Stiri 24 august 2020, prima parte

Cursul de schimb 24.08.2020

1 EUR4.8402

1 USD4.0890

România are cele mai mici preţuri la pâine din UE G.U. Macroeconomie / 24 august

Preţurile la pâine în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, fiind aproape la jumătate faţă de media din UE, arată datele pe 2019 publicate astăzi de Eurostat, informează Agerpres.

Conform acestor date, preţul pâinii şi al cerealelor era cel mai ridicat în Danemarca, 51% peste nivelul din UE, urmată de Austria, 33% peste nivelul din UE, Luxemburg şi Finlanda, ambele cu 25% peste nivelul din UE.

În schimb, cele mai mici preţuri la pâine şi cereale în 2019 au fost înregistrate în România, cu 47% sub nivelul din UE, urmată de Bulgaria, 35% sub nivelul din UE, şi Polonia, cu 30% sub nivelul din UE.

Datele Eurostat mai arată că preţurile la pâine în România sunt mai mici şi decât în alte state din Balcani care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Macedonia de Nord, Albania, Serbia şi Bosnia Herţegovina. Practic, România are cele mai mici preţuri la pâine din toate cele 37 de state analizate de Eurostat.

Alertă meteo emisă ASTĂZI: Ploi, vijelii și grindină în mai multe județe! Roxana Dobre Roxana Dobre - 24 august 2020

Meteorologie (ANM) a emis un Cod portocaliu de furtuni valabil pe parcursul zilei de luni în 19 judeţe. Potrivit meteorologilor, în intervalul

1

orar 12:00 – 23:00, în cea mai mare parte a Moldovei şi Transilvaniei, nordul Olteniei, Carpaţii Meridionali şi Orientali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi grindină.Ogrezeni, județul Giurgiu (foto: Ionuț Tudose)Administraţia Naţională de

Cantităţile de apă, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, vor depăşi 30…40 l/mp şi, pe arii restrânse, 50…70 l/mp.

Judeţele care vor intra sub Cod portocaliu sunt Iaşi, Neamţ, Harghita, Mureş, Sibiu, Braşov, Covasna, Bacău, Vaslui, Vrancea, Vâlcea, Gorj, şi parţial Suceava, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Hunedoara şi Alba.

Cod Galben de vreme rea pentru 10 județe

ANM a emis de asemenea o alertă Cod Galben valabilă în perioada 24 august, ora 10:00 – 25 august, ora 23:00. În intervalul menționat, în sud-vestul, centrul, nordul și nord-estul țării, precum și în zonele de munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și pe spații mici grindină. Cantitățile de apă vor depăși 20…25 l/mp și izolat 40…50 l/mp.

Fenomene asociate instabilității atmosferice vor fi pe arii mai restrânse și în restul teritoriului. Județele vizate sunt: Dolj, Olt, Cluj, Mehedinți, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Galați, Maramureș Botoșani și Sălaj.

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 24-28 AUGUST 2020! Agroinfo 24 august 2020

Caracteristici meteorologice. În acest interval va predomina o vreme mai caldă decât în mod normal în aproape toată țara, chiar caniculară în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 16...29°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...5°C, în majoritatea zonelor de cultură.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 23...36°C, la nivelul întregului teritoriu. Temperatura minimă a aerului se va situa între 9...23°C, în cea mai mare parte a țării. Se întrevăd ploi locale sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, căderi de grindină și intensificări de scurtă durată ale vântului izolat cu aspect de vijelie, iar cantitățile de apă pot fi semnificative din punct de vedere agricol.

2

Caracteristici agrometeorologice Conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura de porumb neirigat, va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei și Olteniei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, centrul, estul și sudul Transilvaniei, izolat nordul Crișanei.

Aprovizionarea cu apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, local vestul și sudul Crișanei, nordul, sudul, sud-vestul și izolat sud-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, nordul Olteniei, nord-vestul Munteniei și al Moldovei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole Pe fondul regimului termic ridicat al aerului şi solului, asociat cu deficitele accentuate de umiditate în sol, starea de vegetaţie la culturile prăşitoare neirigate se va deprecia prin uscarea parţială/totală a aparatului foliar, boabe şiştave la porumb şi seminţe seci la floarea-soarelui, precum şi forţări stadiale, cu efecte negative asupra potenţialului productiv, iar în plantaţiile pomi-viticole se vor semnala îngălbenirea şi uscarea frunzelor, fructe/boabe de dimensiuni mici şi deshidratate, precum şi căderea prematură a acestora, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării.

Cultura de floarea-soarelui îşi va continua maturitatea în ceară (70-100%) şi deplină (50-100%), extinzându-se totodată lucrările de recoltare.

Porumbul va parcurge fazele de maturitate lapte (60-100%), ceară (40-100%) şi deplină (20-100%) la nivelul întregului teritoriu agricol. Local, la hibrizii timpurii şi extratimpurii din sudul şi vestul ţării se va putea declanşa recoltarea.

La sfecla de zahăr vor predomina îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină în majoritatea bazinelor de cultură, iar la cartof se vor semnala creşterea tuberculilor, veştejirea vrejilor şi recoltarea.

Pomii fructiferi se vor afla la acumularea zaharurilor, coacerea fructelor şi formarea mugurelui terminal, precum şi recoltarea la speciile de sezon.

La viţa de vie se vor înregistra creşterea şi coacerea boabelor, iar la soiurile timpurii, recoltarea eşalonată, în funcţie de atingerea maturităţii de consum.

Lucrările agricole în câmp (recoltarea fructelor, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, tratamente fito-sanitare, arături, pregătirea patului germinativ, etc) se vor desfăşura pe ansamblu în bune condiţii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

3

Recomandări de specialitate: • Continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la produsele agricole de sezon;• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului în stratul arabil (0-20 cm);• Pregătirea patului germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă, în special pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului;• Lucrări de întreţinere la speciile de câmp, pomii fructiferi şi viţa de vie.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

Ministrul Adrian Oros a anunțat că avansul APIA se va plăti mai devreme!Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 august 2020 20:21

Ministrul Agriculturii Adrian Oros le-a transmis fermierilor, într-o vizită pe care a făcut-o la Sibiu, că plățile în avans vor fi făcute în acest an mai devreme de 16 octombrie, deși un oficial din MADR a anunțat în cadrul ședinței de Guvern că Comisia Europeană a respins această solicitare. Motivul este legat de Regulamentele Europene care prevăd că sumele alocate pe hectar se convertesc în moneda fiecărui stat la un curs al euro stabilit de Banca Mondială la 30 septembrie.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că banii pentru despăgubiri au fost alocaţi la rectificarea bugetară. „Legat de despăgubiri, la rectificarea de buget, Ministerul Agriculturii a primit cea mai mare alocare. Peste 3,4 miliarde lei au fost distribuiţi către Ministerul Agriculturii, banii care ne sunt suficienţi ca să facem trei lucruri: să ne continuăm activitatea şi toate programele aflate în desfăşurare, să oferim despăgubirile pentru secetă, unde am alocat 850 de milioane de lei, să plătim avansul la subvenţiile din campania 2020 şi vrem să facem acest lucru mai devreme. În mod tradiţional avansul se plătea începând din 16 octombrie. Noi anul acesta o să plătim aceste avansuri mai devreme”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul agriculturii nu a precizat însă ce pe se bazează când face aceste afirmații având în vedere că secretarul de stat în MADR, George Scarlat a

4

anunțat recent că solicitarea privind decalarea plăților în avans a fost respinsă din cauză că încalcă regulamentele europene.

Despre declarația lui George Scarlat puteți citi aici: George Scarlat, MADR: Comisia Europeană ne-a respins plata mai devreme a avansului APIA!

Conducerea MADR, criticată și de fostul ministru Petre Daea

Fostul ministrul al agriculturii, Petre Daea, a comentat pe pagina personală de Facebook că ”solicitarea conducerii Ministerului Agriculturii cu privire la acordarea avansului la subvenții, înainte de 16 octombrie, a demonstrat lipsa de cunoaștere a regulamentelor europene, făcându-se de râs prin această solicitare”.

”Răspunsul negativ primit de la Comisie, care era previzibil, le-a încurcat planul tragerii de timp privind despăgubirile, obligându-i la o modificare pripită a bugetului chiar în ședința de guvern, fără o documentare prealabilă, care nu asigură sumele necesare pentru toți fermierii afectați, întârziindu-se acordarea acestor despăgubiri și din cauza lipsei actului normativ de reglementare”, a comentat Daea.

Acesta a mai spus că actuala echipă din MADR nu cunoaște regulile elementare europene care prevăd care sunt perioadele exacte la care se pot acorda subvențiile în avans. ”(…) Nu știu mecanismele europene: că anul financiar începe la 16 octombrie a.c. și se termină la 15 octombrie anul viitor, că 30 septembrie este data de referință a cursului valutar, că 16 octombrie – este prima zi de acordare a avansului la plățile directe (a se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020), care prevede foarte clar data la care se pot acorda avansurile”, a mai comentat fostul ministru.

Reamintim că în perioada 16 octombrie-30 noiembrie, statele membre pot să plătească avansuri de până la 50 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), și de până la 75 % în cazul măsurilor de sprijin legate de suprafață și de animale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Prin derogarea și în acest an România a obținut aprobarea Comisiei Europene de a achita 70 la sută din plățile directe și 85 la sută din plățile compensatorii.

Anunțul de astăzi de la Guvern: ”Din septembrie dăm drumul la plățile pentru fermieri!” Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 24 august 2020 Premierul Ludovic Orban a anunțat în ședința de guvern de astăzi, luni – 24 august, că va adopta ordonanța de urgență privind despăgubirile

5

fermierilor afectați de secetă. Potrivit secretarului de stat George Scarlat, care i-a ținut locul ministrului Adrian Oros în ședința de guvern, ordonanța de urgență privind despăgubirile va fi adoptată pe o listă suplimentară, aceasta nefigurând în lista actelor normative ce trebuiau aprobate de guvern în ședința de azi.

”Ministerul Agriculturii, ne-am angajat că adoptăm ordonanța de urgență privitoare la despăgubirile pe care le acordăm fermierilor ale căror suprafețe sunt afectate de secetă. Sunteți pregătit?”, a fost întrebarea adresată de premierul Orban către reprezentantul ministerului Agriculturii.

George Scarlat, secretar de stat în ministerul Agriculturii, a spus că ministerul este pregătit și l-a rugat pe premier să introducă pe lista suplimentară proiectul de ordonanță privind despăgubirile de secetă.

”Da, domnule prim-ministru, suntem pregătiți. Vă rog să introducem pe lista suplimentară proiectul de ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli, care au înființat culturi în toamna anului 2019 și au fost afectate de seceta pedologică, sub rezerva obținerii avizelor…”, a spus Goerge Scarlat.

Plata despăgubirilor, la jumătatea lunii septembrie

În ceea ce privește data la care va începe plata despăgubirilor pentru culturile afectate de secetă către fermieri, secretarul de stat George Scarlat a explicat că plățile vor începe undeva la jumătatea lunii septembrie.

”Deci odată cu adoptarea, puteți începe efecturarea plăților. Noi ne-am angajat că începând cu data de 1 septembrie dăm drumul la plăți”, a afirmat premierul Orban.

George Scarlat a explicat însă că după ce ordonanța de urgență va fi publicată în Monitorul Oficial, fermierii vor avea un termen de 10 zile în care să-și depună cererile la APIA, după care va exista un control administrativ și abia după aceea vor putea începe plățile către fermieri.

”În momentul în care proiectul de ordonanță de urgență va fi publicat în Monitorul Oficial, sunt 10 zile calendaristice în care fermierii se vor înscrie, vor depune cereri la APIA, ulterior acestor 10 zile, conform regulamentului, va exista un termen de control administrativ pe 5% din cereri, conform regulamentului, și imediat vom începe plățile, undeva în jumătatea lunii septembrie”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Scarlat.

6

La finalul discuției, premierul Orban i-a atras atenția reprezentantului ministerului Agriculturii să efectueze cât mai rapid verificările fermierilor, prin sondaj.

”Scurtați cât mai mult procedurile și nu așteptați după evaluări, faceți rapid verificările prin sondaj, că nu e mare lucru. Verificările le transmiteți spre serviciile deconcentrat, da?”, a conchis premierul Ludovic Orban.

START PLĂŢI PROGRAMUL TOMATA 2020! Cuantum achitat în conturi – 10.784,54 lei/beneficiar!Roxana Dobre Roxana Dobre - 24 august 2020 Veste așteptată de toți legumicultorii! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează beneficiarii Programului Tomata că în cursul acestei săptămâni încep plățile. Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmând ca în data de 25 auguts, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să alimenteze conturile tuturor Direcțiilor pentru Agricultură Județene.

”Menționăm faptul că, în cursul anului 2020, MADR a alocat Programului Tomata suma de 39.477 mii euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului. Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017”, precizează MADR.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris în premieră încă de la începutul lunii august ce sumă vor primi legumicultorii, aici: Director DAJ: Subvenția din Programul Tomata s-a calculat la 10.784,54 lei/fermier!

Prin urmare, mai arată sursa citată, bugetul schemei a fost repartizat către 17.386 beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro/beneficiar ceea ce reprezintă 10.784,54 lei/beneficiar.

În comparație cu anul 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21 %, respectiv de la 14.405 la 17.386.

7

MADR: Sprjin mai mic pentru producatorii de tomate, din cauza numarului mare de solicitari! Agrostandard | 24 August, 2020 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale anunta ca suma pe care o primesc beneficiarii Programului Tomata este de 2270, fata de 3.000 euro, anul trecut, ca urmare a cresterii numarului solictantilor. Cat despre plati, acestea ar urma sa inceapa in cursul acestei saptamani. Ministerul Finantelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmand ca in data de 25.08.2020, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sa alimenteze conturile tuturor Directiilor pentru Agricultura Judetene.

In cursul anului 2020, MADR a alocat Programului tomata suma de 39.477 mii euro, cea mai mare suma din ultimii patru ani aferenta ciclului I de productie al Programului.

Totodata, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la cresterea numarului de beneficiari eligibili, in anul 2020 inregistrandu-se cel mai mare numar al acestora de la inceputul implementarii programului, respectiv anul 2017.

Prin urmare, bugetul schemei a fost repartizat catre 17.386 beneficiari eligibili, rezultand un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro, ceea ce reprezinta 10.784,54 lei.

In comparatie cu anul 2019, in acest an numarul beneficiarilor din ciclul I de productie a crescut cu circa 21%, respectiv de la 14.405 la 17.386.

DOCUMENT! DE PE LISTA DE PLATĂ SUBVENȚII APIA AU DISPĂRUT 335.225 de FERMIERI! Agroinfo 22 august 2020 MAI PUȚINI FERMIERI LA PLATĂ. Un document al Ministerului Agriculturii dezvăluie că de pe lista de plată a subvențiilor agricole, virate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au dispărut, din 2007 până-n acest an, 335.225 de fermieri. În schimb, a crescut suprafața agricolă solicitată la plata subvenției.

Conform documentului MADR, în primul an de acordare a subvențiilor europene pentru agricultură, 2007, au solicitat subvenții 1.166.123 de fermieri pentru o suprafață agricolă de 8.753.308 de hectare. Anul următor, în 2008, numărul fermierilor care au depus cerere APIA a scăzut la 1.085.379, iar suprafața agricolă a crescut la 8.921.359 de hectare.

În anul 2009, 1.083.771 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 9.323.648 ha. Anul următor, în 2010, scăderea numărului de fermieri  de pe

8

lista de plată APIA a continuat, 1.070.398 de fermieri au primit subvenții pentru o suprafață de 9.376.561 ha.

În 2011, numărul fermierilor a crescut ușor, 1.076.969 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 10.616.256 ha, cea mai mare suprafață solicitată la plată, din anul 2007 până-n acest an. Este singurul an în care numărul hectarelor declarate la plata APIA a ajuns la peste 10 milioane ha.

În 2012, revine trendul descreșterii numărului de fermieri, astfel cererile la APIA au ajuns la 1.071.212 pentru o suprafață de 9.753.167 ha. În anul 2013, numărul fermierilor care beneficiază de subvenții a scăzut la 1.034.457, iar numărul hectarelor a ajuns la 9.795.118 ha.

În 2014, scade din nou numărul fermierilor, la 1.011.771, și crește suprafața la 9.823.088 ha pentru ca în anul 2015 numărul cererilor APIA să scadă sub un milion, 944.107, dar și al suprafeței solicitată la plată, prin comparație cu anul anterior, 9.160.830 ha.

În 2016, 901.507 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 9.177.354, iar în 2017, numărul fermierilor scade sub 900.000, 885.929 de fermieri au solicitat la plată o suprafață de 9.381.496 ha. În 2018, scade din nou numărul fermierilor, 869.185, iar suprafața solicitată la plată crește ușor, 9.477.767 ha.

Anul trecut, a fost înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la APIA pentru subvenții, 796.021, dar suprafața la plată a continuat să crească, 9.748.666 ha.

Anul acesta, 2020, au fost înregistrate la APIA un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafaţă declarată la plată de 9.879.977,25 ha. De la 1.166.123 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri, câte a înregistrat APIA în primul an, 2007, anul acesta s-a ajuns la 830.898 de cereri. Mai puțin cu 335.225 de fermieri la plata subvențiilor în anul 2020 prin comparație cu anul 2007, primul an de acordare a plăților directe.

Scăderea numărului de fermieri de pe lista APIA și creșterea suprafeței agricole demonstrează un ușor proces de comasare a terenurilor, susține același document.

Fermele din categoria 50-300 de ha (50-100 ha și 100-300 ha) în număr de 17.221 (1,98%) explotează 2.040.513 ha (21,57%), în timp ce fermele de peste 1.000 de ha (în număr de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de plăți directe pentru o suprafață de 1,77 milioane ha (18,81%), se arată în analiza MADR.

9

AJUTOR DE 500 DE EURO PENTRU FERME între 50 și 100 DE OI și 2.500 DE EURO PENTRU CELE CU PESTE 500 DE OI! Agroinfo 24 august 2020 AJUTOARE OIERIT. Crescătorii de oi din ţară vor primi, până la sfârşitul anului, compensaţii financiare pentru pierderile provocate de epidemia de COVID-19 în valoare de 40 de milioane de euro, a anunțat ministrul agriculturii Adrian Oros.   Bani vor fi acordaţi în funcţie de efectivul de ovine – de la 500 de euro pentru fermele care au între 50 şi 100 de capete, până la 2.500 de euro pentru cele cu peste 500 de oi, precizează Radio Oltenia citînd declarația ministrului agriculturii Adrian Oros despre ajutoarele din oierit.

În aceeași ordine de idei, a ajutoarelor pentru oieri, sunt mulți crescători de ovine care regretă Programul Lâna prin care li se plătea 2 lei/kg de lână comercializată. Acest program a fost anulat pentru că îmbogățea samsarii și lăsa loc unor ilegalități, portițe pentru fraudarea banilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Comisia Europeană nu ar considera lâna un produs agricol.

Când am făcut verificări în modul în care se derula acest program, am constatat că principalii beneficiari ai acestui program nu erau oierii ci erau acei samsari care consemnau în acele carnete de comercializare cantități fictive care ar fi fost preluate de la fermieri și am constatat făcând un calcul simplu, cantitatea comercializată prin acei samsari și numărul de animale, că oile din unele ferme aveau între 17 și 36 kilograme lână. O oaie poate să aibă maxim 3,5 - 4 kilograme lână, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru Radio Oltenia.

Anuntul pe care il asteptau toti fermierii! Ministrul Oros vorbeste despre suma alocata pentru despagubirile pentru seceta august 24, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a facut zilele trecute anuntul asteptat de toti fermierii si a declarat ca a fost alocata suma de 850 de milioane de euro pentru despagubirea fermierilor afectati de seceta.

Potrivit spuselor ministrului, banii au fost alocati in urma rectificarii bugetare.

„Legat de despagubiri, la rectificarea de buget, Ministerul Agriculturii a primit cea mai mare alocare. Peste 3,4 miliarde lei au fost distribuiti catre Ministerul Agriculturii, banii care ne sunt suficienti ca sa facem trei lucruri: sa ne continuam activitatea si toate programele aflate in desfasurare, sa oferim despagubirile pentru seceta, unde am alocat 850 de milioane de lei, sa platim avansul la subventiile din campania 2020 si vrem sa facem acest lucru mai devreme. In mod traditional avansul se platea incepand din 16 octombrie. Noi anul acesta o sa platim aceste avansuri mai devreme”, a declarat Adrian Oros.

10

Oros: si crescatorii de animale vor primi despagubiri

Seful MADR a mai spus ca si crescatorii de animale vor fi despagubiti, in conditiile in care si acestia au fost afectati in mod indirect de seceta, dar si de pandemia de COVID-19.

„Pentru sectorul ovine, unde vom utiliza bani europeni, aproximativ 65 de milioane de euro si 35 de milioane lei bani de la bugetul national, pentru sectorul de crestere a porcului, unde am alocat 119 milioane de lei, pentru sectorul de pasare – 109 milioane lei si pentru apicultori – 50 de milioane de lei, aproximativ 25 de lei pe familie de albine”, a spus ministrul.

