TACHE PAPAHAGI

AROMINIIGRAI FOLKLOR ETNOGRAFIE

CU O INTRODUCERE ISTORICA

Curs unioersitar litografiat

t932

www.dacoromanica.ro

De TACHE PAPAHAGI

L AROMYNII DIN MINOT DE VEDERE ISTORIC, CULTURAL I PO-LITIC, conferentd; Bucure*ti, 1915; 36 pag., Cu 6 gravuri.

LA BOMiNII DIN ALBANIA [impresii, de calatoriej; Bu-cureti, 1920; vi-72 pag., Cu 9 gravuri

ANTOLOGIE AROMANEASCA; Bucure0d (ed. Casei .$coalelor),1022; xLvn-519 pag., Cu 30 veden i etnografice, 12 ariimusicale i glosar in limba frances.

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN, studiu comparat; Bu-cureti (ed. Casei $coalelor), 1923; n-174 pag., Cu 2nTavuri.

0 PROBLEMA DE ROMANITATE SUD-ILIRICA (extras din Gralsu fiel, I, 1); Bucureti, 1923; 30 pag., Cu 2 plane

DIN EPOCA DE FORMATIUNE A LIMBEI ROMINE, probleme etno-linguistice (extras din Gral suflet, I, 2); Bucureti,1924; 34 pag.

rERCETARI IN MUNTII-APUSENI (extras din Gral $ti suflet,II, 1); Bucureti, 1925; 72 pag., cu o hart i 8 plane.

GRAIUL I FOLKLORUL MARAMUREWLUI; BUCUPDU (ed. Aca-demiei romtne), 1925; Lxxxm-240 pag., cu o hart i22 plame.

CREATIUNEA POETICA. popuLARA. (extras din Gral su fiel,II, 2); Bucure;ti, 1926; 47 pag.

BIBLIOTECA NATIONALA A AROMYNILOR, VOL 1 (Nui Tulliu,Poesii, original i transpunere in limba literar);Bucure0I, 1926; xvi-144 pag.

DISPARITII I SUPRAPUNERI LEXICALE, I (extras din Gralsuflet, III, 1); Bucureti 1927; 24 pag.

19. MACEDO-ROMYNII Sall AROMINII (Seria C, n-rul 30 din pu-blicatiunea Cunogin(e folositoare, ed. Cartea romi-neascd); Bucureti, 1927; 29 pag.

www.dacoromanica.ro

b,//FACULTATEA DE FILOSOFIE SI LITEREDIN

BUCURESTIDIALECTOLOGIE SI FOLKLOR ROMANIC

TACHE PAPAHAGI

AROMINIIGRAI * FOLKLOR * ETNOGRAFIE

CU 0 INTRODUCERE 'STOMA.

Curs fin& in noembrie si decembrie 1931

1932

www.dacoromanica.ro

INTERZISX ORICE REPRODUCEREA ACESTUI CURS

910'11)

www.dacoromanica.ro

INTRODUOERE

A concentra sumar schiytt in zoos leoViuni trA-

sAturile fundamental gi caracteristice ale unui po-

por din punct de vedere a trei aspecte atit de vasto

gi complexe gi anume:Grai,Folklorqi E t-nografie-- iatA ceva caro u cit va trebui sA

fie mai concia u atit va deveni mai greu cind va fi

vorba de alegerea problemelor de relevat. Si totupito

schitare de ansamblusca intr'un tablou sinoptic, a A-

rominilor din aceste trei puncte de vedere, oare

poatA servi dreptoIntroduoere celor ceasemenea probleme Ii privepte direct,apare necesarA.

Se impune mai ales pentru studenimea inscrisA la Fi-

lologia rominA sau la Dialectologia rominA,intrucit

Ii lipsagte o sintesA,ohiar didactioA,ou privire la

ArominipmAcar din punct de vedere al graiului.

Darpo astfel de sintesA o cer vi imprejurArilewww.dacoromanica.ro

4istorice gi etno-politice.Prefacerile adinci surveni-te in peninsula balcanica incepind cu 1912 pun hota,ritor existents, Arominilor pe povirnigul unor radica-le transrormaripsimilare Cu insagi disparitia.E o le-ge ratala pe care o dicteazA gi o aplica un intregconvoi de circumstante perturbatoare gi ucigatoarepentru tot ce e existen ta patriarhala far% nici o in-chegare gi stabilitate etno-politica. Nu vom cauta saexpunem gi nici sa documentara aceasta precarA atarede lucrurisintrucit nu privegte direct problemelecursului nostru;insa,pentru a ne convinge de reali-tatea ei gi ea ne gasim in fa-Va unei legi pe care oimpune natura evenimentelor istoriceovom cita ce neapune A.Meillet in Une enquAte linguistique univer-selle (aparuta in Bulletin de la Socit de linguis-tique,XXIX (1929),fasc.3,pag.77):

"Le mouvement de la civilisation entraine natu-rellement l'limination des langues parles par desgroupes d'hommes petits et sans influences; de mame,dans une communaut ou s'emploient des parlera di-vers d'un Arne typepun parlor central tend 'a se gn-raliser qui devient la langue de tout le monde.Ainsiwww.dacoromanica.ro

5des langues et des parlers disparaissent sans cesse etmaintenant plus vite que jamais".

Reflectind asupra ultimelor cuvinte din acest citat

--citat pe care 1-am dat spre a satisface neincrederea

ou care Rominul cam gratificA cercetArile documentate

ale unui Romin--,ne putm ugor infMigea sumbra desa-

gregare a elementului arominesc ea grai,folklor gi et-

nografieli fiindcA ne vom ocupa gi de probleme etno-

grafice,gi cum, bunAoarA,migcArile metanastasice ale

unui popor privesc etnografia,nu e chiar deplasat de

a aminti cA,din acest punct de vedere, anumite ramuri

de Aromini,mai periclitate in existena lor, au gi a-

pucat drumul TArei romine liberepagezindu-se in sudul

Orel lui Mircea-cel-bAtrin dintre DunAre gi Marea

NeagOProblema emigrArei Arominilor in Rominia nu poate

privi direct ce ne intereseaz6 pe noi o sumarAex-

punere a ei poate fi urmAritA in Colonisarea Aromini-

lor din Revista aromAneascA,I (1929),111-124. Pe de

EatA parte: inelegem sA facem oricind qtiin-V, ro-www.dacoromanica.ro

6mineasc6IniciodatM insA gtiint6 nationalistA. Si cum

va fi verba in cursul acestor zece expuneri gi de u-

nitatea etno-linguistiat dintre Aromini gi Dacoromini,

evident cA gi aceastA emigrare ar putea interesa ca-

pitolul etnografic in sensul c6, oricind ne-am putea

intreba: de ce,oaresacepti Aromini sau indreptat in

spre Rominia gi nu au apucat alt drum de emigrarelin

spre altM targe? Adevgratul,logicul r6spuns e inutil a

fi enuntat,e1 fiind pe buza tuturor. Dar --ca 135, in-

cheiem ou emigrarea Arominilor ne amintim ori-

cind de legile naturei. Apa unui izvorag de pe umrulunui munte inaltpatit timp cit el nu va seca, ea va

curge mereu pe panta acelui munte din care tignegte;

nu o vei putea-o da peste capul munteluipchiar dac4

In josul ei ai ridica un zid mai inalt decit acelmunte. Izvoragele vietei muntenegti a Arominilor igi

minA stropii lor spre plaiurile Rominieimonstruosi-

t6t1le "rominegti" ce ar incerca sttivilirea sau de-

vierea lor,drept rtisplattt,vor fi spAlate de acegti

stropi de once murdArie,fAr6 insI a putea fi st6.-www.dacoromanica.ro

7Ne-am propussaga dar,s& urmArim graiul,folklorul

qi etnografia Arominilor --trot marl capitole ce arfi putut forma fiecare cite un ours de cite un an

pi pe a cAror apariie tipograficA nu o vom socoti-o

ca imposibil& pentru viitoare imprejurAri.Upor ne putem da seama ce trebue BA inIfelegem prin

Grai. Vom aminti numai c& el va fi studiat nu nu-mai sub aspectulisAu popular, ci *i sub aspectul cult.

PrinFolklor vom inelegetiar4i, deo po_triv& gi literatura popular& gi ea oultM.

Cit privegteEtnografialoprecisare adefinittiei ei qi a materialului ce poate forma obi-

ectul ei de cercetare in raport ouFolklorul

*i ou alte discipline --aceasta o vom ounoaqte-o oindvom ajunge la acest capitol.

Dar,pentrucA e vorba de o sintesApinainte de a tra-

ta fiecare din aceste trei capitole,se impune --in a-

far& de citeva precisari profesionale de metod6 qiwww.dacoromanica.ro

8disciplinA in cercetAri-- o expunere de cadru istori-

co-geografic in care apare entitatea arominA.Se impu-

nepprin urmarelin primul rind

CUNOASTEREA GEOGRAFICI A AROMINILOR .Ar fi de pri-

&DB once gind de incercare pentru a releva raportu-

rile dintre filologie gi geografie. E destul BA ne a-

mintim 05, once grai are gi influene streine,imediat

apropiate sau mai indepArtate,propagate pe diferite

cAi in timp gi spaWm. Dar,pentru a ne da mai bine

seama bunAoarA de influentele rutene in graiul mara-

muregan,va trebui sA cunoagtem gi geografia acestui

grai. Pe de altA parte: nu ne vom putea explica com-

plet gi temeinic bunAoar6 temperamentul Arominilor

dacA nu vom inoa seam& gi de mediul geografic in ca-

re vie*Wiesc ei.

TeritOriul locuit de Aromini e o fostA suprafatA

unitarA gi continuA de pAmint care,astAzi,in pAr-0.1e

ei joase,apare ingriiitA de ape intinse. AstAzi teri-

toriul lor face impresia unor stinci, a unorwww.dacoromanica.ro

9turi de pAmint cu intinderi sau dimensiuni variate,ce

Vigneso din adincul unor ape stApine pe situatie gi

cari rod in continuu in aceste ridicAturi,transformin-

du-le gi in adevArate fiorduri. PopulaW.e mai compactA

apare pe masivul muntos al Pindului,cu ramifica-WA di-

recte spre sudpin Tesalia,gi spre nordpin Albania su-

dicA.Grupuri insemnate sint apoi in Albania central,

anume in MuzAchia gi in regiunea Valonei (pe coasta

driaticei). In restul peninsulei balcanice apar rAsfi-

rate mal pretutindeni enclave menite unor rapide die-

pariWA. Pentru o mai bunA intulie, vezi harta schi-

atA (pag.10).

Nu aceasta a fost geografia lor gi in trecut.Oricit

de pu-tein densA sau chiar completA va fi fost romanisa-

rea peninsulei gi colonisarea ei,totugi,din acea pinzA

de romanitate ce a stApinit-o de la AdriaticA pinA la

Marea Neagra a trebuit sa rAminA cu mult mal mult de-

cit constatIm astAzi.ImprejurAri variate gi multiple au

tot mAcinat gi inghiWA din aceast romanitate, redu-

cind-o la cit o vedem actualmente.www.dacoromanica.ro

HARTA ETNO-LINGUISTIC A AROMINILOR

1-4o

www.dacoromanica.ro

11

In present --ca gi ieri--,Arominii formeaz5. mai

multe ramuri distinctepacestea fiind in functie ade-

sea de regiuni sau de centre regionale. Iat5, princi-

palele ramuri ale lor:

Pindeniilcari locueso in Pind, in Zagor.pe versanturile Riului-alb (Aspropotamos),in Tesalia,

spre Olimpoprecum gi in regiunea Vpriei gi in citeva

sato din spre Bitolia gi din Tracia. De notat cA ter-

menul de "Pindean" e cult;

Gr6mostenii, cari locueso in regiuneaGramostei (astAzi e frontier6 intre Grecia gi Albani-

a),in regiunea Bitoliei,precum gi in mun-W. Traciei

(Serbia gi Bulgaria sudiott);

FrgeroW: apar in Albania sudicA, inregiunea Vodenei,(azi Edesa) gi in mun-W.i Pindului;

M (i)uztlohearii : locuesc in Albaniacentra15,,apusean6 gi nord-vesticA;

MoBoopoleniiporiginari din Mosoopole(in Albania),emigrai gi in regiunea Bitoliei.

Pentru o mai ugoar6 urmArire a lor, gi -0.nind sea-www.dacoromanica.ro

12

mA de caracteristici specifice,vom impArti toate aces-

te ramuri in douA marl divisiuni: in Arominisudici (locuind to.W. in Grecia) gi in Aro-mini nordici (locuind coi mai mul-0. inAlbania).

