Aspecte Cu Privire La Competitivitatea Dintre Firme

ASPECTE CU PRIVIRE LA COMPETITIVITATEA STUDIU DE CAZ.

2

Cuprins

Capitolul 1. Aspecte teoretice legate de competitivitatea firmelor ……………………… 5

1.1 Modelarea performanţelor firmei …………………………………………….. 5

1.2. Elementele esenţiale ale performanţelor vânzărilor …………………………. 6

1.3. Conţinutul managementului vânzărilor ……………………………………… 7

1.4. Managementul strategic al vânzărilor ……………………………………….. 8

1.5. Managementul operaţional al vânzărilor ......................................................... 9

Capitolul 2. Studiu de caz:atitudinea populaţie fata de competitivitatea

firmelor din Reşiţa ………………………………………………………………. 13

2.1. Prezentarea generală a cercetării …………………………………………… 13

2.2. Studiul calitativ …………………………………………………………….. 14

2.2.1 Prezentarea generală a structurii studiului calitativ ………………. 14

2.2.2 Realizarea studiului calitativ ……………………………………... 15

2.3. Interpretarea rezultatelor studiului calitativ ………………………………... 28

2.4. Concluziile studiului ……………………………………………………….. 32

Anexa 1 Programul cercetării

Anexa 2 Chestionar

Anexa 3 Prezentarea datelor statistice legate de populatia municipiului resita la 01.01.2011

Anexa 4 Centralizator general al răspunsurilor subiecţilor după criteriul de sexe (n = 72

persoane)

Anexa 5 Centralizator general al răspunsurilor subiecţilor după criteriul de vârstă (n = 72

persoane)

Anexa 6 Centralizator general al răspunsurilor subiecţilor după criteriul de ocupaţie

( n = 72 persoane )

Anexa 7 Reprezentarea grafică pe baza studiului calitativ

3

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE LEGATE DE

COMPETITIVITATEA FIRMELOR

Competitivitatea este un concept complex, îndelung dezbătut de economiştii din

întreaga lume. Literatura de specialitate consideră competitivitatea drept una dintre

dimensiunile esenţiale ale performanţei în afaceri. Michael Porter consideră

competitivitatea drept „factorul cheie al succesului sau eşecului în afaceri”2. Numeroase

agenţii internaţionale monitorizează competitivitatea firmelor, industriilor şi naţiunilor.

„Word Economic Forum”, „Global Competitiveness Report “ sau organisme naţionale

precum „US Council of Competitiveness” şi „Irish National Competitiveness Council” au

facilitat apariţia a numeroase studii despre competitivitate (Neary, 2006). Există însă şi

autori care contestă Teoria competitivităţii, îndeosebi în ce priveşte Teoria competitivităţii

internaţionale. Cea mai cunoscută critică a Teoriei Competitivităţii Internaţionale aparţine

lui Krugman (1994). Critica lui Paul Krugman a competitivităţii internaţionale este validă

dar prezenta lucrare consideră în urma analizei teoriei de specialitate că Teoria

competitivităţii firmei rămâne validă, competitivitatea fiind o sursă cheie a performanţelor

firmelor.

1.1 MODELAREA PERFORMANŢELOR FIRMEI

Michael Porter ajunge la concluzia că performanţele firmei sunt determinate de

atractivitatea industriei, poziţia competitivă a firmei în cadrul industriei şi abilitatea

acesteia de a-şi menţine avantajul competitiv3. Competitivitatea joacă după cum se vede

un rol esenţial în modelul lui Porter, motiv pentru care îi vom acorda şi un interes deosebit.

Dar Michel Porter subliniază de asemenea că profitabilitatea firmei este dictată de

condiţiile industriei în care acţionează, mai precis de cele cinci forţe care modelează

structura competiţiei în industria respectivă.

Teoria competitivităţii firmei nu este însă singura care explică performanţele firmei.

Un loc aparte în teoria performanţelor firmei îl au modelele cauzale ale performanţelor

firmei. Unul dintre cele mai utilizate modele cauzale de obţinere a performanţei aparţine

lui Lebas, 1995. Este vorba de binecunoscutul arbore al performanţei, un model conceput

pe trei nivele: rezultate, procese şi premise. Modelul subliniază că fiecare firmă va trebui

să definească conţinutul conceptelor utilizate în model în funcţie de realităţile cu care se 4

confruntă. Odată definit modelul, fiecare firmă trebuie să identifice setul de indicatori de

monitorizare a rezultatelor. Modelul este reprezentat sub forma unui copac, făcând o

paralelă între procesul creării performanţei şi procesele organice întâlnite în cazul unui

copac

1.2. ELEMENTELE ESENŢIALE ALE PERFORMANŢELOR

VÂNZĂRILOR

Vânzările reprezintă un concept complex, multidimensional. Am ales să subliniez

legătura pe care vânzarea o realizează între firmă şi clienţii săi şi prin urmare necesitatea

orientării de marketing a vânzărilor firmei. Acesta deoarece doar orientarea de marketing

poate să asigure performanţa pe termen lung a firmei. Consider că este necesară abordarea

activităţilor desfăşurate, inclusiv a vânzărilor din perspectiva marketingului strategic, în

vederea identificării sistematice şi permanente a nevoilor pieţei, dezvoltând acele concepte

de produse sau servicii performante care să asigure diferenţierea calitativă faţă de clienţi şi

care să aibă drept ţintă categorii distincte de consumatori, asigurând avantaje concurenţiale

pe termen lung în condiţiile creşterii bunăstării consumatorilor şi societăţii în general.