6 miliarde de lei din programul national de rezilienta, directionate catre agricultura Oros a mai precizat ca din cele 33 de miliarde de lei pe care Romania le are disponibile pentru programul national de rezilienta, 6 vor fi utilizate in agricultura, pentru sustinerea a doua mari proiecte:

„Primul se refera o strategie de gestionare a apei: tot ceea ce inseamna sistem national de irigatii, de desecare – drenaj, de combatere a eroziunii solului, de prevenire a desertificarii, dar si de sistem antigrindina si cresterea precipitatiilor, astfel incat, in scurt timp, agricultura romaneasca sa nu mai fie una meteo – dependenta si sa avem posibilitatea ca in anii in care precipitatiile nu sunt corespunzatoare totusi sa avem productii bune, iar fermierii si agricultura economia romaneasca in general sa nu fie afectata. Celalalt proiect care va fi finantat tot din acest program de crestere a rezilientei consta in crearea unei retele nationale de colectare, depozitare si distributie a produselor romanesti”, a mai spus Adrian Oros.

Guvernul a adoptat o schemă de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de secetă 24 August 2020 • În ședința Guvernului de luni, a fost aprobată o ordonanţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de secetă.

„A fost adoptată ordonanţa pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de efectele secetei. Vorbim despre o schemă de ajutor de stat cu un buget de 850 de milioane de lei pentru un număr de aproximativ 34.400 de fermieri şi o suprafaţă afectată de aproximativ 1,6 milioane de hectare. Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul aceste scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafeţele afectate de secetă”, a explicat şeful Cancelariei premierului, Ional Dancă, potrivit Agerpres.

11

După publicarea ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial, fermierii se vor putea înscrie în cadrul acestui program, respectiv vor putea depune cererile pentru finanţarea acestor pierderi în termen de 10 zile, astfel încât în cursul lunii septembrie să fie efectuate plăţile de compensare.

https://www.g4media.ro/guvernul-a-adoptat-o-schema-de-ajutor-de-stat-pentru-despagubirea-fermierilor-afectati-de-seceta.html

Fermierii vor primi doar 80% din valoarea despăgubirilor pentru secetă, în septembrie Viorela Pitulice , aug. 24, 2020 Agribusiness Ministerul Agriculturii are bani să plătească, în luna septembrie, doar 80% din despăgubirile pentru secetă, restul urmând să fie achitat după rectificarea de buget din octombrie.

Concret, ministerul are disponibilă o sumă de 850 de milioane lei pentru plata despăgubirilor pentru secetă, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Fiecare fermier trebuie să depună cerere la APIA pentru a-și putea primi banii, adică 80% din sumă, care va intra în conturi luna viitoare.

“Pentru că această rectificare bugetară din săptămâna trecută ne-a permis să alocăm 850 de milioane lei şi aici vreau să subliniez 850 milioane lei, nu 300 sau 400 milioane lei cum am văzut în altă parte, 850 milioane lei pentru secetă, ceea ce în opinia noastră asigură minimum 80% din cuantum pe care o să-l direcţionăm ca şi despăgubire în luna septembrie, urmând ca restul de 20% sau mai puţin, cât va rămâne, să fie dat fermierilor la rectificarea din octombrie. Am făcut acest lucru pentru ca să ni se permită ca sume importante să le dirijăm şi către celelalte sectoare din agricultură şi aici mă refer la sectorul zootehnic. Şi, de altfel, toate programele aflate în derulare să fie finanţate”, a menţionat Oros.

Ministrul Agriculturii s-a întâlnit cu liderii celor mai mari asociaţii din agricultură pentru a discuta despre plata despăgubirilor către fermierii afectați de secetă, amenințați de faliment din cauza imposibilității de a-și respecta contractele.

Fermierii ar urma să primească o despăgubire de 925 lei pe hectar pentru grâu şi secară, 805 lei pentru triticale, 912 lei – orz, 951 lei  – orzoaică, 772 lei – ovăz și 1.002 lei la rapiţă.

DEPUNEȚI URGENT ACTUL PENTRU OBȚINEREA DESPĂGUBIRILOR PE HECTARUL DE LUCERNĂ ȘI TRIFOI! Agroinfo 22 august 2020 -

12

CE TREBUIE SĂ FACĂ FERMIERII! Ordinul comun al ministrului agriculturii și al ministrului afacerilor Interne prin care se acordă despăgubiri pentru culturile agricole însămânțate în primăvară, dar și pentru lucernă, trifoi, distruse de secetă a fost publicat vineri, 21 august 2020, în Monitorul Oficial. Tot mai mulți fermieri, crescători de animale, ne întreabă ce trebuie să facă pentru obținerea acestor bani. AGROINFO vă spune ce act trebuie să completați și unde-l depuneți.

Potrivit Ordinului pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență, publicat vineri, 21 august 2020, în Monitorul Oficial, utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu la data de 1 septembrie 2020 inclusiv.

Deci, înștiințarea se depune la primăria pe a cărei rază teritorială aveți terenul agricol. Termenul limită de 1 septembrie 2020 este valabil pentru despăgubirile acordate pentru lista de culturi agricole introdusă ulterior în Ordinul ministrului agriculturii și al ministrului afcerilor Interne nr.97/63/2020, prin care se aprobă Regulamentul de acordare a acestor despăgubiri. Culturile agricole pentru care trebuie să depuneți urgent înștiințarea de secetă, până la 1 septembrie, sunt: lucernă, trifoi, hamei, plantații pomicole și plantații viticole, dar și culturile însămânțate în primăvara acestui an și care au fost afectate de secetă.

Conform Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din 09.04.2020, înștiințarea depusă la primărie trebuie să cuprindă datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare dintre culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă.

Pentru exemplificare, am obținut un format al înștiințării de secetă de la primăria Buzău, pentru ca fermierii, crescătorii de animale, care trebuie să completeze această înștiințare să știe despre ce este vorba.

ÎNȘTIINȚAREcu privire la distrugerea/vatamarea culturilor agricole ca urmare a secetei pedologice

13

    Către:     Unitatea Administrativ Teritoriala ................................................................         Judeţul

   Subscrisa/Subsemnatul/Subsemnata:a) persoana juridică/PFA/II/IF ................................................................, cu sediul în localitatea ..........................................., judeţul..., înscrisă la registrul comerţului cu nr. .............................., CUI ............................. reprezentată de ......................................................, CNP ....................................., nr. telefon ..............................................., e-mail ...........................................................................;

b) persoana fizică ............................................................., domiciliată în localitatea ............................, judeţul .... str. ........................................ nr. .............., deţinătoare a BI/CI seria ...... nr. ...................., eliberat/eliberată la data ...................... de ..................................., CNP ..................................................., nr. telefon ..............................................., e-mail ...........................................................................; va aduc la cunostinta distrugerea/vatamarea culturilor agricole ca urmare a secetei pedologice, astfel:

   In conformitate cu art. 15 alin. (1) din Ordinul nr. 97/63/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate  de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, declar ca am depus prezenta instiintare în termenul prevăzut. Sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016  (Regulamentul general privind protecţia datelor) - GDPR.  Cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, declar că datele înscrise în prezenta instiintare sunt reale, corecte, complete şi perfect valabile.      Data,                                                       Solicitant,    ...............................................      ............................................

14

Lista oficială a schemelor de plată și a sumelor pentru fermieri! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 august 2020 Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat sâmbătă, 22 august, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Sibiu, care sunt schemele și sumele pe care fermierii le vor primi în perioada următoare la despăgubiri pentru secetă dar și din cauza pandemiei de COVID-19.

„Anul acesta la minister avem trei direcții de activitate. Pe deoparte trebuie să despăgubim pe toți cei care au înregistrat pierderi și datorită secetei, dar din fericire în județul dumneavoastră s-a întâmplat într-un grad mai redus, dar îi despăgubim și pe cei care au avut de pierdut datorită evoluției pandemiei. Chiar dacă activitatea nu a fost întreruptă sau înregistrat pierderi, iar unii dintre fermieri în anumite sectoare de activitate au pierderi însemnate și așa cum am promis o să compensăm toate acele pierderi”, a spus Adrian Oros în cadrul conferinței de presă, potrivit www.turnulsfatului.ro.

Cu privire la despăgubiri, Adrian Oros spune că la rectificarea de buget Ministerul Agriculturii a primit cea mai mare alocare, peste 3,4 miliarde lei a fost bani suficienți pentru a continua activitatea pe toate programele aflate în desfășurare, pentru despăgubirile în sectoarele unde agricultura a fost afectată de secetă, acolo unde s-au alocat 850 de milioane de lei, pentru plata avansului la subvențiile din campania 2020, care va fi plătit mai devreme de luna octombrie, așa cum era plătit până acum.

„De asemenea pentru fiecare sector de activitate care a fost indirect afectat de evoluția pandemiei vom oferi compensații atât pentru sectorul bovine unde avem 40 de milioane de euro pe care o să împărțim în mod cât mai echilibrat și echitabil pentru fiecare fermă în parte, pentru sector ovine unde avem bani europeni, aproximativ 56 de milioane de euro cu 35 de milioane de lei, bani de la bugetul național, pentru sectorul de creștere a porcului unde am alocat 119 milioane de lei, pentru sectorul pasăre, 109 milioane de lei și pentru apicultură, 50 de milioane de lei, aproximativ 25 de lei pe familia de albine”, a mai spus ministru.

Despre banii alocați oierilor Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Ajutor ovine 2020: ce sume primesc oierii!

Ordin MADR-INTERNE: Fermierii au termen până pe 1 septembrie să depună înștiințările la Primărie! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 22 august 2020

Fermierii au termen până pe 1 septembrie pentru a depune la sediul primăriilor înștiințările prin care comunică autorităților că au culturi

15

calamitate, este stipulat într-un Ordin comun al Ministerului Agriculturii și Ministerului Afacerilor Interne. Actul normativ modifică Regulamentul pentru gestionarea situațiilor de criză generate de secetă și introduce noi culturi ce pot fi evaluate de comisii, dar și termene clare pentru depunerea înștiințărilor la primărie.

Ce prevederi aduce noul ordin:

Culturile evaluate de comisii se extind cu culturile de primăvară, dar și culturile de lucernă, trifoi, cele pomicole, viticole și de hamei: ”culturi agricole – înseamnă culturi agricole anuale, lucernă, trifoi, plantații pomicole, plantații viticole, hamei.”

Se introduce termenul de 1 septembrie ca ultimă zi pentru ca fermierii să depună la primării înștiințările privind culturile calamitate, cu excepția culturilor de toamnă, pentru care termenul devine 15 mai: ”Utilizatorii de terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ale căror suprafețe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu la data de 15 mai inclusiv, pentru culturile agricole înființate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 1 septembrie inclusiv, pentru celelalte culturi agricole”.

Se introduce termenul de 15 septembrie pentru încheierea proceselor-verbale de calamitare în cazul culturilor agricole, exceptând culturile de toamnă la care termenul a fost 1 iunie: ”Procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole se întocmesc până cel târziu la data de 1 iunie inclusiv, pentru culturile agricole înființate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 15 septembrie inclusiv, pentru celelalte culturi agricole, și se comunică comitetului local pentru situații de urgență”.

Se introduce termenul de 30 septembrie pentru rapoartele de sinteză în cazul culturilor agricole afectate de secetă, exceptând culturile de primăvară, la care termenul a fost 15 iunie: ”Rapoartele de sinteză se întocmesc până cel târziu la data de 15 iunie inclusiv, pentru culturile înființate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 30 septembrie inclusiv, pentru celelalte culturi agricole, și se comunică instituției prefectului, consiliului județean și Centrului operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.

16

Subvenţia care scade pentru că Guvernul nu a suplimentat bugetul! agrointeligenta.ro - 22 august 2020 21:55

O subvenţie aşteptată de fermieri va scădea drastic după ce la rectificarea bugetară nu s-au alocat banii necesar pentru o plată mai mare per beneficiar. Producătorii agricoli sunt la un pas de o mare dezamăgire după ce sprijinul pentru cultivarea tomatelor în solar va fi diminuat cu peste 700 de euro.

Preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, Alexandru Stănescu, a declarat că la rectificarea bugetară făcută săptămâna trecută nu au fost suplimentate fondurile pentru schema de ajutor de minimis pentru cultura de tomate în spații protejate – solar sau seră. Astfel, fiecare legumicultor va primi la Programul Tomata mai puțini bani decât în anii precedenți.

„Din păcate, trebuie să le dau o veste proastă producătorilor din judeţul nostru. Suma care s-a stabilit pentru programul Tomata nu este de 3.000 de euro ci de 2.260 de euro. Mai precis, cei de la Ministerul Agriculturii mi-au promis la momentul respectiv că, la rectificarea bugetară de săptămâna trecută, vor completa suma şi o vor duce la 3.000 de euro. Din păcate, lucrurile nu s-au realizat. Aşadar, oamenii să se aştepte la cele 2.260 de euro pe program”, a declarat Stănescu, citat de reporter24.info.

În aceste condiţii, este greu de crezut că Guvernul va finanţa şi ciclul doi al Programului „Tomata”. „Am insistat şi am discutat foarte mult cu ei, dar spun că nu au bani. Mai mult, ştiţi bine că urmează şi programul de toamnă pentru tomate, ciclul doi. Chiar astăzi am vorbit la Ministerul Agriculturii şi mi-au promis că fac tot posibilul să deruleze şi ciclul doi. Aşa îmi promiteau şi acum o săptămână şi ceva că vor suplimenta bugetul pentru Programul Tomata, dar nu s-a întâmplat”, a mai declarat deputatul Stănescu.

„Eu n-am explicaţie pentru aşa ceva. Guvernul dinainte, când spunea ceva, se ţinea şi de cuvânt”, a adăugat el.

Nu se cunoaște la acest moment data la care vor începe plățile pentru Programul Tomata la fermierii care au depus cererile pentru Ciclul I.

17

18

19

20

Creșterea semnificativă a finanțării pentru apicultură în PAC post 2020 august 23, 2020 agrimanet Comisia Europeană propune creșterea semnificativă a finanțării pentru apicultură în PAC post 2020, ne anunta europarlamentarul Daniel Buda. Condițiile meteorologice nefavorabile din acest au generat o scădere a producției de miere în România cu 15-20% față de anul 2019. De asemenea, și alte state membre au înregistrat scăderi semnificative a producției de miere de albine. Spre exemplu, în Croația a fost declarată stare de dezastru natural, după ce au fost descoperite covoare de albine moarte. Anul acesta a adus o serie de provocări pentru apicultori, producția europeană de miere fiind compromisă.

“Am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, în care am solicitat să îmi transmită instrumentele de care dispune pentru a veni în sprijinul apicultorilor europeni și pentru a nu crește deficitul comercial al Uniunii Europene în relație cu marii producători de miere din lume”, ne informeaza Daniel Buda.

Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, domnul Janusz Wojciechowski, i-a transmis faptul că în prezent, sectorul apicol din UE este sprijinit în cadrul PAC, urmând ca acest sector să beneficieze de măsuri suplimentare prin intermediul Strategiei „De la fermă la consumator”.

Iată răspunsul Comisarului Wojciechowski:„Pentru a stopa pierderea biodiversității, Comisia va lua măsuri pentru a reduce cu 50 % utilizarea generală a pesticidelor chimice și riscul reprezentat de acestea precum și utilizarea pesticidelor mai periculoase până în 2030. Acest lucru a fost anunțat în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, recent adoptate.

În prezent, UE sprijină sectorul apicol din UE în cadrul politicii agricole comune (PAC), în special prin intermediul programelor naționale din domeniul apiculturii. Aceste programe conțin opt măsuri concentrate în mod clar pe îmbunătățirea condițiilor generale de producție și comercializarea produselor apicole, cum ar fi asistența tehnică pentru apicultori, monitorizarea pieței și combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor.

Aceste măsuri vor continua să fie disponibile în viitoarea PAC post-2020. Prin deplasarea acestora de la organizarea comună a piețelor agricole către planul strategic al PAC, sinergiile dintre toate părțile PAC vor fi consolidate, inclusiv pentru apicultură, a cărei finanțare este propusă pentru a crește de la 40 de milioane EUR/an la 60 de milioane EUR/an (dublată cu cofinanțarea națională).”

21

Adrian Oros: Vechiul program Bazna si Mangalita a fost irealist, 22 august 2020

Vechiul program de susținere a raselor autohtone Bazna și Mangalița a fost unul irealist, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută în comuna Mihalț, județul Alba. Potrivit acestuia, noua schemă de sprijin pentru susținerea celor două rase este mai bine gândită iar, în trei-patru ani, se va ajunge la un număr de porcine care să asigure stabilitatea acestora.

“Programul de stimulare a creşterii celor două rase autohtone care erau în pericol de abandon l-am modificat la începutul anului, la cererea membrilor acestor asociaţii. Pentru că vechiul program era total irealist. Adică, cineva dona nişte purcei de rasă Mangaliţa sau Bazna, statul îi plătea o anumită sumă, cel care îi primea trebuia să îi crească şi trebuia să îi dea la un abator care era obligat să îi plătească o anumită sumă. Nu avea nicio logică, nu putea statul să intervină în relaţiile comerciale între mai mulţi agenţi economici să dicteze piaţa. Iar oamenii nu au aplicat şi au venit să ne spună că doresc o altă schemă de sprijin”, a precizat șeful MADR.

Acesta a subliniat că s-a adoptat o nouă măsură de sprijin, iar în trei-patru ani de zile, numărul porcinelor din rasele Bazna și Mangalița va fi suficient de mare astfel încât să asigure stabilitatea celor două rase. Potrivit lui Oros, crescătorii de porcine sunt mulțumiți de program și au aplicat, iar programul va fi continuat și în anii următori, astfel încât cele două rase să nu mai fie în pericol de abandon.

Datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Zootehnie arată că în luna mai erau înscrise în Registrul Genealogic un număr de 1.030 capete scroafe din rasele Bazna şi Mangaliţa.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;

22

b) producătorilor agricoli persoane juridice.

Programul prevede un  sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

AFIR si FINANTARI

Ludovic Orban: Autorităţile locale vor primi bani pentru pregătirea proiectelor cu finanţare europeană Finante & Investitii, Guvern, Institutii ale APL24/08/2020

Autorităţile locale vor beneficia de fonduri pentru pregătirea proiectelor cu finanţare din bugetul Uniunii Europene 2021- 2027, a declarat, sâmbătă, la Arad, premierul Ludovic Orban.

El a precizat că, pe fondul pandemiei de COVID-19, bugetele administraţiilor locale au fost diminuate, iar, din acest motiv, Guvernul a decis să aloce acestora resurse suplimentare pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau a studiilor de fezabilitate.

“Pentru a putea realiza o absorbţie cât mai mare şi pentru ca această absorbţie să se deruleze cu minimum de probleme, am gândit lucruri simple. În primul rând, să utilizăm bani din acest exerciţiu financiar pentru a pregăti proiectele de investiţii importante, atât proiectele de investiţii de la nivel local şi judeţean, cât şi proiectele de investiţii de la nivel naţional. Într-un fel poţi să intri în exerciţiul bugetar 2021- 2027 atunci când ai documentaţii tehnico-economice, studii de fezabilitate în spate, proiectare eventuală făcută, practic semnarea cererii de finanţare şi începerea implementării proiectului sunt multe mai rapide. Ştim, de asemenea, din cauza crizei economice provocate de pandemie, că foarte multe autorităţi locale nu mai au resursele financiare pentru a pregăti proiectele şi, din acest motiv, am decis să alocăm bani din POAT- Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică şi bani din Programul Operaţional Investiţii Mari pentru a putea finanţa pregătirea acestor proiecte în vederea absorbţiei fondurilor

23

europene, atât pe Programul de rezilienţă şi recuperare, cât şi fonduri europene din bugetul Uniunii Europene 2021- 2027″, a afirmat Orban.

Şeful Executivului a vorbit, de asemenea, de necesitatea simplificării procedurilor de absorbţie a fondurilor europene, pentru ca banii să ajungă cât mai repede la beneficiar.

“La ora actuală, trebuie să te duci cu un camion de hârţoage până la Bucureşti, să te duci de 100 de ori, să refaci proiectele de nu ştiu câte ori, să modifici documentaţii tehnico-economice, să modifici proiecte, să faci tot felul de solicitări de avize, autorizaţii, acorduri şi aşa mai departe. Obiectivul nostru clar, limpede este de a simplifica cât mai mult procedurile de absorbţie a fondurilor europene”, a adăugat Ludovic Orban.

Potrivi acestuia, una dintre măsurile de simplificare a procedurilor o reprezintă transformarea agenţiilor de dezvoltare regională în autorităţi de management şi să deruleze finanţările în cadrul Programului Operaţional Regional. De asemenea, Guvernul îşi doreşte ca municipalităţile sau consiliile judeţene să preia managementul unor lucrări de infrastructură, precum centurile marilor oraşe. AGERPRES

IMM Invest, o nouă modificare, G.M. , Politică / 24 august , Ludovic Orban

Programul IMM Invest a fost modificat din nou de către Guvern, care, în şedinţa de astăzi, a adoptat, pe lângă mărirea plafonului la 20 miliarde lei şi alte facilităţi pentru antreprenori.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a precizat: "În urma observaţiilor Consiliului Legislativ, vom avea o perioadă standard de 8 luni de la data acordării creditului, pentru subvenţionarea dobânzii, am creat posibilitatea ca microîntreprinderile să obţină linii de credit pentru capitalul de lucru de până la 5 milioane lei, în loc de un milion lei, şi am eliminat cerinţa ca antreprenorii din program să nu disponibilizeze personalul până la data de 31 decembrie 2020. În acest fel, programul devine din ce în ce mai flexibil".

