Embed Size (px)
Citation preview
Aplicatii
Stagiu An I – semestrul I – 2013
Stagiar:
CECCAR-Bucuresti
20131
CUPRINS
1. Studiu de caz privind ambalajele.
2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie.
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.
9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.
10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.
11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.
12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.
13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.
14. Studiu de caz privind importul de stocuri.
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de commission.
17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.
20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de commision.
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme
de scoatere din evidenta contabila.
24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produseca urmare a unor
cauze de forta majora.
25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.
26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.
28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul
exercitiului financiar.
29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.
2
1. Studiu de caz privind ambalajele.
1. Societatea comerciala Alfa receptioneaza ambalaje la cost de achizitie 3.000 lei plus
TVA achitate prin avans de trezorerie. Ulterior, se vand ambalajele cu 1.500 lei plus TVA si se
scot din evidenta.
Achizitia ambalajelor prin avans de trezorerie
% = 542 3720
381 “Avansuri de trezorerie” 3000
“ Ambalaje”
4426 720
“TVA deductibila”
Vanzarea ambalajelor prin factura
% 1860
411 = 708 1500
“Clienti “ “ Venituri din activitati
diverse”
4427 360
“ TVA colectata”
Scaderea din gestiune a ambalajelor vandute
608 = 381 1500
“Cheltuieli privind ambalajele” “ Ambalaje”
3
2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.
O societate achizitioneaza materii prime pe baza facturii: pret de cumparare 6000 u.m.,
rabat 2%, remiza 1%, scont de decontare 1%, TVA 24%. Care vor fi efectele in situatiile
financiare daca scontul se va contabiliza la plata facturii?
Rezolvare:
Pret de achizitie 6000 u.m.
- Rabat = 2% x 5.500 120 u.m.
- Remiza = 1 % x 5.880 58.8 u.m.
Valoare neta comerciala 5821,2 u.m.
Scont de decontare = 1% x 5821,2 58,21 u.m.
Valoare neta financiara 5.762,92u.m.
- La data achizitiei se inregistreaza:
% 7.218,29
301 401 5821,2
„ Materii prime” „ Furnizori”
4426 1.397,09
„ TVA deductibila”
- contabilizarea scontului la data decontarii:
% 7.218,29
401 767 58,21
„ Furnizori „ „Venituri din sconturi
Acordate”
5121 7160,08
„ Conturi la banci in lei"
4
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.
Marfurile detinute de entitatea Alfa sunt inregistrate la costul de 6.000 lei. La sfarsitul
anului 2011, pentru aceste marfuri se estimeaza un pret de vanzare de 4.500 lei, iar costurile
cu vanzarea marfurilor sunt estimate la 500 lei. In cursul anului 2012, entitatea a vandut
marfuri respective iar la sfarsitul anului, valoarea realizabila neta a fost reestimata la 5.700
lei.
Care sunt inregistrarile contabile care se impun in cele 2 exercitii financiare?
- Inregistrarea deprecierii stocurilor
Cost = 6.000 lei
VRN= 4.000 lei
“Cheltuieli cu marfuri” = “ Marfuri 2.000lei
- Inregistrarea reluarii partiale a deprecierii stocurilor (31.12.2012)
Cost= 6.000 lei
VRN= 5.700 lei
“Marfuri” = “ Cheltuieli cu marfuri” 300 lei
Practica deprecierii stocurilor corespunde cerintelor principiului prudentei conform
caruia Activele nu trebuiesc prezentate in bilant la o valoare mai mare decat cea care poate fi
obtinuta prin utilizarea sau vanzarea lor.
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.
La inceputul exercitiului N, intreprinderea ALFA a achizitionat un stoc de marfuri la costul de
200.000 lei, TVA 24%. La sfarsitul exercitiului N se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la
pretul de 180.000 lei si ca cheltuielile ocazionate de vanzare se vor ridica la 20.000 lei. La 5
sfarsitul exercitiului N+l, pretul de vanzare estimat este de 300.000 lei, iar costurile ocazionate
de vanzare sunt estimate la 60.000 lei.