Începând cu anii ’70 literatura de specialitate arată că măsurarea performanţelor vânzărilor

este o sarcină tot mai importantă a managementului, din mai multe motive. În primul rând,

managerii încearcă să crească profiturile prin creşterea vânzărilor. Într-al doilea rând

apariţia unor instrumente multidisciplinare de evaluare şi control a performanţelor firmei

cum sunt de exemplu scorecardurile echilibrate au ridicat problema utilizării unor măsuri

non-financiare ale performanţelor firmei. Am arătat că îmbrăţişarea opticii marketingului a

însemnat trecerea de la productivitatea vânzărilor la folosirea unor indicatori non-financiari

ai performanţelor vânzărilor: Consider că studiul în domeniu trebuie continuat în vederea

identificării unor evidenţe empirice pentru confirmarea predicţiilor teoriei în domeniu.

Literatura de specialitate subliniază noile provocări ale abordării performanţelor

vânzărilor. Provocările respective sunt generate în esenţă de caracterul multidimensional al

instrumentelor folosite în măsurarea performanţelor în general. Implementarea unor astfel

de instrumente este dificilă, putând copleşi managerii confruntaţi cu alegerea unităţilor de

analiză, a mixului de măsuri obiective şi subiective, financiare şi non-financiare pentru

evaluarea performanţelor.

5

1.3. CONŢINUTUL MANAGEMENTULUI VÂNZĂRILOR

Capitolele precedente au analizat elementele definitorii ale performanţelor firmei şi

caracteristicile performanţei vânzărilor firmei. Am subliniat legătura dintre performanţe şi

avantajul competitiv al firmei şi am analizat principalele modele de obţinere a

performanţelor şi avantajului competitiv. Consider că Managementul vânzărilor

sintetizează metodologia şi instrumentarul necesar obţinerii performanţelor activităţii

comerciale a firmei şi a competitivităţii acesteia.

Managementul vânzărilor poate fi definit ca fiind procesul de planificare,

organizare, direcţionare, înzestrare cu personal şi controlare a operaţiunilor de vânzare

realizate de agenţii unei firme, în vederea atingerii obiectivelor acesteia4. Literatura de

specialitate abordează managementul vânzărilor ca (a) o funcţie a managementului

activităţii de marketing şi (b) o componentă esenţială a funcţiei comerciale a întreprinderi.

În ambele cazuri însă Managementul vânzărilor este parte a Managementului general al

firmei. Mai mult chiar, vânzările reprezintă unul dintre subsistemele întreprinderii – toate

activităţile dintr-o întreprindere trebuie abordate într-o viziune unitară.

Una dintre sarcinile cele mai importante pe care trebuie să le îndeplinească

managerii pe lângă stabilirea strategiei globale şi a celei de marketing constă în

organizarea activităţii de vânzare. Organizarea vânzărilor este una dintre funcţiile

managementului vânzărilor. Bill Donaldson recomandă ca managementul vânzărilor să

adreseze câteva probleme esenţiale anume : (a) folosirea unor agenţi sau a personalului de

vânzare propriu, (b) integrarea vânzărilor cu diferitele forme de activitate promoţională, (c)

dimensionarea personalului de vânzări, (d) determinarea tipului de organizare a

personalului de vânzare, (e) managementul personalului de vânzare şi (f) managementul

teritoriului. Astfel, potrivit aceluiaşi autor, managementul vânzărilor a ajuns să se refere nu

numai la managementul personalului care se ocupă de vânzări ci şi la managementul şi

practica vânzărilor realizate în conturile cheie. Prezenta lucrare adoptă poziţia lui Bill

Donaldson care recomandă ca managementul vânzărilor să adreseze folosirea unor agenţi

sau a personalului de vânzare propriu, integrarea vânzărilor cu diferitele forme de activitate

promoţională, dimensionarea personalului de vânzări, determinarea tipului de organizare a

personalului de vânzare, managementul personalului de vânzare şi managementul

6

teritoriului. De asemenea consider că Analiza Pareto oferă este un instrument esenţial în

Managementul conturilor cheie şi prin aceasta în Managementul vânzărilor.

1.4. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL VÂNZĂRILOR

Consider că principalele posibilităţi de raţionalizare a managementului strategic al

vânzărilor sunt prognoza şi analiza diagnostic a mediului de afaceri. Managementul

strategic oferă cadrul şi instrumentarul necesar raţionalizării vânzărilor firmei. În opinia

prezentei lucrări, în condiţiile unui mediu de afaceri turbulent performanţele firmei şi ale

vânzărilor acesteia sunt condiţionate de existenţa unei planificări strategice riguroase.