Pentru a inelege pi mai bine acest contrast geo-

grafic al populatiell arominegti in trecut *i astAzi,

gindul oricui se indreaptA --in afar% de alte onside-

ra-0.uni despre cari va fi vorba in ultima lectiune --

gi la trecutul ei istoric. SA pAgim,aga dar,spre

CUNOASTEREA ISTORIOX A AROMINILOR .In privinta a-

ceasta,prima intrebare ce trebue sA ne o punem e ur-

mAtoarea: oareopoate un filolog sA scruteze indepArta-

tul trecut istoric al unui popor?Ar fi totalmente superfluu BA arAtAm cA epoca de

formatiune a poporului romin nord- gi sud-dunArean e

insAgi formaW_unea limbei romine. Ca atare, gi mai a-

les tinind seamA gi de tot ce privegte acest trecut,

intilnirea dintre filologie pi istorie e evidentA.Ia-www.dacoromanica.ro

13

tA,insA,c6,pentru anumite probleme ale acestui trecut

constatAm gi incAierAri intro aceste dou6 discipline,

provenind din...incAlcAri de domenii de cercetAri.

Este gi era natural ca raporturi intro ele sA exi-

ste. Si ne gindim cum filologi de seamAlcum ar fi B.7

P.Hasdeu,au pAgit gi in domeniul istorictaducind con-

ce rAmin. Dar nu proa am vAzut istorici care

sA se poatA revanga. D.Onciul a atine gi probleme de

filologie,dar a recurs la achisi-WAle filologilor- re-

producindu-le drept argumente pentru convingerile sa-

le istorice. AceastA stare de fapte vrea BA o rAstoar-

ne actualul istoric,d.N.Iorga. De aci, diso4ia imix-

tiunilor.

SA ne lAmurim.Vrem sA ounoagtem trecutul istorio

indepArtat al Arominilor. Firegteto astfel de proble-

m& cade exclusiv in saroina istoriei. Dar, de aoest

trecut indepArtat romin s'a ooupat gi se ()cup& gi fi-

lologia BA ne amintim de monumentala operA Histoire

de la langue roumaine a d.Ovid Densusianuocare, prin

insugi titlul eione aratA acest lucru. In casul aces-www.dacoromanica.ro

14

ta,W.nem seam& gi de conclusiile filologiei sau ne o-

prim numai la resultatele istoriei?

Dup& cum se vede,disoutia ivit& nu e lipsitA de im-

portan-V.. De aceea,pentru a ne infnigea mai temeinic

problema ce ne preocup6.99 desohidem o parantes& ou

privire la aceastA discuIfie.

Chiar pentru o problem& oomunA,onile de cercetAri

gi studii ale filologiei sint diferite de cele ale i-

storieisin sensul c. filologia stabilegte criterii gi

reguli precise pentru problemele salevea fiind o disci-

plina gtiin-Wio5.. Iat&oprin urmare,de ce filologul,ou

bun6 dreptatelformuleazA urm&toarele:

"Nu avemode sigur,dreptul sA spunem istorieilor eas& nu intre in domeniul linguistioeitoi din oontr6.056se puna in curent,pe oit e posibilvou resultatele ei.Aceasta cu atit mai mult,ou oit gtim cA una din mari-le laoune ale cercetatorilor nogtri de istorie vechea fostpadese ori,o total & nepregAtire filologicAn(G.Giuglea,in Dacoromania,III,971).

Sau:

"Un istoric care e lipsit ohiar de o redus& pregA,tire filologio& va rAtAoi ori de cite ori va atacaproblema trecutului romineso: pentru originea gi epo-ca veche a neamului nostru letona rAmine remoroat&filologiei..."(in Grai gi suflet,111,283).www.dacoromanica.ro

15

Farmullrile sint categorice;dar nu au rAmas ftirtirtispuns. letona nu numai oA nu inttelege s.-pi insugea-sc5. astrel de constatAripciodin oontrApformuleazA Elvaou totul opus. In adev5r,istoria romin5, actual5,

d.N.Iorga devine qi mai categoricM in "ucazele sa-le" (0v.Densusianuoin Vieata nougt9XVI (1920)9200):

"Les historiens se dormant la peine d'apprendre unpeu de philologie;je ne dirai pas que les philologuesen font de mame a l'gardwde l'histoire"(in Revue hi-storique du sud-est europen,VIII (1931)9191).

Nu vom r5.spunde cu nimio celor reproduse,mai alesc oricine igi poate da ugor seama o nu e nevoiefii istoric ca sA int(elegi istoria care nu e decit ex-punere literarti qi cgt nu prea poi in-tielege filologiadactipin afar& de istoriconu egti l filolog.Mai depar-te d.Iorga sortie:

"Les historiens,et les philologues qui veulent ;-tr. historiens --et ils ont tort-- qui traitent l'aban-don de la Dacie de oette fagon n'ont pas le sens desralits" (ibid.,207).

Duptt cum se vede ,formularea de mai SUB priveqte in-treaga filologie --evident,romin6--sindiferent daogi, eaar tinti pe d.Philippidepautorul lucrArei Originaa Ro-www.dacoromanica.ro

16

minilor,care va fi prilejuit aceastA iegire.Reininddin acest citat cuvintele "n'ont pas is sons des r-

alites",BA reproducem un altul:

"Je ne veux pas employer un terme vulgaire, maisil arrive parfois que la science se moque' du bonsens;alors,le bon sens,. son tourlse moque tres sou-vent de la science tablie sur de pareilles bases"(ibid.,209-210).

Tornen vulgar nu a intrebuintatIdar el reiesepto-

tugi,cu prisosint . la ivealA. Reinind gi de aci ul-

timele cuvinte,vom reproduce un ultim citat:

"Alors que la philologie cree parfois une histoirequi repose uniquement sur des changements phontiqueset morphologiques et sur des emprunts de lexique,pen-dant trop longtemps l'histoire s'est tue.Peut-tre lemoment est-il venu outdevant des hypothses qui pren-nent un corps,qui representent maintenant un systme,ces historiens .doivent dire ells y croient ou s'ilsn'y croient pas" (ibid.,191).

Reiese clarlprin urmare cA d.Iorga vrea BA fie

hotAritor in intervenia d-sale. Nu se simte nici o

nevoie de vre-un rAspuns la persiflarea d-sale pe ca-

re o aduce filologiei in prima fras6,intrucit aceastA

persiflare e pe cit de ieftinA gi nefundatA, pe atit

de gratuita. De aceealin ciuda "bunului simV gi al

www.dacoromanica.ro

17

logicei,BA admitem pentru un moment cA d.Iorga are toa-t& dreptatea pi sA urmArimodecipargumentarea ce o a-duce acestei interven-WA.

Documentarea gi argumentarea la care recurge d.Iorgaepin trAsAturile ei esen-W.ale,exclusiv filologicA;deci,pAgepte intr'un domeniu in care gropes() inpipi filolo-gii --dup& d-sa. In casul acesta,ar fi extrem de inte-resant sA constatAm c in problemele de purA filologi-e,in cari filologii dau grepotocmai imixtiunea unuistoric e salutarA. In articolul din care am reproduscitatele de mai suspd.Iorga vrea sA dea o lec-We fi-lologiei romine,tratind desprepsihologialimbei romine (psychologie du roumain).Ne scutim de o integral& punere la punct a acestui ar-ticol. Ne vom mArgini la prea pu-Wm,din care pu'Wn seva vedea cit de necontrolatA'pi pubredA este interven--0.a-lecie a d.Iorga. Persiflind pe filologi c& se joa-c6 cu "schimbArile fonetice,morfologice"etc., iatA-1pe d.Iorga jonglind cu etimologiile cuvintelor rominepti--etimologii din cari vom reproduce numai vre-o duzinA.T.Papahagi,AROMINITagrai,folklorotnografie 2www.dacoromanica.ro

Dupa d.Iorga,

cinepaaceitardobindafaolaimblaciuinelmalurapivapoporra-0.rIlepreot

18

In fe4a acestor surprinzatoare neseriositati etimo-

logiceone miran' intrebindu-ne: e posibilvoarepoapie-

gind din lunga reserva oe impus-o fa-0, de filo-

logie *i vrind a-i da o lecie,sa faci atari gregeli?

Fara a ne intreba cine anume nu are "le sens des ra-

lites",sa ne permitem a restabili dei e superfluu-

adevaratele etimologii:

cinepa < *CANEPAoositor < gr.-91.K0SIT0RSdobinda < s1.D0B4DAfaola < sl.FAKL(1)Aimblaciu < sl.MLATITIinel < ANELLUS:natura < METULApiva < *PILLApopor < din popa,sau it.POPOLOratca < sl.RA0A

e lat. CANNABIS (200)CASSITERIUM (202)DEBENDA (202)FACULA (199)AMBULARE (204)

tl ANNULUS (200)MATULA (198)PILLULA (200)POPULUM (204)ANATEM (203)RANA (200)

e "forme albanaise" (201).

www.dacoromanica.ro

19

rile 4 ARANEApreot 4 PRESBYTERUS

Un control Il putea face orioind,recurgind m&car

la dicIcionarul etimologic al d.S.Pugcariu --filolog pe

care,pare-sepil agreeaz6 gi cgruiaptot din aceeagi lip-

s& de controlvii atribule paternitatea evolutliei seman-

tice a cuvintului merge,(ibid.,213),oind,de fapt,acea-

stA paternitate constituie o pagin& de glorie pentru

Buletinul Societnei filologice din Buouregti (II(1906),

pag.12). De altfelpaceast& lips& de precisare profesi-

onal., nu e rarA --compar6,bungoar5.,oe se spune cu pri-

vire la AMARE-iubire (ibid.,222),cu ce s'a Boris mai

inainte in Gral gi suflet,III (1927),84-87.

In fine, ca s6 se vad& gi din inc& un exemplu efi-

cacitatea acestei interven-0i atit de intirziate, re-

produc: "Il me semble que la Transylvanie,vivant d'une

vie ruraletne connait pas le POD"(ibid.,197). Dac5. e

vorba.s6 intervenim cu "il me semblel de sigur c& Ro-

minul din Transilvania,de hatirul unor atari interven-

-0.i,va declara c& nu cunoagte nici cuvintul POD, giwww.dacoromanica.ro

20

nici chiar PUNTE.

E de prisos,aga dar,s6 relevnm 05, interven-0.a

storiei in ce e al filologiei s'a clasat singurn. In

consecinn,nu e nevoie amintim on "le bon Bens,1 1a son tourose moque tres souvent de la science eta-

bile sur de pareilles bases",dupn cum n'a fost nevo_

ie sn men-W.onnm on bunnoarn AMBULARE putea da imbla-

re > umblare (cum a gi dat),dar niciodatn

Astfel presentindu-se casul in oeea ce priveqte

raporturile dintre filologie gi istorie pi, mal a-

les,imixtiunea acesteia in domeniul primei,cercetn-

torul trecutului istoric indepnrtat al poporului ro-

min trebuie sn fie negregit in pritul rind un filo-

log, intruoit letona e lipsitn de material documen-

tar cu privire la aoest treout. Reintorcindu-ne, aga

dar,la problemn ce ne intereseazn direct --problemn

ce a Post obiectul preocupnrilor multor filologi gi

istoricipromini ca gi streini ne intrebnm:cam ca-

re ar putea fi

www.dacoromanica.ro

21

ORIGINEA AROMiNILOR

Degi problema e vasta gi complicatA,m6 voi resuma

la schiarea ei numai in citeva rinduri. Imi permit a

men-t(iona cA o expunere a ei in liniamente generale e

datA in studiul O problemA de romanitate sud-iliricA

(in Gral gi sufletlI (1923),precum gi in Din epoca de

forma-0.une a limbei romine (ibid.,I (1924).

Ne vom opri tot la conclusia precisatA in primul

studiu amintit,intrucit nu vedem nimio hotAritor care

sA o clatine.Nu ne putem opri la pArerea A originea

Arominilor,din punct de vedere geografic,ar fi nordi-

cA,cum cA ea s'ar datori unei dislocAri de masA ro-

mineascgt din spre Vlasina planina din Moesia superi-

oarA,dislocare ce ar fi fost provocatA de nAvAlirea

gi agezarea Slavilor in regiunile dunArene sudicepin-

cepind cu secolul al VII-lea. In primul rind,0 atare

dislocare trebuia BA se producA mai inainte de acest

secol,dacA am admite o Slavii au foot barbari nAv,www.dacoromanica.ro

22

litori. Slavii nu trebue consideraW. astfel (cf.gi in

Gral gi suflet,I,210-211 gi 340-341),mai ales c5, gi

istoria ne spune c ei au venit in p6rile nordice a-

le imperiului roman de rAs6rit fiind admigi de politi-

ca administrativ6 a imperiului drept: salahori gi colo-

nisatori,de pe urma c6rora imperiul s. poatA trage fo-

loasele de cari avea nevoie (cf.A.Iorga in Revue histo-,

rique du sud-est europeen,VII (1930),pag.2 gi 7). In

atari condi-O.uni, evident GA el nu puteau provoca a-

cea inchipuit6 dislocare a unei populaW. bAgtinage.