Care este incidenta aplicarii normei IAS 2 „Stocuri" in cele doua exercitii financiare?
in exercitiul N:
1.Achizitia marfurilor
% = 248.000
“Marfuri “ “ Furnizori “ 200.000
“ Tva Deductibila” 48.000
2. La sfarsitul exercitiului stocul va fi evaluat la minimul dintre cost si valoarea
realizabila neta:
Valoarea realizabila neta este diferenta dintre pretul estimat a fi obtinut din vanzarea stocului la
data bilantului si costurile estimate cu vanzarea.
Costul activului = 200.000 lei
Valoarea realizabila neta = 180.000 - 20.000 = 160.000 lei
Valoarea bilantiera = min (200.000; 160.000) = 160.000 lei
Rezulta ca trebuie recunoscuta o depreciere a stocului de 40.000 lei care se contabilizeaza prin
mecanismul ajustarilor de valoare:
6814 397 40.000
„ Cheltuieli de exploatare „Ajustari pentru
pentru deprecierea activelor circulante deprecierea marfurilor”
privind ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante”
in exercitiul N+l:
La sfarsitul exercitiului N+l stocul se prezinta din nou la cea mai mica valoare dintre cost si
valoarea realizabila neta:
Costul activului = 200.000 lei
Valoarea realizabila neta = 300.000 - 60.000 = 240.000 lei
Valoarea bilantiera = min (200.000; 240.000) = 200.000 lei
Deprecierea contabilizata deja = 40.000 lei
6
Deprecierea existenta la sfarsitul exercitiului N+l = 0 lei
Rezulta ca trebuie reluata deprecierea constatata la sfarsitul exercitiului N:
397 7814 40.000
„ Ajustari pentru „ Cheltuieli de exploatare
deprecierea marfurilor „ privind ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante”
Se observa ca aplicand regula prevazuta de IAS 2 valoarea activului este dusa la valoarea pe care
acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Plusul de valoare de 40.000 lei = 240.000 -
200.000 nu se contabilizeaza din prudenta.
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.
O intreprindere fabrica un produs pentru care costul variabil unitar de productie este de
360 u.m. Cheltuielile fixe anuale de productie sunt de 3.600 u.m. Cantitatile fabricate au fost de
10.000 bucati in exercitiul N, 8.000 bucati in exercitiul N+l si 13.000 bucati in exercitiul N+2.
Sa se calculeze costul de productie unitar in conformitate cu IAS 2 „Stocuri", in conditiile in
care presupunem ca marimea capacitatii normale de productie este de 10.000 bucati.
Specificare N N+1 N+2
1.Cantitate fabricata 10.000 buc 8.000 buc
Subactivitate
13.000buc
Supraactivitate
2.Costuri variabile =
Cantitate x Cost
variabil unitar
10.000x360=3.600.000 8.000 x 360 =
2.880.000
13.000 x 360=
4.680.000
3.Costuri fixe x
Nivel real/Nivel
normal
3.600x10.000/10.000
= 3.600
3.600x8.000/10.000=
2.880
3.600x 10.000/10.000=
3.600
4.Cost total (2+3) 3.603.600 2.882.880 4.683.600
5.Cost unitar(4)
/Nivel real
360,32 360,36 360,27
7
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie.
In legatura cu un brevet realizat in regie, pe parcursul a doua perioade de gestiune, care
se amortizeaza integral, scotandu-se din evidenta, se cunosc urmatoarele date:
- consum de materii prime 40.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la
acest brevet 20.000 lei, dupa prima perioada de gestiune receptionandu-se partial. in a doua
perioada de gestiune se finalizeaza brevetul, consumandu-se: materiale auxiliare 6.000 lei, dupa
care se receptioneaza si amortizeaza liniar pe parcursul a 5 ani.