Managementul strategic are neajunsurile lui. Bogdan Băcanu sublinia într-o lucrare recentă

două dezechilibre majore în domeniu: cel dintre teorie şi practică şi cel între lucrările

anglosaxone şi restul5. Desigur, lucrarea dânsului arată că există totuşi şi aplicaţii practice

ale managementului strategic abordate de literatura de specialitate. Rămâne însă ideea pe

care d-sul o promovează în introducerea la opera citată, anume „preponderenţa teoriei în

defavoarea unor prescripţii care să poată fi utilizate în practică”. Mai mult decât cele spuse

de Băcanu Bogdan în opera citată, aş reaminti problema evidenţelor empirice ridicată de

McDonaldson (op. cit, 1998, p. 45). Însăşi metoda studiilor de caz este contestată deoarece

„concluziile trase în urma analizei unui studiu de caz sunt conjuncturale, nepermiţând

judecăţi inferenţiale”6. Astfel se explică de ce lucrări de referinţă în management se

pretează la critici atât de dure cum este cazul criticii teoriei competitivităţii internaţionale

de către Paul Krugman. Prezenta lucrare consideră deci esenţială folosirea unui

instrumentar ştiinţific în analizele de management care să permită analize statistice

adecvate;

Premisele care stau la baza Scorecardurilor echilibrate şi a Metodei excelenţei sunt

discutabile. Regresia către medie poate invalida rezultatele unui program de îmbunătăţire

continuă, premisa însăşi a îmbunătăţirii continue fiind discutabilă.7 Cauzalitatea, nu poate

fi susţinută formal, neputându-se vorbi decât cel mult de cauzalitate Granger, care de fapt

exprimă o relaţie bilaterală între variabile.8

7

1.5. MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL AL VÂNZĂRILOR

Managerii operaţionali sunt şi ei direct influenţaţi de problematica performanţelor

firmei, desigur la nivel operaţional. Miller şi Vollmann au pus sub semnul întrebării

eficienţa abordărilor tradiţionale ale performanţelor operaţionale ale firmei încă din 1985.

Ei au arătat că folosirea indicatorilor financiari nu reflectă în mod adecvat performanţele

financiare, fiind nevoie de dezvoltarea unor indicatori non-financiari. Apariţia unor

instrumente interdisciplinare de măsurare a performanţelor firmei precum scorecardurile

echilibrate s-a adresat şi nevoilor informaţionale ale managerilor operaţionali.

Literatura de Management operaţional şi-a adus şi ea contribuţia la creşterea

eficienţei operaţionale prin dezvoltarea unor metode cantitative pentru modelarea

stocurilor. Cele mai bune practici în planificarea operaţională sunt organic legate de

eficientizarea managementului stocului iar firmele cu cele mai bune performanţe în

planificarea operaţională au reuşit să implementeze sisteme informatice al care printr-o

prognoză adecvată a cererii au reuşit reducerea cheltuielilor cu stocurile dar şi creşterea

nivelului de servire a clienţilor.

Altă schimbare esenţială în planificarea operaţională a resurselor priveşte conţinutul

procesului de planificare. Noua abordare, denumită „Vânzări dinamice şi planificarea

operaţională” (S&OP) s-a impus ca un standard lumea afacerilor. Prezenta lucrare prezintă

o sinteză a celor mai bune practici în managementul operaţional.

Toate aceste aspecte conduc către concluzia că managementul operaţional a dobândit o

importanţă strategică în cadrul organizaţiilor.

Termenul de competitivitate asociat unei firme sugereaza siguranta, eficienta,

calitate, productivitate ridicata, adaptabilitate, reusita, management modern, produse

superioare, costuri optime. Pentru a considera o firma drept competitiva este însa necesar

sa se efectueze o analiza riguroasa atât a firmei respective cât si a mediului de activitate a

acesteia.

Competitivitatea este o notiune complexa care poate fi definita drept “caracteristica

unei firme de a face fata concurentei altor firme similare pe o anumita

8

piata”.Competitivitatea unei firme este influentata, în mare masura, de capacitatea de a

întelege si de a se adapta cât mai corect la lumea care o înconjoara.

Principalele notiuni ale aprecierii nivelului de performanta al unei firme care se

refera la eficienta globala a activitatii economice sunt :

1. eficienta economica

2. performanta realizata sau planificata

3. competitivitatea produselor sau firmei

4. excelenta.

1. EFICIENTA ECONOMICA reprezinta însusirea unei resurse , actiuni, activitati

sau a unui proces de a produce efecte economice pozitive pe unitate de efort , realizate pe

piata prin intermediul raportului dintre cerere si oferta. Sub aspect cantitativ aceasta

proprietate se exprima prin raportul dintre marimea efectelor si cea a efortului sau invers.

2. EFICACITATE ECONOMICA se refera la nivelul sau gradul de îndeplinire a

obiectivelor de natura economica stabilite pentru o perioada spre a fi realizate de catre o

firma. În cazul în care obiectivul a fost atins 100%, se poate vorbi de eficacitate maxima,

iar în restul cazurilor de anumite grade partiale de eficacitate.

3. COMPETITIVITATEA este calitatea unui agent economic, produs sau serviciu,

individ sau activitate de a fi susceptibili sa suporte concurenta cu altii.

