, îmi pun fireasca întrebare: ce autoritate îmi trasează directivele în vederea deschiderii în siguranță a cursurilor? Răspunsul corect este Ministerul Muncii si Justiției Sociale – dar dacă acest Minister vrea să știe mai întâi de la Turism când se deschide Horeca, sau de la Învățământ când încep școlile?!?

Concret, am un un curs început pe 9 martie, pe care l-am suspendat, deși aveam un set de măsuri luate, înainte de ordonanțele militare. Am convenit

99

împreună cu toți cursanții că este de bun simț să stăm acasă, pentru protecția noastră. Și asta înainte ca autoritățile să ne impună regulile actuale. Vom continua imediat ce se poate! Mai am o grupă în așteptare la Brașov și alta la Pitești.

Costul cursului este, în prezent, de 2.200 lei. Sper ca viitorul să sune bine! 

* * *

Cultura de bame aclimatizată cu succes şi în ţara noastră 19 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Bamele, o specie pretenţioasă la căldură, sunt originare din Asia Mică şi din India, Birmania. În prezent la noi în ţară se cultivă pe suprafeţe mici în partea de sud, pentru consumul fructelor tinere care se întrebuinţează la pre-pararea unor mâncăruri sau se folosesc în industria conservelor. Fructele conţin 1,6% proteine, 0,2% lipide, 7,4% glucide. Capsulele verzi conţin pro-tide, grăsimi, glucide, săruri minerale și vitaminele A, B, C.

Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 15°C, iar cea optimă de 28-35°C. Plantele îşi încetează creşterea dacă temperaturile scad sub 10°C. Sunt plante pretenţioase la lumină, nu suportă umbrirea. Umiditatea atmosferică şi cea din sol trebuie să fie ridicate pentru reuşita culturii. Sistemul radicular profund conferă o oarecare rezistenţă la secetă.

Pregătirea terenului, în vederea înființării culturii, se face din toamnă prin nivelare, fertilizare cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-500 kg/ha superfosfat, 100 kg/ha sare potasică şi arătură adâncă la 28-30 cm. Primăvara se fertilizează cu azotat de amoniu, se mărunţeşte solul şi se erbicidează înainte sau imediat după semănat.

Semănatul se face în a doua jumătate a lunii mai. Se poate semăna pe teren modelat sau nemodelat câte două rânduri pe brazdă la 70 cm între rânduri pe terenul modelat şi la 80 cm între rânduri pe terenul nemodelat; între plante pe rând distanţa va fi de 20 cm. Se utilizează o cantitate de 30-40 kg de sămânţă la hectar.

100

Lucrările de îngrijire constau în răritul culturii pe suprafeţe mici, praşile mecanice şi manuale pentru combaterea buruienilor şi afânare, fertilizare fazială şi tratamentul împotriva bolilor şi dăunătorilor. Irigarea se realizează în momentele critice prin aplicarea a 4-5 udări cu norme de 300-350 m3/ha.

Recoltarea începe în a doua decadă a lunii iulie până în luna septembrie. Recoltarea capsulelor se face la anumite dimensiuni în funcţie de destinaţia producţiei. Producţiile sunt de aproximativ 8 t/ha.

* * *

Pöettinger continuă planurile de extindere – construiește a patra unitate de producție 19 mai 2020 Cotidianul Agricol 

La 30 aprilie 2020, a avut loc ceremonia de începere a construcției pentru o nouă fabrică în St. Georgen (Austria), la doar 5 km de sediul companiei din Grieskirchen. În prezența celor doi proprietari – Heinz și Klaus Pöttinger – echipa de management a dat startul oficial de începere a construcției.

În ciuda situației provocatoare în care ne aflăm, Pöettinger continuă planurile ambițioase de extindere, iar noua fabrică urmează să se deschidă peste aproximativ 12 luni. Urmează a se deschide o unitate de producție de 6.300mp unde se vor asambla presele de baloți rotunzi Impress și mașinile de întors fânul cu rotor TOP 4. Investiția totală va fi de 25 de milioane de euro și prima fază a planului de dezvoltare urmează să fie pusă în funcțiune până cel târziu la începutul verii 2021.