Niel acea convenionalA zontt culturalA greco-roma-

nA,trasat6 pe linia Durazzo-Nig-Sofia,nu o putem ad-

mitesintrucit o atare zon5, apare fundamental factice,

necorespunzAtoare nici realitnilor romane, niel ce-

lor grecegti. Sint sc5.p6ri de control ce favoriseazA

ca,din genera-OA in generatcii de istorici gi filologi,

8 se perindeze pAreri impresionant formulate.Pentru unul caro cunoagte oomplexul faptelorpal re-

alitnilor istorice,filologice,etnografice,folklorice

gi geografice,originea Arominilor in sensul romanit6,-www.dacoromanica.ro

23

ei lor sud-ilirice se impune de la sine,afarA de ca-

sul cind cercetAtorul ar gAsi ca sA nesocoteascA

vii,preferind ce spun in general paginile

rafturilor de bibliotecipemanate tot din studii de

birou,nu din cercetAri pe teren.

Aga fiindpromanitatea traco-iliro-daoicA ne o

inf4igem cind e vorba de formateiunea poporului ro-

min nord- gi sud-dunArean din aceastA romanitate --

sub urmAtorul aspect geografic: pe de o parte avem

ROMANITATEA NORD-BALCANIC1 --adicA romanitatea dintre

versantul nordic al mun-Olor Balcani gi dintre Carpa-0_,

romanitate care era,deci,cAlare pe DunAre gi din ca-

re a iegit ramura daco-romin--,iar pe de altA parte

avem ROMANITATEA SUD-VEST-BALCANICI --adicA romanita-

tea dintre AdriaticApversantul sua-vestic al Balcani-

lor,Egee gi Tesaliapromanitate din care au iegit Aro-

minii. Pentru aceastA epocA vom aveapaga dar, ROMINI

NORD-BALCANICI Emu BALCANO-CARPATINI (loci/nu HORD-

DUNIRENI sau DACO-ROMINI-- gi ROMiNI SUD-VEST-BALCA-

NICI--deci,nu SUD-DUlaRENI.Cf.gi harta din pag.25,inwww.dacoromanica.ro

24

care schi-Om0aga cum ne permite acest mijloc de edi-turgt,aceasta atare de lucruri.

Oprindu-ne la aceast5. solt44e,nu numai cA origi-

nea Arominilor apare in propria ei luminA rean,dar

gi alte probleme vin 136 se contureze satisfc6tor.

Controversata provenient6, a Megleno-rominilor de a

fipla origine,Daco-romini sau Arominipse contureaz6

luminos. Discutata origine a Maramuregenilor ar ap5,

rea gi ea verosimil6,in sensul o. ei nu au putut fi

Romini sud-vest-balcanici,adic5. Aromini; vor fi f6,-

cind parte din aceeagi pronuntard mass& de populatie

romineasc6 dintre Balcani gi DunAresce,in decursul

timpurilor,parte s'a bulgarisat,parte a apucat spre

nordul DunArei,fie prin Dobrogea,fie prin OarpaWA

dunAreni --cf.ce am spus pi in Grai pi suflet, III,

94-95.

Dar aceast6 conclusie ar veni s resolve gi alt6

problemA,in care istoria face s5, apar6 gi Arominii.

E vorba de aceeagi origine geografic& a populatiunei

rominepti din Eaem,ce,sub AsAneptipa incercat aceawww.dacoromanica.ro

25

B/osta,

Recl Loset-

D 14.1.a.z el

Vatna.

L anidsa,voeco

STR1-ROMINII/ jr: Romini balcano-carpatini1111111 : Romini Bud-vest-balcanici

At e tux

www.dacoromanica.ro

28

manifestare politico-militar.. D.Iorga afirmA in I-Btoria Rominilor din peninsula balcanicM,pag.20,05. ml-..gcarea de sub AsAnegti apartcine Rominilor din Pind,dinTesalia deci,Arominilor. "In ce privegte Btatul in-temeiat de p6storii din Pind la Bfirgitul secolului alXII-lea gi care B2a intArit la inceputul celui urmAtor,el a c&Ottat un fel de coroan& imperial& de la Papa"(N.Iorga,Romini gi Slavi,Romini gi Unguri,1922,16).Nuvom continua cu relevarea bibliografic& a acestei pro-blame. Conform aceleiagi conclusii la care ne-am oprit,vom admite cgt manifestarea de sub AsAnegti nu aparti-ne Arominilor,ci Rominilor nord-balcanici. Evident atIn aceast& privin- e rolul istoriei in primul rind;dar rAu nu va fi de se vor coordona gi faptele filolo-gice etc.

MANIFESTXRI AROMiNEIn trecutul istoricMANIFESTXRI POLITICE--.In direct& leg&turA cu mi-

carea revoluionarA romineasat de sub ABAnegtio lo-. www.dacoromanica.ro

27

cul sA amintim cA,cu clou secole mai inainte,Rominii

sud-balcanici,anume masa din Pind gi TesaliapincearoA,

coi dintii in istoria poporului romin,o manifestare

etno-politio,oreind astfel oele douAVlahii: Vlahia-mare gi Vlahia-mioA (pentru care cf.G.

Murnu,Vlahia-mare,1913). Probabil ca aceste migoAri

sA fi avut o puternicA reperouteie in populatia Balca-

nilor care s'a rAsoulat sub AsAnegti. Acosta e singu-

rul eveniment istoric de naturA politico-militar in

treoutul Arominilor. Mal tirziulin deoursul secolelor,

migoAri ou caracter politic incA mai apar,dar toate

sint ori de naturA administrativA,ori de naturA rell-

gioasA --ele fiind indreptate in contra Semi-lunei

gi toate apar ori isolatevori reduse ca amploare mi-

litar. In seria aoestor migoAri meritA sA fie amin-

tite cApitnatelessau epoca aga numitilor a r m a -

toli aromini (pentru cari of.I.Caragiani,Studilistorice asupra Rominilor din peninsula balcanicA).

Cunoagterea acestor cpitAnate presintrito real& important6 pentru tot ce ne interesezA. Elewww.dacoromanica.ro

28

fiind o manifestare national-religioas6,contribue in

mod hot6ritor la apropierea de fapte de arme gi suflet

intro Aromini gi Grecioluptind anturi in contra Tur-

cilor st6pinitori. Steagul religiei cregtine fiind in-

sugi steagul bisericei grecegtioiatil cum aceasta in-

frtire religioas5. a contribuit ca sufletul Arominului

muntean s5. se arture celui grecese,pentru ca,ou tim-

pul,sA,gi piard5. tot mal mult din specificul 85.uppin5.

la o aproape complet6 asimilare. Aceste fapte de arme

au contribuit,intre altele,ca Arominul s dea sufletu-

lui sAu hran5, greceasc6,insugindu-gi,deci, poor:31a gi

cintecul popular grecesc. Pasul acesta a fost decisiv

nu numai pentru sufletul luipci gi pentru grai (vezi

Folklor romin comparat,208 gi urm.). Iat6,prin urmare,

o prim important6, ce decurge din cunoagterea 05.pitA-

natelor.

Dar actiunea lorlprivitA in ansamblul evenimentelor,

nu putea fi decit r6svr6tirea unor riulete in contra

unui ocean. Ea nu putea zdrunoina imperiul otoman. In

schimboaceste r6svrAtiri au prilejuit distrugeri de a-www.dacoromanica.ro

geaminte etnice arominegti,determinind gi rAsfirgri

de populatie aromAneasc in cuprinsul imperiului oto-

man. S ne transportAm bungoar6 in epoca lui Ali-paga

gi vom asista la zguduiri gi risipiri de felul color

urm'Atoare:

1.0ragul gi regiunea Moscopolei (in Albania)incear-

cn. cea mai puternicA loviturA,vAzindu-gi populatia

imprAgtiindu-se (cf.,de pild,i studiul Originea Mu-

lovigtenilor gi Gopegenilor in lumina unor texto, in

Grai gi suflet,IV,252 gi urm.).

2.Regiunea Gramostei igi vede risipiti locuitorii

In dep6rt6ri,dind nagtere unor agez5ri nouA (cf. in

Biblioteca nat1onal6 a Arominilor,II,132,sub Gramu-

ste).

3.Comune infloritoare din Pind,cum ar fi AvdelapPe-

rivolelSamarina etc.lrftin micite prin emigrarea mul-

tor familii,cari,gi elepau pus base de inchegAri nou5

dindpastfelonagtere unor agezri ca cele de ling6 O-

hrida,sau din satul Poroi din Tracia,sau din regiunea

Veriei etc.(cf.gi Per.Papahagi,Din literatura popula-www.dacoromanica.ro

30

rA a Arominilor,1033).

IatA cum,din causa acestor migeAri,populatia aro-

mineascA s'a irosit qi mai mu1t,s1Abindu-gi astfel pu-

terea ei de resisten t6 etno-linguisticA. O. aceste mi-

goAri vor fi fost inoununate ou strAluciri de vitejie

(pentru aceastA lature,cf.qi 011.Fauriel,Ohants popu-i

laires de la Greco moderne,I (1824)0. II (1825), cift

elepou singele Arominilor,au prilejuit i procuratglorie qi independen-tA na-0.unei grece0i etc.,acestea

sint fapte ce nu pot intra in cadrul acestui curs.De

aceea0e5. urmArim pe Aromini qi din alte puncte de ve-

dere.

MANIFESTIRI ETNO-SOOIALE --.In aceastAprivint

douA sint ocupatiunile_fundamentale strIvechi ale A-

rominilor: pstoritul *i cArvAnA-r i t u 1. E inutil sA men-O.onAm cA,mai ales in tre-

cut,ei au ounoscut agricultura,re-strinsA in eadrul propriilor nevoi. Primele douA sint

cele ce i astAzi incA deosebesc radical pe Arominiwww.dacoromanica.ro

31

de celelalte neamuri din peninsulA. PAstoritul e eau-

pfqiunea strAveche a lor,a carel origine se confundA

ou cea a strAbunilor lor romani. Sub raportul termi-

nologiei,cArvAnAritul se indepArteazA de aceastA o-

rigine,trAdind gi influene orientaleomprapuse, de

sigur,peste cele strAvechi.

PABtoritul a avut drept efect,in desvoltarea lui,

BA remorcheze Emu B. lege viaIa populaiei arominegtide tot ce aparIfine mun-0.1or,contribuind astfel ca A-

rominul EA fie omul prin excelenA al muntelui. CAr-

vAnAritul fiind,prin insAgi natura luitreqeaua de co-

munica-teii,de transporturi in cuprinsul pi in afara

peninsulei baloanice,a determinat ca o bunA parte

din sexul bArbAteso al Arominilor sa ounoascA dife-

rite aspecto de viatA ale diferitelor popoare cu ca-

re venea in contact. In felul acesta,scrutind vari-ate orizonturi civilisatorii,prin insAgi ocupaW.u-

nea lor Arominii deveneau implicit gi incetul ou

incetul factori pioni de civilisaie in peninsula

balcanic6-- ceea ce vom vedea mal Jos. PAstoritul,www.dacoromanica.ro

32

prin nsi viaa lui geograficApera o citadel& pen-

tru entitatea arominAlin timp ce cArvAnAritul,pe m5,

surA ce pAstoritul se desvolta,devenea mijlocul descurgere a tuturor produselor de via-0. pastoral6 indirecii multiple.

Nu e locul BA ne oprim mai mult nici asupra ace-

stor aspecte ele urmind a fi Btudiate in volumul ce

va incheia lucrarea Images d'ethnographie roumaine.

Dar,putem menteiona gi un periodic corolar al lui,ca-

ree haiducia,pe care poesia popular& neo infMigeazA adesea alAturi gi in funcie de via-Vt

pAstoreasc5, gi de care vom vorbi la capitolul etno-

grafic.

MANIFESTRI ECONOMICE SI CULTURALE .Spiritulager muntenesc --pAstorul--,dublat de experiena cu-

treierAtorului de -Ori streine --cArvAnarul-,s'a vg,zut treptat-treptat in toomai izvoragului de mun-

te ce-gi. vede Btropii in gura mArei sau pe gesuri in-

tinse-- intr'o viatd6 noug. Din agent al migairei eco-

nomicepel devine factor important al ei,deinind inwww.dacoromanica.ro

33

anumite puncte geografice situaMA decisive.IatA-1,bu-

n5parA,ca proprietar de han la rAspintii,la noduri de

drumuri,unde trebuie BA facA fat . celor mai contradic-

torii gi mal periculoase situaii. Pentru a ne face o

idee despre atari stAri de lucruri,sA ne oprim o cli-

pA asupra lor.