La nivelul firmei se pot identifica urmãtoarele categorii de competitivitate:

globala

financiara

comercialã

umanã

managerialã

tehnicã

organizationalã

Competitivitatea globalã a unei firme reprezintã potentialul ei si presupune

efectuarea unui diagnostic sau a unui inventar critic al capacitãtii de care dispune, adicã al

fortelor de care dispune si a slãbiciunilor tuturor componentelor firmei, cu referire specialã

la factorii cheie de succes si la concurentã.Ea depinde de buna functionare a ansamblului

componentelor sale.

9

Studiul firmelor competitive au pus în evidentã caracteristici comune însã fiecare

dintre ele si-au întemeiat reusita pe baza unor competente particulare.

Diagnosticul sau auditul potentialului firmei se va concretiza, în final, în lista

factorilor sau bazelor de competitivitate, compusa în general din sase pozitii, dupa cum

rezulta din tabelul nr. 1:

Tabel nr.1. Factori de competitivitate la nivelul firmei

Baza de comparative Indicatori

1. Competitivitate financiara 1. Marimea profitului

2. Capacitatea de autofinantare, suma

si scadenta împrumuturilor

3. Potential de randament financiar:

rentabilitatea capitalurilor proprii

4. Potentialul de solvabilitate:

aptitudinea de a face fata la

rambursari

2. Competitivitate comerciala 5. Partea de piata, evolutia cifrei de

afaceri, pragul de rentabilitate,

pozitia în ciclul de viata pentru

fiecare produs

6. Notorietatea comerciala: imaginea

de marca, fidelitatea clientilor,

coerenta gamei de produse, nivelul

bugetului publicitar

3. Competitivitate umana

7. îndemânarea mâinii de lucru, nivelul

de calificare, rata absenteismului,

rata încadrarii

4. Competitivitate tehnica 8. Natura echipamentului: vechime,

performanta

9. Avans tehnic, importanta cercetarii-

dezvoltarii, nivelul de automatizare

10. Aprovizionarea, relatiile cu

10

Baza de comparative Indicatori

furnizorii, rotatia stocurilor

5. competitivitate manageriala 11. Profilul conducatorilor: vârsta,

experienta, studii, formare

12. Capacitatea de conducere:

aptitudinea comandamentului, a

delegarii, a negocierii, a spiritului de

sinteza

13. Valoarea colaboratorilor, gradul de

coeziune al echipei

6. competitivitate organizationala 14. Forma structurii organizatorice,

numarul nivelurilor ierarhice

15. Natura delegarii deciziilor, gradul de

descentralizare, circulatia

informatiilor

16. Gradul de integrare al indivizilor si

serviciilor la obiectivele firmei,

modalitatea finalizarii obiectivelor,

modul de realizare al controlului,

starea climatului social

Studiul si analiza firmei competitive au pus în evidenta caracteristici comune, însa fiecare

firma si-a întemeiat reusita pe baza unor competente particulare. Dintre criteriile de

performanta care asigura un nivel ridicat de competitivitate fac parte urmatorii:

productivitatea muncii

costul muncii

gradul de satisfacere a cerintelor beneficiarilor

calitatea produselor si serviciilor, etc.

11

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ :ATITUDINEA POPULATIE FATA

DE COMPETITIVITATEA FIRMELOR DIN REŞIŢA

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CERCETĂRII

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri

ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele

rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

Efectuarea acestui studiu are drept scop scoaterea în evidenţă a nivelului de

competitivitate si eficienta pe care firmele resitene il pot atinge in contextul actual.

Pentru a detalia toate aspectele prezentate anterior, vom recurge la metode de

studiere directă a competitivitatii si eficientei firmelor resitene, care sunt fondate pe

obţinerea informaţiilor direct de la cumpărători, respectiv consumatori .

Pentru a realiza un studiu eficient este nevoie mai întâi de o programare a cercetării,

cu stabilirea etapelor şi a resurselor necesare în vederea realizării în mod optim a cercetării

şi obţinerea celor mai importante informaţii necesare procesului de decizie.

Studiul este alcătuit din:

STUDIU CALITATIV, care are următoarele etape:

- stabilirea numărului de persoane interogate;

- eşantionarea;

- desfăşurarea chestionării;

- prezentarea şi interpretarea rezultatelor.

În cazul nostru, subiecţii anchetaţi reprezintă populaţia municipiului, comprimată

într-un eşantion reprezentativ.

Metoda de eşantionare folosită este metoda cotelor, adică o alegere raţională a

indivizilor, urmărind obţinerea la nivelul eşantionului a unei structuri pe sexe, grupe de

vârstă şi pe ocupaţii, identică structurii populaţiei municipiului, folosindu-se în acest scop

date obţinute din prezentarea generală a populaţiei municipiului Reşiţa la 01.01.2011.

12

Ca formă de cercetare s-a folosit ancheta individuală, structurată, bazată pe un

chestionar compus din 11 intrebari, toate închise. Chestionarul cuprinde 8 întrebări de

conţinut şi 3 întrebări de identificare a persoanei chestionate.

2.2. STUDIUL CALITATIV

2.2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A STRUCTURII

STUDIULUI CALITATIV

STABILIREA NUMĂRULUI DE PERSOANE CHESTIONATE

EŞANTIONAREA

DESFĂŞURAREA CHESTIONĂRII

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

13

2.2.2 REALIZAREA STUDIULUI CALITATIV

Studiile calitative constau în colectarea şi analizarea elementelor care permit

explicarea opiniilor, motivaţiilor şi componentelor tuturor categoriilor de indivizi implicaţi

în problema studiată.