Tot în urma avizului cu observaţii al Consiliului Legislativ, Guvernul a readoptat ordonanţa de urgenţă prin care alocă 175 milioane euro pentru decontarea cheltuielilor făcute de autorităţile locale şi de unităţile şcolare pentru pregătirea anului şcolar. Vor fi decontate cheltuielile efectuate pentru achiziţia de tablete, echipamente de protecţie penrtru elevi şi cadrele didactice şi cheltuielile necesare pentru pregătirea şcolilor în vederea diminuării riscului de transmitere a noului coronavirus. Premierul Ludovic Orban a precizat că zilele următoare va avea o şedinţă cu reprezentanţii

24

structurilor asociative din administraţia publică locală - Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia Comunelor - la care vor participa şi vicepremierul Raluca Turcan, miniştrii Sănătăţii, Educaţiei şi Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, pentru stabilirea măsurilor privind începerea noului an şcolar.

Pe ordinea de zi a şedinţei de azi se află şi aprobarea ordonanţei de urgenţă privind Planul Naţional de rezilienţă şi redresare economică, act normativ care va fi trimis la Bruxelles. Planul respectiv este necesar pentru deblocarea de către Comisia Europeană, a 34 miliarde euro din programul NextGeneration, fonduri destinate pentru redresarea economică şi pentru demararea programelor de tranziţie justă către o Europă cu o economie decarbonificată.

Cum poti obtine finantare europeana pentru procesarea produselor agricole august 22, 2020

Fermierii care sunt organizati in intreprinderi care realizeaza investitii pentru procesarea si marketingul produselor agricole pot accesa sprijinul aferent submasurii 4.2 – „Sprijin pentru procesarea produselor agricole, prin care pot obtine finantare europeana, in procent de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei submasuri este sprijinirea intreprinderilor care realizeaza investitii corporale si necorporale pentru procesarea si marketingul produselor agricole cuprinse in Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, cu exceptia produselor pescaresti.

Obiectivele submasurii:

Infiintarea si/ sau modernizarea unitatilor de procesare si comercializare;

Introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si procese;

Aplicarea masurilor de protectia mediului inclusiv scaderea consumului de energie si a emisiilor GES;

Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

Cresterea numarului de locuri de munca.

Beneficiarii:

25

Intreprinderile definite conform legislatiei nationale in vigoare;

Cooperativele, grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.

Sprijinul  nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri si grupuri de producatori/cooperative sau de 40% pentru alte intreprinderi si nu va depasi:

– 1.000.000 Euro/ proiect pentru IMM, in cazul proiectelor care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

– 1.500.000 Euro/ proiect pentru alte intreprinderi pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

– 2.500.000 Euro/ proiect pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum si pentru forme asociative (cooperative si grupuri de producatori) in cazul proiectelor care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat.

Dancă: Guvernul a adoptat, în formă finală, OUG pentru modificarea Programului IMM Invest Financial Intelligence 24 august 2020, 21:36 Afaceri : 24.08.2020

Guvernul a adoptat, în formă finală, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Programului IMM Invest, a anunţat, luni, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

“După primirea tuturor avizelor necesare şi preluarea observaţiilor primite în cadrul acestor avize, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă în formă finală pentru modificarea Programului IMM Invest. Astfel, a fost majorat plafonul de garanţii de la 15 miliarde de lei la 20 de miliarde de lei, perioada ajutorului de stat sub forma dobânzii subvenţionate 100% în cadrul acestor credite pentru capital de lucru şi investiţii a fost modificată la o perioadă standard pentru toţi beneficiarii din cadrul acestui program, respectiv opt luni de zile de la data acordării creditului”, a precizat Dancă.

 El a adăugat că o altă modificare “importantă” vizează accesul IMM-urilor la credite pentru capital de lucru în aceleaşi condiţii de garanţii de stat şi cu dobândă subvenţionată de stat, respectiv majorarea plafonului pentru acest tip de credite la 5 milioane de lei, de la 1 milion de lei. “Practic, IMM-urile vor putea accesa şi această facilitate de credit pentru capital de lucru până la 5 milioane de lei”, a explicat Ionel Dancă.

26

Dancă: Guvernul a aprobat Programul IMM Factor (video) Financial Intelligence 24 august 2020, 21:34 Afaceri ,: 24.08.2020, 21:34

Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, Programul IMM Factor, a informat, luni, şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

“A fost adoptată ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea Programului IMM Factor. În acest caz vorbim despre garanţii de stat în cuantum de 50% din valoarea finanţării de acest tip, costuri de garantare subvenţionate de stat, iar valoarea maximă a facilităţii de finanţare este de 5 milioane de lei pe beneficiar”, a precizat Dancă, citat de Agerpres.

El a explicat că este vorba despre un stimulent pentru piaţa financiar-bancară de a veni în sprijinul IMM-urilor şi al companiilor care, în această perioadă, din cauza dificultăţilor economice, pot suferi din cauza întârzierilor în plata facturilor pe care le-au emis.

“O companie care doreşte să primească banii pentru serviciile sau bunurile furnizate, în baza facturii, cere unui finanţator bancar plata acestei facturi, are acces imediat la lichidităţi, urmând ca banca să primească valoarea respectivei facturi de la client la momentul scadenţei acelei facturi. Pentru a încuraja un astfel de sistem, care există în foarte multe ţări europene (…), statul vine şi stimulează accesul companiilor la un astfel de instrument prin forma aceasta a garanţiilor de stat”, a indicat Ionel Dancă, la finalul şedinţei Guvernului.

Potrivit acestuia, valoarea plafonului de garanţii în cadrul acestei scheme este de un miliard de lei, pentru o perioadă de 12 luni. “În această perioadă, prin acest instrument, companiile vor putea avea acces mai uşor la lichidităţi ca urmare a decontării facturilor prin sistemul de factoring, a completat şeful Cancelariei prim-ministrului. 

CONTROL ADMINISTRATIV PE UN EȘANTION DE 5% DIN CERERILE pentru DESPĂGUBIRI SECETĂ!, Agroinfo , 24 august 2020

ȘEDINȚĂ GUVERN. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, în debutul ședinței de Guvern, că va fi efectuat un control administrativ pe un eșantion de 5% din cererile depuse de fermieri pentru despăgubirile pe care le cer pentru culturile agricole distruse de secetă. Șeful MADR a adăugat că plățile vor începe de la mijlocul lunii septembrie.

27

Inserăm discuția dintre ministrul agriculturii și prim-ministrul Ludovic Orban de la începutul ședinței de Guvern, ținută astăzi:

Ludovic Orban: Ministerul Agriculturii, ne-am angajat că adoptăm ordonanța de urgență privitor la despăgubirile pe care le acordăm fermierilor ale căror suprafețe sunt afectate de secetă. Sunteți pregătiţi cu...?

Adrian Oros: Da, domnule prim-ministru, suntem pregătiți. Vă rog să introducem pe lista suplimentară proiectul de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 și afectate de secetă pedologică, sub rezerva obținerii avizului de la CL.

Ludovic Orban: Deci, odată cu adoptarea puteți începe efectuarea plăților. Ne-am angajat ca, începând cu data de 1 septembrie, să dăm drumul la plăți.

Adrian Oros: În momentul în care ordonanţa de urgență va fi publicată în Monitorul Oficial sunt 10 zile calendaristice în care fermierii se vor înscrie, vor depune cereri la APIA. Ulterior acestor 10 zile, conform regulamentului va exista un termen de control administrativ pe 5% din cereri, conform regulamentului, și imediat vom începe plățile, undeva în jumătatea lunii septembrie.

Ludovic Orban: În regulă. Scurtaţi cât mai mult procedurile și nu așteptați pe evaluare. Faceţi rapid verificările prin sondaj, că nu e mare lucru asta, transmiteți verificările spre serviciile deconcentrate, da?

Vă reamintim sumele pe hectar acordate fermierilor care au avut pierderi din pricina secetei:

Sursa: Guvernul României

28

ALTELE

Adrian Oros: „Da. Mulţumim, domnule prim-ministru!” august 24, 2020 agrimanet , Daniel Ion

Sa mai spunem ca avansul APIA s-ar da mai devreme? Ca doar il credem pe cuvant pe domnul ministru Adrian Oros… Sa repetam indemnul aceluiasi ministru cum ca fermierii trebuie sa intre in cooperative pentru a-si vinde produsele, dar nu face nimic concret pentru a stopa importurile dubioase.

Ca au inceput platile pentru despagubirile de seceta, dar de fapt sunt niste firfirei care se dau catre fermierii de peste Prut, dar presa agricola are nevoie de clickuri… Sau ca un ministru al agriculturii si-a dat demisia dupa ce a participat la nu stiu ce eveniment; de parca ne intereseaza pe noi de ministrul agriculturii din Irlanda. Dar facem presa agricola noi!

Mai anuntam un incendiu, mai anuntam prognoza meteo, sau ca ministrul Oros e luat la intrebari de oieri, dar aceste intrebari lipsesc cu desavarsire.

Se intreaba cineva de ce ministrul Adrian Oros se afla in situatia de a afirma ceva ce se dovedeste a nu putea duce pana la capat? Nu! E mai interesant sa inflamezi spiritele!

Desi in partidul din care face parte, domnul Oros are functia de vicepresedinte, eu cred ca nu se bucura de recunoastere. Acesta este unul dintre motivele nereusitelor sale; el nu inseamna nimic in luarea deciziilor. Domnul ministru si echipa sa nu au expertiza și experiența organizatorică necesară conducerii unui minister de o asemenea anvergura, care inseamna altceva decat participarea la sedintele de partid. Cred ca domnul ministru mai are un defect: spune ce i-ar plăcea sa se intample, dar fara sustinerea prim-ministrului si a presedintelui. Mai deunazi, cand cu “legea mirosurilor” afirma in gura mare ca nu va propune presedintelui promulgarea legii… A tinut cineva cont de dorinta ministrului Agriculturii? Nu!

29

Asa si cu afirmatiile legate de plata despagubirilor pentru seceta, sau a avansului APIA.

Vreau sa cred ca-si doreste asta, dar nu-l sustine partidul! Nu ma gandesc la o piesa proasta de teatru!

Redam o parte din stenograma de Guvern din 14 august 2020:

“Ludovic Orban: Bine.  (…) Domnule ministrul Oros, la agricultură, că aici am avut mai multe dezbateri cu reprezentanții organizațiilor profesionale, reprezentanții fermierilor și am stabilit că vom acorda niște…, în primul rând despăgubirile pentru cei afectați de secetă și celelalte măsuri de sprijin. Cum stăm cu…?

Adrian Oros: Da. Dacă ne raportăm la situația actuală, adică creșterea bugetului agricultorii cu 3,1 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde de lei sunt plăți APIA în avans, care or să fie rambursate în 5 ianuarie anul viitor, am mai avea nevoie pentru a face despăgubirile pentru secetă și pentru a compensa pierderile datorate evoluției covid și în sectorul zootehnic de aproximativ 380 de milioane lei.

Ludovic Orban: 380 de milioane…

Adrian Oros: 380 de milioane de lei.

Ludovic Orban: Deci pentru secetă şi despăgubirile din…

Adrian Oros: Secetă şi acoperirea, compensarea pierderilor datorate evoluţiei…

Ludovic Orban: Putem să le scădem din suma alocată în fondul de rezervă 300 de milioane să creștem bugetul Ministerului Agriculturii?

Florin Cîţu: Putem să facem acest lucru.

Ludovic Orban: În regulă. Deci.., dar cu aceşti bani vă descurcaţi, da? 300 de milioane şi mai vedem.

Adrian Oros: Da.

Ludovic Orban: Acum vă mai uitaţi un pic şi prin bugetul pe care îl aveți și identificați unde sunt posibile excedente, astfel încât să asigurăm resursele financiare pentru toate plățile pe care ne-am angajat că le facem.

Adrian Oros: Da. Mulţumim, domnule prim-ministru.”

30

Iar apoi in conferinta de presa anunta: “bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei. Acest lucru ne permite să acordăm despăgubiri pentru secetă, aşa cum am promis şi cum nu s-a mai făcut de mulţi ani.”

Dar nu ne spune ca a avut o luare de pozitie etalon al nepregatirii si al lipsei de atitudine!

Prieteni fermieri, nu va baga nimeni in seama! Voi dati din gura firav, iar guvernatii merg pe principiul “cainii latra, ursul trece…” Si ce e si mai grav este ca nu aveti alternative politice. Sa recunoastem ca Oros este ministru de vreo opt luni. Pana la el a existat acelasi dezinteres fata de agricultura si fermieri. Aceleasi vizite in teritoriu, garnisite cu degustari de la tarabele din piete.

Adrian Oros: Prin Program Naţional Strategic, fermierii vor fi stimulaţi să intre în cooperative pentru a-şi putea vinde produsele • 21 August 2020

Prin viitorul Program Naţional Strategic, fermierii vor fi stimulaţi să intre în cooperative pentru a-şi putea vinde produsele, a anunțat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în vizita sa din Mihalţ, judeţul Alba.

„Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.

Adrian Oros a susţinut că va fi finanţată consistent şi partea de producţie şi partea de depozitare, unde sunt „nişte minusuri foarte mari”.

31

„Chiar în anii în care precipitaţiile au fost corespunzătoare şi producţiile au fost mari, am înregistrat ca ţară un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru că exportăm producţii primare, adică cereale boabe sau animale şi importăm mâncare procesată cu valoare adăugată. Trebuie să avem capacitate de depozitare şi de procesare, de a adăuga valoare la aceste produse”, a spus demnitarul.

Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. „Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă”, a declarat Oros.

Ministrul Agriculturii s-a aflat vineri în judeţul Alba, unde, în prima parte a zilei, s-a întâlnit cu primari şi fermieri din zona Munţilor Apuseni, iar ulterior s-a deplasat în comuna Mihalţ, unde a asistat la inaugurarea oficială a noului sediu al Primăriei.

Cooperativele agricole și facilitățile fiscale , august 23, 2020 agrimanet Încă o încercare de a stimula cooperativele agricole prin facilități fiscale: O istorie de peste un deceniu și un final ce se lasă așteptat

Autoritățile române își propun de peste un deceniu să încurajeze micii producători agricoli să se asocieze în cooperative agricole, oferindu-le facilități fiscale. În acest an, Legea 21/2019 aduce anumite clarificări și modificări în acest domeniu, rezolvând parțial neajunsurile de până acum care au blocat punerea în practică a facilităților fiscale.

Cum am ajuns aici? Scurt istoric

Legiuitorul și-a dorit susținerea acestor forme de organizare încă din anul 2005 prin introducerea câtorva facilități fiscale în legea cooperativelor agricole, respectiv: scutirea impozitului agricol datorat pentru 5 ani, reducerea impozitului pe profit al cooperativei agricole cu 20% pentru primii 5 ani, etc.

Enunțarea facilităților nu a fost însă însoțită de clarificări substanțiale pentru punerea lor în practică. Multe întrebări au rămas nelămurite, de exemplu: Cum și ce act normativ definește impozitul agricol? Care este diferența dintre impozitul agricol și impozitul pe profit datorat de cooperativele agricole? Mai poate fi (în mod absurd) valid impozitul agricol definit prin Legea 2/1977 privind impozitul agricol, abrogată încă din 1994? etc.

După mai bine de zece ani, prin legea 164/2016, facilitățile fiscale pentru cooperativele agricole au reapărut pe radarul legiuitorului. Mai exact, s-a

32

redefinit obiectul facilităților: scutirea impozitului pe profit pe primii 5 ani în anumite condiții pentru câteva tipuri de cooperative agricole, scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri/norma de venit pentru producția valorificată prin/către cooperativă, etc.

Cu toate acestea, nici Legea 164/2016 nu a putut fi aplicată din cauza lipsei de clarificări privind o potențială calificare a facilităților ca ajutor de stat interzis de Uniunea Europeană. Din acest motiv era necesar ca statul român să facă demersuri legale în prealabil, dar și să clarifice de ce facilitățile fiscale se găsesc într-un act normativ diferit de Codul Fiscal, lege ale cărei prevederi prevalează în materie fiscală.

Ce este nou pentru cooperativele agricole? Ce rămâne ambiguu?

În primul rând, legea 21/2019 clarifică faptul că măsurile fiscale prevăzute prin Legea cooperativelor agricole constituie facilități fiscale acordate prin derogare de la prevederile Codului Fiscal. Astfel, alături de o circulară emisă de ANAF în martie 2018, se cristalizează în cele din urmă aplicarea în mod unitar a acestor măsuri care nu sunt menționate ca atare în Codul Fiscal.

O altă noutate e reprezentată de modalitatea de aplicare a   scutirii de 5 ani de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele agricole eligibile. Mai exact, vor putea beneficia de această măsură nu doar cooperativele nou-înființate pentru primii 5 ani de activitate (cum se înțelegea înainte de adoptarea Legii 21/2019), ci și cooperativele agricole deja existente pentru o perioadă de 5 ani, începând cu luna următoare intrării în vigoare a legii.

Pe de altă parte, deși intenția legiuitorului este de a încuraja asocierea, exploatarea și valorificarea în comun prin intermediul cooperativelor agricole, majorarea plafonului cifrei de afaceri de la 2 milioane euro la 3 milioane euro (condiție pentru aplicarea scutirii de 5 ani de la plata impozitului pe profit pentru anumite cooperative agricole) restrânge numărul celor care ar putea apela la facilitățile fiscale.

În plus, sunt introduse penalizări pentru cooperativele agricole care se lichidează voluntar într-o perioadă mai mică decât cea în care au beneficiat de scutirile din Legea cooperativelor agricole: recalcularea impozitului pe profit, stabilirea de dobânzi și penalități de întârziere, precum și depunerea de declarații rectificative.         

De asemenea, sunt introduse condiții care în trecut nu existau. Astfel se acordă membrilor cooperatori scutire de la plata impozitelor pe clădirile și terenurile pentru proprietățile utilizate pentru obținerea producției agricole

33

valorificată prin/către cooperativa agricolă: (i) membrii cooperatori trebuie să fi valorificat în anul anterior cel puțin 50% din producția obținută prin/către cooperativa agricolă și (ii) urmărirea altor criterii ce urmează să fie stabilite prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului finanțelor publice și ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

Totuși potențiala calificare a facilităților fiscale drept schema de ajutor de stat care a dus la imposibilitatea de a le pune în aplicare fără o notificare corespunzătoare către instituțiile relevante (Consiliul Concurenței, Comisia Europeană, etc.), așa cum stabilește Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, rămâne într-o oarecare măsură în suspans.

Punctul de vedere al Guvernului vis-a-vis de Legea 21/2019 reia ideea că aceste măsuri ar fi susceptibile de ajutor de stat atâta timp cât permit un tratament fiscal preferențial pentru cooperative față de alte societăți comerciale. Astfel, Guvernul menționează că pentru a nu constitui ajutor de stat, cooperativele nu trebuie să fie de jure și de facto comparabile cu societățile comerciale și să îndeplinească condițiile:

Să acționeze în interesul economic al membrilor; Relațiile cu membrii să nu fie pur comerciale, ci cu caracter personal

și individual; Membrii să fie implicați activ în desfășurarea activității; Membrii să aibă dreptul la o distribuție echitabilă a rezultatelor

performanței economice a cooperativei.

În acest sens, Legea 21/2019 arată că „recunoașterea cooperativelor agricole ca grupuri de producători pentru a beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”. Prin urmare ar trebui ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării să ofere clarificări privind aplicabilitatea facilităților fiscale astfel încât facilitățile să nu fie încadrate ca ajutor de stat.

În concluzie, modificările aduse Legii cooperativele agricole confirmă din nou intenția de a încuraja micii producători agricoli să se asocieze în cooperative agricole, acordându-le aceste facilități fiscale, însă în continuare sunt necesare lămuriri din partea autorităților care să asigure un cadru cert pentru implementare.

Un articol de Camelia Malahov, Director Taxe Directe Deloitte România și Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe Deloitte România

34

Cum planuieste Ministerul Agriculturii sa stimuleze asocierea fermierilor in cooperative. Masura, inclusa in viitorul Program National Strategic august 24, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca prin viitorul Program National Strategic, fermierii vor fi incurajati sa intre in cooperative, pentru a-si vinde mai usor produsele.

„Asistam cu totii la un fenomen paradoxal. Desi fermierii din Romania stiu sa produca, si cantitativ si calitativ, foarte bine, au probleme mari in a-si vinde produsele. Singura modalitate realista de a rezolva aceasta problema, de a-si creste puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi ii stimulam si, in viitorul program national strategic, stimulam ca multi dintre fermieri, care nu reusesc sa-si vanda produsele, sa intre in aceste cooperative, unde pot sa isi vanda produsele la niste preturi competitive”, a afirmat, intr-o conferinta de presa, ministrul Agriculturii.