In generalphanul de rAspintii a fost cuibul,ascun-

zAtoarea oriogror fapte.Relativ Bpa-0.os gi labirintic,

el trebuia sA fie pentru un oAlAtor adApost pentru

noapteppentru vremuiritoa gi pentru once eventuali-

tate neplAcutA. Prin positia ea retrasA2prin fiorii

ou earl Il inoonjurau singurAtatea gi imprejurArileel putea fi oricind locul color mai inspAimintAtoare

drame. Aga fiind,stApinul unui han trebuia BA fie ca-

pabil a infrunta totulpa soluUona totul. Credem oA

nu e ugor lucru capbunaoarAlsub acelagi acoperig de

han sA adApostegti in acelagi timp gi haiduci pi po-

tera urm6ritoare a aoestor haiduci. Tot aga: nu e u-

gor captu hangiu,s6 soapi din ghiarele briganzilor pe

T.Papahagi,AROMNII:grai,folklorpetnografie 3

www.dacoromanica.ro

34

un conattional al tau care se intoarce dupA ani de zile

din streinatate ou ceva avere agonisita pentru familie,

cind Oil bine cA tinta aceStor briganzi a fost tocmaipradarea instreinatului *i o orioind,tu hangiu, po-W.

Adea victima aceStor briganzi. Iata,prin urmarepsitu-

aii pe care un Aromin hangiu trebuia BA le domine.

In domeniul economic,Arominul a devenit pretutin-

deni,in ora*e ca *i in porturiscel mai mare rival al

comerciantului grec Bau evreu. AteStari in privii4a

aceasta Be pot constata in cercetarile speoialiqtilor,

ca qi in insavi viaa de toate zilele.

Sub raportul cultural vom mentciona *i mai pu-W.n,

intrucit,trecind peste stralucirea epocala a Moscopo-

lei,vom aminti ca Arominul nu lose din proverbul Ban:

"ninviatlu,cit avut e'hiba,easte sclav a nviatluIn.

Ca atarepse explica de ce printre Aromini analfabetiii

sint rari.

MANIFESTIRI NATIONALE --.Am vazut ca lupta religi-,

oas6 dintre cregtinim *i mahomedanism, oare masca bi-

www.dacoromanica.ro

35

ne lupta congtient national& a Grecilorsa absorbit in

sfera ei pe Aromini. Prin urmareopin& la inceperea re-

degteptArei nationalevce dateaz& de pe timpul domnito-

rului Cuza,nu poate fi vorba de manifestAri nationale

In sinul poporului. Ele mijeso pe la finele secoluluitrecut,pentru cavodat& ou anul 1900,s6 intre in fasa

unor incercAri extrem de singeroase (cf.,de pild&I A-

lexandre Rubin,Les Roumains de Macdoine,1913).Cirmu-

it& pin&In1903,1n1upt& ou turbate valuri,de marele gi

inteleptul Apostol Margarit,manifestarea congtient na-

tional& a Arominilor intr& singeros in fasa sacrifici-

ilor anuale. Fruntagi ucigi sau m&celAritie,case,bise-

rici gi sate incendiateslupte pe v1a-0, gi moarte

t& in ce a constat existenta lor pin6 in 1908 sau,mai

bine zistpin& in 1912,oind imperial otoman se clatinA,

pentru ca,odat& ou disparltia lui din peninsul&,s5, a-

pun& gi eteaua entit&tei aromine. In oomparatie au nu-

mArul de locuitori al fiecAreia din provinciile ro-

minegti subjugate pinA in 1916,Arominii au dat cele

mai numeroase gi mat cumplite jertfe pentru chestiuniwww.dacoromanica.ro

36

de natfionalitate. Ceva mai mult: numgtrul color ucipi

dintre Aromini in luptA pentru idei na-0.onale intrece

cu mult numArul color mor-ti din oricare provincie ro-

mineasett eliberata prin marele r6.zboiu. Si fapt curi-os: ireductibilii dugmani de moarte ai Arominilor au

fost in acetate ultime decenii tocmai Grecii,in frun-

te cu biserica lor, c5rora mai ieri Arominii le-au

dat cu prisosint singe gi glorie.

Dup6 aceastM introductiv6 expunere istoric6,

intrAm in insugi domeniul in care trebuie s urmArim

pe Aromini.

Am vAzuttinsgtooti,mai ales in trecut,locuina lor,

intreaga lor agezare era la munte. Si aceasta se pea-

te vedea foarte bine in propriul lor dicton: " casa

noastr6 i-muntile" (P.Papahagi,Din lit.pop.a Aromini-

lor,1007)e--Ceea ce e "muntele" pentru ei reiese lim-

pede gi din urarea pe care ei o fac unui binenic6tor:www.dacoromanica.ro

37

"va ti-avem ca un munte"(cf.La Rominii din Albania,

1920,pag.50.--.Prin urmareppentru a cunoagte pe Aro-

mini,va trebui s incercm sfor-Orile urcugului in

Ne-am propus s cunoagtem pe Aromini prin G r a J.,

Folklor giEtnografie . S precismde la inceput in ce sena vom incerca aceasta pentru

fiecare din aceste trei capitole.

GRALCercetindu-1 chiar in trsturi generale,ne

vom convinge ugor gi fr intirziere de insemntatea

lui pentru evolu-kia istoricI a limbei romine. Pentru

foarte multe probleme el ne ofere anumite fase prin

cari a trecut limba rominA,dindu-ne astfel icoana u-

nor epoci apuse gippoate,necunoscute direct prin al-te documente.

Un exemplu. Se gtie c astzipin limba literar,

relativul cu mai mare circulaW.e e careppe cind ce

incepe 86 se retrangeze in functfia de interogativ,

exclamativ etc.--fapt care nu cadreaz cu graiul po-www.dacoromanica.ro

38

pular gilmai ou seamnou veohea romineason. In oonse-

exprimare ea aceasta:

mielul ce suge e sugar;mielul ce cumparai e sugar (v. 84).

nu e curentn. in limba literarA de asttizi.In arominn,

insn,ca gi in romina veohelse zice:

nfelu te sudze easte sugar;nblu e acumpnrai easte sugar.

In faa unor astfel de faptetne putem da seama care

anume din cele doll& relative avea mai mare circulaie

In. strromingt. Si daon ar fi sn urmnrim acest relativ

care in construcia unde el apare precedat de prep.

pe,am vedea on aga eve+, e neounoscut strnrominei co-

mune color doll& ramuri: aromina gi daooromina.

Inc& un exemplu,asupra cnruia nu ne vom opri ou

nioi o expliowteie. Arominul zioe:

lu-an (=il socoteso) ca scare,

In timp ce in limba literarn trebuie eft ne exprimnmwww.dacoromanica.ro

astfel:

Il au ca pe un scare.

Arhaismul sintactic din aromin6 e evident.

FOLKLOR--.Folklorul ne ofere aspecte,cari ugor

s'ar putea confunda. Vom avea folklorlingui-

stic gi folklor p u r .S. lamurim. Arominul are urmAtoarea "vorbA bA,

trineascV sau,cum am zice noi,urm6torul "dicton":

Oalotih6 di pufilu -VI nu 2g1-are soacrii!(Ferice de patArea ce nu igi are soacrW)

Din aceast5. vorlA noi desprindem ceva Cu privire la

sufletul gi raporturile sociale din familia Arominu-

lui. Ne mai gindimoiar6giogi la imaginea la care a

recurs el pentru a o da drept comparaie prin care

plasticiseze starea sufleteasc6 a tinerei mirese

eau neveste sau,chiar,gi a soului ce nu are peste

cap o soacr6. Desprindem,deci,un strop de sufletli

se gtie cA folklorul e studiul sufletului. Dar acea-

stA desprindere o facem dintr'o mvorbA bUrineascl",

39

www.dacoromanica.ro

40

dintr'un dicton; iar "vorba" din bAtrini cade de o po-

trivA,ca gi un ouvint,gi in sarcina studiilor de 11m-

b. Vom avea,aga dar,a face gi Cu aspecte de folklor

linguistic.

Pentru a intelege,acum,ce e folklor pur, precum

gi deosebirea dintre aceste douA nuante de folklor,

vom reproduce un "dece-un,in care ni se explicA "de

ce unii oameni sint mAgari":

Oindu feate lumea DumnidaluodupA te li adrA tutecum il tAre caplu,bAgA si-adarA Tumari gi,tu Boni (inurmA),oamiril.DupA te il-adr5,,e'toarnA si-T1 mutreascA,s'veadA cum sta.Ma te s'veadA? Tute ghine li-avea fap-ta,magI si-agArgi s'1A bagA.

NAirit (inrAit) cum eara,acAtA g' nis s'1A crueascA,a tutlor cite unA pAreacre di ureclLgi,ca s'nu s'min-teascA (amestece) ateali di om ou ateale di rumar,rumAregtile li-adrA cama mAri.Ghine ma,adarA, tut a-darA,nAirit g' vrel si-u al mintea tu loo? Acgi,cA al DumnidzAil cari-gti iu rl-alAga tu oara atea, cAadrA cama multe urecri di oaminl gi magi ndoauA dirumari.DupA te lA bAgA a rumarilor cite urec2i rumA,regti avea,a1Antor te armasir6 lA chicA urecft di om.

Di-aestA ntrA oaminl si-aflA g' rumarilcu tut cgau urecfi di om gi nu s' cumoscu ligor.(Per.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,789).

Evident cA filologia poate recurge gi acioca qi la

dictonul dat mai sus. Dar filologia poate recurge lawww.dacoromanica.ro

41

tot ce e exprimat prin grai.Aceasta nu insemneazA cA

acest tot poate fi numai material filologic.Textul re-

produstinsA,ne duce in primul rind la ce aparine ex_

clusiv folklorului.

ETNOGRAFIE --.Ca gi la Folklor,vom distinge gi a-

ci douA nuane: etnografie linguisticA gietnografie p u r A.

SA exemplificAm.

Arominul intrebuineazA urmAtoarele expresii:

Easti-1 cAtrA soare(El este scApAtat,s5rac de tot);L-teasirA cAtrA soare(I1 intinserA cu fata la soare).

Dar aoeste douA locu-W.uni pot privi direct gi de a-

proape filologia:fie ca foneticA (teasirA),fie ca

sintaxA (easti-1),fie ca semanticA (prep.cAtrA). Ele

pot fipaga dartentitni filologice. InsA din aceste

locutiuni noi desprindem ova care privegte tot aga

de direct gi de aproape gi etnografia. BunAoarA dinwww.dacoromanica.ro

42

a doua locutiune desprindem o fasA din obiceiul ce

intereseazA inmormintarea:intinderea sau agezarea

mortului,in Gas& E:18,u in mormintocu fata spre soare.

Avem,prin urmarepa face Cu o problemA de etnografie

linguisticA aplicatA la locutiuni,aga cum ea s'ar a-

plica la elemento lexicale.

PugipinsA,in fata unui text cum ar fi urmAtorul:

Ma gi-a mnrilor 16, e foame g/ la puravA si-adunar.s'fripsirA tu sule gi mArcaturile s' nefigarA.

Oile ipasc;oile-amiridzA;cinlri dorm ca nicuchirl;Caplu proaspit si stricoarA pri-arAzbda di furtutirl,

(din Bibl.natoa Arom.,II,50),intreaga noastrA preocu-

pare e stApinitA de tabloul eminamente etnografic in

care ni se desfAgoarA o scenA din transhumana Aro-

minilor oieri din Pind. Spre deosebire de nuanyst lo_

cutiunilor reprodusepacest text,aceastA descriere va

fi pentru noi material de etnografie purA.

Abstractfie flioind de toate aceste consideratiuniwww.dacoromanica.ro

enele primite nu vor fi toate aceleagi cu cele ce

apar in dacoromin&. i totugisaceasta nu inseamnA cA

aromina gi dacoromina nu constituie o singur&

te linguistic&.

43

relevatesdar reflectind numai asupra aspectului, ca

graipatuturor textelor sau exemplelor aromine

pe care le-am dat,e locul sA ne intrebAm: oarestoate

acecte exemple nu duo la conclusia c& aromina gi da-

coromina sint dou& ramuri ale unui singur trunchiu

comun la basa caruia st& latina vulgar? Pentru ci-

ne e ini-O.at in probleme de filologie, evident c& a-

coast& intrebare e de prisos; ea se adreseaz& color

ce vin pentru prima datM in contact.cu asemenea pro-

bleme.

Firegte,graiul aromin ast&zi nu poate fi identic

din toate punctele de vedere cu cel dacoromin. El

igi are,ca tot ce e organic,caracteristicile sale

proprii. Se indep&rteaz& de dacorominA mal ou seam&

In privin-tia lexicului. Se inelegesiaragisc6 influ-

Vom renunta la relevarea documentgrilor in acea-www.dacoromanica.ro

44

stA privint. Drept dovezi cApdin punct de vedere al

graiuluilArominii gi Daoorominii formeazA o singurA

entitate etnion,vom da din graiul popular urmAtoare-

le proverbe:

Terlu curat nu si-aspare di ascApirare1Cerul senin nu se teme de fulgerare);Calu gione tu gIug s' cunoagte(Calul viteaz la urcug se cunoapte);Coada easte cap la noi furlu picurar la oI(Coada este cap la noi gi furul pAstor la oi),Dipusira mun-VYT,si-alinarA cuprine(Se lAsarA in jos munii, se inAltarA gunoaiele).