Un studiu calitativ precede un studiu cantitativ în următoarele situaţii:

a) este dificil să se stabilească obiectivele cercetării de marketing;

b) informaţiile disponibile nu sunt suficiente pentru formularea ipotezelor;

c) este necesară familiarizarea cu vocabularul utilizat de către populaţia studiată.

Avantajele unui studiu calitativ sunt:

1. este rapid pentru că informaţiile sunt culese de la un eşantion restrâns (10-70

persoane), iar prelucrarea datelor nu este complicată;

2. reprezentativitatea eşantionului în raport cu populaţia studiată nu este

indispensabilă;

3. este mai puţin costisitor decât un studiu cantitativ;

4. face posibilă inventarierea atitudinilor, motivaţiilor, comportamentului.

Inconveniente:

1. informaţiile obţinute de la un eşantion nereprezentativ nu pot fi extrapolate

asupra întregii populaţii; rezultatele nu sunt decât ipoteze care vor fi validate

printr-un studiu cantitativ;

2. calitatea datelor colectate depinde în primul rând de competenţa

anchetatorilor.

Având în vedere anumite condiţii obiective ale desfăşurării cercetării, cum ar fi:

lipsa bugetului afecta cercetării, lipsa de experienţă a anchetatorilor, timpul limitat al

cercetării, receptivitatea subiecţilor, cercetarea este bazată pe un chestionar compus din 11

întrebări.

Rezultatele studiilor calitative depind de modul de respectare a unor reguli în

organizarea şi derularea acestora:

A. Numărul de persoane interogate;

B. Eşantionarea;

C. Desfăşurarea cercetării calitative;

D. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor;

14

1. Numărul de persoane interogate va fi în funcţie de :

- Bugetul afectat efectuării studiului;

- Costul unitar al unei machete individuale;

- Numărul de criterii de structurare a eşantionului;

- Numărul de modalităţi pentru fiecare criteriu;

- Tehnica de analiză a conţinutului.

2. Eşantionarea presupune parcurgerea următoarele etape:

a) se listează criteriile care pot explica diferenţele comportamentale ale

diferitelor persoane în procesul de cumpărare şi consum, sub impactul preţului:

- factori endogeni, mai precis factori personali dintre care factorii socio-demografici:

sexul, vârsta, categoria socio-profesională, nivelul de instrucţie, mediul de rezidenţă;

- factori exogeni: mediul social (familia, grupele sociale, clasele sociale) şi mediul

cultural.

Din acest sistem de factori au fost aleşi: sexul, vârsta şi categoria socio-

profesională.

b) clasarea criteriilor după pragul lor de explicativitate (de la cel mai mare la

cel mai mic), şi anume:

- sexul;

- vârsta;

- categoria socio-profesională;

- nivelul de instruire;

- mediul de rezidenţă.

c) pentru fiecare criteriu se listează situaţiile (nivele posibile), astfel:

I. CRITERIUL DE SEXE:

- masculin; 2 niveluri

- feminin.

II. CRITERIUL DE VÂRSTĂ:

- sub 20 ani;

- 20 - 29 ani;

- 30 - 39 ani; 6 niveluri

- 40 - 49 ani;

- 50 - 59 ani;

- 60 ani şi peste

15

III: CRITERIUL DE OCUPAŢIE:

- elev - studenţi;

- muncitori;

- intelectuali;

- funcţionari; 6 niveluri

- pensionari;

- alte ocupaţii.

IV. CRITERIUL NIVELULUI DE INSTRUIRE:

- nivel primar;

- nivel gimnazial; 4 niveluri

- nivel mediu;

- nivel superior

V. CRITERIUL MEDIULUI DE REZIDENŢĂ:

- mediu urban; 2 niveluri

- mediu rural.

Combinarea acestor criterii şi niveluri va conduce interogarea unui eşantion

format din 2 x 6 x 6 x 4 x 2 = 576 persoane.

d) construirea unei arborescenţe - se face renunţând la unul sau mai multe criterii

În cazul studiului nostru am considerat că nivelul de instrucţie se subînţelege prin

ocupaţia declarată, iar criteriul mediului de rezidenţă nu se mai ia în consideraţie deoarece

studiul se efectuează asupra populaţiei municipiului Reşiţa, deci numai în mediu urban. În

acest fel, eşantionul nostru s-a redus la: 2 x 6 x 6 = 72 persoane.

e) verificarea posibilităţii de recrutare a persoanelor determinată prin

combinaţiile realizate anterior – pentru recrutarea subiecţilor al căror profil corespunde

arborescenţei construite anterior s-a folosit contactul direct (verbal) la locul de desfăşurare

a activităţii profesionale, la domiciliu sau, în alte cazuri, contactul verbal în locuri publice.

Precizări suplimentare legate de studiul calitativ:

- Chestionarea celor 72 de persoane poate fi considerată o preanchetă efectuată în

scopul de a afla care este ponderea persoanelor care declară ca sunt multumiti de

competivitatea si eficienta firmelor din regiunea de sud – vest a tarii (cei care raspund la

numarul 1 cu varianta a). În funcţie de această pondere, care de fapt reprezintă frecvenţa de

apariţie a fenomenului studiat, se va determina ulterior, dacă este cazul, mărimea

eşantionului reprezentativ la nivelul întregului municipiu pentru studiul cantitativ.