Adrian Oros: va fi sustinuta si partea de productie, respectiv cea de depozitare

„Chiar in anii in care precipitatiile au fost corespunzatoare si productiile au fost mari, am inregistrat ca tara un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru ca exportam productii primare, adica cereale boabe sau animale si importam mancare procesata cu valoare adaugata. Trebuie sa avem capacitate de depozitare si de procesare, de a adauga valoare la aceste produse”, a spus demnitarul.

Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. “Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenta sau semisubzistenta. Aceste ferme trebuie sa le consolidam, sa devina niste ferme comerciale, care sa reziste pe piata”, a declarat Oros.

Adrian Oros de vorbă cu fermierii in judeţul Alba august 23, 2020 agrimanet

In cadrul unei conferințe de presă susținute în județul Alba ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a reamintit ca despăgubirile pentru culturile de toamnă afectate de secetă vor fi acordate în două tranșe, prima dintre acestea fiind de 85%, a anunțat. Sumele vor fi virate în conturile fermierilor începând cu 10-15 septembrie.

35

“Sunt 850 de milioane de lei. Fermierii vor vedea acest lucru începând din 10-15 septembrie, să vedem cât de repede se mişcă lucrurile, când banii le vor intra în conturi. Vor reprezenta cam minimum 85% din suma pe care o să le-o oferim. Suma calculată pentru fiecare hectar este de aproape 200 de euro, 925 de lei la grâu şi secară, 1.002 lei la rapiţă. Grâul reprezintă cam 85% din suprafața calamitată. În septembrie vor primi minimum 85%, iar la rectificarea din octombrie o să dăm şi acea diferenţă”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Suma nu poate fi plătită integral într-o singură tranșă, deoarece mai sunt și alte sectoare din sectorul agricol afectate, iar bugetul este limitat. Ministerul încearcă să compenseze în mod echilibrat toate pierderile și toate nevoile.

Aproximativ 700 de milioane de lei vor fi direcționați către sectorul zootehnic, puternic afectat si el de criza din acest an. 

Aflat intr-o vizită de lucru în județul Alba, Adrian Oros a mers în comuna Mihalț, comună vestită pentru numărul mare de tractoare.

Mihalț, comună vestită pentru numărul mare de tractoare

Majoritatea localnicilor au ferme cuprinse între 5 și 30 de hectare, unde, în principal, practică legumicultura în câmp și cultivă porumb dulce.

36

Producțiile le valorifică în piețele locale din județele Alba și Sibiu.

sursa foto: Adrian Oros

“La invitația primarului comunei, domnul Breaz Flavius, am participat la inaugurarea oficială a sediului Primăriei comunei Mihalț. Am fost surprins de numărul mare de tractoare care există în comuna Mihalț, fermierii din zonă fiind gospodari și, de asemenea, am fost plăcut impresionat de sediul primăriei, recent renovat.”

Alături de ministrul Agriculturii s-au aflat atât președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, vicepreședinții Consiliului Județean, Alba Marius Hațegan și Dumitru Fulea, deputații Florin Roman, Răcuci Claudiu, Bumb Sorin, senatorii Daniel Breaz și Peres Alexandru, europarlamentarul Mircea Hava, prefectul județului Alba, Nicolae Albu, primarul localității Alba Iulia, Paul Voicu, primarul localității Sebeș, Dorin Nistor, primarul localității Zlatna, Ponoran Silviu, primarul localității Sântimbru, Popa Ioan, cât și directorii deconcentratelor din subordinea MADR.

Noi reguli la vânzarea terenurilor agricole vor intra in vigoare pe 13 octombrie/ De ce protestează productătorii de energie regenerabilă Analize • 21 August 2020 •

RWEA și PATRES au avertizat că normele care vor intra în vigoare pe 13 octombrie vor face aproape imposibilă dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă pe terenurile din apropierea orașelor. România a introdus o serie de categorii de indivizi și entități care vor avea prioritate la cumpărarea terenurilor agricole, care nu vor putea fi reconvertite, scrie Balkan Green Energy News, preluată de Rador. Președintele român Klaus Iohannis a promulgat un pachet legislativ care restricționează condițiile tranzacțiilor cu terenuri agricole în apropierea zonelor propice construcțiilor. În urma unui vot al parlamentului din iunie, finalizând o procedură de trei ani, Asociația Română a Energiei Eoliene (RWEA) și Organizația Angajatorilor a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) au făcut un efort de ultim moment pentru a-l convinge

37

să returneze amendamentele parlamentului pentru reevaluare.

Utilizarea fondurilor UE periclitată

Cum legea stipulează că destinația terenurilor nu poate fi schimbată, firmele de energie verde afirmă că va fi aproape imposibil să se mai investească în noi capacități de producție. Ele spun că le pune în imposibilitatea de a achiziționa ori obține legal terenuri în preajma orașelor, periclitându-se astfel absorbția unor fonduri UE totalizând peste 10 miliarde de euro. Legea va intra în vigoare pe 13 octombrie.

Coproprietarii, soții și rudele vor avea prioritate la cumpărare. Investitorii în proiecte agricole de pe terenul respectiv scos la vânzare sunt clasați pe locul doi, urmați de proprietarii și arendașii terenurilor agricole învecinate. Mai mult chiar, agricultorii cu vârste mai mici de 40 de ani, Academia de Științe Agricole și Forestiere și entitățile de cercetare care dețin terenuri în apropiere au cu toții drept de preempțiune.

Indivizii cu domiciliul în zonă și statul român sunt ultimii la rând printre cei care pot cumpăra o proprietate înainte de a fi scoasă la vânzare pe piața liberă. În acest ultim caz, prioritate au investitorii activi de cel puțin cinci ani, mai cu seamă cei din domeniul agricol.

Dacă terenul este revândut într-un interval mai mic de opt ani, cumpărătorul va trebui să achite o taxă de 80% din diferența de preț. Noile reguli afectează și privatizarea companiilor care controlează terenuri agricole, iar România va înființa o Agenție a Proprietății de Stat.

Pe consumatori îi așteaptă posibile creșteri ale prețului energiei

RWEA și PATRES au explicat că guvernul riscă să violeze obiectivele UE din sfera energiei regenerabile. Însă Curtea Constituțională a respins o plângere depusă de opoziție.

38

Producătorii de energie verde au avertizat în privința impactului asupra securității energetice, competitivității și încrederii investitorilor. Ei susțin că decizia poate duce la o creștere a prețurilor energiei pentru consumatori, într-un moment în care România e importator net de energie.

România și-a fixat o țintă de 30,7% până în 2030 în privința ponderii energiei regenerabile în consumul total, au subliniat asociațiile, precizând că acest lucru presupune instalarea de noi capacități totalizând peste 7 GW.RWEA reprezintă operatori de ferme eoliene totalizând 3 GW, comparativ cu capacitatea instalată de 1,8 GW controlată de membrii PATRES. Sursa: Balkangreenenergynews.ro/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

CÂTE VOR PIERI DIN FERMELE MICI, DE SUBZISTENȚĂ, DIN ROMÂNIA! Agroinfo 22 august 2020

UNDE VA FI GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ? Vine tăvălugul schimbării! Gospodăria țărănească, exploatația agricolă de subzistență, este considerată punctul slab pe harta agriculturii și dezvoltării rurale românești. Fermele de subzistență și semisubzistență nu au altă șansă de supraviețuire decât să devină ferme comerciale, să se asocieze ca să fie mai puternice și să-și poată vinde produsele, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Șeful de la Agricultură a declarat vineri, în județul Alba, că un obiectiv important din Planul Național Strategic (PNS), fixat pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027, este consolidarea fermelor de familie, transformarea exploatațiilor agricole de subzistență și semisubzistență în ferme comerciale. În acest proces, multe dintre exploatațiile agricole de subzistență, gospodării țărănești, nu vor rezista, vor dispărea.

Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă, a declarat vineri, 21 august 2020, ministrul agriculturii, la o conferință de presă susținută în Mihalț, județul Alba. 

Ritmul în care dispar an de an exploatațiile agricole de subzistență este accelerat. Anul acesta, potrivit informațiilor furnizate nouă de către APIA, au dispărut 17.307. Cu atât a scăzut numărul cererilor depuse la APIA pentru subvențiile agricole aferente anului 2020. Scăderea numărului de cereri este evaluată de conducerea ministerului și de cea a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ca un semn bun, al comasării terenurilor agricole. Crește numărul hectarelor exploatate de fermele medii sau mari și astfel aceste exploatații agricole se dezvoltă.

39

Este un fenomen natural de comasare a fermelor foarte mici, a acelor ferme de subzistență din care noi mai avem 563.000 de ferme, cu 20.000 mai puțin decât anul trecut, declara ministrul agriculturii, Adrian Oros, la 1 iulie 2020.

Multe dintre fermele de subzistență nu solicită subvențiile agricole, multe dintre ele nu au unde să-și vândă ce produc peste necesarul gospodăriei.

Un document al Ministerului Agriculturii în care este analizată situația agriculturii și a satului românesc dezvăluie că odată cu creșterea dimensiunii unei exploatații agricole la peste 5 ha, numărul fermelor de subzistență este în scădere. În același timp, un număr mic de ferme deține cel mai mare din suprafața agricolă și, implicit, încasează în fiecare an suma cea mai mare din subvențiile APIA.

În anul 2016, numărul total al exploatațiilor agricole a fost de 3.422.030 (cu 11,3% mai puţine faţă de 2010), reprezentând 32.7% din totalul exploataţiilor agricole din UE28.

În ceea ce privește structura pe categorii a exploatațiilor agricole, din analiza datelor statistice constatăm că se păstrează caracterul de polarizare a agriculturii din România.

Se poate observa că, un număr foarte mare de exploatații sunt aferente grupei de până la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploatațiilor înregistrate. În mare măsură, terenul agricol utilizat este în proprietate și exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață. Aceste exploatații utilizează în total 1,53 mil ha (12,24% din suprafața agricolă utilizată (SAU) totală).

Aceeași situație o regăsim analizând toate categoriile de până la 5 ha. Din numărul total de explotații (3.422.030) exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 mil, reprezintă 91,8% din totalul exploataţiilor şi utilizează 28,7% din SAU. Dintre acestea, în categoria 2-5 ha se regăsesc 660 mii de exploatatii.

Odată cu creșterea dimensiunii peste 5 ha, numărul fermelor este în scădere astfel că, ponderea acestora din total pentru categoria 5-50 ha este de 7,7% (262.930), respectiv 0,17% pentru 50-100 ha (6.010) și doar 0.36% revine fermelor cu dimensiunea peste 100 ha. Suprafața exploatată pe grupe de mărime este: 20,2% din SAU pentru categoria 5-50 ha, 3.3% din SAU pentru exploatațiile de 50-100 ha și 48% din SAU pentru cele mai mari de 100 ha.

40

Din numărul total al exploatațiilor înregistrate statistic în anul 2016 de 3.422.030, doar 901.507 sunt solicitanți ai plăților pe suprafață (SAPS), suprafața totală solicitată la plată fiind de 9.177.354 ha. Suprafețele SAPS  (solicitate la plata schemei unice pe suprafață n.r.) au crescut anual, în anul 2019 ajungând la un total de 9.748.666 ha, odată cu scăderea numărului de fermieri ceea ce demonstrează și un ușor proces de comasare a terenurilor.

Luând ca referință datele APIA din anul 2018, în ceea ce privește numărul de fermieri pe categorii de suprafață, putem observa faptul că există o concentare a exploatațiilor de până la 50 ha, în număr de 794.471 (91,4%) care exploatează o suprafață de aproximativ 3,7 mil. ha (39,41%), față de exploatațiile peste 500 ha, unde un număr de 2.470 (0,28%) exploatează 2,88 mil. ha (30,51%).

De menționat faptul că, fermele de peste 1.000 de ha (în număr de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de plăți directe pentru o suprafață de 1,77 mil. ha (18,81%).

Discrepanța este accentuată și de dimensiunea medie a fermei din categoria < 5 ha care este de 2,34 ha față de 2.024,79 ha, dimensiunea medie a fermelor de peste 1000 de ha, care exploatează aproximativ aceeași suprafață agricolă. Exploatațiile din categoria 50-300 de ha (50-100 ha și 100-300 ha) în număr de 17.221 (1,98%) care explotează 2.040.513 ha (21,57%) cu suprafețe medii de 70,93 ha (pentru categoria 50-100 ha), respectiv 168,96 ha (pentru categoria 100-300 ha) pot reprezenta segmentul de mijloc al agriculturii din România care poate susține consolidarea sectorului agricol ca o garanție pentru securitatea alimentară și susținerea structurilor sociale rurale, menționează documentul  MADR.

Potrivit aceluiași document MADR, exploatația agricolă de subzistență este considerată un punct slab pe harta agriculturii românești. Până și schimbările climatice sunt influențate negativ de aceste ferme mici.

Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)- Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE- Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE), susține analiza SWOT a Ministerului Agriculturii la capitolul Puncte slabe din agricultură.

Numărul mare de ferme mici gestionează inadecvat deșeurile rezultate din activitățile agricole și au dificultăți în adaptarea la tehnologii noi, se mai spune în același document MADR.

41

Șansa de supraviețuire a fermierilor mici, a țăranului, este să se unească în cooperative, susține ministrul agriculturii. Șeful MADR adaugă că în noua politică agricolă comună sume importante de bani vor fi direcționate pentru cooperative.

Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive, a afirmat vineri ministrul agriculturii.

Altfel spus, pe țăranul român îl mai salvează doar cooperativa.

MINISTRUL OROS: VA FI SUFICIENT GRÂU PENTRU PÂINE! Agroinfo 22 august 2020 -

DECLARAȚIE. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, prezent vineri într-o comună din Alba, a dat asigurări că, în pofida producţiei diminuate de cereale în acest an, din cauza secetei, va fi suficient grâu pentru panificaţie.

"Din cauza secetei, producţia de cereale de anul acesta a fost diminuată undeva între 35% şi 40%. Dacă mă întrebaţi 'dacă vor fi suficiente cereale sau suficient grâu pentru panificaţie sau dacă vor creşte preţurile', eu vă spun, în acest moment, că grâul de panificaţie va fi suficient. Pentru că anul acesta s-au produs peste 5,5 milioane tone, iar consumul uman de grâu panificabil este în România de maximum 2,2 milioane tone. Mai sunt cam vreo 550.000 de tone de grâu seminţe, care îl avem şi este pus deoparte, cam 400.000 de tone de grâu industrial, pentru industria alcoolului, şi cam 400.000 de tone de grâu furajer. Deci, cam 2 - 2,5 milioane de tone vor fi disponibile şi pentru export", a declarat, într-o conferinţă de presă desfăşurată în comuna Mihalţ, ministrul Adrian Oros.

"Suntem o agricultură meteo-dependentă. Dacă plouă, producţiile sunt bune, dacă nu plouă în unele zone, producţiile sunt scăzute. Principala preocupare în următoarea perioadă trebuie să fie finanţarea consistentă a tot ceea ce înseamnă infrastructură de gestionare a apei", a mai spus demnitarul.

Potrivit acestuia, în Banat sunt sisteme de desecare - drenaj de la 1780, din timpul Imperiului Habsburgic.

42

"Nu putem aştepta ca în fiecare an, dacă este secetă, să facem despăgubiri. De aceea, unul dintre programele mari pe care le-am declanşat este acela legat de o strategie de gestionare a apei. Am tot vorbit de câteva luni de acest lucru. Trebuie să investim sume consistente în tot ceea ce înseamnă gestionarea apei - sistem de irigaţii, desecare - drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării, precum şi în acest sistem naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor", a mai spus ministrul agriculturii. Sursa: Agerpres

MINISTRUL OROS, LUAT LA ÎNTREBĂRI DE OIERI!Agroinfo 24 august 2020 -

ȘEDINȚĂ DE FOC CU OIERII. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost la acest sfârșit de săptămână într-o vizită de lucru în județul Sibiu. Șeful MADR a scris pe pagina sa Facebook că a atras atenția oierilor cu privire la înregistrările de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal. Se pare că oierii l-au asaltat pe ministrul agriculturii cu întrebări incomode despre toate ajutoarele din oierit.

Alături de Viceprim-ministrul Raluca Turcan și Daniela Cimpean - Președinta Consiliului Județean Sibiu, am avut bucuria de a mă întâlni astăzi la Muzeul ASTRA cu producătorii sibieni și cu oierii din județ.

Am discutat cu producătorii despre specificul produselor, despre piețele de desfacere a acestora și am degustat din brânzeturile expuse. Cu acestă ocazie, am purtat discuții și cu Directorul general al Muzeului ASTRA, Ciprian ȘTEFAN, despre posibilitatea de a susține conservarea și mai ales valorificarea patrimoniului cultural rural prin viitorul Plan național strategic pentru dezvoltare rurală.

43

De asemenea, la întâlnirea cu oierii din Sibiu am atras atenția cu privire la înregistrările efectivelor de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, a scris ministrul agriculturi pe pagina sa Facebook.

Se pare, totuși, că discuțiile au fost aprinse între crescătorii de ovine din județul Sibiu, un pol al tradiției oieritului, și ministrul agriculturii. Oierii l-ar fi bombardat pe ministrul agriculturii cu necazurile lor și cu întrebările despre ajutoarele din oierit astfel încât, la finalul întâlnirii, Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu le-ar fi promis ciobanilor că, în ciuda întrebărilor lor insistente și a nemulțumirilor manifestate în fața ministrului agriculturii, nu le va trimite controale de intimidare la ferme.

Oierii l-au "bombardat" pe ministrul Adrian Oros cu problemele reale cu care aceștia se confruntă:Legat de despăgubirile pe perioada secetei, ministrul nu a dat răspunsuri concrete şi clare cu privire la:- când/cum/cui va da cele 40 de milioane de euro de care vorbeşte de câteva zile?- cine va plăti testele de paternitate pentru berbecii de origine şi când ?- unde se vor face aceste teste?- de ce nu mai oferă ajutorul pentru comercializarea lânii, prețul fiind de 1 leu/kg? (cuantumul ajutorului era 2 lei/kg n.r.)La sfârşitul întâlnirii Daniela Câmpean, vizibil deranjată de desfăşurarea acestei întâlnirii, le-a promis oierilor că nu le va trimite controale în ferme! A scris Ziua News.

ÎN PRIMELE CINCI LUNI DIN 2020 Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare în scădere cu peste 13% G.U. Macroeconomie / 23 august

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de

44

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.

În perioada similară a anului trecut, România a înregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (plus 11,5%) în primele cinci luni ale anului, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro (65,8%). În 2019, perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a totalizat 424 milioane de euro, transmite Agerpres.

Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-mai a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro.

"În condiţiile în care livrările intra-UE au avansat timid (+0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adâncit la 1,5 miliarde euro, exporturile către ţările terţe s-au menţinut pe trend ascendent (+31,8%), favorizând reducerea deficitului comercial global faţă de perioada de referinţă din 2019. Scăderea soldului negativ al balanţei a fost posibilă în principal datorită exporturilor majorate de porumb (+135,4 milioane de euro), grâu (+74,6 milioane de euro) şi orz (47,9 milioane de euro), precum şi livrărilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (+146,2 milioane de euro) şi ţigări (+38,9 milioane de euro)", susţin reprezentanţii MADR.

De asemenea, în perioada analizată, au mai crescut exporturile de brânzeturi (+4,8 milioane de euro), cârnaţi, salamuri şi produse similare (+4,8 milioane de euro), preparate alimentare (+4,1 milioane de euro) şi sosuri şi condimente (+1,1 milioane de euro), a adăugat sursa citată.

Pe de altă parte, exporturile de seminţe de floarea-soarelui au înregistrat o scădere cu 42,8 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului, la fel şi cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane de euro, livrările de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane de euro).

Tot pe minus s-au mai aflat şi exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (-6 milioane de euro), carnea de pasăre (-5,2 milioane de euro), preparate şi conserve din carne (-3,4 milioane de euro), păsări vii (-2,5 milioane euro), lapte şi smântână (-2,2 milioane de euro), miere naturală (-2,2 milioane de euro), ciocolată (-1,9

45

milioane de euro), turte din extracţia uleiurilor vegetale (-0,8 milioane de euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (-0,6 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare, în primele cinci luni ale anului au consemnat creşteri importurile de porumb, cu 83,8 milioane de euro, dar şi cele de carne de porc (+40,1 milioane. euro), boabe de soia (+30,6 milioane de euro), mere, pere şi gutui (+15,4 milioane euro), brânzeturi (+13,9 milioane de euro), citrice (+12,8 milioane de. euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,5 milioane de euro), banane (+8,7 milioane de euro), tutun prelucrat (+6,1 milioane de euro), grâu (+4,8 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+3,5 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+2,3 milioane de euro), carne de pasăre (+1,5 milioane de euro), animale vii din specia porcine (+1,1 milioane de euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+0,4 milioane de euro).

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii mai arată că în perioada analizată au fost în scădere importurile de zahăr (-27,4 milioane de euro), turte de soia (-21,3 milioane de euro), preparate alimentare (-7,7 milioane de euro), ciocolată (-6,1 milioane de euro), alcool etilic nedenaturat cu titru de min. 80% (-2,4 milioane de euro), cafea (-2,2 milioane de euro), legume în stare proaspătă sau refrigerată (-2,1 milioane de euro), tomate (-2,1 milioane de euro), plante vii (-1,9 milioane de euro) şi tutun brut (-0,2 milioane de euro).