A ne opri cu vre-o explicaie asupra acestei identi-

tAV_,insemneazA a contesta insAgi realitatea. Prin

urmare,din punct de vedere al graiului,identitatea

dintre Aromini gi Dacoromini e clarA ca lumina zilei.

Putem,oare,dovedi acelagi lucru gi pe cala folklo-

rului gi etnografiei?

Din capul locului trebue precisat cA aceste dou6

discipline,in stadiul in care se gAsesc ele astAzi,

sint departe de a incadra,de a contura problemele

In apa felpincit oonclusiile respective sgl, poatAwww.dacoromanica.ro

45

raminea fapte precise,realitni concrete,ca *i in do-

meniul filologiei. Din texto intregi de-abia s'ar pu-

tea desprinde sugestii sau note,mai apropiate de ce e

al impresiei *i mai indeprtate de ce e al precisiei

--ceea ce,de altfel e perfect explicabil,. S. incer-

cm cite o exemplificare pentru fiecare din aceste

dou5, discipline.

Pentru etnografie:

Naparti di Laia-mareNI-algAvdarA *22n5. mu*eat6.Cum si fac,lallu-dipsi-u ved?

calupgluneale,S'du-te,d5. pin di mugeat6.

"BurA dzur15,,mol mugeatge."Ghine vinl*I,lal guneale".

tatg-tu,lea feat6?"-"Tat&-nlu i la '1115. numt5,,

La 'nb, numtA,amirAreascA,Amirgreasc6 cri*tineasc6".

mA-ta,morl mugeat6?"--"Mu-mea easte la 'n'A numt5.,La 'n5. numt5.-amirAreascA,Amir6reasc5, *' crigtineascA".-"AidelfeatA,si nA lomu,Si nA lomu0si nA vremu,Tra s' dirdzem tru loclu-a nostru:Clo iu '1-ate pufilu vearaSi birbifilu prumuveara"

(din Per.Papahagi,Din litipop.a Arom.,851)www.dacoromanica.ro

46

In ointeoul acesta,care e dintre cele mai vechi,se pomenegte de Laia-mare,adic6 de Marea Neagr6.Evi-dent c& aceast& not& nu poate fi trecut& ou vederea.Dar once intrebAri ne-am pune in legAtur6 cu ea, Ga-ya precis momentan nu putem desprinde. Ipotese de le-g&turi intre Dacoromini gi ArominilseparaU prin La-ja-mare dup& cintec--,s'ar putea face;dar nu vedemnici o conolusie. Naturalpacesta ar fi un text dincele ce nu ne pot spune mult; pot fi altele care s&ne dea oeva mai multodup& cum pot fi altele din ca-re s& nu putem extrage nimio.

SA trecem la folklor.Din literatura poetic& popular& a Arominilor re-

inem cintec:

Morl tu lun& nxilicIoas&,Mult analt& g' aipArtoas&IDi*vedz oaminl,di- vedz lume,Nu-dl vidzugi mugeatlu-a meraSpune-nlplunA mult analt&ICu earl vrutlu-a de s' disdeard&?A eta min& strindze nisSi-a ma budz& bage?Ia dzi-Yiplun&ta' vring-acas&,www.dacoromanica.ro

47

C& mult mima ril-u ars&.(P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,896)

Poesia popular& dacoromin& ne ofere gi ea ceva a-propiat cu ce conine cintecul aromin:

De-ai fipluna,credincioasA,DupA cum e2ti de frumoas6.0Eu te-agi intreba sA-mi spui:Nu i-ai zArit umbra lui?De-ai fiplunA,aplecat&Precum egti de luminat6,Tu mi-ai spune-adevAratIn care cas&-a intratSi cine 1-a fermecat.

(Calendarul pentru popor al Asociat4u-nei,pe anul 1929,pag0188).

Cintecul acesta e cules in jud.Sibiu. Al&turindu-1celui arominescone intreb&m: putempoareltrage aceeagi

conclusie pe care am putea-o trage din alAturarea bu-

n&oar& a cuvintelor- dcr.pAresimi gi ar.pAreasinI?

Drept un plus de ispitire in aceast& ordine de i-

dei,s& mai relevAm inc& o apropiere.

Poesia popular& aromin& (cf.P.PapahagilDin lit.

pop.a Arom.,866) ne dA:

www.dacoromanica.ro

48

"Aide,featA,vfin Cu mine,Si-n1 ti fac tut6 di-asime,Feata mea,aleapta mea".

"Nu v'in,gione,c I-argineS' c5. /15. him fAr' di curune,tionle-a merlissifteriu-a merino

"Aide,il1c,si-ra ti ncrunSu-aumbrata -Vita di chin:S' b6,g6m nunu a-01 scareSi-Eqea 1un5,,nun6 mare;Cusori nogtri gotoTra s'oreap dugmanlia to-V.

lat.& acum acelagi motiv in poesia popularA dacoro-

minA (S.Mindrescu,LiteraturA gi obiceiuri poporane

din comuna Ripa-de-jos,comitatul Mureg-Turda, 1892,pag.53):

Si-om trece Tirnava-mareg-acolo ne-om cununa-re:Este-un pop5. intros braziCunun6 pe hi scApa-0.;Este-un pop& intro munti--Cunun6 pe hi pierduti.

Sau in cea bucovinean6 (S.F1.Marian,Poesii populare

romine,II,1875,pag.30-31):

Si-om fugi 'n Moldova-mare,116muta nu ne-a ata-re.www.dacoromanica.ro

49

Dupg ce ne-om depgrta,La scare ne-om credinIa,La lung ne-om cununa:Este-un pop. 'ntre molizi,Ce cunung pe fug1-0.;Este-un pop& intre fagi,Ce cunung pe cei dragi.

Dupg cum vedemovarianta bucovineang se suprapune

In tocmai motivului aromin.In casul acesta care e

concluaia ce se impune sau care ar pgrea mai verosi-

milg?

Dacg am lualde exemplu,cuvintele:dcr_aring (ve-

chiul arirg) gi ar.aring,sau dcr.vechiu aug gi ar.

aug,de sigur cg nici nu ne-am putea gindi mAcar cg

ele Be vor fi ngscut in aroming gi dacoroming in mod

independentlin timp gi spa-Om.Amindoug impunpatit

pentru formele aromine cit gi pentru cele dacoromine,

cite o origine comung,gi anume:AREWA gi UVA. Logica

faptelor ere BA aplicgm acelagi principiu pi in ma-

terie de motive liricesepice etc. (cf.Folklor romin

comparat,296-297 gi 332).Vom admite,deciscg varian-

ta aroming gi cea dacoroming au ca genesg unul gi a-

T.PaPahagi,AROMINII:grai,folklor,etnograrie. 4www.dacoromanica.ro

50

celagi motiv,a cgrui provenient& gi aparitie in timp

gi spat,411 nu le putem precisavaga oum am proceda cu

ARENA,UVA etc. Cert,ins6par putea rAminea faptul o& a-

vem a faoe cu un fond sau prototip comun acestor dou&

motive gi c& ele ar urma s& fie vechi in poesia popu-lar& aromin& gi dacorominA.

Infnigindu-ne ca intr'un tablou sinoptic tot ces'a schiat pira aci,vom putea conclude c&:

1.Ast6zi,entitatea arominA,ca grai,rolklor gi etno-

grafie,constituie o ramur& aparte de coa daoorominA

cosa ce era fireso s& se intimple,mai ales e& intre

ele a intervenit o integral& despArW.re ce dateaz&

cam de prin secolul al X-lea;

2.In treout,adicA pinA la acest secol,in afarA de

oareoari caracteristioi,aoeste douA ramuri formau o

perfectA unitate din toate punotele de vedere.In aoea-

st& epoc& avem atit in nordul Baloanilor gi DunArei,

cit gi in sudul aoeloragi Baloani ROMINI,nu AROMiNIwww.dacoromanica.ro

51

gi DA0OROM1NI.

SA ne explicAm.In trecut-- bunA parte gi astAzi inc4--tintreaga

populateie denumitA actualmenteAromin1 igidAdea ea insAgi denumire deRumin (v.pag.56).Forma Arumin sau Arminscuaprotetio,nu poate data din epoca de formaV.une a limbei ro-minevoind nu circula.decit forma fArA a protetic.Agadartpe cele douA versanturi ale Balcanilor nu eraudecit RUMINI.Deosebirea dintre acegti Rumini --nord-balcanici gi sud-vest-balcanici consta in eepara-V.unea lor prim lanul muntos al Balcanilor.0 ima-gine a acestei stari de luoruri ne o presintAcarpatinan nord-vestul Carpa-W.lor popula-0.a tran-eilvAneanA,iar in sud-estul lor popula-0.a "regAtea-nA".Dar gi una gi alta constituieso o singurA tul-pinA romineascA,indiferent dacA unii sint numiV. bu-nAoar6 Ardelenipiar oeilalj4 "Regneni"etc.

1MM Ma .

www.dacoromanica.ro

bZ

GRAI

E capitolul cel mai greu de expus.Greu in sensul

06.4in mul-0.mea fapteloroa exemplelor,din tot materi-

alul ce stA in dosul fiecArei problemeoalegerea lor

pentru a fi relevate intr'o schiylre sinteticA atit

de concentratA nu va fi ugoarA.

Din capul locului trebuie sA men-O.onAm c, in toa-

tA aceastA sumar expunere ne vom cAlAuzi in cadrul

urmAtoarelor traseuri:

1.Vom urmAri numai elementul latin;

2.AceastA urmArire va fi fAcutA in general com-

parativ cu ce ne ofere dacoromina (gpaiul popular);

3.Vom avea in vedere exclusiv trAsAturile gene-

rale ale aromineipfArA a t'irles. seamA --in majorita-

tea casurilor-- de ce e particularitate sub-dialec-

talA etc. www.dacoromanica.ro

53

Vorbita pe lungi filoane geografice gi de grupuri

rAzlee,e firesc Ga aromina sA aibA,gi ea,sub-dialec-

tele saleounele mai insemnate,altele mai reduse.Chiar

dacA anumite fapte presintA nuar*) diferite in aceste

grupAri sub-dialectaleole nu vor fi men-O.onate. Ceva

mai mult: nu vom da nici istoricul problemelor ce vor

fi men-O.onate,e1 considerindu-se cunoscut din tot ce

privegte istoria limbei romine.

Si totugiochiar din aceste simple semnalAri se va

putea constata importana gi utilitatea cunoagterei a-

rominei.In afar& de ce am amintit mai sus (cf.pag.38),

sA mai incercAm citeva exemplificAri.

In dacorominA avem: masA ; intins, intins6;In arominA avem: measA; tes , teasA.

Din alAturarea acestor forme se desprinde ciar ce s'a

afirmat mai sus,intrucit formele aromine sint fase fo-

notice anterloare,fase prin cari, in evolut4a lor fo-

neticA0gi formele dacoromine au trebuit sA treacA0aga

cum se poate vedea in schemele urmAtoare:

1i1ENSA)KESA>measa>ma85.www.dacoromanica.ro

54

TENSUS >TESU >tes (in-tins)lENSA >TESA >teas A (in-tinsA).

Din aceastA schemA se mai poate vedea c& in arominA a-

vem pentru adj.TENSUS formele normalevcorecte,in timpce in dacorominA a intervenit analogia.IatAjdeci, cumdialectul aromin ne aratA mai repede gi mai precie o-

riginea cuvintelor gi evolt4ia lor fonetio6.

IncA o exemplificare:

In dacorominA: vint; furo, furcei;In arominA : vint; furcA, a furcIder.

Formele aromine sint fasele intermediare dintre etimoa-

nele latine gi formele dacoromine:

VENTUM > vint > vintFURCA+ILLAEI furcAlrer> furcei.

FONETICI

VocalismA accentuat

l--.AstAzi in dacorominA intunecarea acestei voca-www.dacoromanica.ro

55

le in posit,gii acum cunoscute are un singur reflexpanu-

me col de iovoluat din vechiul A,In arominA circulA

amindou& aceste reflexe:

In aromina nordicA: 1An&, cAnd, cAmp,sudic& linA, cind, cimp.

2--.In aromina nordic& acest A apare gi ca E (e)

sunet intermediar intre gi e: cAne>kSni.

3--.Ca fonetio5. morfologic5.,amintim c& in arominA

e general& transformarea lui a din subst.gi adj.singu-lare in A la formele de plural:

pl.dcr.: capre, vaci; maripl.ar. cApri, va; mArr etc.

4--.Monosilabele de pers.a 3-a sing.de la ind.pre-

sent:

dcr.: el dA, etaar. : el da, eta.

