Aristotel

Aristotel (n greac: , Aristoteles) (n. 384 .Hr. - d. 7 martie 322 .Hr.) a fost unul din cei mai importani filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al colii peripatetice. Dei bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia i a dezvoltat-o, putndu-se cu siguran afirma c Aristotel este ntemeietorul tiinei politice ca tiin de sine stttoare. A ntemeiat i sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formal, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelic a tiinelor naturale a rmas paradigmatic mai mult de un mileniu n Europa.Aristotel s-a nscut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un ora din peninsula Chalcidica, n nordul Mrii Egee. Tatl su, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatl lui Filip al II-lea i bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din familie aristocratic.Rmas orfan de copil, Aristotel i petrece primii ani la Stagira i Pella, iar la 17 ani intr n Academia lui Platon, unde rmne 20 ani, mai nti ca elev apoi ca profesor; dup moartea lui Platon, n 347 .Hr., a plecat la Assos, n Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este nceputul unei serii de cltorii pentru cunoaterea i studiul formelor de stat i de conducere existente la acea perioad. n 343 .Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desvri educaia tnrului Alexandru (cel care avea s rmn n istorie ca Alexandru cel Mare). n ceea ce privete nfiarea sa, se tie c avea ochii mici, picioare subiri, vorba cepeleag, ns avea mbrcminte plcut, tunsoare minunat de ngrijit i inele cu pietre scumpe de o rar frumusee. Referitor la viaa sa personal se afirm c s-a ndrgostit de amanta (concubina) prietenului su, s-a cstorit cu ea, i-i aducea daruri care se aduceau doar divinitilor. n 340 .Hr. s-a ntors la Stagira, dar nu pentru mult vreme. Pacea impus de Macedonia cetilor greceti i-a dat prilejul s revin la Atena, unde a nfiinat propria lui coal Liceul (Lykeion sau coala peripatetic), coal ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece ani i i va continua neobosit cercetrile. n 323 .Hr., odat cu moartea lui Alexandru, la Atena a rbufnit vechea dumnie fa de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, n insula Eubeea, unde a murit un an mai trziu. La conducerea colii i succede Theofrast, cel mai important discipol al su.