In contabilitate, in legatura cu acest brevet se fac urmatoarele inregistrari:
• colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum, in
prima luna:
601 = 301
„Cheltuieli cu materii prime „Materii prime” 40.000
• colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest
brevet:
641 = 421
„Cheltuieli cu salariile personalului „Personal–salarii datorate” 20.000
• inregistrarea la sfarsitul primei luni a valorii brevetului in curs de realizare:
233 721 60.000
„Imobilizari necorporale in curs” = „Venituri din productia
de imobilizari necorporale”
• contabilizarea consumul de materiale auxiliare in luna a 2-a, de 6.000 lei, pentru
finalizarea brevetului:
6021 = 30218
„Cheltuieli cu materialele auxiliare „Materiale auxiliare” 6.000
• receptia finala a brevetului, in perioada a doua de gestiune, se inregistreaza:
%
205 = 203 66.000
„Imobilizari necorporale 60.000
„Concesiuni, brevete, licente, marci in curs”
comerciale si alte drepturi si valori
similare” 721 6.000
„Venituri din productie
de imobilizari necorporale”
• amortizarea anuala a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul
celor cinci ani, s-ar inregistra (66.000 lei: 5 ani = 13.200 lei):
6811 = 2805 13.200
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
amortizarea imobilizarilor” licentelor, marcilor comerciale si a altor
valori si
drepturi similare”
• inchiderea contului de cheltuieli cu amortizarea brevetului, pentru intreaga perioada de
5 ani, se inregistreaza (13.200 lei x 5 ani = 66.000 lei):
121 = 6811 66.000
„Profit si pierdere” „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizarilor”
• scoaterea din evidenta a brevetului complet amortizat, dupa perioada de 5 ani, se
contabilizeaza:
2805 = 205 66.000
„Amortizarea concesiunilor, „Concesiuni, brevete,
brevetelor, licentelor, marcilor comerciale licente, marci comerciale si
si a altor valori si drepturi similare” alte drepturi si valori
9
similare”
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.
Pentru receptionarea amenajarilor de terenuri realizate in regie proprie in anul N si N+1, in
cost efectiv de 100.000 lei, din care in anul N, 40.000 lei:
a)Se inregistreaza receptionarea la finele exercitiului N a amenajarii de terenuri ca si
productie in curs, in valoare de 40.000 lei:
231 = 722 40.000
„Imobilizari corporale in curs” „Venituri din productia de
imobilizari corporale”
b) Se inregistreaza inchiderea contului de venituri din productia de imobilizari corporale
in curs, cu suma de 40.000.000 lei, la sfarsitul exercitiului financiar N:
721 = 121
„Profit si pierdere” 40.000
„Venituri din productia de imobilizari
corporale
c) Se inregistreaza contabilizarea productiei de imobilizari corporale in curs, in valoare
de 60.000 lei, ca urmare a executarii de lucrari de amenajare a terenurilor in anul N+1:
231 722
„Imobilizari corporale in curs” = „Venituri din productia de 60.000
imobilizari corporale”
d) Se inregistreaza receptia amenajarii de terenuri, conform procesului verbal de receptie
la terminarea lucrarilor de amenajarea terenurilor, la valoarea de 100.000 lei:
2112 = 231 100.00
10
„Amenajari de terenuri” „Imobilizari corporale in curs”
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.
Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii august este: 01.08: sold initial 10 buc.
x 1 leu/bucata; 05.08: intrari 20 buc. x 20 lei/bucata; 10.08: intrari 30 buc. x 30 lei/bucata; 20.08:
intrari 40 buc. x 40 lei/bucata; 30.08: intrari 5 buc. x 45 lei/bucata; iesiri pe 18.08,55 buc. si pe
25.08,43 buc. Se cere valoarea iesirilor din 25.08 si valoarea stocului final in conditiile utilizarii
metodei FIFO.
Data Intrari Iesiri Sold
01.08 10x10
05.08 20 x 20 10x10 + 20x20
10.08 30 x 30 10x10+20x20+30x30
18.08 55 buc.: 10 x 10
20x20
25x30
5x30
20.08 40 x 40 5x30+40x40
25.08 43 buc: 5 x 30
38x40
2x40
30.08 5 x 45 2x40+5x45
Valoarea iesirilor de pe 25.08 = 1.67
Valoarea stocului final = 305 lei
9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.Societatea comerciala ALTEX, in baza inventarierii de la finele exercitiului curent (31
decembrie N) a productiei in curs de executie, stabileste ca valoarea productiei neterminate este
50.000 lei. De asemenea, pentru deprecierea productiei in curs de executie, se constituie un
provizion in suma de 9.500 lei.