Dup6 cum vedem,relevAm tot ce constituie dublet a-

romino-dacoromin.Toate celelalte resultate ale lui A

accentuat nu le menionAmpintrucit sint identice cu

cele din dacoromin& --ceea ce vom aplica gi pentru

toate belelalte sunete etc.www.dacoromanica.ro

56

A neaccentuat

5--.Caracteristic pentru dialectul aromin e prote-

sa lui a,pe care o constatAm chiar in denumirea

arumin. Aceast6 protes5.efoarte intins5, in

aromina de sudospre deosebire de cea de nordpunde ea

nu numai 05, e redusA,dar chiar e extinsA *i in eons

contrariu.Citeva example:

In nord: Rum6n rup (la FtirgeroWIn sud Arumin, arup etc.

In Bens opus:

In Bud : aprochn, arucIn nord: prochn , ruc (=arunc) etc.

Aceasta e aparitlia protesei in spaW.u.In timp, ea

nu poate fi socotitA strnveche,aqa c6,gi din acest

punct de vederepla origine nu avem a face cu o parti-

cularitate distinctiv6 intre aromira *i dacoromink.

InclinAm a crede c6 genesa acestei protese se ex-

plic6 pe cale de analogie,avind ins6 co. punct de ple-

care ins6gi prepositeia a 4AD pe care o constate chiar

In forme dacoromine ca: a-cas6,a-desea,a-m1nte,a-sea-www.dacoromanica.ro

57

rA etc.Arominul zioe (eu) avin (=eu vinez).CoreepunzA-

tor,bunAoarA,exprim5rei franceze ou infinitivul lung1(ca gi in vechea romineascI):"il est alle a ohasser",

Arominul nu se putea exprima deoit astfel: si dura() a

vinare

58

eto.papare regulat -a:

dimineaa, noaptea, lama;dzeana (nsus), valea (nghIos), astinga;apoIa, aproapea, acloIa, aW.s. etc.

In dacorominA acest -a nu apare pretutindeni.

8...Spre deosebire de dacorominn unde constatAm

-a finalsin arominA apare -A la anumite pAr.i de cu-

vint:

numerale un: unA di eale;adjective altA,ahintA: ahintA oarI;pronume nisAvaestamisA ascultA;preposiWA: disuprApprisuprA: disupr di casA.

Pentru toate aceste casuri,ca gi pentru similarele lor,

In dacorominA avem -a:

una din ele;atita ora;dinsa ascultA;deasupra de casA oto.

(cf.in aceastA privin-0 gi Bibl,na.a Arom.,II,p.XIV).

Evident cA acest Gas de foneticA ce privegte sintaxa

nu se reduce numai la aceste exemple.Cum,insA,limitele

acestui curs nu ne permit sA intrAm in proa multe deta-

lii exemplificAripne multiumim numai cu relevarea cl-

torva din ele. www.dacoromanica.ro

59

E aceentuat

9 .In ceea ce privegte pe E (accentuat degchis),

fonetism normal pentru DECEM gi RECENS avem in forme-:,

le aromine: dza-V), arae.Acelaqi E gi-a pAstrat cali-

tatea in arominA in forma riergu< MERGO;dovadA e dif-

tongarea lui gi alterarea labialei M.

10--.Cu privire la E (inehis acoentuat) pi I (de-

gehis accentuat),vom avea de observat cA resultatele

lor e sau ea se men-Om ea atari in arominI chiar dupA

labiale,fArA a trece la A sau a,ca in dacorominA.Avem:

ar. per, inbet, fet, ved, merder. pAr, inbAt, fAt, vAd, mAr.

Tot aga:

ar. pearA, inbeatA, feat5, vearAl 'fleas&der. parA inbatA fatA , varA , masA.

11--.Diftongarea lui n(I) in ea e generalA in a-

romina sudicAtunde acest diftong se men-Ome ca atare.

In cea nordicA,gi anume in graiul fArgerotesc,difton-

gul ea se aude ca e degohispeu o foarte slabA resonan-4.5O. de be.: La fel gi eu difzongul Ta

60

In sud : reate, fea- 3; tapeIn nord: fete , fe-V) ; tepe etc.

12--.E accentuat trecut la i in faa nasalei,in

arominA se menine ca i oblar dupA labiale sau dupA

nu devine 1,ca in dacorominA:

ar. :min, murmintu, vindu, singurdcr.:min, mormint vind singur etc.

E neaccentuat

13--.In general,in arominA mai cu seam6 in sud--,

acest e trece regulat la i; in nord,cind e finaloacest

e inca se mentfine ca atare.In dacorominA devine A du-

p6 labiale etc. Exemple:

ar. :bitirnu, fitare, misurA, picurardcr.:bAtrin fAtare mrteurA, pAcurar etc.

14--.Acest E neaccentuat apare ca qi in arominA

in formele bunAtate,mAduAlsAnAtate,sipt6minA.

15 .DuptLIL,dz, e

61

16--.In graiul FArgeroWloroacest e trece la 5,

(lac& e final gi precedat de ib:

In sud : coarne; muferile, soari(le)In nord: coaT.6 ; muleM, , soaPA etc.

Pentru acest f.lcf.39.

1(inchis aocentuat)

17 .Aproape nimio important de remarcat.De men-

-0.onat c6, aceast6 vocan apare ca u in forma cu-Wt

(=cu-0.0.

I neaccentuat

18--.I inchis fina1,dup6 - dz sau formeazA sila-

b5, gi atunci se pronun-V. ca i curat: muiAi,sau nu

formeaz6 si1ab6 gi atunci nu se aude: mun,bradz,(ti-

ne) cadz etc.(cf.gi Bibl.na.a Arom.,II,p.XVIII-XIX).

19--.Un i epenteticlanalog celui daooromin din

miine,piine,apare in aromina nordicApin graiul f6rge-

rotesc:

www.dacoromanica.ro

62

allane (in Oodex Dimonielpublicat de Weigand in

Jahresbericht...,VI,148),

airare:nordzul 1-airA boiil gi 1-micA calrin

Dar acest cae de epentesA e foarte rar.

o

20 .Aocentuat,s'a pAstrat ca diftong (ca) gi in

afoarA (=afarA).

21--.Neaccentuat,trece regulat la u (v.22).

U

22 .Aton,fie cA e provenit din O aton sau din U

atonpapare mai ales in aromina nordicA trecut la A

(invers de ce am vAzut pentru A aton sub 6)

In nord: mArmint, ()Anos, cAr'utIn sud : murmint, cunosc, curnut etc.

25--.Final,spre deosebire de casurile in cari in

dacorominA a dispArut completsin arominA,mai ales in

sudlel se aude incApredus ca u semison:omil,callimos6

etc. www.dacoromanica.ro

63

Diftongi

24--.AU tonicoprimar sau seoundar,devine av ina-

intea unei consoane sonore gi af cind e urmat de una

surd6:

AUDO > avdu FABRUM > FAURU > favru

*CAUTO >caftu,

25--.Aceeagi constatare gi pentru EUIprimar sau

secundar:

FEBREM > heavrtt eto. Of.37.

Hiat secundar

26.Dei formele ce voi da drept exemple prives

gi fonetica lui -V- gi a lui -LL-,totugipavind in ve-dere disouii1e ivite in jurul aoestei probleme,le re-levez aci.Se va vedea din anturarea formelor aromine

gi dacoromine diferentieri ce trebuie Fa fie luate in

seamA.Exemple in leg5.tur ou-V-intervocalic:

ar. aeare, neata, noattA etc.dcr, avere, nea nota

www.dacoromanica.ro

64

Exemple in legAturA ou ILL+A intervocalic:

ar. mAduA, mAseaA, steaA,der. mAduvA, mAsea stea piuA.

ConstatAm,aga dar,cA:

1.in arominA nu apare v pentru evitarea hiatului;

2.spre deosebire de dacorominAtin arominA avem

termina-O.unea neaa.;

3.c6. aceastA terminaV.une apare gi in dacorominA

la unele forme: noA,piA.

Consonant ism

P,B,F,V,M

27 .Urmate de I inchis sau de E degchis accen-

tuat,precum gi de vocala tematio6 -i a femininelor

plurale nearticolate de la declinarea a III-aptoate

aceste labiale se palataliseazA fArA excenie:

P: chira luchI, vschi, adachl

B: ghine 2 alghi, ierghi, herghi

F: hir vahl

www.dacoromanica.ro

65

V: vrmu vineM: nrcurI, porA, luriini, dorril.

Evident cA aceastA palatalisare e veche; nu cre-dem,ins6,0 ea ar putea data din epoca de formaW.unea limbei romine.Ca genesAlsub raportul fisiologic,ea

_

e prilejuitA de iot-ul con'tlinut de E gi I.Originea einu poate rAminea streinA de palatalisarea din greacamodernA, opritA la fasa intermediar de phpylpfh,uri.

28--.In aceleagi condi-O_uni ca gi labialele (cf.27),L se palataliseazAlpAstrindu-se ca 4fArA a di-spArea ca in dacorominI:

ar. :Yean, Zertu, Ano aila, muiaredor.:iau ; iert 1 in aiu muiere.29--.In aromina nordicA,mai ales la FrgeroWA

munteni,1 se aude pi ca r (rucru),sau ca (TunI),oridispare (cAdurA) etc.

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 5www.dacoromanica.ro

66

N

30 .In general,nnu apare in verbele aruc (=arunc)gi micri (mino).

31--.Intervocalic,nu a cunoscut de loo rotacisa-rea in aromin.

32--.Ca la once alt sunet (vocal sau consoan),gi aci ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra nu-mai intr'o expunere fonetic6 complet.Iat60bunloarg,forma ndoI,ndoarl (=ciWrapoiteva),care circul al,turi de niscin'tci,niscinte (

67

Exemple pentru G:

dcr.:geana ginerear. :dzeanA , dzinire etc.

AceastA difereniere foneticA e singura care dateazA

din epoca de format(iune a limbei romine.Explicattia

genesei ei la care ne oprim e cea formulatA in Din

epoca de forma-0.une a limbei romine.Forme ca fecn,

fregn etc.nu pot rAsturna aceastA conclusie.DskA fo-

netica experimenta16,bunAoarA,ne va dovedi cA 8, gputeau evolua --gi numai in arominAt--spre -t,dz, f5,

r ca,totugi,forme slave ca celnic,cemir,cloce BA se

pronune -VdnicAemir,cloelatunci poate cA vom ere-

de gi noi in aceastA transformare.in (maul acesta,a-

celagi dublet fonetic din domeniul limbei francese

se va supune aceleiagi explicatii.Cum,insA,in sta-

diul cercetArilor actuale aga ceva nu se poate in-

tervedea,urmeazA o i aceastA problemA vine BA co-

roboreze la ce am spus au privire la originea A-

rominilor (pag.21-26).

www.dacoromanica.ro

N30--.In generalonnu apare in verbele aruc (=arunc)

qi micil (=mino).

31--.Intervocalic,nu a cunosout de loo rotacisa-

rea in aroming.

32--.Ca la once alt sunet (vocalA sau consoanA),

qi aoi ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra nu-

mai intr'o expunere foneticA completg.IatA,bung-oarg,

forma ndoI,ndoaA (=ci-WArapoiteva),care ciroulA alg,

turi de niscinioniscinte (

67

Exemple pentru G:

dcr.:geana. 0 ginerear. :dzeanA dzinire etc,

AceastA difereniere foneticA e Bingura care dateazA

din epoca de format(iune a limbei romine.Explicat(ia

genesei ei la care ne oprim e cea formulatA in Din

epoca de forma-0.une a limbei romine.Forme ca fecri,

fregIn etc.nu pot rAsturna aceastA conclusie.Da.bA fo-

netica experimentalkbunAoarA,ne va dovedi cA C, gputeau evolua --gi numai in arominAt--spre ,dz, fA,

rA caltotugi,forme slave ca celnic,cemir,cloce sA se

pronune 'Vanic,emir,cloe,atunci poate cA vom ere-

de gi noi in aceastA transformare.in casul acesta,a-

celagi dublet fonetic din domeniul limbei franceBe

se va Bupune aceleiagi explicatii.Cum,insAlin sta-

diul cercetArilor actual aga ceva nu Be poate in-

tervedea,urmeazA GA gi aceaBtA problema vine sA co-

roboreze la ce am opus cu privire la originea A-

rominilor (pag.21-26).

www.dacoromanica.ro

68

34.0a qi astgtzi in anumite regiuni dacoromine,corespunator lui j din dacoromin5. in arominA avemnumai

dcr.i joc joi 1 judecar. goo, gloi, giudic etc.

-LL-

35.In fatca unui E sau Loa gi L simplu,aceastdubll consoangt Be menW.ne in fasa str6veche de f, pecind in dacoromin a dispnrut:

Mid > , MALLEUM MILLIA > Aire .36.Pentru resultatul ei in posiV.a LLL+A, cf.

exemplele relevate la 26.