Cu o poveste de succes de aproape 150 de ani, istoria producătorului de utilaje agricole din Grieskirchen arată modul în care succesul poate fi cultivat: cu aproape 2.000 de angajați dedicați la nivel mondial, cu o gamă de produse inovatoare și cu un spirit antreprenorial vizionar. Noua fabrică va completa cu succes unitățile de producție actuale: sediul central din Grieskirchen (Austria) care produce acum greblele și cositorile, fabrica din

101

Bernburg (Germania) unde se produc semănătorile și fabrica din Vodnany (Cehia) unde se produce utilajele de prelucrare a solului (pluguri, grape cu discuri, cultivatoare).

Extinderea planificată pentru anul acesta a devenit necesară, având în vedere succesul mondial obținut prin internaționalizarea continuă a utilajelor agricole Poettinger. Pe de o parte, creșterea unităților vândute a dus la blocaje pe linia de producție, pe de altă parte, cererea din ce în ce mai mare pentru utilajele agricole Poettinger au dus la luarea deciziei de extindere a unităților de producție. Extinderea unități de producție de la sediul central nu a fost posibilă din cauza lipsei de spațiu. Nici închirierea spațiului pentru o linie de asamblare în afara fabrici din Grieskirchen nu a fost suficientă. Singura soluție pentru extinderea capacității de producție a fost găsirea unei locații în aproprierea sediului central cu posibilități de extindere suplimentare.

Prin punerea pietrei de temelie pentru noua fabrică, Pöttinger începe cel de-al treilea proiect de extindere în țara sa natală din Austria. Celelalte două proiecte de dezvoltare au fost extinderea fabricii din Grieskirchen și construirea noului centru de logistică a pieselor de schimb din Taufkirchen. Noua fabrică modernă va fi construită în zona industrială a localități St. Georgen, amestecându-se armonios cu peisajul. În construcția noii unități de producție, o mare importanță este acordată arhitecturii ecologice cu acoperișuri verzi, spații verzi generoase și lemn ca material de construcție. „În noua fabrică, vom promova în totalitate inginerie agricolă vie. O atenție deosebită va fi acordată menținerii calității ridicate a produsului pentru a obține cele mai bune rezultate ale muncii, un mediu de lucru ergonomic pentru angajați și o clădire ecologică. Investiția de 25 de milioane euro în prima etapă a construcției reprezintă o etapă planificată cu grijă pe drumul către un succes suplimentar pentru Pöttinger „, spune Gregor Dietachmayr (Președintele Comitetului Executiv).

Echipa de management canalizează activitățile companiei către o creștere economică sănătoasă, extinderea competenței sale ca specialist în utilaje destinate pășunilor și fânețelor și crearea de locuri de muncă atractive. „Piața definește progresul fazelor de

102

extindere”, explică Jörg Lechner, directorul responsabil pentru acest proiect de construcție.

„Am planificat ca aceste investiții să fie eficiente din punct de vedere al costurilor, urmărind în același timp trendul pieței”. Pentru moment va fi construită o linie de asamblare de 6.300 mp pe locația de 17 hectare. Planurile de extindere flexibilă continuă sunt deja în vigoare.

Cel mai recent produs din familia de produse Pöettinger este presă de baloți rotunzi Impress. Noua sa casă va fi la fabrica din St. Georgen, împreună cu greblele mari cu 4 rotori. Fazele de extindere ulterioare vor include o linie de asamblare pentru cele mai mari utilaje destinate pajiștilor și fânețelor.