Inregistrarea in contabilitate a productiei neterminate la 31.12.N
331 711 50.000
11
„Produse in curs de executie” = „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
Inregistrarea in contabilitate a provizionului pentru deprecierea productiei in curs de executie
6814 393 9.500
„Cheltuieli de exploatare privind ” = „Ajustari pentru deprecierea
amortizarile, provizioanele si ajustarile productiei in curs de executie
pentru deprecierea activelor circulante
Reluarea in anul urmator a productiei neterminate, stabilita prin inventarul efectuat anterior
711 331 50.000
„Venituri aferente costurilor =
stocurilor de produse” „Produse in curs de executie”
Inregistrarea in contabilitate a produselor finite, in cursul lunii ianuarie, la costul de productie
10.200 lei
345 711 10.200
„Produse finite” = „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute in cursul lunii ianuarie, la costul de
productie de 55.000 lei
711 345
„Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = „Produse finite” 55.000
La sfarsitul lunii ianuarie N+1, se evidentiaza productia neterminata, in urma inventarieii si
evaluarii la costul de productie de 25.500 lei
331 711
„Produse in curs de executie” = 25.500
12
„Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
La inceputul lunii februarie N+1, se reia procesul de fabricatie si se inregistreaza scaderea din
gestiune a productiei neterminate, constatata la inchiderea lunii ianuarie N+1
711 331
„Venituri aferente costurilor ”Produse in curs de executie” 25.500
stocurilor de produse” =
La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constata ca provizionul constituit la inceputul
anului, nu se mai justifica si ca urmare se anuleaza pentru suma de 9.500 lei
393 6814 9.500
„Ajustari pentru deprecierea „Cheltuieli de exploatare
privind amortizarile, provizioanele si
productiei in curs de executie” = ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante”
10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.
Societatea Altra achizitioneaza 3000 articole de imbracaminte second hand
(Pantaloni,bluze,sacouri,fuste) la pretul de intrare de 5lei/articol+TVA si le vinde in magazinul
de prezentare la 9lei/articol+TVA.
Achizitia marfii second hand:
% = 401 18.600
371 15.000 (3000*5lei)
4427 3.600 (3000*5lei*24%)
Receptia marfii second hand si stabilirea pretului de vanzare
371 = % 14.880
378 12.000 (4lei*3000)
4428 2.880 (12.000*24%)13
Vanzarea si incasarea marfurilor zilnic pe baza bonului fiscal emis:
5311 = % 33.480
707 27.000 (9lei*3000)
4427 6.480 (27.000*24%)
Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:
% = 371 33.480
607 18.600
378 12.000
4428 2.280
11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.
Se trimite un lot de produse finite inregistrat la costul de productie de 2.000 lei pentru a fi
vandute in consignatie la pret de 3.000 lei. Dupa vanzarea produselor, se trimite factura si se
incaseaza in numerar.
Inregistrati in contabilitate aceste operatii.
- livrarea produselor finite pentru a fi vandute in regim de consignatie:
354 = 345 2.000
“ Produse aflate la terti” “ Produse finite”
-vanzarea produselor
% 3570
411 = 707 3000
“Clienti “ “ Venituri din vanzarea marfurilor”
4427 570
“TVA colectata”
-descarcarea gestiunii
711 = 354 2.000
“Venituri din productia stocata” “Produse aflate la terti”
14
-incasarea creantei
512 = 411 3.000
“Conturi curente la banci” “Clienti”
12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.
In iunie 2011 o casa de amanet incheie un contract cu o persoana fizica in baza caruia ii
imprumuta suma de 10.000 de lei pe 6 luni. Obiectul gajului il reprezinta 3 bijuterii din aur.
Dupa 6 luni persoana fizica nu ramburseaza imprumutul, iar bijuterile trec in proprietatea
casei de amanet care le va vinde ca marfuri prin aplicarea unui adaos de 10%, TVA 24%.
Marfurile sunt evidentiate la pret cu amanuntul. Comisionul casei de amanet este de 10%.
Care sunt inregistrarile contabile conform OMFP 3055 /2009?
Inregistrarile efectuate de casa de amanet sunt urmatoarele:
Acordarea imprumutului:
2678 = 5311 10.000 lei
“ Alte creante “ Casa in lei”
Imobilizate”
Bunurile primite in regim de amanet sunt evidentate doar in afara bilantului:
8033
“ Valori materiale =
10.000 primite in
pastrare sau
custodie”
Dupa 6 luni casa de amanet inregistreaza intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute:
371 = % 13.640
“Marfuri” 2678 10.000
“ Alte creante imobilizate”
378
“Diferente de pret 1000
la marfuri”
15
4428 2.640
“TVA neexigibila”
In afara bilantului se inregistreaza:
8033 10.000
“Valori materiale
primite in
= pastrare sau
Custodie”
In cazul in care persoana fizica ramburseaza imprumutul la scadenta casa de amanet
inregistreaza:
5311 = % 11.000
“Casa in lei”
2678 10.000
“ Alte creante
Imobilizate”
704 1000
“Venituri din
Servicii prestate”
si in afara bilantului
8033
“Valori
materiale 10.000
= primite in
pastrare sau
custodie”
16
13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.