LBR-0LBT-

37 dispariIiiapprin vocalisare,a labialeiB din aceste grupuri consonantioevhiatul secundar

www.dacoromanica.ro

69

-ur- gi -ut- evoluiaz5, la fel ca gi diftongul de care

a fost vorba la 25:

FEBREM > heavrg., PRESBYTERUM > pref tu.

Pentru precisgripcf.Introducere in Filologia romanicA,

206-208.

CL,GL

38 ,In dacoromintt au evoluat spre che,ohi, Ahe,

ghi.In aromingt s'au oprit la fasele vechi de olfgi d:ar. :cfitoare ,cfem; viditor, gYemdcr.:chiotoare,chem; veghetor, ghem.

De relevat aci c6, pronunt(area de catre Aromini a nume-

lui minunatei comuni arominegti Vlaho-Clisura nu este

Clisura,ci CAsura.In aromina nordic6,1a Ftirgeroi,aoest olf,gg a evo-

luat ca gi in daooromintE: cheale,chem, nchielivigheam

etc.

39--.In genera1,nici o deosebire in pronu4area a-www.dacoromanica.ro

70

castor grupuri consonantice rominegti intre arominA

gi dacorominA.Intrucit,insAppinA aci am mai recurs la

graiul FArgeroilor oieri,vom mentiiona al la acegtia,din causa pronun-Orei vibrante a lui gi n dis-

par.Deci: 1.1 >1.",

celig >ceig; aim > ail. etc.

Cf. gi 16.

Conclusiuni

40 .Aruncindu-ne o privire asupra intregului ca-

pitol foneticoceea ce vom re-O.nea e cA aromina s'a

oprit in evol4ia ei la o fas A mai veche,pe care da-

coromina a lasat-o in urmA.Tocmai aceastA oaracteri-

sticA vine BA inlesneascA gi BA documenteze cercetarea

evol4iei istorice a limbei romine.

Expunerea a fost eminamente generalApaga cA fapte-

le mer4ionate a trebuit sA fie reduse gi ca numAr gi

ca exp1ica-4e --criteriu ce-1 vom aplica *i la capi-

tolele urmAtoare.Nu am putea susinea c-A nu vor fiwww.dacoromanica.ro

71

fost alte fapte ce meritau s& fie menW.onate,oum arfi,de exemplu,pronuntarea ou a i z in looIn regiunea Riului-alb: Base pentru pease, DOO pentrugloc etc.Scopul acestui cure fiind o sumar orientareintegral& cu privire la Aromini,am preferat B6,1 re-sumez la cit mai pl4ine fapte.ScAderea lui ar consta,prin urmare,in alegerea acestor fapte de a fi menio-nato.

MORFOLOGIE

Articolul41--.Oorespunz&tor articolului singular masculin

de la substantivel de declinarea a II-a din dacoro-min& -ul (lup-u1),in arominA avem dubletul -ul_pi -lu.

-ul apare la substantive le terminate, printr un gglipde consoane (+u,vocala tematicA): lemn sau lemnuoart.lemnul; terb sau ywbu,art.erbul etc. (POROU+ILLU >PURcULLU>porculti>porcul).www.dacoromanica.ro

74

lui,gi astAzi incA filologia rominA reourge la de mult

propusa constructde-tip HOMO ILLE BONUS1devenitA HOMO-

ILLE BONUSlpentru a explica cum ILLE HOMO a devenit

HOMO-ILLE. reclaim 05. aceastA construcie-tip,ou folo_

sirea unui adjectiv (BONUS) nu e fericit aleas54oAci,la inceput un HOMO a trebuit BA acioneze,indifereni

dacA era BONUS sau MALUS ori REUS etc Deci,anterioarA

unei construcW. ca HOMO ILLE BONUS COGITAT a trebuitsgl. fie HOMO ILLE COGITAT ori ILLE HOMO COGITAT (adicA,

fArA nici un calificativ adjectival).Prin urmare,tra-di-O.onala constructeie-tip cade --un om putind ougeta

gi fArA a fi bun sau rAu,adicA in latinA se putea ex-

prima gi fArA adjectivul dat.Explicfqiapaga dar,maide grab& ar trebui cAutatA in intilnirile sintactice

ale acestui artiool cu pronumele personal masculin

de persoana a 3-a.

Casurile

45 .GENITIV-DATIVUL singular feminin al sub-www.dacoromanica.ro

75

stantivelor de declinarea ridin aromingt ne dovedeso ou

prisosin-0. 06. in latina vulgarAlla fel ca gi la singu-

larul deolin6rei a II-a0singularul feminin pi-a uni-

formisat toate cele patru casuriodesinena lor fiind

arAtat numai prin artiool. Arominul zice a poarcgdei,

a mutgdOioceea ce ne arat6. 0 formele respective lati-ne nu puteau fi decit PORCA+ILLAEI,MUTA+ILLAEI,nu POR-

CAE+ILLAEI,MUTAE+ILLAEI (cf.Din epoca de formateiune a

limbei romine).

46--.VOCATIVUL singular feminin_de_daol.Iipi a III*

e insupt nominativul singular moarticolat:feEl.pi..,vulpe,.

Rar avem vocative in -o: mamo --pi aceasta mai mult

in regiunea Bitolieissub influengt Cel masou-

lin de deolinarea a III-a e insugi nominativul singu-

lar neartioolat: oaspe; la deol.a II-a avem.pe ling&

insupi nom.sing.neart.care e rar (cf.73),col terminat

In -e (identio cu vocativul latin):doamneolupe,mute --

vocativ care gi in dacoromin6.,in poesia populargpapare

foarte des:bArbate,cerbe,coadre,corbelouce,ouscre, In-.

prumuteplupe,mugure,p6minte,ploape,Prutesunchie, vere,www.dacoromanica.ro

76

vinte,vinte etc. Vocativul in -le apare numai la for-

ma Dumnidzale (of.qi euneale).

La pluralsvocativul general e insugi nominativul

plural nearticolat:feate,bortfArtavoira etc.

Adjeotivul47 .Demonstrattvul masoulin nu ounoaqte termina-

tiunea -a,ca in daoorominA:ateel (dor.acel-a),aestu

(dcr.aoest-a)piar femininul,care nu are la basa lui

art.ILLA,nu transforma niciodatA pe -A in -a, oa in

dacorominA: casa aestA sau aestA castt,alant6 etc.

48--.Comparatiunea e simplificatA.Comparativul

se formeazA ou ma

77

Numeralul

49 .Pentru cel cardinal,o singurA remaron.: in aro-I

minA s'a pAstrat VIGINTI>vivrin sau vfinvh,corespunzA-

tor dor.douAzeci.--Dintre cele ordinale,din latinA s'a

pAstrat ANTANEUS>intirin. In arominA numeralele oar-

dinale primes articol: unluouna;doiAldoane; optuft,

optule;viingbit21,VInghile;noarlAdzA-ail,noatiAdzAtIle

etc.(in dacorominA:cei,cele 8920,90 etc.).

Pronumele

50--.PERS0NAL: forma tu astAzi nu mai circulA de-

alt extrem de rar (cf.Dispariii gi suprapuneri

Grai si suflet,III,87),ea fiind inlocuitA ouforma de acusativ tine=tu.Pe cale de analogie, forma

eu e concuratA de forma mine.--Acusativul si dativulplural pentru primele douA persoane este: nA "ne" sivA "v5" la formele atone;dativul pl.al pers.a treia e

l "le".De sigur oA toate aceste trei forme au la ba-

sa lor atonele NOS,VOS,ILLOS (pentru ILLIS).www.dacoromanica.ro

78

51 .In graiul fArgerotesc incA circulA forma is,

Jet "insu-gi,insA-gi".--CorespunzAtor dcr.dins-ul,din-sa,avem in arominA formele nis,nisA care nu primesc

ticol in nici o constructie sintactioApnici la singular

nici la plural;in schimb,in dacorominA se intrebuinea-

z numai sub formele articolate.

52--.Dintre cele nehotAritelmenionAm virnu,virnA,

care nu primegte niciodatA articol ca in dacorominA --

ceea ce,iarAgi,e logic gi normal--,niscintu,niscintA,

niscinT4i,niscinte (NE-EX-QUANTUM) "nigeit,citva",care,

gi el,nu se articoleazA niciodatA.Mai amintim pe cari-

ti "care-ce9oricare".

53--.Arominul nu a folosit nici un termen de poli-

te-0,corespunzAtor dor."domnia-tanetc.Tirziu a imprumu-

tat pe cale greceascA turcescul "domnia-ti".

Verbul

54--.0u privire la verbul ajutAtor "a fi",de re-

marcat A pentru arominA avem a face au un mai pronun-

www.dacoromanica.ro

79

4-vat amestec intre ESSE qi FIRE,intrucit indic.pres. a-

romin,f6r6 a mai reproduce pronumele,e urmgitorul:

hirl,hiLeaste,himphlI,suntu.

Pentru celalt verb ajutftor,nimic de observat decitfaptul fonetic c5, se pronun-V, inc5, noi aem uavem", a-

eam "aveam" etc.--Pentru alte forme de la alte timpuri,

vezi la fiecare timp a parte.

Mai jos,dam timpurile ce presint6 cite oeva ce tre-buie luat in seam60inglobind la fiecare toate conjugA-rile,inclusiv verbele ajut6toare.

55--.PERF.SIMPLU. Se p5.streaz6 pretutindeni t fi-

nal la pers.a doua plura15.: voI:avutpfut,cintat,idzut,

scoasit,durrht.--CirculA curent perfectele tari,ca

toate celelaltepou fonetismul normal: en:apre, te*11,

plimqu,trapgu etc.("aprinseisintinsei,plinsei,tr6sei"):

IatA conjugarea integralA a acestui timp:

fregn,freadzigI,freadze,freadzim,freadzit,freadzir6;fripgulfripsigi ofripse ,fripsim ,fripsit ofripsir6astegia,asteasipi,astease;asteasimpasteasit,asteasir6.

56--.PERF.OUPUS. Toate timpurile compuse in aro-www.dacoromanica.ro

80

minA Be formeazA cu participiul verbului de conjugatterminat in -A: ointatA,durrAtAlavutA eto.Acest timp

se formeazA cu: am,alparepavempavetva+part.respeotiv:

am vidzutA etc.(cf.87).

57--.MMOPERF.I1WIO. Se formeazA cu ajutorul im-perf.de indic.al verb.a avea: aveam luoratA

trem de rar circulA forme cari BA reproducA mmoperf.

Bubj.latinoca in dacorominA (of.Din epoca de format,i-

une a limbei romine gi Graiul gi folklorul Maramure-

gului,pag.LXVIII,60).

58--.VIITORUL I. Se formeazA cu indic.pres. al

verbului de oonjugat precedat de invariabilul va sauva!: eil:va mi ducsva ti 1m-tova tornu etc.

59--.VIIT.AL II-lea. Se formeazA ou perf.simplu

al verbului de oonjugat preoedat de acelagi invaria-bil va sau val:

e : va fuI , va fecI , va mi-ascAldaltine: va fugI, va feqigi, va ti-ascAldaglel : va fu va feate va si-ascAldA etc.

60--.SUBJ.PRES. Vb.ajutAtor a fi:

B'hinvs'hilos'hibtt s'himls'hilB2hibA.www.dacoromanica.ro

81

Toate verbele de conj.Illa pers. a 3-a se termino. in-g: si-alavd6,pe cind in dacoroming se terming in -e:

sg laude etc.--Of.62.

61 .SUBJ.IMPERF. Am vgzut cg pres. subj. se for-reazg cu pres.indie.al vb.de conjugat,precedat de con-juncia si "sg".imperfectulocum e gi logic,se formea-zg din imperfectul indic.al vb.de conjugat,precedatde acelagi 21:

(ea) si-aveam, s'purtam, s'oriqteam etc.

Se mai formeazg din acelagi si+mmcperf.indie.:

(en) si-aveam tgcutg, (el) si-avea friptg etc.Sint casuri sintactice cind acest timp are gi nuan-0

de optativ trecut (cf463).

62--.OPTATIV PRES. Adevgratele forme pentru acest

timp reproduc imperfectul subj. latin:

si-avearim, si-avearesi-avearim, si-avearit 2 si-aveare

(HABEREY etc.).In anumite construcii sintactice,

el se formeazg gi cu indic.pres.al verbului de con-

jugat,precedat de invariabilul vrea: casgIvreaT.Pipahagi2AROMINII:grai,folklor,etnografie.www.dacoromanica.ro

8 2

oasuri cind e exprimat prin forma de

subj.pres.

63 .OPTATIV TRECUT. Si acipadevAratele forme aleacestui timp reproduc perfectul subj.latin (cf.gi 90):

si-avurem, si-avuregI, si-avure.si-avurem, si-avuret , si-avure.

sau:s'furem , s'furegI s'fure,s'furem , s'furet s'fure

(deci:HABUERIM...,FUERIM...). Comparind cele douN tim-

puri de optativ in legAturA Cu ce ne presintll de pil-

dA vb,a aveapse vede ciar o& in arominA s'au pAstrat

gi imperf.gi perf.subj.latin.UrmArind gi cele patruconjugAri,vom avea gi alte dovezi.IatA,bunAoarA,vb.TA-

CERE:

opt.pres.: sltnearim (TACEREM),

opt.trec.: s'tAcurim (TACUERIM).