Numărul angajaților necesari la noua fabrică va crește în mod natural pe măsură ce se dezvoltă fiecare fază de extindere. O mare parte va consta dintr-o echipă cu experiență, care are expertiza de a asambla aceste utilaje agricole la cele mai înalte standarde de calitate.Sursa: nhr.ro

* * *

Amestecurile verzi, o soluție pentru o agricultură durabilă19 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Covorul verde sau amestecurile pentru înverzire au marele avantaj că pot fi înființate în cadrul fermei pe solurile unde avem probleme cu băltiri sau unde avem un grad de fertilitate mai slab. Culturile verzi controlează foarte bine buruienile și îmbunătățesc solul cu elemente nutritive. Aceste plante pot fi semănate după sau înaintea culturilor principale, în cadrul rotației culturilor.

Unul dintre motivele pentru care fermierii folosesc culturi verzi în cadrul rotației este de a menține solulul acoperit pe o perioadă cât mai mare de timp și pentru a îmbunătăți calitățile acestuia. Printre principalele avantaje ale culturilor verzi putem aminti:

103

CREȘTEREA FERTILITĂȚII SOLULUI • îmbunătățirea structurii și texturii solului; • contribuie la reținerea unei cantități mai mari de apă în sol; • ajută la creșterea de materie organică din sol; • scoate și retine îngrășămintele minerale din sol și le întoarce prin masa vegetativă la nivelul solului.PROTEJEAZĂ SOLUL ÎMPOTRIVĂ EROZIUNII ȘI LEVIGĂRII • reduce numărul de buruieni și stopează dezvoltarea acestora; • asigură o acoperire continuă a solului; • aceste amestecuri rețin zăpadă pe timpul iernii și înmagazinează în sol umiditatea respectivă; • evita levigarea substanțelor în profunzime.PROTECȚIA BIOLOGICĂ • combaterea nematozilor din sol; • determină creșterea numărului de organisme vii utile câmpului, de exemplu ramele; • crește conținutul de humus al solului; • scade necesarul de îngrășăminte chimice; • oferă habitat pentru fauna utilă.

Compania Saaten-Union deține o tradiție de mai multe decenii în domeniul ameliorării plantelor destinate culturilor agricole, dar și în segmentul amestecurilor de plante pentru culturile verzi. Și în campania 2020 propunem pentru comercializare 3 amestecuri de semințe deja consacrate: Viterra AVIC, Viterra MP, Viterra MR, iar ca și noutate vă propunem alte 4 amestecuri: Viterra TOPGRÜN, Viterra Trio Plus, Viterra Vital Eco și Viterra Rapid.Viterra MP (muștar 71% + facelia 29%): datorită plantelor din amestec cu toleranță ridicată la secetă, acest

amestec poate fi semănat și în condiții mai dificile de cultură; facelia, ca și componentă a amestecului, poate constitui în timpul

înfloritului o atracție pentru albine, fiind o plantă meliferă; semănatul amestecului se realizează foarte ușor, iar și după răsărire

acoperă foarte bine solul;

104

datorită cantității mari de materie organică rămasă în sol, se favorizează activitatea din sol; facelia mobilizează foarte bine fosforul organic în sol;

norma de sămânță de amestec recomandată: 15 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX XXX X X

Viterra MR (muștar 58% + rapiță de primăvară 42%): amestecul relativ egal dintre cele două componente asigură o acoperire

rapidă a solului, astfel încât buruienile sunt suprimate cu succes; în perioada de la semănat și până la intrarea în iarnă plantele pot ajunge

până la înălțimea de 70-100 cm, ceea ce determină reținerea apei în sol și extragerea elementelor nutritive din adâncime către masa vegetativă; aceste elemente nutritive se reîntorc în sol prin materia organică;

asigură conservarea eficientă a nutrienților solului în timpul iernii; norma de sămânță recomandată: 15 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX XXX X X

Viterra AVIC (ovăz 21 kg + măzăriche 9 kg): cultură verde liberă de crucifere, care este favorabilă pentru cazul în

care avem rotație cu crucifere; este posibilă producerea de biomasă în toamnă pentru că este un

amestec care conține două componente robuste și care lasă o cantitate mare de biomasă pe sol;

se poate distruge cu ușurință; amestecul poate fi folosit ca și cultura a doua, având posibilitatea de

semănat din iunie până în august; norma de semănat: 30 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX XXX XXX XXX