În topul produselor agroalimentare exportate în ţările UE şi terţe, cele mai multe încasări au fost consemnate la cereale, circa 1,136 miliarde de euro pentru 5,691 milioane de tone, fiind urmate de produsele din tutun, cu 559,46 milioane de euro (24.632 tone) şi seminţele şi fructele de plante oleaginoase; seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje, cu 273,87 milioane de euro (623.805 tone).

În schimb, la importuri, carnea şi organele comestibile ocupă prima poziţie cu o valoare de 374,37 milioane de euro pentru o cantitate de 182.578 tone. De asemenea, în primele cinci luni din acest an, s-au mai importat 385.687 tone de fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, în valoare de 330,26 milioane de euro şi 1,33 milioane de tone de cereale, în valoare de 298,29 milioane de euro.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 55,8% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,2% din total importuri.

46

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anunţate de Ministerului Agriculturii.

ÎN PRIMELE CINCI LUNI DIN 2020 Exporturile de fructe comestibile au crescut cu 43% şi importurile cu 13,4% G.U. Macroeconomie / 23 august

Exporturile de fructe comestibile ale României au totalizat, în primele cinci luni ale acestui an, 19,6 milioane de euro, fiind cu 43% mai mari comparativ cu cele din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, informează Agerpres.

Importurile s-au cifrat la 330,4 milioane de euro, cu 13,4% peste cele din perioada ianuarie-mai 2019, rezultând astfel un deficit de 310,8 milioane de euro.

Exporturile de fructe comestibile în ţările Uniunii Europene au fost în perioada menţionată de 17,2 milioane de euro, cele mai mari valori fiind înregistrate pe relaţia cu Franţa (3,5 milioane de euro), Italia (2,7 milioane de euro) şi Bulgaria (2,6 milioane de euro).

Importurile din UE au fost de 260,9 milioane de euro, în top situându-se Germania (54 milioane de euro), Grecia (50 milioane de euro) şi Olanda (36,7 milioane de euro).

MADR: Romania, deficit de peste 800 milioane de euro la comertul cu produse agroalimentare, in primele 5 luni din 2020 august 24, 2020

Deficitul Romaniei la comertul cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, in primele 5 luni ale anului 2020, in scadere cu 13,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, arata datele Ministerului Agriculturii.

47

In perioada similara a anului trecut, Romania a inregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro.

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (plus 11,5%) in primele cinci luni ale anului, insa in comertul cu tarile extracomunitare a inregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro (65,8%). In 2019, perioada analizata, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde de euro, in timp ce pe tarile terte excedentul a totalizat 424 milioane de euro.

„In conditiile in care livrarile intra-UE au avansat timid (+0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adancit la 1,5 miliarde euro, exporturile catre tarile terte s-au mentinut pe trend ascendent (+31,8%), favorizand reducerea deficitului comercial global fata de perioada de referinta din 2019. Scaderea soldului negativ al balantei a fost posibila in principal datorita exporturilor majorate de porumb (+135,4 milioane de euro), grau (+74,6 milioane de euro) si orz (47,9 milioane de euro), precum si livrarilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (+146,2 milioane de euro) si tigari (+38,9 milioane de euro)”, sustin reprezentantii MADR.

De asemenea, in perioada analizata, au mai crescut exporturile de branzeturi (+4,8 milioane de euro), carnati, salamuri si produse similare (+4,8 milioane de euro), preparate alimentare (+4,1 milioane de euro) si sosuri si condimente (+1,1 milioane de euro).

Pe de alta parte, exporturile de seminte de floarea-soarelui au inregistrat o scadere cu 42,8 milioane de euro, in primele cinci luni ale anului, la fel si cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane de euro, livrarile de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane de euro).

Tot pe minus s-au mai aflat si exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane de euro), ape care contin zahar sau alti indulcitori (-6 milioane de euro), carnea de pasare (-5,2 milioane de euro), preparate si conserve din carne (-3,4 milioane de euro), pasari vii (-2,5 milioane euro), lapte si smantana (-2,2 milioane de euro), miere naturala (-2,2 milioane de euro), ciocolata (-1,9 milioane de euro), turte din extractia uleiurilor vegetale (-0,8 milioane de euro) si produse de brutarie, patiserie si biscuiti (-0,6 milioane de euro).

După 9 ani în care a fost locomotiva creşterii economice în România, consumul va trage în jos PIB-ul în anul 2020 Răzvan Botea 24.08.2020,

♦ Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: Consumul a fost afectat iremediabil în acest an de cele două luni de stare de urgenţă

48

♦ Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluţia economică din 2020 ♦ Consumul guvernamental, ca urmare a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus.

Consumul, care a condus creşterea economică din România în ultimii ani, ar urma să contribuie negativ la dinamica PIB din 2020, potrvit estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Astfel, consumul final ar veni cu o contribuţie negativă de 0,8 puncte procentuale la scăderea economică de 3,8% din 2020.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, spune că scăderea consumului din cele două luni de stare de urgenţă nu va putea fi recuperată până la finalul anului. În consecinţă, aportul consumului la creşterea economică va fi negativ.

„Consumul şi-a mai revenit, acum este cu 2 puncte procentuale peste ce era în aceeaşi lună a anului anterior, dar avem reducerea de consum din perioada de stare de urgenţă, care nu mai poate fi recuperată. Da, consumul va fi mai mic decât consumul pe anul trecut şi va contribui negativ la creşterea economică”, a spus Adrian Codîrlaşu.

Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluţia economică din 2020. Consumul guvernamental, ca urmare a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus. Adrian Codîrlaşu mai spune că şi investiţiile din acest an vor pune umărul la creşterea consumului guvernamental.

„S-au şi făcut investiţii. De exemplu sectorul de construcţii a crescut pe clădiri rezidenţiale şi inginereşti, unde practic sunt investiţiile din infra-structură care au venit din fonduri publice. Deci s-au făcut investiţii. În ace-laşi timp, este nevoie că guvernul să facă cheltuieli pentru combaterea crizei medicale. Mai e nevoie de cheltuieli guvernamentale pentru a reporni economia.”

Pe componente, cumpărările de mărfuri ale populaţiei urma să înregistreze un plus de 2,3% faţă de anul trecut în 2020, însă consumul de servicii ar urma să scadă cu 6,6%. Consumul guvernamental ar creşte cu 4,3% în 2020. „Nu cred că se poate relansa consumul şi să fie ce a fost înainte până nu se calmează criza medicală. Cât timp sunt oameni bolnavi, automat nu văd cum să se revină la ce a fost în 2019 fără să se rezolve criza medicală”, a mai spus Adrian Codîrlaşu.

49

Pe partea de consum privat, un mic impuls va veni din zona de creştere a pensiilor: „Da, creşterea pensiilor va avea un impact în consum, o parte din ei vor fi cheltuiţi, dacă nu chiar toţi. Este o creştere permanentă şi atunci da, ştiiind că banii vor fi încasaţi permanent, se duc în consum.”

Datele la 6 luni despre consumul privat arată o revenire în iunie, faţă de mai şi aprilie, revenire care a adus cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, pe plus în primele 6 luni din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutlui Naţional de Statistică.

În luna iunie 2020, cifra de afaceri în retail a crescut în serie brută cu 2,9% în iunie 2020 versus aceeaşi lună a anului trecut, după  aprilie şi mai, două luni care au dus afacerile retailerilor la mai bine de jumătate. Vânzările de mobilă, electrocasnice şi comerţul online au fost vârful de lance al revenirii consumului.

Astfel, avansul a fost susţinut de vânzările de bunuri alimentare (3,6%) şi mai ales nealimentare (8,8%), pe când piaţa de carburanţi este în continuare pe minus cu 8,8%.

Analiza pe sectoare arată discrepanţe mari în evoluţia cifrei de afaceri a retailerilor: vânzările de încălţăminte şi haine au rămas pe minus cu aproape 13%, însă electrocasnicele sau mobila au crescut cu aproape 15%.

 

50

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România:

S-au şi făcut investiţii. De exemplu sectorul de construcţii a crescut pe clădiri rezidenţiale şi inginereşti, unde practic sunt investiţiile din infrastructură care au venit din fonduri publice. Deci s-au făcut investiţii. În acelaşi timp, este nevoie că guvernul să facă cheltuieli pentru combaterea crizei medicale. Mai e nevoie de cheltuieli guvernamentale pentru a reporni economia.

Efectele CRIZEI asupra comertului cu produse agroalimentare. Cat importam si cat exportam 24 august 2020

Efectele pandemiei de coronavirus și-au făcut simțită prezența și în sectorul agroalimentar. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro în primele cinci luni ale acestui an. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, deficitul este în scădere cu 13,2%. Autoritățile transmit că anul trecut, în primele cinci luni, deficitul României a fost de 930,6 milioane de euro în sectorul agroalimentar.

În ceea ce privește comerțul cu Uniunea Europeană, România a înregistrat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro, un plus de 11,5% față de anul trecut. Pe de altă parte, în relația cu țările extracomunitare, țara noastră a înregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro, mai mult cu peste 65% față de perioada similară din 2019.

Potrivit datelor oficiale, atât importurile cât și exporturile au crescut în perioada ianuarie-mai 2020. Dacă importurile au crescut cu 5,7%, ajungând la un total de 3,735 miliarde de euro, exporturile s-au majorat cu 12,4%, atingând valoarea de 2,928 miliarde de euro.

Scăderea deficitului balanței comerciale a fost posibilă în principal datorită exporturilor majorate la porumb (+135,4 milioane de euro), grâu (+74,6 milioane de euro) și orz (47,9 milioane de euro), precum şi livrărilor sporite în interiorul Uniunii Europene de rezerve de tutun (+146,2 milioane de euro) şi ţigări (+38,9 milioane de euro), se arată în datele furnizate de MADR. Totodată, exporturile s-au majorat și la produse precum brânzeturile, cârnații, salamurile și produsele similare, preparatele alimentare și sosurile și condimentele.

De partea cealaltă, s-au înregistrat diminuări semnificative la exporturile de semințe de floarea-soarelui, ulei de floarea-soarelui, animale vii din speciile bovine, ovine și caprine. Alte produse care s-au exportat mai puțin decât în

51

2019 sunt boabele de soia, apele care conţin zahăr sau alţi îndulcitori, carnea de pasăre, preparate și conserve din carne, păsări vii, lapte şi smântână, miere naturală, ciocolată, turte din extracţia uleiurilor vegetale şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi. Puteți consulta datele complete ale balanței comerciale cu produse agroalimentare pe Agerpres. https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/08/23/deficitul-romaniei-in-comertul-cu-produse-agroalimentare-in-scadere-cu-peste-13-in-primele-cinci-luni-ale-anului—560728

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea nr. 177/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2020 privind recensământul general agricol din România runda 2020 , Parlamentul României Va intra în v igoare la 22.08.2020

Legea nr. 178/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 , Parlamentul României Va intra în vigoare la 22.08.2020

Decizia nr. 279/2020 privind revocarea domnului Viorel Toma din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Prim-ministru Modificat de DCZ 312/2020 la 20.08.2020

Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 762 din 20.08.2020. Va intra în vigoare la 20.02.2021

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 1244/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 5802] (T ext cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 274 din 21.08.2020. A intrat în vigoare la 21.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1206/2020 de modificare a

52

Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1323 privind măsurile excepţionale de sprijinire a pieţei pentru sectorul ouălor şi cel al cărnii de p asăre în Italia, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.08.2020

..................................

Luni, 24 August 2020 16:36 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioareCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: extensie.formare@madr.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

Preţul pâinii în România este cu 50% mai redus faţă de media UE. Suntem cei mai mari consumatori de produse de panificaţie din Europa Laura Albu 24.08.2020 ,

Pâinea în România este cu 50% mai ieftină faţă de media UE, potrivit Eurostat. Un român mănâncă, în

53

medie, într-un an, 96 de kilograme de pâine şi produse de panificaţie, faţă de un spaniol, care mănâncă, în medie, 51 de kilograme.

În România, pâinea este cu 47% mai ieftină faţă de media europeană, astfel şi consumul individual de pâine este cel mai mare din UE, arată datele Eurostat.

Cea mai scumpă pâine se vinde în Danemarca, unde preţurile depăşesc media europeană cu 51%.

Un român consumă anual 96 de kilograme de pâine şi produse de panificaţie. Un german mănâncă 72 de kilograme de pâine pe an, iar un francez sau un italian consumă câte 69 de kilograme.

Britanicii mănâncă 57 de kilograme de produse de panificaţie în fiecare an, iar spaniolii 51.

Avem grâu suficient, prima opțiune de vânzare fiind piața internă Mihaela Prevenda Luni, 24 August 2020 17:23

Din cauza secetei, fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare. Se constată că până în prezent au fost contractate și vândute cantități scăzute de grâu.

„În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maximum 180.000 tone/lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual. Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone. Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 milioane tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern”, arată Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

54

La ora actuală, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. „Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei/tonă. Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă”, precizează Florian Ciolacu.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu. „O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv. Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19 septembrie 2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți”, explică directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri ai Clubului Fermierilor Români există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială. „Invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească. Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă”, punctează Florian Ciolacu, care adaugă că fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

55

Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă. „Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social”, a încheiat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

80% din recolta de grâu din acest an este cumpărată deja de traderi! De Viorela Pitulice Agribusiness

Nici nu s-a terminat bine recoltatul grâului, ca recolta a și fost achizitionată de traderi!

La acest moment, undeva la 80% din productia acestui an, serios dijmuită de secetă oricum, a ajuns în depozitele marilor comercianți internaționali, după cum ne-a declarat șeful LAPAR, Nicu Vasile. Dupa câte se pare, aceștia s-au mișcat așa de repede ca autoritățile n-au avut timp nici măcar să cumpere grâu să reînnoiască rezerva de stat, și așa foarte mică. Ca să nu mai vorbim de măsurile de sprijin promise procesatorilor pentru a-și face stocuri. Nici legea n-a apărut, dar nici grâu nu prea mai este…

Asistăm însă și la un alt fenomen, fermierii care n-au avut producție și ne referim la cei din sud și sud-estul țării, caută disperați grâu în piață pentru a-și onora contractele (către bănci, leasinguri, inputuri, arendă etc.). Altfel, există riscul ca într-o lună – două să fie executați.

“Fermierii din sud și sud-estul țării sunt fortuiți, au făcut contracte din primavară, dar n-au putut să le onoreze și vor fi executați într-o lună-două, o parte din ei. S-au transformat acum din fermieri în cumpărători de cereale, iar dacă nu vor face rost de cereale, vor fi executați”, a declarat pentru publicațiile AgrosStandard și FoodBiz șeful LAPAR, Nicu Vasile.

În zonele de sud și sud-est principalul factor limitativ al producției este seceta. Ori din 10 ani, 4 sunt cu seceta pronunțată, potrivit studiilor, a mai aratat șeful LAPAR.

Producția de grâu din acest an este estimată la circa 5,5 mil. de tone, potrivit datelor MADR, față de aproximativ 10 milioane tone, anul trecut, din cauza

56

secetei. Rezerva de stat a României se ridică la 350.000 tone de grâu, în condițiile în care consumul lunar este de 170.000 tone.

“România este țara cu cea mai mică rezervă strategică din Europa, vrem sa o aducem la 2 milioane de tone”, atrage atenția Nicu Vasile. Sursă: Agrostandard

Clubul Fermierilor Români: Fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei Financial Intelligence 24 august 2020,

Clubul Fermierilor Români adresează preocupările exprimate în spațiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului și panificației și traderii de cereale privind impactul producției scăzute de cereale (datorat secetei) asupra pieței, contractelor comerciale și asigurării securității alimentare a României, și evidențiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică și comercială.

Fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare.

Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone / lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața

57

internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă.

Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți. 

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă. 

Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică. Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a

58

restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă. 

Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social.

Norofert încheie un parteneriat cu USAMV Bucureşti pentru dezvoltarea unor soluţii inovative în agricultură A.B Comunicate de presă / 22 august

Norofert, producător român de inputuri organice pentru agricultură, anunţă încheierea unui parteneriat strategic cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti. Prin această cooperare, Norofert şi USAMV vor aduce cercetarea ştiinţifică în economie dezvoltând împreună produse şi servicii inovative, destinate comercializării atât pe piaţa unică europeană, cât şi pe pieţele globale, potrivit unui comunicat de presă trimis la redacţie.

Parteneriatul se concentrează pe două axe - cercetare aplicată şi internaţionalizare. Colaborarea presupune ca cercetătorii USAMV să dezvolte împreună cu experţii Norofert produse noi care să răspundă nevoilor agriculturii ecologice. Acestea, vor fi ulterior promovate şi comercializate pe toate pieţele în care Norofert este prezentă, inclusiv în Statele Unite, unde în aprilie 2020, Norofert a înfiinţat cu succes o filială în statul Ohio, Norofert USA, LLC.

Sorin-Mihai Cîmpeanu, Rector al USAMV Bucureşti, a declarat: "Cooperarea cu Norofert ne onorează, iar obiectivele ambiţioase pe care ni le-am propus, pot face din parteneriatul nostru un exemplu de bună practică

59

şi eficienţă nu numai la nivel european, ci şi pe plan internaţional. Putem demonstra împreună puterea sinergiilor care apar atunci când universităţile şi companiile îşi unesc forţele şi aduc plus valoare în ceea ce priveşte gama de produse inovative oferite pieţei internaţionale, prin implementarea celor mai potrivite soluţii ştiinţifice pentru agricultura performantă sau prin contribuţia la pregătirea de calitate a unei noi generaţii de specialişti, manageri şi antreprenori. Dezvoltăm un parteneriat între două instituţii româneşti, care şi-au propus să contribuie la revoluţionarea agriculturii la nivel european sau chiar global şi răspundem astfel provocărilor următorilor 10 ani, suprapuse cu obiectivele Pactului Verde European"

"Suntem mândri că Norofert a încheiat acest parteneriat cu USAMV, construind astfel o punte între comunitatea locală de cercetare şi mediul de business. Pe măsură ce expansiunea noastră pe pieţele externe, în special în Statele Unite, avansează, suntem bucuroşi să contribuim la clădirea unei imagini a României, de ţară cu un imens potenţial de cercetare, în special în domeniul agriculturii. Deoarece ne extindem permanent gama de produse Norofert, activitatea cercetătorilor de la USAMV va fi esenţială în procesul de dezvoltare a noilor formule care vor aborda cel mai bine provocările actuale ale agriculturii moderne. Mulţumim USAMV pentru încrederea acordată şi aşteptăm cu nerăbdare să avem o colaborare extrem de productivă", a declarat Vlad Popescu, CEO, Norofert.

Norofert a atras în ultimele 12 luni aproximativ 19 milioane lei de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, capital care a fost parţial direcţionat către extinderea în Statele Unite. Industria agricolă din America reprezintă unul dintre cele mai mari sectoare ale economiei, cu aproximativ 2 milioane de ferme operaţionale în prezent. Ca urmare a primiri autorizaţiei în statul Ohio, Norofert se aşteaptă să vândă deja primele produse în SUA în campania din această toamnă, momentan fiind efectuate testări în câmp ale acestor produse special formulate pentru piaţa americană, aminteşte comunicatul de presă.

În plus, Norofert şi USAMV doresc să contribuie şi la consolidarea pregătirii practice a generaţiilor viitoare, prin educarea şi formarea studenţilor, urmărind ca aceştia să obţină competenţele necesare pentru provocările prezentului, dar mai ales pentru agricultura inovativă a viitorului, digitalizată şi ecologică. Studenţii USAMV Bucureşti urmează programe de studii specializate pe agricultură organică, un domeniu important, cu impact direct asupra unor probleme cu care societatea se confruntă în prezent, precum poluarea mediului, schimbările climatice sau sănătatea umană.

60

Pe 20 mai 2020, Comisia Europeană a publicat Strategia "De la fermă la consumator" (From Farm to Fork), care presupune trecerea către un sistem alimentar mai sănătos şi mai durabil. Printre alte obiective, strategia vizează reducerea folosirii pesticidelor cu 50% până în 2030, limitarea utilizării de nutrienţi şi creşterea ponderii suprafeţei dedicate agriculturii ecologice la 25% din totalul terenurilor agricole din UE. În 2018, România avea doar 2,4% pondere a terenurilor cultivate în regim ecologic din totalul terenurilor utilizate în agricultură - cea mai mică din UE. La polul opus se află Austria, cu 24,1% terenuri cultivate în mod ecologic, Estonia cu 20,6% şi Suedia cu 20,3%.

Bugetul total dedicat agriculturii pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027 are o creştere considerabilă, cu 15 miliarde de euro suplimentare alocate prin planul de redresare "Next Generation EU", propus pe 27 mai 2020. În plus, Uniunea Europeană a pus la dispoziţie alte 10 miliarde de euro în cadrul programului "Horizon Europe" pentru investiţii în cercetare şi inovare în alimentaţie, bioeconomie, resurse naturale, agricultură şi mediu, program în care transferul de cunoştinţe va juca un rol esenţial, conform comunicatului de presă.

Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România: Am pornit de la educarea fermierilor şi ducem digitalul în comunicarea cu fermierul Florentina Niţu 24.08.2020,

Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România: Avem diverse strategii de discuţii pentru fiecare. Nu avem un şabon, ci ne adaptăm. Sunt fermieri care investesc în tractoare sau în fermă, dar majoritatea îşi doresc creşterea profitabilităţii şi producţiei medii la hectar.

♦ Anul trecut, Agrii România a avut circa 200 milioane de euro ca cifră de afaceri, situându-se în top 3 companii de profil, cu 460 de angajaţi.

Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, parte a grupului irlandez Origin, companie ce furnizează la nivel naţional de servicii agronomice, îngrăşăminte şi persticide, cu circa 7.000 de fermieri în portofoliu, ce au în total o suprafaţă cultivată cu cereale de 1,7 milioane de hectare, susţine că producţia agricolă din acest an ar putea scădea cu 30-50% din cauza secetei.

„Parcurgem o perioadă dificilă, iar agricultura se judecă pe media unor ani. Anul acesta a fost foarte greu şi a pus la grea încercare fermieri din partea

61

Moldovei şi din sudul ţării. Însă, credem că este doar un an greu şi suntem pozitivi c va fi bine în următorii. Seceta pronunţată din primăvară a afectat foarte mult grâul şi cea de acum afectează porumbul. Statisticile arată o scădere a producţiei agricole de 30-50% în acest an“, a spus Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Georgiana Bălan, avocat D&B David şi Baias: Regulile jocului pentru vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se modifică. Care va fi impactul pentru piaţa agriculturii 24.08.2020,

Georgiana Bălan, avocat D&B David şi Baias

Regulile jocului pentru vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se modifică conform noutăţilor aduse de Legea nr. 175/2020care va intra în vigoare pe 13 octombrie 2020. Pe scurt aceasta prevede că vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan va putea fi efectuată doar cu respectarea dreptului de preempţiune a unei categorii extinse de beneficiari. Terenul poate fi vândut liber numai în cazul în care niciuna dintre categoriile privilegiate nu îşi exercită dreptul de preempţiune.

Titularii dreptului de preemţiune sunt, pe lângă coproprietari,  rude şi vecini, şi tinerii fermieri, persoane fizice domiciliate în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în localităţile din vecinătate, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ şi unele unităţile de cercetare-dezvoltare şi statul român.

Arendaşii beneficiază şi ei de un drept de preempţiune, la fel ca în vechea reglementare. Însă sfera acestora a fost restrânsă la persoanele fizice şi juridice care au avut în ultimii 5 ani domiciliul sau reşedinţa în România, iar în cazul persoanelor juridice există condiţia ca acestea să fie controlate de indivizi cu domiciliu/reşedinţa în România.

Legea mai prevede un drept de preempţiune special de care beneficiază persoanele fizice sau juridice care dovedesc: deţinerea în ultimii 5 ani a unui domiciliu/sediu în România şi experienţă anterioară de minim 5 ani în desfăşurarea de activităţi agricole în România. Suplimentar, pentru persoane juridice mai apare condiţia ca minimum 75% din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali să fie din activităţi agricole, iar asociatul/acţionarul care deţine controlul asupra acestor persoane juridice să fi avut în ultimii 5 ani domiciliul în România.

62

Actul normativ pare la prima vedere să privilegieze investitorii naţionali în defavoarea investiţiilor străine. Trebuie menţionat, însă, că asupra compatibilităţii prevederilor mai sus menţionate cu libertatea de circulaţie a capitalurilor în Uniunea Europeană s-a pronunţat deja în mod favorabil Curtea Constituţională, motiv pentru care nu vom mai dezbate acest subiect.

Care sunt potenţialele efecte ale unei astfel de legi?

♦ Tranzacţiile vor fi  planificate din timp şi atent

Primul efect şi cel mai vizibil va fi de ordin birocratic, efect care vine din intensificarea procedurilor administrative deja existente. Tranzacţiile cu privire la terenurile agricole situate în extravilan vor urma o procedură specifică care include depunerea ofertei de vânzare pentru terenul respectiv şi luarea în considerare în calendarul tranzacţiei a 2 termene cumulate, unul de 45 de zile şi unul de 30 zile prevăzute pentru exercitarea dreptul de preemţiune.

♦ Va creşte gradul de complexitate a tranzacţiilor agricole

Prevederile legii reglementează procedura de înstrăinare a unui teren agricol extravilan prin vânzare, nereferindu-se însă şi la alte forme de tranzacţionare. Agricultorii profesionişti, cu experienţă, în marea lor majoritate societăţi comerciale, vor apela la structuri juridice sofisticate de genul fuziunilor şi divizărilor, aporturi la capital social, etc., mecanisme juridice care actualmente sunt mai puţin prezente în sectorul agricol. Pentru aceleaşi motive, suntem de părere că actul normativ nu va reuşi să afecteze în mod semnificativ investiţiile străine şi nici tranzacţiile mari. Va creşte, însă, complexitatea tranzacţiilor şi nevoia de consultanţă de specialitate.

♦ Ritmul de tranzacţionare a terenurilor agricole va scădea

Legea mai prevede că vânzarea directă sau indirectă de terenuri agricole situate în extravilan, efectuată înainte de împlinirea unui termen de 8 ani de la achiziţie, va atrage obligaţia de plată de către vânzător a unui impozit de 80% calculat la diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare. În cazul vânzării pachetului de control al societăţilor cu terenuri agricole în extravilan reprezentând mai mult de 25% din activele, impozitul de 80% va fi calculat din diferenţa de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor şi momentul înstrăinării pachetului de control.

În mod evident, o astfel de prevedere va descuraja tranzacţiile cu terenuri agricole şi va exista tendinţa de a reflecta impozitul suplimentar în preţul de

63

vânzare. O dezvoltare nesofisticată a acestei premise conduce la ideea că preţurile pentru terenuri agricole situate în extravilan vor suferi o creştere substanţială. Evoluţia pieţei rămâne să confirme sau să infirme însă această ipoteză.

♦ Există riscul ca micii agricultori să fie afectaţi negativ

Printre micii agricultori există o practică de finanţare care constă în a vinde parcele de teren în anii mai puţini buni pentru acoperirea cheltuielilor din cursul anului şi de a le răscumpăra sau de a cumpăra alte parcele din profitul anilor agricoli mai buni.

Supraimpozitarea în cazul vânzării de terenuri deţinute mai puţin de 8 ani va descuraja această practică, lăsând micul agricultor fără un mecanism facil de finanţare, mai ales acolo unde creditele bancare sunt dificil de accesat.

♦ Ce se întâmplă cu situaţia terenurilor tranzacţionate în bulk?

O situaţie care există deja şi care necesită clarificare măcar în normele de aplicare este aceea a vânzării mai multor terenuri agricole împreună. Este cunoscut faptul că valoarea unei suprafeţe compacte de teren, atât financiară, cât mai ales operaţională, este mai mare. Din experienţa noastră în materia dreptului de preempţiune, astfel cum era prevăzut de legislaţia anterioară, au existat cazuri unde s-a dorit tranzacţionarea împreună a mai multor parcele de teren. Într-o astfel de situaţie, autorităţile locale au solicitat efectuarea procedurilor specifice (anunţului de vânzare) pentru fiecare parcelă în parte, neputând fi efectuată o singură formalitate pentru toate terenurile la un singur preţ.

Noua legislaţie omite să clarifice acest aspect, lăsând practic posibilitatea ca una dintre parcelele de teren scoase la vânzare, să spunem o parcelă din mijlocul terenului, să fie vândută, către un terţ preemptor, împărţind astfel lotul şi afectându-i valoarea. Într-o astfel de situaţie va mai fi interesat partenerul de afaceri de achiziţia parcelelor rămase?

În acelaşi mod, legea omite să legifereze situaţii complexe, dar reale ale vânzării sub condiţie. De exemplu, cazul vânzării unui teren agricol din extravilan în schimbul căruia proprietarul doreşte o sumă de bani, dar şi dreptul de a-l lucra în arendă pentru o anumită perioadă. 

Este de dorit ca legiuitorul să ia în calcul diversele faţete ale realităţii juridice şi să permită adaptarea anunţurilor de vânzare în funcţie de situaţia particulară a fiecărui vânzător. 

64

Concluzie

În pofida aparenţelor, suntem de părere că prezenta lege ar trebui să nu descurajeze în mod real investiţiile străine mari, dar va împovăra suplimentar micul agricultor şi mai ales va avea un efect de încetinire a iniţiativei private mici şi mijlocii în acest sector. 

Jumătate din suprafaţa României este acoperită de terenuri agricole, cea mai mare parte dintre acestea aflându-se în extravilan. Prin urmare, modificările aduse prin Legea 175/2020 au o importanţă deosebită atât prin aspectele legiferate, cât şi prin sfera ei practică de aplicare.  În virtutea impactului său, ar fi de dorit o reanalizare a acestei legi pentru a simplifica anumite proceduri şi pentru a reflecta realităţile şi nevoile reale ale agriculturii româneşti.

  Ioana Roman, avocat, Filip & Company: Noua lege a tranzacţionării terenului agricol avantajează tinerii fermieri autor: Răzvan Botea 20.08.2020,

♦ Potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial, vânzarea terenurilor agricole de către persoanele care le-au deţinut mai puţin de 8 ani, se impozitează cu 80% din diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare ♦ „Este practic o interdicţie de a vinde terenul o perioadă de vreme.“

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-ioana-roman-avocat-filip-company-noua-lege-a-tranzactionarii-19512479

Legea 175/2020, care modifică legea 17/2014, provind vânzarea terenurilor agricole, vine şi în scopul de a permite tinerilor fermieri să achiziţioneze terenuri, a spus la ZF Live Ioana Roman, avocat partener şi head of real estate la Filip & Company.

„Această modificare venea în scopul de permite accesul tinerilor fermieri pe piaţa funciară şi să începe o consolidare a pieţei funciare din România. Vom vedea în ce măsură legea nouă va avea efectul dorit de legiuitor“, a spus ea.

65

Practic, persoanele de până la 40 de ani care doresc să achiziţioneze un teren agricol vor intra în categoria preemtorilor. Preempţiunea este dreptul pe care îl are o persoană de a fi preferat între mai mulţi cumpărători la o tranzacţie.

ASOCIAȚIA OIERILOR DIN BIHOR, GĂSITĂ DE ANZ CU NEREGULI GRAVE, REACȚIONEAZĂ! Agroinfo , 21 august 2020 -

REPLICĂ. Asociația crescătorilor de ovine din Bihor, care a fost găsită cu nereguli grave la un control făcut de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) pentru sprijinul cuplat la ovine, ne-a transmis o replică pentru ANZ. AGROINFO nu a precizat numele acestei asociații în știrea inițială, în care anunțam ce nereguli a găsit ANZ în Bihor, pentru a-i proteja pe ceilalți oieri din asociație, pe cei care procedează corect. Publicarea numelui acestei organizații e opțiunea conducerii asociației.

Publicăm Dreptul la replică pentru Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), în forma în care a fost transmis către AGROINFO. Asociația a atașat la replică și notele explicative scrise de cei doi crescători de ovine în exploatațiile cărora s-au găsit, în total, 1.000 de ovine femele înscrise în controlul oficial al producțiilor de lapte fără ca aceste animale să aibă vreo picătură producție de lapte, fără să fie mulse, susține șeful ANZ.

În controlul oficial al producției la ovine nu se iau oi sterpe (înseamnă pentru cei care nu știu oi care nu au fătat și nu au intrat în lactație), în situația de față privind COP-ul este vorba de oi care au fătat și care au deschisă o lactație, au fost mulse și au înțărcat forțat, conform declarațiilor celor doi proprietari pe care le anexăm, nu fiziologic. Dacă înțărcarea era fiziologică, însemna că animalele sunt slab productive, faptul că nu sunt hrănite sau mulse însemna că sunt forțate să-și încheie lactația, scrie șeful Asociației Județene a Crescătorilor de Animale Domestice și Păsări Bihor, Alexandru Olteanu, în replica pentru ANZ, transmisă nouă în fotocopie, format ales de asociație pentru publicare. Integral textul în fotocopia inserată mai jos:

Într-un singur județ, Bihor, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) a descoperit că 1.000 de ovine sunt trecute în controlul oficial al producțiilor de lapte (COP), dar, în realitate, oile nu dau strop de lapte, sunt sterpe. Mai mult, oierii respectivi cer pentru cele 1.000 de oi și subvenția cea mai mare din oierit tocmai pentru că au animalele înscrise în COP. INTEGRAL ARTICOLUL PENTRU CARE E TRIMISĂ REPLICA!

CRESCĂTOR DE ANIMALE: SUNTEM TRATAȚI CA NIȘTE CERȘETORI DE PILELE ANGAJATE prin INSTITUȚIILE STATULUI! Agroinfo, 24 august 2020 -

66

VOCEA FERMIERULUI. Suntem tratați ca niște cerșetori! Azi am pierdut ore lungi pe la ușile celor de la primărie care nu aveau pregătit un formular pentru înștiințarea de secetă și habar nu aveau cum trebuie să arate. După ce am telefonat peste tot, inclusiv la Ministerul Agriculturii, în sfârșit, mi-au dat un formular vechi și am rezolvat cumva. De la primărie, alte ore pierdute la Direcția Sanitară Veterinară, ne-a spus supărată Ileana Voina, crescător de animale din comuna Turdaș, Hunedoara, în mesajul către AGROINFO.

Crescătoarea de animale Ileana Voina a aflat de la AGROINFO că primăriile trebuie să aibă un formular pentru înștiințarea pentru ă, astfel încât fermierii, crescătorii de animale, să-l completeze și să-l poată transmite către primării și prin mijloace electronice, e-mail, de exemplu.

Potrivit Ordinului pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență, publicat vineri, 21 august 2020, în Monitorul Oficial, utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu la data de 1 septembrie 2020 inclusiv.

Conform Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din 09.04.2020, înștiințarea depusă la primărie trebuie să cuprindă datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare dintre culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă. CUM ARATĂ ÎNȘTIINȚAREA DE SECETĂ? AICI FORMULARUL OBȚINUT DE NOI DE LA PRIMĂRIA BUZĂU!

Se pare că nu toate primăriile au citit Ordinul comun MADR și MAI și nici Regulamentul pentru că funcționarii sunt surprinși când fermierii îi întreabă despre înștiințarea de secetă. Ce a pățit crescătoarea de ovine din județul Hunedoara?

Am fost astăzi la primăria noastră Turdaș pentru cererea pentru seceta la porumb și lucerna și nu aveau cerere tip, am văzut postarea dvs cu ceva cerere și ma gindeam sa, ne trimiteți un formular. A sunat la DADR (Direcția pentru Agricultură n.r.) Hunedoara agentul agentul agricol dar l-a trimis la un site unde nu a găsit. Între timp am sunat la MINISTERUL

67

AGRICULTURII la București și un domn VELICU DANIEL după ce mi-a închis țâfnos telefonul, am insistat și mi-a dat detalii fără a -mi trimite cererea tip, a zis ca nu există. I-am spus ca sun la dvs și și mi a închis telefonul. Am depus cererea după un formular vechi și am rezolvat cumva. Normal era ca formularul sa fie trimis de MADR către DADR județene sau prefecturi care la rindul lor să le trimită primăriilor să le găsească fermierii la nevoie, ne-a scris Ileana Voina.

Cum birocrația e în floare în România, greu de stârpit, după ce crescătoarea de animale a rezolvat cumva cu înștiințarea pentru secetă, a pierdut alte ore la direcția sanitară veterinară pentru o amărâtă de adeverință care poate fi completată în câteva minute. Dacă nu ar fi suportat cu stoicism ore întregi de așteptare, crescătoarea de animale ar fi pierdut subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat pentru ovine. Termenul limită de depunere la APIA al adeverinței este 1 septembrie 2020 pentru sprijinul cuplat aferent acestui an.

De la 11 și 30 stau în față la DSVSA Deva HD după 2 adeverințe, a venit și doctorul veterinar al nostru de pe comuna.... Mă simt ca un cerșetor pentru dreptul meu și munca mea de o viață. Ultimele zile pentru depus acte berbeci, SCZ la APIA. De dimineață am stat 3 ore la casa doctorului veterinar la poartă.... Niște specialiști care își bat joc de fermieri.... După ce am dus de o luna singele luat de la berbeci la DSV Deva... În situația mea sunt mulți pe cele 3 comune concesionate de același doctor veterinar... Am sunat că trece termenul la APIA (termenul la APIA este 1 septembrie pentru depunerea adeverinței prin care se atestă că berbecii sunt înscriși în registrele genealogice ale raselor n.r.) La Colegiul medicilor veterinari la București să fac sesizare și se va analiza.... La Paștele Cailor, eventual!  Niște neaveniți, slab pregătiți profesional puși în posturi politic, sau pe neamuri, pile.... Ne-a scris cu mare amărăciune crescătoarea de animale din județul Hunedoara.

O comună din România cere relocarea urșilor: ”Nu îi omorâți! Ei trebuie luați și duși în pădure!” Angelica Lefter Angelica Lefter - 24 august 2020 10:21

Locuitorii dintr-o comună au inițiat o petiție pentru a convinge autoritățile să ia o decizie privind efectivele de urși! Sătenii cer relocarea animalelor sălbatice de care se tem, mai ales că în ultima perioadă atacurile urșilor s-au înmulțit, iar mai multe animale din gospodării au fost omorâte.

68

Oamenii din Telega, județul Prahova, au inițiat o petiție în care cer relocarea urșilor din comună, nu uciderea lor, după ce în ultima perioadă au avut de-a face cu atacuri frecvente, în care le-au fost ucise animalele din gospodării.

Petiția se intitulează “Relocați urșii din comună, nu-i omorâți! Telega fără urși!” și transmite un mesaj de rezolvare a problemei într-un mod în care intervenția omului să nu fie brutală, chiar dacă animalele sălbatice i-au terorizat zile la rând, le-au intrat în gospodării și au fost văzute pe străzile din comună ziua în amiaza mare.

Până în această dimineață, luni – 24 august, petiția a fost semnată de 215 persoane.

”Cunoaștem cu toții una dintre problemele de actualitate ale comunei noastre, anume prezența animalelor sălbatice din ce în ce mai mult în zonele publice, în gospodăriile noastre sau în vecinătatea acestora. În doar o săptămână de la declanșarea primei alarme din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), animalul în cauză a provocat pagube semnificative câtorva familii din comuna Telega, județul Prahova, atacând și omorând animale, speriind oamenii, punând viețile noastre și pe ale copiilor noștri în pericol. Prin aceasta petiție rugăm autoritățile competente să intervină și să asigure siguranța oamenilor cât și a bunurilor din gospodăriile acestora împotriva animalelor salbatice periculoase (urși) care intră pe teritoriul localității Telega. Vrem sa trăim în siguranță. Vrem ca autorităţile să își facă treaba, să nu lase nerezolvate cazurile în care animalele sălbatice au atacat gospodăriile. Să evităm eventuale tragedii, întrucât viaţa locuitorilor acestei comune este pusă în pericol permanent, nemaifiindu-ne garantat dreptul la siguranță.

Vă rugăm să verificați fiecare alertare prin sistemul RO-ALERT în care s-a semnalat prezența urșilor. Întrucât Fondul Cinegetic al comunei Telega aparține atât AVPS Câmpina cât și Asociației Artemis Hunting Club, dorim ca prin prezenta petiție să se ia o măsură urgentă de eliminare a pericolului fără a omorî animalele. Odată cu strângerea unui număr semnificativ de semnături electronice, această petiție va fi înregistrată la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (srp@mmediu.ro). Haideți să avem grijă de noi și gospodăriile comunei Telega prin implicare, măsuri legale și responsabile față de animalele sălbatice!”, se arată în textul petiției inițiate de locuitorii comunei prahovene Telega, potrivit site-ului petițieonline.com.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

69

 

70

71

72

73

FARMI: O nouă aplicație pentru fermieri și un pas înainte pentru agricultura digitală!agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 24 aprilie 2020 Aplicația FARMI a fost lansată pentru piața franceză în 2017. De atunci, peste 8.000 de fermieri o folosesc în fiecare zi iar tot de atunci s-au emis mai multe actualizări bazate pe cerințele fermierilor. Ne bucurăm că putem introduce și lansa această aplicație utilă și foarte practică, de asemenea, într-o țară nouă care este România. Farmi a mai fost lansată și în țări ca : Cehia și Ucraina iar în perioada următoare va putea fi folosită și

74

în : Rusia, Polonia și Bulgaria. Să începem să vă facem viața mai ușoară!

Ce este Farmi?

Farmi este o aplicație nouă, dedicată tuturor persoanelor interesate de agricultură. Cu Farmi, utilizatorii pot avea toate informațiile importante despre agricultură într-o singură aplicație. Farmi este o aplicație completă cu diferite funcționalități:

Prognoza meteo pentru profesioniștii agricoli

Studiul cotațiilor Euronext și Chicago

Rezumat știri agricole

Contul Meu

Consiliere tratamente specifice

Proiectată pentru a sprijini fermierii în munca lor de zi cu zi, Farmi este o aplicație care centralizează toate datele utile pentru activitățile lor agricole într-o interfață intuitivă. Cele cinci caracteristici ale sale permit fermierilor să eficientizeze gestionarea operațiunilor și să beneficieze pe deplin de expertiza specialiștilor.