Ca gi presentullacest timp se formeazA ou vrea+

perf.compus sau mmoperfectul verbului de conjugat:vrea mi-am dusA; vrea mi-aveam dusA.

64--.IMPERATIVUL. Pentru verbele ajutAtoare se

unos numai formele de subjonctiv present.Pentru ce-www.dacoromanica.ro

83

lelalte conjugxi,dm ca tip:poart., s'poart., purtat, s'poart..

65--.PARTIO.PRES. E ins6gi forma dacorominA, cudeosebire c, se termin, in -. -alui: avinda(luI),lucrinda(lul),vidzinda(luI),nlirginda(luT),iinda(luT).

66--.PARTIC.TREOUT. Spre deosebire de dacoromin6care,la acest timp ca gi la perf.simplu ne presintaforme cu fonetism analogisat dup, infinitiv sau indio.pres.etc.,in aromin, vom constata multe forme normale,ca gi la perf.simplu (cf.55):apres,apreas, "aprine,tesIteaa nintins",traptu,-ti "tras";astinptu,-6"stins",plinptu,-6 "plins" etc.

67--.INFINITIVUL SOURT, Nu e cunoscut arominei.Forma vallI (gi alte citeva) rmine isolat6 gi ne du-ce in spre graiul comunelor Gopegi gi Mulovigte, pen-tru cari cf.Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor...

68--.INFINITIVUL LUNG.E curent gi are o bogat,gi variat, intrebuinare sintactio, (cf.86).Vb.aju-tAtor a fi nu are forme infinitivale.

www.dacoromanica.ro

84

Adverbul69 .FArA a ne opri ou vre-o explica-0.e fonetic6,

semantic& ori etimologic&,vom men-W.ona in ordine alfa-

betic6 anumite forme caracteristice pentru arominA.Nu

vom -0.nea,decipseama de natura lor:

all "aici",deadoar& "de a doua or& ,pe la ora 2

In dimine-teile de var6,cind p&storii sau cArAvAnarii

igi reiau ocupatia respect1v6",d(e)adun "laolalt62in-

preun&"/didinde "dincolo(de muntErtdipriun6 "inpreun&;

mereunviu "unde",ruva unicUrin,mirinde "pe la orele

4 dup. amiazi",nghTos "josm,nparte "dincolo",tot(u)na"totdeaunanpung-oar6 "odatAn etc.

Prepositiunea70--.Ne vom opri numai la una singur6,gi anume

asupra prep.tri gi comp.trigI. Di citeva exemple in

cari tri (tr&) circul& ou urm6toarele sensuri:

"c&tr&": trapee tri Bucuregti;www.dacoromanica.ro

85

"pentru" : vin tri tine;"de" : va AnA tri StA,M5rie;"la" tri mul anl;"de(ce)?": tri e fur6

Din aceste exemple reiese 05 etimologia preposiWineinu poate fi INTRO,ci CONTRA;deci,acest tri e insA$iprep.c6tri sau ctr cu prima silab6 aferesatA.

Trig! inseamn6 "pinAptoomai pin6":trie Bucuregti.

Interjeciunea71--.In interjeciuni nu putem spune 06 s'ar con-

tinua element latin.Ele sint,in general,comune multorpopoare.Citeva specifice arominei: bob (de mirare,dedurere),lai "m6i",lele "auleu",mori "fa".

Derivaiunea72--.0a gi vechea romineas050aromina cunoagte In-

c ce nu au primit prefixul in. Exemplu:vicfediil"invechese:cAravea u vioYearA furtuntle (cf."vechirA,se oasele mele"lin I.A.Candrea,Psaltirea scheianA,54/13). www.dacoromanica.ro

86

73--.Sufixul -ame e productiv in aromin&; coree-

punde dcr.-ime:ArumAname,F&rgirutame;tora tu-aupeame

scoate,cal,guname "acum la b&trinee ecoate,calule,

voinicie"(pentru vocativul cal,cf.46).

74--.Sufixul -up,care apare *i in romina veche

(tAtup), in arominA e curent;birbicus,pirug "fir de

pr micu"(de unde;pirupeanA),nipArtiou*e etc.--cf.

dcr.cAlup.

75--.0a familia de cuvinte, merit& men-W.onat

exemplul urm&tor,care ne deev&luie o caracterieticA

eufleteasc& a Arominului. Din adj.gIone,gIoan6 "vi-teaz,tin&r,mindru",avem;giunelogunarodunea, gru-nilie,gtuname,guneapte.

SINTAXI

Din anunite consideraIciuni,facem ca dupA Morfo-

logia a& urmeze Sintaxa.

Pentru a urmAri gi inelege mai bine diferitele

probleme,vom da exemple comparative din romina veche.www.dacoromanica.ro

87

Aceste exemple vor fi luate din opera d.I.A.0andrea,Psaltirea scheian6.,pe care o vom cita-o prescurtat:Ps.sch.Pentru citatele aromine nu vom da in totdeau-na indica-WA bibliografic5..

76--.Substantivul gi atributul 9u adjectivaldesprite prin ARTICOLUL Eqe1 "col; primesc artico-lul enclitic (cf.Bibl.natd.a Arom.,II,pag.XIV):munti-le attel analtulloata atea bitirnalfurlYi atiefT.multiiNlipapile aeale mMrIle --cf.:"focul cel nestinsul"

etc.,in Ps.sch.,121/2.77--.In aroming,numeralele cardinale primesc

articolul enclitic (cf.49): furi murirrt "ceitrei..."--cf.dcr.:"cu trei coade pe spinare, citetrele 0.1bioare",in Materialuri folkloristice, 1303(Dolj).V.gi Bibl.na.a

78--.PRONUMELE PERSONAL,gi anume formele sale en-c1itice,ne ofere casuri interesante.Aceste forme en-clitice apar ca o repetare a subiectului substantival proposiI(iunei.Si apar numai al5.turi de anumiteforme ale verbului a fitin propositiuni afirmattve,www.dacoromanica.ro

88

ea gi interogative.AceastA apariW.e ne presintA duble-

tepin sensul cA aceste forme apa7 sau inainte sau du-

pI forma verba16.1AsAm sA urmeze mai multe exemple --

unele din pub1ica-0.i (gi anume din P.Papahagi, GraIe

aromine,58 gi Din lit.pop.a Arom.,33),altele inedite:

draolu tu cAri. 1-easte,"

II II easte-1;feata nu-ri easte aria,

I/" easti-u aria;

furIYi pri dzeanA va-]!i hibA," " . va hibA,YI;

stroplu iu-loaste?" Iu easte-1?

pinea Iu va u hib?" " " hibA-u?

piourarifi Iu 111-era?" era-11?

cAprile Iu li euntu?" suntu-li?

Dup oum vedemotoate aceste forme pronominale enoliti-

ce sint formele atone ale pronumelor personale:elpea,ell,eale.

O exprimare eimilar apare gi in greaca popular..IatA,bunAoarA,exemplul 2 in aceastA 1imb54"0 divolos

s'ta hartI in'-tue.Dar acest2tus nu e decit adj.de-monstrativ afts,care -Wme loo de pron.pers.de pers.

a 3-a.Si totugi,nu creden cA am avea a face in aro-, www.dacoromanica.ro

89

minA Cu o origine sau o influen0, greceascA, intrucit

exprimarea Cu encliticul pronominal prepus verbului

nu apare in limba greacA.InclinAm,deci,a crede cA ex-

primarea arominA eel pu-O.n cea interogativA-- vine

sA se intilneascA cu una identicA bunAoarA din limba

francesA:"le diable o est-il?" etc.De originea lati-

nA gi a acestei probleme nu ne-am putea indoi,mai a-

les cA romina veche ne presint6 casuri identice (cf.

Ps.sch.,132).

79 .DATIVUL PRONOMINAL ETIC pentru persoana 1-i

sing.,a 2-a sing.gi a 3-a sing.gi plural apare foarte

des in arominA,de obicei pe ling6 verbe reflexive gi

intransitive.IatA citeva exemple luate din Bibl.nat.a

Arom.,vol.I:

vimtul mi batA 80,tee ei-mi-avinA si-di mi-aca-0. 4;ascumta si-ti fudzI di-acasA 122,du-te ca si-te mori acas6;to la numta mea si-gi viinA 124era lee nu-gl., era (P.Papahagi,Basme..,126).

80 .PRONUMELE REFLEXIV apare post-pus verbului

numai la pers.1-i sing.gi pers.a 3-a sing.gi

Casul intii aparine poesiei populare.Exemple:dug-me,www.dacoromanica.ro

90

dug-me cala nghTos (Frgtillia,II(1902),252;P.Papahagi,

Din lit.pop.a Arom.,858);cintg alinindaluI-si cgtrA

DumnidzAll (ibid.,764).

81--.PRONUMELE POSESIV. Din formele atone latine

MIHI,TIBI,ILLI gi SIBI,NO(BI)S,VO(BI)S in aroming a-

vem encliticele nfl,"Wlgitng,vg,care apar in urma cu-

vintelor.Pentru a le intelege mai bine rostul lor,du-

pg fiecare exemplu vom da transpunerea lui in dacoro-

ming: t'u cAftagi,Hriste-n'1 "ti-o cAutagi,Hristosulmau" (P.PapahagilGraie aromine,128),di mgrata-A al-ja-te "de biata de mine aibi mil" (N.Velo,CintiYa

pri suflit-ti "mg ai pe sufletul tau"

(Lum1na,IV(1906),284),aI-ti peana "aibi-ti grijea"(P.Papahagi,GraIe..,128),ping atia-t "ping aicea-ti" (C.

I.Cosmescu,Scoala vede,1902,58);11i-ascApg

"ii scApA calu-i",a agiumsirg ghine "al lui-i

ajunserg bine";oarfAna-gt di mam "orfana-gi de mama."

(Gran bun,I(1906)12,27),a lui-gi agrulsa lui-gi Tu-marlu "a lui-vi tarinaval lui-gi mAgarul"(P.Papahagi,Grate..,9),bate a lui-gi "bate pe al lui-gi"(P.Papaha-www.dacoromanica.ro

91

.gi,Din lit.pop.a Arom.,422);laTa-n6 di hoarA "sArmana

noastrA de coomunA"(FrUiYia,II,250),mAratYi-nA di noI"bie-0i-ne de noi";bunA-v6 sear% (Lumina,II,80)A1va

s'nu da di tu-v. vol. "nimio la nu se ating6 de to-4-v. voi"(Z.Araia,Enoh Arden,14);eale armin vedue ntrea-

ga-lA banA "ele rAmin vAduve intreaga lor via-0."(FrA-

t&i1ia,I,56),to mutresc s'nA Yea ln partea-16 "to'0.privesc sA ne la in partea

ninte-1A lucrarea "pentru inainte sA le fie lucrarea,

cu noroc"(Batzaria,PArAvu1i1,1904,18).

Din toate aceste exemple se vede cA formele en-

clitice ale pronumelui personal au rol de posesivo.

Intrebuinarea lor sintacticA nu poate fi atribuitI

vre-unei influene streine,bunAoarAt grecepti,intrucit

asemenea oonstrue-0.i apar gi in romina veche: ai sAi-

I (Ps.soh1,90) etc.82--.Forma sAu,redusA la -su apare construitA

cu subiect la plural:oile s'toarng, fArA domnu-su a

lor (P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,777).A se remar-

ca gi intArirea -EiLl a lor. Construc0.e identicA a-www.dacoromanica.ro

9 2

vem in dialectologia dacoromina pi in romina veche:

"pasarile 'n cuibu sau"(Graiul pi folklorul Maramure-

pului,78),"adurmira somnul sAu"(Ps_.sch.,131).

83--.PRONUMELE RELATIV claro pi 'te "ce"Ifiecare

cu rol sintactio oarecum precisat.De exemplu:cind e

vorba de o fiinta intr'o propositiune interogativavin-

trebuintam careloorespunzator lui tine "cine":care vi-

de? Cind insa e vorba de a se pti ce fel e fiinta de-

spre care se intreaM2se zice:te om vide? "cine e o-

mul ce veni?" etc.

general,propositiunile relativepatributi-

ve sint precedate de eloare ne ofere variate roluri

sintactice.Fara a intra cu explicatii in analisa

storica a acestei probleme,vom mentiona oiteva exem-

ple:tu tute part4ile T4e ("undevin cari")mi du0 anallucru; oarfanlu,di oara te ("in care") u vidzu ...(P.

Papahagi,Basme aromine,13/3);carte...te ("careia")...

si-agiunga 11I-dimandagi (Bibl.nat.a Arom.II,104)etc.

--Aceasta con