Un client cumpara 1000 euro la cursul afisat de 4.550 lei/€ casa de schimb vinde euro
Sold casa lei 9.500
Sold casa euro 2.450
Curs BNR 4.52
Curs cumparare euro 4.5
Curs vanzare euro 4.55
5311 = % 4.550
5314 4.520 (4.52*1000€)
“Casa in lei” “Casa devize”
708 30 (4,550-4,520)
“Venituri din activitati
Diverse”
Sold final la sfarsirul zilei:
Sold casa lei: 9.500 lei +4.550 = 15.050
Sold casa euro: 2.450 € -1.000€ = 1.450€
14. Studiu de caz privind importul de stocuri.
O intreprindere romaneasca a cumparat de la un furnizor strain, la 25 octombrie N, marfuri in
valoare de 50.000 euro. Decontarea contravalorii marfurilor a fost efectuata la 25 ianuarie N+l.
Intreprinderea isi inchide conturile sale la 31 decembrie N.
Cursul monedei europene a suportat urmatoarea evolutie:
- la 25 octombrie N: 3 lei;
- la 31 decembrie N: 2,9 lei;
- la 25 ianuarie N+l: 3,2 lei.
Sa se prezinte inregistrarile in contabilitatea societatii romanesti.
- la 25 octombrie N, cumpararea stocului de marfuri (50.000 euro x 3 lei/euro):
371 = 401 150.000
17
“Marfuri” “Furnizori”
- la 31 decembrie N, recunoasterea castigului din diferente de curs (50.000 euro x 0,1 lei/euro):
401 765 5.000
= “Venituri din diferente
“Furnizori” de curs”
- la 25 ianuarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 3,2 lei/euro) si recunoasterea unei pierderi
din diferente de curs (50.000 euro x 0,3 lei/euro):
% = 512 160.00
401 145.00
„Furnizori” „Conturi la banci”
665 15.00
„Cheltuieli din
diferente de curs”
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.
La 25 noiembrie N, o intreprindere vinde unui client strain produse in valoare de 10.000 euro.
Contravaloarea produselor a fost decontata la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a
evoluat astfel: la 25 noiembrie N, 1 euro = 3,9 lei, la 25 decembrie N, 1 euro = 4,0 lei.
Sa se contabilizeze operatia de vanzare si incasarea creantelor.
- la 25.1 l.N, vanzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):
„Clienti” = „ Venituri
din vanzarea produselor” 39.000
- la 25.12.N, incasarea creantei fata de clienti (10.000 euro x 4 lei/eurosi recunoasterea
diferentelor de curs valutar (10.000 euro x 1 leu/euro)
% 40.000
„Conturi
curente la banci” = „ Clienti „ 39.000
“Venituri din diferente de curs” 1.000
18
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.
Societatea emite facturi catre clientii externi (atat din spatiul UE cat si din afara), iar
intelegerea este ca acel comision bancar care se percepe la achitarea soldului se suporta de catre
societatea care a emis factura.
Cum se inregitreaza in contabilitatea prestatorului daca se emite factura pe suma de 1000
EURO, dar in extras apare ca primesc doar 950 EURO ...diferenta fiind comisionul bancar.
-inregistrarea incasarii facturii:
5124 4111
"Conturi la banci in devize" = "Clienti" 1000 euro
627 5124
"Cheltuieli cu servicii bancare" = "Conturi la banci in devize 50 euro.
17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.Se achizitioneaza un lot de marfuri pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile
aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 9 .000 lei. Intreprinderea
cumparatoare va inregistra valoarea marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de
aprovizionare
327 = 401 9.000
„Marfuri in curs de aprovizionare” „Furnizori”
Inregistrarea valorii marfurilor cumparate
371 = 327 9.000
„Marfuri” „Marfuri in curs de aprovizionare”
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.