16

- Pentru a avea o bună reprezentativitate a eşantionului ales în sensul că el trebuie

să reflecte principalele caracteristici ale populaţiei Reşiţei, pentru a asigura o mai mare

corectitudine a datelor şi pentru a elimina nota de subiectivism a anchetatorului (el

alegându-şi subiecţii după criterii prestabilite), se consideră oportună ca metodă de

eşantionare, metoda cotelor, adică o alegere raţională a indivizilor, urmărind obţinerea la

nivelul eşantionului a unei structuri pe sexe, grupe de vârstă şi de ocupaţii, identică

structurii populaţiei la nivelul municipiului Reşiţa. Pentru aceasta au fost utilizate date

statistice referitoare la prezentarea generală a populaţiei municipiului Reşiţa din

01/01/2011.

PREZENTAREA ALGORITMULUI DE CALCUL AL

STRUCTURII EŞANTIONULUI-PILOT

(n=72 persoane)

Structura eşantionului după criteriul de sexe

- masculin: 72 x 47,91% = 34 bărbaţi

- feminin: 72 x 52,09% = 38 femei

Structura eşantionului după criteriul de vârstă

- sub 20 ani: 72 x 19,64% = 14 persoane


- feminin: 14 x 48,88% = 7 femei

- 20-29 ani: 72 x 15,98% = 12 persoane

- masculin: 12 x 50,67% =6 bărbaţi


- 30-39 ani: 72 x 16,42% = 12 persoane



- 40-49 ani: 72 x 16,06% = 12 persoane

17



- 50-59 ani: 72 x 15,61% = 11 persoane



- peste 60 ani: 72 x 16,29% = 11 persoane



PREZENTAREA STRUCTURII EŞANTIONULUI PILOT

PE SEXE ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ

(n=72 persoane)

Principalele criterii de selectare a

subiecţilor

Numărul efectiv de

persoane

Ponderea în total

(%)

Total eşantion 72 100

1. Criteriul de sexe

- masculin

- feminin

72

34

38

100

47,91

52,09

2. Criteriul de vârstă 72 100

Sub 20 ani

- masculin

14

7

19,64

51,12

18

- feminin 7 48,88

20 - 29 ani

- masculin

- feminin

12

6

6

15,98

50,67

49,33

30 - 39 ani

- masculin

- feminin

12

6

6

16,42

49,12

50,88

40 - 49 ani

- masculin

- feminin

12

6

6

16,06

46,95

53,05

50 - 59 ani

- masculin

- feminin

11

5

6

15,61

47,42

52,58

60 ani şi peste

- masculin

- feminin

11

4

7

16,29

41,49

58,51

STRUCTURA EŞANTIONULUI DUPĂ CRITERIUL DE OCUPAŢIE

(n=72persoane)

19

- sub 20 ani: 14 persoane: M = 7 bărbaţi; F = 7 femei;

- elevi - studenţi: 14 persoane: M = 7; F = 7;

- 20 - 29 ani: 12 persoane: M = 6 bărbaţi; F = 6 femei;

-muncitori: 3 persoane - M = 2; F =1;

-intelectuali: 3 persoane - M = 1; F =2;

-funcţionari: 3 persoane - M = 1; F =2;

-alte ocupaţii: 3 persoane - M = 2; F =1;

- 30- 39 ani: 12 persoane: M = 6 bărbaţi; F = 6 femei;

- muncitori: 3 persoane - M = 2; F =1;



-alte ocupaţii: 3 persoane - M = 1; F =2;





- alte ocupaţii: 3 persoane - M = 1; F =2;


20




- alte ocupaţii: 2 persoane - M = 1; F =1;

- peste 60 ani: 11 persoane: M = 4 bărbaţi; F = 7 femei;

-pensionari 11 persoane - M = 4; F = 7.

STRUCTURA PE OCUPAŢII A EŞANTIONULUI PILOT

(n = 72 persoane)

elevi - studenţi: 14 persoane: M = 7 bărbaţi; F = 7 femei;

muncitori: 11 persoane - M = 7; F =4;

intelectuali: 12 persoane - M = 6; F =6;

funcţionari: 13 persoane - M = 5; F =8;

alte ocupaţii: 11 persoane - M = 5; F =6;

pensionari 11 persoane - M = 4; F = 7.

PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

EŞANTIONULUI PILOT DUPĂ CRITERIUL DE SEXE

21

(n = 72 persoane)

%

Nr. întreb. şi var. de răspuns T. eşantion T. bărbaţi T. femei

1

a 13,89 8,82 18,42

b 51,39 47,06 55,26

c 34,72 44,12 26,32

TOTAL 100,00 100,00 100,00

2

a 40,28 44,12 36,84

b 8,33 8,82 7,90

c 15,28 11,76 18,42

d 16,67 14,71 18,42

e 19,44 20,59 18,42

TOTAL 100,00 100,00 100,00

3

a 76,39 82,35 71,05

b 12,50 5,88 18,42

c 11,11 11,77 10,53

TOTAL 100,00 100,00 100,00

4

a 26,39 26,47 26,32

b 13,89 8,82 18,42

c 33,33 44,12 23,69

d

e

13,89

4,16

5,88

2,94

21,05

5,26

22

f 8,33 11,77 5,26

TOTAL 100,00 100,00 100,00

5

a 79.17 73,53 84,21

b 8,33 11,76 5,26

c 12,50 14,71 10,53

TOTAL 100,00 100,00 100,00

6

a 23,61 23,53 23,68

b 51,39 52,94 50,00

c 25,00 25,53 26,32

TOTAL 100,00 100,00 100,00

7

a 58,33 70,59 57,90

b 34,72 17,65 34,21

c 6,95 11,76 7,89

TOTAL 100,00 100,00 100,00

8

a 76,39 70,59 81,58

b 15,28 17,65 13,16

c 8,33 11,76 5,26

TOTAL 100,00 100,00 100,00

23


EŞANTIONULUI PILOT

DUPĂ CRITERIUL DE VÂRSTĂ

(n= 72 persoane)

%

Nr. întreb. şi var. de

răspuns

Total

Eşantion

Sub 20

de ani

20 - 29

ani

30 - 39 ani 40 - 49

ani

50 - 59

ani

60 ani şi

peste

1

a 13,89 7,14 8,33 41,67 8,33 9,09 9,10

b 51,39 50,00 41,67 33,33 83,34 54,55 45,45

c 34,72 42,86 50,00 25,00 8,33 36,36 45,45

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

2

a 40,28 7,14 25,00 50,00 66,66 36,36 63,64

b 8,33 - 8,33 - 16,67 18,18 9,09

c 15,28 - 25,00 41,67 - 18,18 9,09

d 16,67 21,43 25,00 8,33 16,67 18,18 9,09

e 19,44 71,43 16,67 - - 9,10 9,09

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

3

a 76,39 92,86 91,67 66,67 66,68 90,91 45,46

b 12,50 - 8,33 33,33 16,66 - 18,18

24

c 11,11 7,14 - - 16,66 9,09 36,36

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

4

a 26,39 50,00 8,33 16,68 16,67 27,27 36,36

b 13,89 14,29 - 33,33 25,00 9,09 -

c 33,33 28,57 41,67 33,33 41,66 36,37 18,18

d 13,89 - 16,67 8,33 16,67 9,09 36,36

e 4,17 - 8,33 - - 18.18 -

f 8,33 7,14 25,00 8,33 - - 9,10

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

5

a 79,17 92,86 66,67 66,67 91,67 81,82 72,72

b 8,33 7,14 8,32 8,33 - 9,09 18,18

c 12,5 - 25,00 25,00 8,33 9,09 9,10

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

6

a 23,61 28,57 16,67 41,67 25,00 18,18 9,09

b 51,39 42,86 50,00 41,67 58,33 63,64 54,55

c 25,00 28,57 33,33 16,66 16,67 18,18 36,36

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

7

a 58,33 64,29 66,67 41,67 58,34 63,63 54,55

b 34,72 35,71 33,33 33,33 33,33 27,27 45,45

c 6,95 - - 25,00 8,33 9,10 -

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

a 76,39 78,57 66,66 66,66 83,33 90,91 72,73

25

8 b 15,28 14,29 16,67 25,00 16,67 - 18,18

c 8,33 7,14 16,67 8,34 - 9,09 9,09

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00


EŞANTIONULUI PILOT

DUPĂ CRITERIUL DE OCUPAŢIE

(n= 72 persoane)

%

Nr. întreb. şi var.