105

Viterra TOPGRÜN (60% secară + 40% rapiță furajeră): speciile care intră în compoziția acestui amestec acoperă solul foarte

repede și îi asigură o protecție foarte bună pe timpul iernii; cantități excepționale de materie verde și organică îmbunătățesc

calitățile solului; oferă mulcire durabilă și eficientă, protejând astfel împotriva eroziunii

și permite retenția maximă de azot pe tot parcursul iernii; datorită faptului că rădăcinile plantelor componente ale acestui amestec

pătrund foarte bine în structura solului, ulterior ajută la înrădăcinarea mai profundă a plantelor postmergătoare;

buruienile sunt suprimate cu succes datorită combinației dintre secară și rapița furajeră;

norma de semănat: 20-25 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX XXX XXX XXX

Viterra Trio Plus (50% facelia + 36% trifoi + 14% hrișcă): amestecul asigura acoperirea rapidă și cea mai eficientă a solului,

proporția corespunzătoare de trifoi generează azot, materia organică este ușor degradabilă de microorganismele solului;

asigură o mulțime de materii organice care hrănesc viața solului și convervă foarte bine azotul în timpul iernii;

facelia mobilizează foarte bine fosforul organic în sol; norma de semănat: 15-25 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX X XXX XXX

Viterra RAPID (49% Avena strigosa + 51% facelia): acest amestec este potrivit pentru rotațiile de crucifere, florile de la

facelia favorizând insectele benefice precum albinele; datorită creșterii sale intense, asigură acoperirea rapidă a solului și

presiunea eficientă a buruienilor;

106

două componente robuste (ovăz negru și facelia) care au o mare toleranță la secetă, astfel acest amestec poate fi cultivat cu succes în toate zonele;

facelia mobilizează azotul organic din sol și îl face disponibil pentru cultura postmergătoare (în special porumb), captează și reține nutrienți importanți în zona de rădăcină;

datorită componentelor tolerante la secetă din cadrul amestecului, acesta poate fi cultivat cu succes în toate zonele din țară;

norma de semănat recomandată: 15-20 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX X XXX XXX

Viterra Vital Eco (85% muștar alb, 15% ridiche de ulei): amestecul are o toleranță excelentă la secetă și asigură o acoperire

rapidă a solului; combinația de plante din acest amestec prezintă avantajul de a pătrunde

în sol și a facilita absorbția apei din sol; materiile organize care rezultă ajută la convecția eficientă a azotului în

timpul iernii; muștarul și ridichea de ulei sunt excelente pentru îmbunătățirea

efectelor benefice; până la 160 plante/m² pot asigura o protecție activă împotriva nematozilor;

Norma de semănat recomandată: 15-25 kg/ha.Rotația culturilor

Porumb Cereale Rapiță Floarea soarelui

XXX XXX X X

Legenda: XXX: foarte favorabil; XX: favorabil; X: pretabil.

Aceste amestecuri vin în sprijinul fermierilor în cadrul programului de culturi secundare cu scopul de a îmbunătăți însușirile atât fizice, cât și biologice ale soulurilor. Semințele plantelor care participă la aceste amestecuri sunt de o calitate excepțională și sunt ambalate în proporțiile

107

stabilite în cadrul fiecărui amestec în parte.

* * *

Hornbach: Românii au cumpărat mai multe produse de grădinărit în timpul pandemiei Posted by: Oana Racheleanu  Retailerul german de materiale de construcții și grădinărit Hornbach România a observat, în timpul pandemiei, o cerere mai mare decât de obicei pentru produse destinate amenajării grădinilor și a balcoanelor.