19
O entitate trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoarea de 100.000
ron. Prelucrarea costa 20.000 ron la care se adauga TVA 3.800 ron. Dupa prelucrare materiile
prime sunt returnate beneficiarului.
- transferul materiilor prime in gestiunea entitatii prelucratoare:
351 301 100.000
=
“Materii si materiale “Materii prime”
aflate la terti”
- ca urmare a prelucrarii se factureaza cei 23.800 ron. Suma fara TVA majoreaza
valoarea materiilor prime reflectandu-se tot in contul 301, astfel:
% = 401 ” Furnizori ” 23.800 ron
301 ” Materii prime ” 20.000 ron
4426 ” Tva deductibila” 3.800 ron
- materiile prime o data prelucrate se trimit inapoi unitatii beneficiare, astfel:
301 351
“Materii prime ” = “Materii si materiale 100.000
aflate la terti”
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.O societate comerciala trimite la prelucrare materii prime: lemn pentru prelucrare 100 000 lei.
Pretul prelucrarii este 50 000 lei plus TVA. Materiile prime prelucrate mobilier birou se
reintorc.
- Trimiterea la prelucrare a materiilor prime
351 = 301 100 000 lei
„ Materii si materiale „Materii prime”
aflate la terti”
- Factura de prelucrare
% = 401 62.000 lei
303 „Furnizori”
„Materii prime” 50. 000
4426
„ Tva Deductibil” 12.000
20
- Reintoarcerea materiei prime prelucrate
303 = 351 50.000 lei
Materii Materii si materiale
prime aflate la terti
20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.O agentie de voiaj a vandut bilete de avion in valoare de 150.000.000 u.m. Ea percepe
comision de 15% din pretul de vanzare, restul de 85% revenind companiilor aeriene in numele
carora s-a realizat vanzarea.
Sa se contabilizeze operatia de vanzare in conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Vanzarea biletelor genereaza urmatoarea inregistrare contabila:
„Clienti „ = % 150.000.000
”Venituri din 22.500.000
servicii prestate”
„Furnizori” 127.500.000
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.
La sfarsitul exercitiului financiar, la o societate care comercializeaza produse din carne,
in urma inventarierii, angajatii societatii constata un plus de 20 de animale achizitionate, cu o
valoare de 800 lei, motiv pentru care se inregistreaza urmatoarele:
361 = 606 800 lei
„Animale si pasari” „Chelt. cu animalele si pasarile”
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.
La inventariere se constata un minus de materii prime in valoare de 10.000 lei, care se
imputa gestionarului la valoarea actuala de 12.000 lei si TVA 24%. Debitorul achita suma la
casieria unitatii.
Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii.
- constatarea minusului:
21
601 = 301 10.000
- imputarea:
428 = % 14.280
758 12.000
4427 2.280
- incasarea:
5311 = 428 14.280
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme
de scoatere din evidenta contabila.
Societatea detine un stoc de produse in valoare de 10.000 lei care sunt expirate. Se
doreste scoaterea din gestiune a acestor produse care au depasit termenul de valabilitate, prin
vanzarea lor catre o firma specializata de distrugere a produselor expirate.
• inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate
607 371 10.000
"Cheltuieli privind marfurile" = "Marfuri"
• inregistrarea TVA nedeductbila pentru marfurile expirate la nivelul TVA-ului dedus:
635 4427 10.000
"Cheltuieli cu alte taxe, impozite = "TVA colectata"
si varsaminte asimilate"
24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor
cauze de forta majora.
O societate, care detine in gestiune ambalaje, constata ca in urma unei inundatii 50% din
ambalaje sunt distruse. Valoarea totala a ambalajelor detinute este de 100.000 lei, astfel valoarea
ambalajelor descarcate din gestiune este de 50.000 lei.
671 = 381 50.000
„ Chelt. privind calamitatile naturale „ „ Ambalaje”
22
25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea
tichetelor de masa.
Societatea ALFA, al carei obiect de activitate consta in productia de bunuri
electrocasnice, acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. Tichetele se achizitioneaza de la o
unitate specializata in emiterea de tichete de masa, in baza contractului incheiat intre cele doua
societati, si se distribuie salariatilor in ultima decada a fiecarei luni pentru luna urmatoare.