Cu Farmi, toți fermierii, clienții sau orice persoană dorește să o acceseze, au astăzi la dispoziție o aplicatie gratuită care va evolua în funcție de nevoile lor

Prognoza meteo pentru profesioniștii agricoli

Prognoza meteo fiabilă, adaptată specificului local și satisfacerea nevoilor afacerii: schimbarea condițiilor în timp real, economisirea timpului, facilitarea luării deciziilor, planificarea activităților și tratamentelor din fermă, sunt câteva dintre nevoile fiecarui fermier sau agronom.

Sfaturi pentru optimizarea eficienței tratamentului dumneavoastră

75

Pe baza prognozelor meteo ale unui expert internațional, agronomii noștri au dezvoltat un algoritm care, în funcție de viteza vântului, temperatura, precipitațiile, umiditatea și având în vedere eficacitatea unui produs și constrângerile de reglementare, vă va permite să definiți rapid dacă condițiile sunt favorabile sau nu pentru tratamentul planificat. Cu Farmi veți putea anticipa și planifica tratamentele în conformitate cu recomandările pentru următoarele 7 zile: „Se recomandă pulverizarea / Pulverizare cu posibile dificultăți / Pulverizarea nu este recomandată”.

La dispoziția exploatațiilor agricole

Farmi oferă acces în timp real la știri meteo fiabile și precise, multe informații despre piață și știri din comunitatea agricolă. Datorita aplicației Farmi, fermierul este capabil să ia decizii raționale. Calitatea și precizia informațiilor fac parte dintr-o abordare agricolă responsabilă și durabilă. Mai mult decât o aplicație utilă, Farmi este un instrument de luare a deciziilor cu trei avantaje :

Acces la datele parcelelor,

Management agronomic,

Sfaturi pentru utilizarea corectă a produselor.

Radar de precipitații

Un adevărat instrument de lucru care ajută la gestionarea tuturor terenurilor: radarul nostru de precipitații permite vizualizarea tipurilor de precipitații din parcelele dvs. în 3 ore:

Studiul cotațiilor Euronext și Chicago

Economisiți timp consultând foarte repede toate ofertele, datorită afișării optimizate a cotațiilor Euronext și Chicago (CBOT) în aplicația Farmi. Verificați foarte repede toate ofertele datorită afișajului optimizat.

Rezumat știri agricole

În fiecare zi, se pot accesa cele mai bune informații agricole din principalele surse: informații despre piață, utilaje, agronomie, noi tehnologii, reglementări etc.

Conturile mele

76

Gestionarea conturilor ca un profesionist! Se pot accesa conturile de oriunde v-ați afla. În timpul recoltării, este foarte important să fiți conectat și să supravegheați livrările și contractele. Cu Farmi se pot verifica cu ușurință livrările și cantitățile pe care trebuie să le livrați conform contractelor pe care le aveți.

Farmi – Erbicide OAD

Farmi OAD este un adevărat instrument agronomic pentru a ajuta fermierii să facă diagnostice în culturile lor. Farmi vă va ajuta să aveți grijă de culturile dumneavoastră. Acest instrument este o tehnologie interesantă pentru a oferi sfaturi fermierilor oriunde, în orice moment. Cu acest erbicid OAD, fermierul poate selecta buruienile prezente în culturile sale și folosind o bază de date creată de agronomi profesioniști, aplicația vă va propune o listă de produse eficiente în raport cu diferitele buruieni selectate.

O aplicație în continuă evoluție

Revoluția digitală ne-a schimbat stilul de viață și practicile. Transformă de asemenea, lumea agricolă. Internetul ocupă un loc important în viața profesională a agricultorilor, care sunt tot mai interesați de utilizarea aplicațiilor agricole pentru activitatea lor zilnică. Îmbunătățirea rețelelor 3G / 4G ajută exploatațiile agricole pentru a avea vizibilitate asupra parcelelor și deschide noi perspective pentru gestionarea fermelor în situație de mobilitate redusă.

Desigur că nu înlocuiește expertiza fermierului, știrile tehnologice sunt instrumente ajutătoare pentru ferme mai competitive, mai performante și mai prietenoase cu mediul.

Simplitatea, eficiența și angajamentul sunt cuvintele cheie ale acestei noi aplicații. „Farmi”.

Suntem conștienți de amploarea tehnologiei digitale în sectorul agricol și schimbările pe care acest fenomen le implică în viața de zi cu zi și în practicile oamenilor din agricultura, de aceea, aplicația mobilă Farmi, o realizare inovatoare, își propune să fie constant dezvoltată, să vină în sprijinul tuturor celor conectați, cu informații actualizate și utile.

Vă invităm să vizitați site-ul aplicației Farmi : https://www.farmi.com/ro?utm_source=Ferma%20magazine&utm_medium=article&utm_campaign=Farmi%20RO

Aplicația poate fi descărcată din Google Play sau AppStore.

77

Primii cinci jucători de pe piaţa orezului deţin peste 70% din cota de piaţă. Niciun producător român nu-şi face loc printre ei. „România nu are o tradiţie în producţia de orez. În plus, orezăriile de pe vremuri produc acum porumb“ Florentina Niţu 24.08.2020,

Vânzările de orez din România au crescut cu 4,5% în valoare în 2019, la peste 650 milioane de lei, iar primele cinci companii deţin 72% din cota de piaţă, arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Printre giganţii internaţionali Riso Scotti, Deroni sau Panzani, nicio firmă românească nu-şi face loc.

„An de an vânzările de orez au crescut atât în volum, cât şi în valoare. În timpul stării de urgenţă cererea a fost mai mare, dar în continuare avem cerere. De altfel, Deroni este unul dintre cele mai vândute branduri, pentru că avem o gamă largă de produse, iar clienţii îşi doresc diversitate“, a spus Isabela Boştină, director administrativ al Deroni în România.

Paul Popescu, Clariant: Reteaua de furnizori va include 250 de fermieri din Oltenia, dar si din alte regiuni Agrostandard | 24 August, 2020 |

Paul Popescu, manager de achizitii materii prime si logistica Clariant Romania, afirma ca in momentul in care fabrica de la Podari va deveni operationala, reteaua de furnizori va include 250 de fermieri locali. Primele acorduri au fost semnate in anul 2018, in judetul Dolj, iar acum reteaua se extinde in judetele Olt, Mehedinti si Teleorman, dar si in alte regiuni in care exista suficienta materie prima. Un partener recent foarte important este Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola din Caracal, care cultiva peste 1.000 de hectare de cereale. Unitatea de productie de la Podari are nevoie de 250.000 de tone de paie de cereale pe an pentru a putea sa realizeze o productie de 50.000 de tone de etanol celulozic.

78

Care este necesarul de materie prima anual pentru fabrica de la Podari? Reusiti sa-l asigurati de la fermierii din zona in totalitate sau veti incheia contracte si cu agricultori din alte zone?

Fabrica pe care o construim in comuna Podari va utiliza in jur de 250.000 de tone de paie de cereale pe an, din care vor rezulta 50.000 de tone de etanol celulozic.

Desi vorbim de un volum important de reziduuri agricole, acesta este deja in mare parte acoperit de contractele multianuale incheiate cu fermierii locali. Primele acorduri au fost semnate in anul 2018, in judetul Dolj, iar acum ne extindem reteaua de parteneri in judetele Olt, Mehedinti si Teleorman, dar si in alte regiuni in care exista suficienta materie prima. Estimam ca, la momentul in care fabrica va deveni operationala, reteaua de furnizori Clariant va include 250 de fermieri locali.

Este vorba doar de paie sau si alte resturi vegetale?

Tehnologia sunliquid® are posibilitatea de a folosi o varietate larga de resturi vegetale. La Podari, ne vom concentra pe folosirea paielor de cereale si, in special, a paielor de grau. Dupa recoltare, acestea sunt balotate si transportate in depozitele Clariant.

Citeste si Bani din paie pentru fermierii olteni! Investitie Clariant de peste 100 mil. euro la Craiova intr-o fabrica de etanol celulozic

In acest an ati achizitionat paie? In ce masura seceta v-a afectat campania de achizitii? Cum veti reusi sa va asigurati si de unde materia prima in anii dificili cand productia locala este compromisa in mare parte?

Lucram in permanenta la consolidarea lantului de aprovizionare, astfel ca achizitiile de paie au continuat si anul acesta. Un partener recent, dar foarte important, este Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola din Caracal, subunitate a Universitatii din Craiova. Statiunea dispune de peste 1.000 de hectare pe care se cultiva grau de samanta, iar paiele rezultate in urma recoltarii vor fi preluate de catre noi.

Avem un avantaj strategic datorita contractelor multianuale, care ne dau siguranta aprovizionarii. Cu toate acestea, ne dorim sa atragem alaturi de noi cat mai multi fermieri, astfel incat activitatea de productie sa poata continua la parametri optimi, chiar si in perioadele cu recolte mai slabe.

79

Aveti incheiate deja contracte cu fermierii romani? Ce suprafete detin acestia si ce cantitati de materie prima va pot furniza? Ce cantitate de paie ati reusit sa stocati deja? Aveti capacitati de stocare mari?

La ora actuala avem deja o retea solida de aprovizionare, bazata pe contracte incheiate pe termen lung. Campania noastra s-a bucurat de un real interes in randul fermierilor, principalul motiv fiind flexibilitatea – fiecare dintre dumnealor isi poate alege gradul de implicare in lantul de aprovizionare Clariant, in functie de propriile interese si posibilitati.

In principiu, putem vorbi despre doua categorii de parteneri: cei care ne furnizeaza strict paiele de cereale si cei care aleg sa se implice in intregul lant, furnizand si serviciile conexe, de balotare, transport si depozitare. Capacitatile de stocare sunt de 250.000 – 300.000 de tone de paie de grau, atat cat are nevoie fabrica, care va functiona in 3 schimburi.

Ce avantaje au fermierii care va dau paiele? Vi le cedeaza contra cost (puteti sa ne dati cateva detalii financiare, de ce ar merita sa faca acest lucru etc.) sau le oferiti anumite beneficii? Practic, cum se deruleaza colectarea paielor?

Avantajele sunt multiple. Pana de curand, paiele ramase pe camp reprezentau o adevarata problema pentru fermieri – nu aveau o utilitate reala, asa ca erau arse, sau tocate si incorporate in sol. Prin parteneriatul cu Clariant, ele devin o sursa de venit suplimentara, ce poate fi reinvestita pentru dezvoltarea fermei. In plus, terenurile sunt eliberate in doar cateva zile de la recoltare, asa ca lucrarile de pregatire pot incepe mai rapid, cu costuri mai mici. Acestea ar fi beneficiile de natura financiara.

Mediul inconjurator are de asemenea de castigat, pentru ca arderea paielor genera o cantitate importanta de noxe, ceea ce acum nu se mai intampla. Mai mult, indepartarea paielor reduce raspandirea agentilor patogeni si usureaza munca fermierilor.

Fluxul este unul bine pus la punct – paiele rezultate in urma recoltarii sunt balotate, apoi transportate catre unul din depozitele Clariant, fie chiar de catre fermier, fie de catre alti colaboratori din lantul de aprovizionare, in functie de tipul de colaborare pentru care se opteaza.

Alaturi de Clariant, fermierii au oportunitatea de a avea un partener fiabil pe termen lung, care le va asigura venituri pentru generatiile viitoare.

80

Poate fi o buna oportunitate pentru agricultori parteneriatul cu Clariant? In ce sens? Cui va adresati, in general, fermierilor mari sau si celor cu exploatatii mijlocii sau mici?

Parteneriatul cu Clariant reprezinta, intr-adevar, o oportunitate pentru agricultori, pentru ca pot transforma reziduurile agricole, care in trecut nu le-au adus niciun beneficiu, intr-o sursa suplimentara de venit. Ii invitam pe toti fermierii din regiune, indiferent de suprafata pe care o cultiva, sa faca parte din lantul de aprovizionare cu materii prime al fabricii Clariant.

By lantulalimentar 2020-08-24

Vaca de lapte din România are cea mai mică productivitate din Uniunea Europeană: 3 279 kg/exemplar. Numărul vacilor de lapte a scăzut de la un an la altul începând din 2016, ajungând de la 1.193.000 de capete la 1.131.000 de capete în 2019. În primele șase luni ale anului 2020 cantitatea de lapte crud colectată din fermele românești a scăzut cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numai Croația a înregistrat un regres mai mare: – 2,4%.

Cu toate acestea, în iunie 2020, cantitatea colectată a fost mai mare cu 4,8% decât cantitatea colectată în iunie 2029. Adică vreo 5.000 de tone mai mult. Informația comportă o doză de optimism, fiindcă în iunie 2019, cantitatea de lapte crud a fost mai scăzută cu 0,8% ( – 2000 t ) față de iunie 2018. Iar în iunie 2018 a fost mai mare cu 2,5% ( + 3000 t ), decât în iunie 2017.Cele mai mare creșteri au înregistrat: 1.Cipru, cu 17,8%; 2.Ungaria, cu 8,3% și 3.Luxemburg, cu 7,1%.Scăderi au înregistrat Franța, cu – 0,5%; Austria, – 1,0%; Suedia, – 1,4%; Malta, -1,4%.

Cipru este pe primul loc și în ce privește cantitatea colectată între iulie 2019 – iunie 2020, creșterea fiind de 11,4%. Bulgaria a înregistrat o creștere de 5,4%, iar Ungaria de 4,2%.

81

România a înregistrat însă un regres al colectării în acest interval, cu – 1,3%. Numai Croația, – 3 % și Suedia, – 1,4%, au înregistrat un regres mai mare.

Prețul mediu al laptelui în România a fost în luna iulie de 29.04 euro/100 kg. În iulie 2019, a fost 30,78 euro/100 kg, iar în iulie 2018, prețul a fost 28,45 euro/100 kg, potrivit Observatorului European al Laptelui. Prețuri mai mici decât în România au mai fost înregistrate în iulie 2020, în Lituania, 25,36 euro/100 kg; Letonia, 26,14 euro/100 kg și în Estonia, 27,50 euro/100 kg. Anul trecut, crescătorii de vaci de lapte eligibile au încasat un sprijin cuplat ( SCZ ) de 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal și un ajutor național tranzitoriu ( ANT ) de 17,7220 euro/tona de lapte, respectiv 84,1724 lei/tona de lapte.

Studiu de piață. Românii au redescoperit produsele locale în pandemie Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 24 August 2020

Un studiu de piață a arătat că pandemia a schimbat comportamentul românilor legat de mâncare: acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

În prima jumătate a anului în curs, agenția de cercetare de piață IZI Data a realizat trei sondaje cu scopul de a evalua atitudinile românilor față de produsele locale, în cadrul unui proiect de consultanță al Fundației Friends For Friends dedicat food-hub-urilor: Nord Natural, Nod Verde, Roade și Merinde și Cumsecade. Rezultatele vizează și modificările de comportament ale românilor față de alimentație în contextul pandemiei de COVID-19.

Sondajele au relevat că perioada pandemiei a fost una de conștientizare și schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

Pandemia a reprezentat și o perioadă de conștientizare a comportamentului alimentar, 26% dintre români declarând că mănâncă mai sănătos. De

82

asemenea, 30% dintre tineri (18-24 ani) susțin că achiziționează alimente sănătoase, în timp ce 35% din bucureșteni se încadrează în același trend.

O treime dintre românii care locuiesc la oraș au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată.

Tinerii sunt fruntașii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei: 60% din total eșantion susțin că gătesc la fel de des ca înainte.

Producătorii locali au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor

Un studiu iZi data realizat la începutul anului, înainte de pandemie arăta că 19% din români achiziționau din online produse de la micii producători locali.

Una dintre schimbările de comportament din pandemie este preferința în creștere pentru produsele locale – 36% din total eșantion a declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorilor locali.

În același timp, în perioada pandemiei, cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade și Merinde, Nod Verde și Cumsecade, food hub-uri ce susțin producătorii locali, în medie, s-au triplat.

De ce cumpărăm produse locale?

Printre motivațiile clienților hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket.

În ceea ce privește profilul vizitatorilor site-urilor de produse locale, studiul indică faptul că 23% sunt bărbați, iar 77% sunt femei. Dintre aceștia, 65% au copii.

Două dintre studiile iZi data au fost realizate în luna mai 2020 și unul în februarie și au presupus răspunderea la chestionare fie de către clienții hub-urilor alimentare Roade și Merinde, Nord Natural și Helyénvaló, fie de către persoane din toată România. În total, au fost chestionate 2442 de persoane.

IZI data este o agenție de studii de piață al cărei scop este să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles, atât pentru branduri consacrate, dar mai ales pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri și

83

antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum și cele de tip DIY.

Românii consumă tot mai mult produse locale De Food Bizaug. 20, 2020

Pandemia a modificat multe aspecte ale vieții românilor, iar mâncarea nu a făcut excepție.

O serie de studii realizate de agenția de cercetare iZi Data relevă faptul că lunile de pandemie au fost unele de „conștientizare și schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.”

Una dintre analizele făcute la începutul acestui an, înainte de pandemie, arăta că 19% din români achiziționau din online produse de la micii producători locali. Acum, între schimbările de comportament din pandemie se regăsește tocmai preferința în creștere pentru produsele locale. 36% dintre cei chestionați au declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorii locali.

În același timp, în perioada pandemiei, vânzările food-hub-urilor incluse în analiză (Nord Natural, Roade și Merinde, Nod Verde și Cumsecade) s-au triplat.

Printre motivațiile clienților hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket.

În ceea ce privește profilul vizitatorilor, studiul indică faptul că 23% sunt bărbați, iar 77% sunt femei. Dintre aceștia, 65% au copii.

Totodată, analizele iZi Data arată că 26% dintre români susțin că mănâncă mai sănătos, în timp ce 30% dintre tineri (18-24 ani) susțin că achiziționează alimente sănătoase. De asemenea, 35% dintre bucureșteni se încadrează în același trend.

84

Când vine vorba de gătit, tinerii sunt fruntașii clasamentului din moment ce peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei: 60% din total eșantion susțin că gătesc la fel de des ca înainte.

Metodologie:

În prima jumătate a anului în curs, agenția de cercetare de piață IZI Data a realizat trei sondaje cu scopul de a evalua atitudinile românilor față de produsele locale, în cadrul unui proiect de consultanță al Fundației Friends For Friends dedicat food-hub-urilor: Nord Natural, Nod Verde, Roade și Merinde și Cumsecade.

Studiul iZi data din luna mai 2020 a fost realizat în rândul clienților hub-urilor alimentare Roade și Merinde, Nord Natural și Helyénvaló. Au fost realizate 412 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani.

Studiul iZi data din luna mai a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană, de 1.010 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.

Studiu iZi data din luna februarie a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană, de 1.020 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.

Sursă articol: RevistaProgresiv.ro editat Mihaela Bute

Bucatedeprinsate.ro, platformă pentru mici producători care desfășoară agricultură sustenabilă Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 24 August 2020

Bucatedeprinsate.ro este o platformă de gastronomie care se concentrează pe documentarea și promovarea folclorului gastronomic local și regional și pe sprijinirea micilor producători din zona Transilvania care încă mai desfășoară agricultură

85

sustenabilă și producție la scară foarte mică. „Două elemente aproape unice în Europa în prezent”, spun inițiatorii.

„Unul dintre aspectele esențiale în cadrul proiectului este de a susține că gastronomia, înțeleasă ca rețete, ingrediente și obiceiuri legate de mâncat, poate fi un diferențiator puternic pentru Transilvania, ca regiune și pentru România, ca țară, în peisajul european și global actual”, au transmis cei de la Asociația Culturală Imbold.

„Bucate de prin sate” urmărește să transforme mâncarea tradițională într-o experiență completă și pune accentul pe cinci componente: gust local, rețete tradiționale, patrimoniu gastronomic, povești din sate și evenimente gastronomice din zona rurală.

Platforma online va aborda următoarele tematici:

„Patrimoniu gastronomic” – documentează gastronomia locală ca parte a patrimoniului cultural imaterial.

„Rețete transilvănene” adună povești, gusturi și obiceiuri uitate și este un fel de a arăta că mâncarea nu este doar hrană, ci și ritual, că gătitul ar trebui mereu precedat de buna intenție a folosirii ingredientelor și promovează restaurante și bucătari responsabili, care respectă principiile Slow Food: sănătos, curat, corect. „Gust local” descoperă bucuria mâncatului și respectul pentru fiecare îmbucătură date de echilibrul datorat naturii și atenției pentru redescoperirea ingredientelor simple, locale. „Sustenabilitate” este o rubrică ce oferă informații despre mâncarea de calitate, despre echilibrul în alimentație și despre cum devenim conștienți de ceea ce mâncăm. „Povești din sate” descoperă, susține, documentează viața la țară și schimbul orașului cu satul ca mod de viață permanent.

„Plimbare prin sate” promovează evenimente de gastronomie locală, rețete și produse locale, evenimente culturale din zona rurală, producători locali.