Cererea tot mai mare, atât în magazinele fizice, cât și în cel online, pentru produse destinate amenajării grădinilor și a balcoanelor se explică prin vremea caldă și izolarea forțată la domiciliu, a transmis retailerul într-un comunicat.„În contextul pandemiei de Coronavirus, distanțarea socială și petrecerea timpului acasă aduc cu sine, totuși, și avantajul că avem mai mult timp pentru mici proiecte pe care le realizam cu greu înainte. Astfel, amenajarea spațiilor exterioare, fie că este vorba de grădină sau balcon, ocupă un loc important în proiectele de bricolaj ale românilor în această perioadă. De

108

altfel, am observat o creștere a cererii pentru produse destinate zonelor din afara casei”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, Directorul General al Hornbach România.

Potrivit afirmațiilor sale, amenajarea grădinilor și a balcoanelor trebuie să aibă la bază o serie de reguli clare, la fel ca și în cazul decorării realizate la interior. Astfel, în funcție de mărimea spațiului, de bugetul alocat și de preferințele clienților, este important să fie alese cu grijă plantele, obiectele de decor și mobilier, dar și sistemele de iluminat.

În timp ce un balcon mare este, de fapt, o grădină la înălțime, unul de mici dimensiuni trebuie organizat astfel încât să ofere libertate de mișcare. Este important de ținut cont și de cât de solid este balconul și ce greutate a ghivecelor poate suporta. Specialiștii Hornbach recomandă, pentru balcon, jardiniere din lut sau plastic reciclat și, cel mai important, folosirea de pământ de flori de calitate pentru a asigura creșterea sănătoasă a plantelor.În același timp, un spațiu exterior, indiferent de dimensiunea sa, poate fi folosit cu succes pentru activități de grădinărit, cum ar fi plantarea arbuștilor, a pomilor fructiferi, a legumelor și a plantelor decorative.

„Deși uneori pare greu de imaginat, pentru a grădinări nu ai nevoie, întotdeauna, de un spațiu generos. Dacă într-o grădină de mari dimensiuni poți cultiva pomi fructiferi, legume diverse – în sere sau zone special amenajate -, într-un balcon poți avea ghivece cu plante aromatice variate, ușor de plantat și îngrijit, dar și foarte apreciate de pasionații de bucătărie”, subliniază Mugurel-Horia Rusu.

* * *

Muzeul Satului se redeschide miercuri. Grupuri de maximum cinci persoane; vizita, limitată la două ore 19.05.2020

Muzeul Satului din București se redeschide miercuri dimineață, la ora 10.00, însă intrarea va fi supusă unor reguli stricte: grupuri de vizitatori limitate la cinci persoane, iar vizita va dura maximum două ore.

109

Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” a transmis marţi regulile care vor trebui respectate pentru vizitarea muzeului în arr liber.

Obligativitatea purtării măştii (medicală/nonmedicală), cu acoperirea gurii şi nasului;

Respectarea distanţei de minimum 1,5 m între persoane; Limitarea grupurilor de vizitatori la 5 persoane; Limitarea vizitei la un interval de timp de 2 ore; Interzicerea accesului în muzeu a persoanelor care prezintă simptome de

infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree); Interzicerea accesului în muzeu a persoanelor care prezintă o temperatură peste

37,3 grade C sau care refuză să le fie verificată temperatura.

Muzeul a pregătit o serie de măsuri pentru prevenirea COVID-19, astfel încât vizitatorii să fie în siguranţă:

Intrarea în muzeu se va face prin Şos. Kiseleff, nr. 28, iar ieşirea prin Şos. Kiseleff nr. 30 şi poarta "Mioriţa" (Parcul "Regele Mihai I" - Debarcader);

Au fost montate panouri informative cu normele sanitare (purtat măşti, mănuşi etc.) şi de distanţare socială recomandate de Institutul Naţional de Sănătate Publică în lupta împotriva coronavirusului.

Programul de vizitare va fi între orele 10,00 - 18,30, de luni până duminică.

* * *

110