In data de 27 noiembrie 2011 societatea a achizitionat tichete de masa, in vederea distribuirii
acestora catre salariati. Necesarul estimat pentru luna decembrie 2011 a fost de 250 tichete.
Valoarea totala a facturii a fost de 2.782 lei, din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 2.250 lei(250 tichete x 9 lei/tichet)
- costul imprimatelor (tichete de masa): 900 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta costului imprimatelor 216 lei (900 lei x 24%)
Societatea a acordat efectiv 230 tichete, in valoare totala de 2.070 lei.
In contabilitatea societatii ALFA (angajator) se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile.
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
% = 401 3.366
5328 “Furnizori” 2.250
“Alte valori”
628 900
“Alte ch cu servicile
executate de terti”
4426 216
“TVA deductibil”
b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:
401 = 5121 3.366
“Furnizori” “Conturi curente
la banci”
23
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:
642 = 5328 2.070
“Chelt cu tichete de masa “Alte valori” (230 buc * 9 lei/buc)
acordate salariatilor”
d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 = 5328 180
“Debitori diversi” “Alte valori”
Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:
5121 = 461 180
“Conturi la banci in lei” “Debitori diversi”
In cazul in care s-ar fi acordat salariatilor 250 de tichete de masa, iar la finalul lunii 20
erau neutilizate de catre salariati, acestia aveau obligatia returnarii lor catre angajator,
angajatorul returnandu-le emitentului. Inregistrarile contabile in cazul returnarii tichetelor de
masa de catre salariati ar fi fost urmatoarele:
e) restituirea de catre salariati a tichetelor de masa nefolosite:
5328 = 7588 180
“Alte valori” “Alte venituri
din exploatare”
f) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 = 5328 180
„Debitori diversi” „Alte valori”
Si , concomitent:
5121 = 461 180
„ Conturi la banci in lei” „Debitori diversi”
24
26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.Societatea A livreaza societatii B marfuri in valoare de 10.000 lei, TVA 24%. Costul de
achizitie al marfurilor vandute este de 6.000 lei. Decontarea facturii se face pe baza unui cec
emis de societatea B. Sa se inregistreze operatiile in contabilitatea celor doi parteneri.
Contabilizarea la vanzator
- vanzarea marfurilor:
411 = % 12.400
„ Clienti” 707 10.000
„Venituri din vanzarea
Marfurilor”
4427 2.400
„TVA colectata”
- descarcarea gestiunii:
607 = 371 6.000
„Cheltuieli cu marfurile” „ Marfuri”
- incasarea creantei clienti:
512 = 411 12.400
„Clienti”
„Conturi curente la banci”
Contabilizarea la cumparator
- achizitia marfurilor:
% = 401 12.400
371 „ Furnizori” 12.000
„Marfuri” 400
4426
„TVA deductibila”
- plata datoriei:
401 = 512 1240
„Furnizori” „Conturi curente la banci”
25
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.Societatea comerciala Alfa livreaza cu factura societatii SC Beta produse finite ( pentru
furnizori), materiale pentru client, 400.000 lei + TVA. Furnizorul accepta la plata bilet la ordin
intocmit de client. Dupa primirea efectului comercial furnizorul il depune la banca si il incaseaza
la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor a produselor finite livrate este de 360.000 lei.
SC Alfa SRL(furnizor) Sc Beta SRL(client)
1.Livrare
411 = % 496.000
Clienti 701 400.000
Venituri din vanzari
4427 96.000
TVA colectata
1.Cumparare
% = 401 496.000
302 400.000
Materiale consumabile
4426 96.000
TVA deductibil
2.Scoatere din gestiune
711 = 345 360.000
Variatia
stocurilor Produse finite
3.Acceptarea biletului la ordin
413 = 411 496.000
Efecte de Clienti
primit
2.Emiterea biletului la ordin
401 = 403 496.000
Furnizori Efecte de
platit
4.Depunere la banca
5113 = 413 496.000
Efecte Efecte de
de incasat primit
5.Incasarea efectelor comerciale
5121 = 5113 496.000
Banca Efecte de
incasat
3.Achitarea la scadenta
403 = 5121 496.000
Efecte de Banca
platit
26
28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la
sfarsitul exercitiului financiar
La 15 mai N, societatea romaneasca M a acordat un imprumut de 200 euro filialei germane X.La
15 aprilie societatea germana M a acordat un imprumut de 200 euro filialei X din Romania.