Foto: Ștefan Vartolomei

86

„Bucate de prin sate” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, organizat de Asociația Culturală Imbold și Viscri 32, cu sprijinul Asociației My Transylvania, Eat-Local, Experience Transylvania, Slow Food Viscri. Proiectul se concentrează pe zona rurală din Transilvania și în special pe triunghiul geografic Brașov – Sibiu – Cluj, urmând ca în viitor să se extindă zona de documentare și spre alte regiuni.

În 2019, Imbold a organizat Festivalul Imbold Nativ care este primul demers gastronomic coordonat simultan de Asociația Imbold în patru sate din Transilvania (Viscri, Criț, Meșendorf și Saschiz) și implementat de membrii comunităților locale. Obiectivul principal este descoperirea și promovarea gastronomiei locale ca formă a patrimoniului imaterial, factor de identitate locală și națională și catalizator pentru turismul sustenabil.

În cadrul Imbold Nativ a fost lansată cărticica de rețete „Bucate de prin sate” care a avut ca invitați bucătari responsabili care respectă principiile Slow Food: sănătos, curat, corect, iar această inițiativă continuă și pe platforma online la secțiunea Rețete transilvănene.

Fermier ramas fara contracte cu magazinele mari a gasit solutia pe Internet. Acum se bucura de VENITURI MARI 24 august 2020

A rămas fără contracte cu marile centre de magazine, care îi asigurau piața de desfacere pentru întreaga producție de fructe și legume, dar s-a reorientat, iar acum vinde tonele de produse pe internet. Este povestea unui buzoian din comuna Topliceni care în pandemie și-a deschis un magazine online unde, din prima lună, a vândut de 5000 de euro.

Vasile Panaete are hectare întregi de livadă și grădină în comuna Topliceni, localitate situată la 35 de kilometri de municipiul Buzău. Povestea familiei din județul Buzău a început în urmă cu șase ani când a decis să-și investească economiile într-o afacere în domeniul agricol. Fără să aibă niciun petic de pământ, Vasile Panaete a acceptat propunerea nepoților care își doreau să dezvolte un business ce avea ca bază producerea de fructe și legume în sistem ecologic.

87

Așa au ajuns să pună pe picioare ferma ”Dealul Sofiei” care acum se întinde pe 19 hectare. Au crescut în fiecare an, iar tot profitul l-au reinvestit. În total au cheltuit în dezvoltarea afacerii 300.000 de euro, în șase ani. Are atât livezi de măr, cireș și prun cât și vii, legume, plante de nutreț și cereale.

Totul a mers conform planului de afaceri timp de șase ani. Marfa era livrată, pe baza unor contracte fixe, către marile lanțuri de magazine, însă pandemia i-a schimbat complet strategia de vânzări. Concret, a rămas fără piață de desfacere așa că, tot la ideea nepoților, a mutat întreaga vânzare pe internet. Și-a făcut un magazine online unde se preiau comenzile, apoi marfa este livrată la domiciliul clienților. Deocamdată livrări se fac doar în București și Ilfov, cu mașina proprie, dotată cu tot ce este nevoie pentru a menține fructele și legumele în stare foarte bună de la livadă până la domiciliul clienților.

Ideea s-a dovedit a fi foarte bună pentru că, încă din prima lună, a vândut întreaga marfă, iar vănzările au ajuns la 5000 de euro.

Arion (ProAgro): fermierii vor simti efectele crizei la sfarsitul anului august 22, 2020

Fermierii vor simti cu adevarat efectele crizei economice, a celei climatice si a celei sanitare probabil la sfarsitul acestui an, a declarat Ionel Arion, presedintele Federatiei Nationale ProAgro.

„Probabil ca la sfarsitul anului acesta, inceputul anului viitor vom simti cu adevarat efectele crizei sanitare, efectele crizei climatice si efectele crizei economice. Inca din februarie am atentionat ca aceste lucruri daca se vor suprapune vor iesi foarte urat pentru fermieri. Am colaborat inca de la inceputul crizei cu Ministerul (Agriculturii, n.r.) chiar foarte bine. Multe dintre mecanismele care astazi se implementeaza au fost facute impreuna cu noi”, a mentionat Ionel Arion.

Arion: avem mai multe ferme mici decat toata Uniunea Europeana la un loc

Presedintele federatiei a vorbit si despre  modul in care sunt organizate fermele din Romania, sustinand ca avem o agricultura polarizata: „Avem ferme de suprafata foarte mare si un numar foarte mare de ferme mici, intre 3 si 5 hectare. Avem aproape aproape 100.000 de fermieri in Romania, ceea ce inseamna foarte mult. Avem mai multe ferme mici decat toata Uniunea Europeana la un loc. Pericolul cel mai mare este al acestor mici fermieri pentru ca stim, asa este in natura si asa se intampla, cel mare il inghite pe cel mic – si asta se va intampla in perioada urmatoare”, a subliniat Ionel Arion.

88

Acesta a mai spus ca in Romania “vine carne de pasare foarte multa din Europa care are un pret de vanzare la raft mai mic cu 30% decat se produce in Romania”. “Azi, din cauza unor mecanisme pe care nu vrem sa le implementam in Romania, am ajuns sa producem doar 30% din carnea de porc”, a adaugat presedintele Federatiei Nationala ProAgro.

Exporturile de fructe au crescut cu 43% în primele 5 luni ale anului, iar importurile cu 13,4% 24 Aug 2020 - Știri și Noutăți

Exporturile de fructe comestibile ale României au totalizat, în primele cinci luni ale acestui an, 19,6 milioane de euro, fiind cu 43% mai mari comparativ cu cele din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile s-au cifrat la 330,4 milioane de euro, cu 13,4% peste cele din perioada ianuarie-mai 2019, rezultând astfel un deficit de 310,8 milioane de euro.

Exporturile de fructe comestibile în ţările Uniunii Europene au fost în perioada menţionată de 17,2 milioane de euro, cele mai mari valori fiind înregistrate pe relaţia cu Franţa (3,5 milioane de euro), Italia (2,7 milioane de euro) şi Bulgaria (2,6 milioane de euro).

Importurile din UE au fost de 260,9 milioane de euro, în top situându-se Germania (54 milioane de euro), Grecia (50 milioane de euro) şi Olanda (36,7 milioane de euro). 

Seceta, instalată pentru eternitate!? Marian MUŞAT 24 august 2020

În două Românii paralele par să lucreze fermierii: în est, totul e uscat, cu recolte calamitate 80-90%; în vest, e vreme favorabilă, cu producţii bune la floare şi porumb!

Un ochi râde, altul plânge, pe terenurile cultivate în ţară. Ploaia şi tehnologiile aplicate de cultivatori au făcut diferenţa: „Sunt două Românii total distincte; una pe partea de sud-est (Dobrogea, estul Ialomiţei, Valea Prutului şi sudul Moldovei), unde seceta este extremă, şi cealaltă, pe vest, unde culturile prăşitoare de primăvară arată fantastic”. Aprecierea îi aparţine lui Valentin Mihai, Category Marketing Manager Porumb şi Soia - Corteva Agriscience.

„NE ZBATEM SĂ DUCEM CULTURILE PÂNĂ LA RECOLTAT!”

Când am vorbit cu Dumitru Ene, fermier din Galaţi, acesta îşi calcula pierderile. Avea calamitate 500 ha de grâu şi orz. „Ne zbatem să ducem până la recoltat culturile de prăşitoare, dar fără prea mare izbândă; căldurile

89

tropicale şi lipsa apei din sol ne fac destule probleme. 80% din floarea-soarelui este afectată de secetă”, ne-a declarat cultivatorul. Dumitru Ene îşi pune speranţe în porumbul cultivat pe 550 ha: „Irigăm zi şi noapte şi pregătim terenul pentru alt an”.

VÂNTUL ŞI PIATRA AU NENOROCIT CULTURILE

Marian Vătafu din Arsa, judeţul Constanţa, a postat mai multe videoclipuri cu aspecte din campania agricolă de vară, din care am spicuit câteva relatări: „Am o parcelă de floarea-soarelui greu încercată. A plouat cu piatră, s-a iscat un vânt năprasnic şi a culcat-o. Înainte de asta, începuse să se usuce; e mare minune dacă adun 500 kg/ha. Plantele cele mai răsărite mi le-au tăiat oamenii. De 40 de ani de când lucrez la câmp, nu-mi aduc aminte să fi avut o producţie atât de slabă!”

FLOAREA-SOARELUI, INFESTATĂ DE LUPOAIE

Şi cum un necaz nu vine niciodată singur, pe o solă, unde nu fusese cultivată floarea de şapte ani, a năpădit lupoaia! Pe terenul infestat, cultivatorul spune că nu va mai semăna încă şapte ani floarea-soarelui.„Fac o dezmiriştire uşoară cu un agregat disco-combinator; nu sunt bani şi nu pot să fac îmbunătăţiri. La următoarea lucrare trebuie distrusă samulastra de grâu. Ideea este să ar şi să vin cu grapa stelată cu o lună înainte de semănat, pentru a avea timp ca arătura să se aşeze. Încerc să conserv apa în sol şi, cum vin banii de la despăgubirile de secetă, voi modifica o semănătoare ca atunci când intru la însămânţat, măcar să scarifice la 10 cm mai adânc decât bobul. Important e să lucrez cât mai fin terenul şi să ţin apa în sol cât se poate de mult”, susţine Marian Vătafu.

CULTURI ÎN SUFERINŢĂ!

E dezastru şi-n zona Albeştilor din sudul Dobrogei! „Nu avem ce face; ne-am apucat de pregătit pentru semănat, în speranţa că va urma un an mai bun!”, spun cultivatorii. În ferma lui Paul Mihăiţă Moldovan, floarea-soarelui s-a aflat într-o suferinţă foarte mare din lipsa apei, îndeosebi în fazele critice; este mică de înălţime şi cu capitulul pipernicit. Culturile de primăvară ocupă 250 de hectare, din care 200 cu porumb. Constănţeanul este rezervat în privinţa producţiei şi spune că „pe pământurile dobrogene nu s-a mai văzut o secetă ca asta din anii ’46-’47! De parcă s-ar fi instalat pentru eternitate!”

ÎN VEST, PRĂŞITOARELE FAC SPECTACOL! Situaţia este cu totul diferită în Câmpia de Vest. Cooperatorii de la Agro Mureşana Arad (2.950 ha) aşteaptă să obţină producţii bune la culturile de primăvară. „Merg foarte

90

bine prăşitoarele: porumbul, floarea-soarelui şi soia. Am avut ceva probleme cu răsărirea neuniformă a plantelor, dar, pe parcurs, lucrurile au revenit la normal. Ţinând cont de stadiul de dezvoltare vegetativă a lanurilor, putem spune că vom obţine între 10 şi 12 t/ha la porumb, 3-4 t/ha la floarea-soarelui şi 2,5 -3 t/ha la soia. Deci producţii destul de bune”, a apreciat ing. Alexandru Nicu Cotună, preşedintele Agro Mureşana. Ajutate de precipitaţii, lanurile de porumb, floarea-soarelui şi soia din Timiş au trecut cu bine peste fazele critice. „Lanurile de soia sunt frumoase, reuşite, plantele au 9-10 etaje, cum nu am avut de mulţi ani. Culturile de primăvară sunt salvate şi sperăm să obţinem producţii bune, cel puţin la fel ca cele de anul trecut”, a susţinut Marian Horgoş, inginerul şef al Cooperativei Banat Agro Vest. În acest an suprafaţa ocupată de culturi prăşitoare este de circa 4.500 hectare.

MANA ŞI DĂUNĂTORII: ALERTĂ ÎN LANURI! Culturile prăşitoare parcurg stadiile de creştere şi dezvoltare vegetativă, dar nu fără pericole. „La porumb, Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) face ravagii foarte mari, deja a doua generaţie este prezentă în lanuri şi, cu siguranţă, o să apară şi a treia. De asemenea, o să vină foarte puternic şi Helicoverpa armigera (omida fructelor); semnele atacului sunt vizibile deja în lanurile de porumb, ca şi în culturile de soia. „Surprinzător, a început să se răspândească destul de mult, în zona Moldovei, Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb)”, a subliniat Valentin Mihai, specialist Corteva Agriscience. Pe zona de sud şi sud-est a ţării, seceta din primăvară nu a permis extinderea manei, dar a dezvoltat o nouă rasă a bolii, mult mai agresivă.

La culturile de toamnă, situaţia a fost dezastruoasă; am avut semănate în jur de 1.000 ha cu grâu, orz, rapiţă, mazăre şi toate au fost calamitate între 90 şi 100%.PAUL MIHĂIŢĂ MOLDOVAN, Agronom din Constanţa

FERMIERII CER AMÂNAREA RATELOR LA CREDITE Agricultorii români solicită amânarea ratelor la credite. La suprafaţa de peste un milion de hectare cu culturi de toamnă, distrusă de secetă, se adaugă încă un milion de hectare cu culturi de primăvară grav afectate de lipsa apei din sol. Click AICI şi află detaliile întâlnirii de lucru desfăşurate la sediul MADR, la cererea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, cu reprezentanţii mediului bancar. un articol de Marian MUŞAT

91

46 % din bugetele de marketing, direcționate spre on-line, social media și dispozitive mobile meatmilk 24 august 2020

În timpul pandemiei de COVID-19, companiile au redirecționat aproape jumătate din bugetele de marketing (46%) către rețelele de socializare și dispozitivele mobile, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Chief Marketing Officer (CMO)Survey, transmis redacției Meat.Milk, adică, de două ori mai mult decât înainte de pandemie. De asemenea, studiul subliniază faptul că,în următoarele 12 luni, specialiștii anticipează o continuă creștere a cheltuielilor aferente acțiunilor de marketing pe dispozitive mobile, pe când cele legate de rețelele de socializare vor rămâne apropiate de noul nivel, care este ridicat. Deloitte CMO Survey este rezultatul analizei a aproximativ 300 de răspunsuri oferite de către profesioniști de top din domeniu care activeazăîn13 sectoaredin SUA.

În ultimele luni, rețelele de socializare au jucat un rol important atât în creșterea notorietății brandurilor, cât și a performanței companiilor. Trei sferturi dintre respondenți au folosit rețelele de socializare în special pentru acțiunial căror scop ținea de notorietatea mărcii(84%) și mai mult de jumătate dintre aceștia,pentru păstrarea clienților actuali (54%) și atragerea de noi clienți (51%).

În plus, studiul subliniază faptul că rețelele de socializare au avut o contribuție majoră la performanțele înregistrate de companii în timpul pandemiei, cu o creștere de 23,5% față de luna februarie 2020. Când vine vorba de parteneriatele cu influenceri, studiul arată că specialiștii în marketing apelează puțin la astfel de colaborări și doar 8% din buget este alocat activităților de acest genpe canale de socializare, precum LinkedIn, blogurile companiilor, Instagram, Facebook și altele.

Respondenții anticipează că, în următorii trei ani, vor direcționa bugete mai maricătre colaborările cu influenceri, până la 13% din totalul cheltuielilorde marketing,iar cele mai semnificative creșteri sunt de așteptate în domenii precum serviciile bancare și profesionale.

„Mai mult ca oricând, directorii de marketing se află în poziția potrivită pentru a face auzită vocea clienților în întreaga organizație. Pentru aceasta, ei trebuie să îndeplinească trei obiective: să analizeze datele despre clienți pentru a le transforma în recomandări aplicabile, să se asigure că interacțiunile cu clienții sunt relevante și să contribuie la construirea organizației care să poată livra servicii conform așteptărilor clienților.

92

În absența unor surse de informații din interiorul și exteriorul organizației și fără a avea disciplina necesară asigurării calității informațiilor, înțelegerea comportamentului clientului nu poate duce la crearea de acțiuni concrete. În același timp, alinierea atentă a tehnologiei și a datelor cu valorile și identitatea general umană este o necesitate pentru atragerea clienților. Cu toate acestea, dacă organizația nu are o mentalitate axată pe client, datele și tehnologia nu rămân decât un paliativ”, a spus Ruxandra Băndilă, Director de Marketing și Business Development, Deloitte România.

În ciuda unei creșteri cu 70% a cheltuielilor pentru acțiunide marketing pe dispozitive mobile în timpul pandemiei, specialității în domeniuobservă o creștere foarte mică a contribuției acestora la performanța companiei, 28% dintre respondenți considerând că acestea nu ajută deloc la îmbunătățirea performanței.

De asemenea, studiul subliniază că, atunci când investesc în astfel de activități, respondenții acordă prioritate optimizării site-urilor pentru dispozitivele mobile (70%),și nucreării și actualizării deaplicații (30%).

Rolul departamentului de marketing în cadrul companiilor s-a schimbat în timpul pandemiei de COVID-19, aproapedouă treimi dintre respondenți (62%) susținând că departamentele lor audobândit o importanță mai mare, organizațiile ale căror clienți sunt persoane juridice (business-to-business – B2B) înregistrândcea mai puternică creștere -companii care oferă produse (63%)și servicii (72%).

Pe lângă recunoașterea rolului departamentului de marketing, rezultatele studiului subliniazăimportanțapriorităților stabilite de către organizațiepentru acesta, cum ar fi păstrarea clienților și consolidareanotorietății mărcii, în contextul în care, în perioada pandemiei,ponderea bugetelor de marketing a crescut ușor, ajungând la 12,6% din bugetele totale al organizațiilor, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie (11,3%).

Importanța acestor priorități este surprinzătoare, având în vedere că departamentele de marketing îndeplinesc mai multe sarcini, dar cu mai puțini angajați, deoarece 9% dintre locurile de muncă din departamentele deprofil au fost pierdute în timpul pandemiei. Forța de muncă din cadrul acestor departamente ar putea ridica îngrijorări în viitorul apropiat, ținând cont că un sfert dintre respondenți (24%) anticipează că aceste locuri de muncă nu vor fi create din nou.

Deloitte CMO Survey este realizat de două ori pe an, prin sondaj online, și acoperă companii din domeniiprecum tehnologie, servicii bancare, comerțul cu amănuntul, servicii medicale, servicii profesionale, comunicare,

93

bunurileși servicii de larg consum, producție, transport, minerit și construcții, energie și educație. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.

Mure si Zmeura de pe JIU Alina Trana 23 august 2020

Două hectare de plantație cu mure si zmeura sunt visul dar si pariul pe care Stefania si Vali Gogatu din satul Jiul (n.r.Varati), comuna Tuglui, judetul Dolj l-au indeplinit si l-au făcut în agricultura de nișă.

Murele si zmeura au fost alegerea fermierului Vali Gogatu și a familiei sale. A muncit impreuna cu sotia 20 de ani in nordul Italiei,dar nu a putut sa ramana acolo.Dorul de casa a fost foarte mare.In urma cu 4 ani s-au intors pentru ca spunea Vali : „Aveam o durere -n piept de 15 ani, o durere provocata de dorul de mama si tata,de familia mea. M-am intors impreuna cu sotia, ne-am construit o casa singuri, am cumparat teren agricol si am hotarat sa infiintam o plantatie de mure si una de zmeura. Copiii nostri nu au venit. Au ramas in Italia, sunt mari acum, au facut facultatea acolo,lucreaza acolo. Noi am investit o parte din banii castigati in afacerea cu fructele de pădure care continua sa fie cea mai mare provocare.”

94

„In primul an nu am avut rod, in al doilea an nu ne-am putut permite sa platim culegatorii, in al treilea an am inceput sa castigam,iar anul acesta a venit pandemia si am pierdut mult. Fata de anul trecut am pierdut cam 50% din incasari. Gasim greu forta de munca, o parte nu vor sa munceasca, o alta parte nu stie sa culeaga. Ii invatam sa culeaga murele si zmeura, culegem cot la cot cu ei. Ma trezesc la 5:00 dimineata, la 6:00 incarc fructele si la 7:00 le distribui pe piata. Le vindem la en-gross. Supermarketurile nu ni le ia. Marea problema a producatorilor de fructe si legume in aceasta tara o reprezinta desfacerea”, spune cu amaraciune Vali.

„Noi vindem cu jumatate de pret fata de pretul la care ajung pe taraba caserolele de mure si zmeura.”

Stefania Gogatu isi sustine sotul si lucreaza cot la cot cu el.Ne-a declarat: „Aceste plantatii reprezinta visul sotului meu. Eu l-am sustinut sa si-l implineasca. Ne-am intors in Varati pentru ca satul asta are ceva special. Multi care au plecat din el,acum se reintorc. Ne era tare dor de casa si pamantul nostru. Avem 2 ha de mure si zmeura, avem solarii de catraveti, muncim in agricultura. Chiar daca nu vom reusi, de foame nu murim pentru ca noua nu ne este teama de munca. Nu am avut concediu de 20 de ani. Cea mai mare investitie a fost in copii, in educatia lor si apoi in casa si agricultura.”

Familia Gogatu reprezinta un exemplu de seriozitate, echilibru, armonie in familie si putere de munca. Pentru ca fructele sunt pe terminate astazi si-au deschis portile pentru prieteni si colboratori. Echipa noastra a primit invitatia din partea echipei proiectului de succes „Papornita Mosului” cea care promoveaza produsele fermierilor doljeni aducandu-va acasa la comanda fructe si legume proaspete.

Sustinem fermierii romani,ii promovam si suntem mandri de ei .

... citeste si partea a doua ....

95