Acest imprumut are, de fapt, caracterul unei finantari permanente. Cursul monedei europene a
suportat urmatoarea evolutie:
- la 15 mai N: 3,8 lei/euro;
- la 31 decembrie N: 4 lei/euro.
-la 15 aprilie N: 3.8 lei/euro.
Sa se contabilizeze, la M, acordarea imprumutului si evaluarea creantei la inchiderea exercitiului
N si la X, primirea imprumutului si evaluarea datoriei la inchiderea exercitiului N, in
conformitate cu
in conformitate cu IAS 21 „Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar".
Rezolvare:
a) Acordarea imprumutului la cursul de la data tranzactiei pe data de 15 mai N:
200 euro x 3,8 lei/euro = 760 lei:
2671 = 5124 760 lei
b) Evaluarea creantei la inchiderea anului N: 200 euro x 4 lei/euro = 800 lei, si
recunoasterea diferentei de curs valutar: 800 lei - 760 lei = 40 lei:
2671 = 765 40 lei
c) Primirea imprumutului la cursul de la data tranzactiei pe data de 15 aprilie N: 200 euro x
3,8 lei/euro = 760 lei:
5124 = 167 760 lei
c) Evaluarea datoriei la inchiderea anului N: 200 euro x 4 lei/euro = 800 lei, si
recunoasterea diferentei de curs valutar: 800 lei - 760 lei =40 lei:
665 = 167 40 lei
27
29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.La societatea ALPHA exista urmatoarea situatie in conturi la data de 30.06.2012:
• Venituri din exploatare: 250 000 lei
• Cheltuieli din exploatare: 100 000 lei
• Venituri financiare: 15 000 lei
• Cheltuieili financiare: 5 000 lei
• Venituri extraordinare: 7500 lei
• Dividende primite de la o alta persoana juridica romana: 15 000 lei
• Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1500 lei
• Chelt. de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 500 lei
cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrelor anterioare: 1000 lei
Profil impozabil = Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri impozabile+Cheltuieli nedeductibile
Profit impozabil = (250 000 lei +15000 lei+7500) - (100000 lei + 5 000 lei) – 15 000 lei + (1500
lei + 500 lei+1000 lei)
Profit impozabil = 155 500 lei
Impozit de plata = 155 500 lei * 16% = 24 880 lei
Impozit constituit in perioada anterioara=1000 lei
Rest de constituit in iunie 2012=24880 lei-1000 lei=23880 lei
Constituire obligatiei de plata:
691 Chelt. cu impozit/profit = 4411 Impozit/profit 23 880 lei
Inchidere cont de cheltuieli
121 Profit/pierdere = 691 Chelt. cu impozit/profit 23 880 lei
Virarea obligatiei de plata
4411 Impozit/profit = 5121 Conturi la banci in lei 23 880lei
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.
Presupunem ca se cunosc urmatoarele informatii despre activitatea unui agent economic:
Venituri totale: 36000 lei, din care
- venituri din anularea cheltuielilor pt.care nu s-au acordat deduceri: 1200 lei
- dividende primite de la o persoana juridical romana: 3000 lei
Cheltuieli totale: 18000 lei , din care:
28
- cheltuieli de protocol: 600 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrelor anterioare: 960 lei.
Sa se determine profitul net realizat de agentul economic.
Rezolvare:
Profitul impozabil= Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri impozabile+Cheltuieli
nedeductibile.
Venituri totale = 36000
Chgeltuieli totale = 18000
Venit impozabil = 1200+3000=4200
Cheltuieli nedeductibile = 960+312=1272 lei
Baza de calcul pentru cheltuieli de protocol:
Venituri impozabile-cheltuieli aferente veniturilor impozabile-cheltuieli de protocol+cheltuieli
cu impozitul pe profit =
= (36000-4200)-18000+600=14400
Cheltuieli de protocol deductibile = 2% aplicat la 14400 = 288 lei.
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 600-288=312 lei
Profit impozabil = 36000-18000-4200+1272=15072 lei
Impozit/profit = 16% din 15072 = 2412 lei
Profit net = 36000-18000-2412=15588 lei.
29