de răspuns

Total

eşantion

Elevi -

studenţi

Muncitori Inte-

lectuali

Funcţi-

onari

Alte

ocupaţii

Pensiona

ri

1

a 13,89 7,14 9,09 8,33 15,39 36,36 9,10

b 51,39 50,00 63,64 75,00 38,46 36,36 45,45

c 34,72 42,86 27,27 16,67 46,15 27,28 45,45

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

a 40,28 7,14 27,27 58,33 38,46 54,55 63,64

26

2 b 8,33 - 9,10 16,67 7.69 9,09 9,09

c 15,28 - 27,27 - 38,46 18,18 9,09

d 16,67 21,43 18,18 25,00 15,39 9,09 9,09

e 19,44 71,43 18,18 - - 9,09 9,09

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

3

a 76,39 92,86 90,91 83,34 84,62 54,44 45,46

b 12,50 - 9,09 8,33 15,38 27,27 18,18

c 11,11 7,14 - 8,33 - 18,18 33,36

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

4

a 26,39 50,00 27,27 8,33 15,38 18,19 36,36

b 13,89 14,29 9,09 16,67 15,38 27,27 -

c 33,33 28,57 45,46 41,67 38,46 27,27 18,19

d 13,89 - 9,09 16,67 15,38 9,09 36,36

e 4,17 - - 8,33 7,70 9,09 -

f 8,33 7,14 9,09 8,33 7,70 9,09 9,09

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

5

a 79,17 92,86 81,82 91,67 69,23 63,64 72,73

b 8,33 7,14 - 8,33 - 18,18 18,18

c 12,50 - 18,18 - 30,77 18,18 9,09

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

a 23,61 28,57 27,27 50,00 7,69 18,18 9,09

b 51,39 42,86 54,55 25,00 76,92 54,55 54,55

27

6 c 25,00 28,57 18,18 25,00 15,39 27,27 36,36

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

7

a 58,33 64,29 45,45 91,67 61,54 27,28 54,55

b 34,72 35,71 54,55 8,33 30,77 36,36 45,45

c 6,95 - - - 7,69 36,36 -

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

8

a 76,39 78,57 54,55 100 100 45,45 72,73

b 15,28 14,29 18,18 - - 45,45 18,18

c 8,33 7,14 27,27 - - 9,10 9,09

TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

2.3. INTERPRETAREA REZULTATELOR STUDIULUI CALITATIV

(n = 72 persoane)

1. Atitudinea subiectilor privitor la activitatea firmelor din Resita

Din totalul celor 72 de persoane chestionate putin peste jumatate din subiectii

chestionati (51,34%, dintre care barbati 47,06% si femei 55,26%) au o parere buna despre

activitatea firmelor resitene.

28

In ceea ce priveste varsta ponderea cea mai mare (83,34%) o au cei cu varsta

cuprinsa intre 40 - 49 ani, iar in ceea ce priveste ocupatiile ponderea cea mai mare ridicata

(75,00%) o au intelectualii.

Pe de alta parte doar 13,89% dintre cei chestionati ( dintre care barbati 8,82% si

18,42% femei) au o parere foarte buna in legatura cu activitatea firmelor din Resita.

Referitor la criteriul de varsta ponderea cea mai mica (7,14%) o au cei cu varste sub

20 ani, adica elevii si studentii.

Putin peste o treime dintre subiecti (34,72%) au o parere mai putin buna in legatura

cu activitatea firmelor din Resita (barbati 44,12% si 26,32% femei).

2. Pozitia subiectilor privitor la eficienta domeniului de activitate al firmelor

Cei mai multi dintre cei interogati 40,28% (dintre care 44,12% barbati si 38,84%

femei) considera ca cea mai eficienta activitate a firmelor din Resita este comertul.

Din punct de vedere al varstei ponderea cea mai ridicata o reprezinta interogati cu

varsta cuprinsa intre 40 – 49 ani (66,66%), iar in ceea ce priveste ocupatia ponderea cea

mai mare o inregistreaza pensionarii (63,64%).

La polul opus doar 8,33% dintre cei chestionati (8,82% barbati si 7,90% femei)

raspund la chestionar cu varianta b, adica industria, si considera ca aceasta ramura este cea

mai putin eficienta. Referitor la criteriul de varsta ponderea cea mai mica o au persoanle

sub 20 de ani (7,14%) adica elevii si studentii.

Trebuie mentionat faptul ca multi din subiectii interogati (19,44%, 20,59% barbati

si 18,42% femei) considera ca si alimentatia publica este o ramura destul de eficienta.

Aceiasi parere o au cei sub 20 de ani (71,43%), adica elevii si studentii.

16,67% dintre persoanele consideră un domeniu eficient cel de prestari servicii.

Aceiasi parere o au si persoanele cu varsta cuprinsă intre 20 – 29 de ani (25,00%), dar şi

intelectualii.

Din nefericire, doar 15,28% (11,76% barbati si 18,42% femei) consideră ca

turismul este eficient in Resita. 41,67% persoane cu varsta cuprinsa intre 30 – 39 de ani si

functionarii publici au aceiasi parere referitoare la tursim.

3. Atitudinea subiecţilor în legătură cu importanţa localizării societăţii

Cei mai multi dintre subiecti – 76,39% (82,35% barbati si 71,05% femei) declara

ca localizarea este un factor important. De aceasta atitudine dand dovada mai ales tinerii

sub 20 de ani, adica elevii si studentii (92,86%).

29

Doar 11,11% din cei chestionatii (11,77 barbati si 10,53% femei) declara ca nu stiu

daca localizarea societati este un factor importat in activitatea unei firme. Mentionam ca la

fel considera si persoanele cu varsta sub 20 de ani (7,14%), respectiv elevii si studentii.

Doar 12,50% dintre subiectii chestionati spun ca localizarea societati nu este un

factor important (5,88% barbati si 18,42% femei). Sunt de aceiasi parere si persoanele cu

varsta cuprinsa intre 30 – 39 de ani si persoanele cu alte ocupatii.

4. Pozitia subiectiilor referitoare la masurile de eficientizare a unei firme

Putin peste un sfert din persoanele chestionate (33,33%, adica 44,12% barbati si

23,69% femei) considera ca una dintre masurile pe care ar trebui sa le ia conducerea unei

firme ar fi diversificarea produselor si ofertelor de pret, de aceasta atitudine dand dovada

mai ales cei intre varsta cuprinsa intre 20 – 29 ani (41,67%), iar cu privire la criteriul

ocupatiei ponderea cea mai mare (45,46%) o au muncitori.

Se observa ca 4,16% (2,94% barbati si 5,26% femei) declara ca, conducerea ar

putea lua ca masura pentru eficentizarea activitatii firmei realizarea sau vanzarea unor

produse de buna calitate. Din punct de vedere al criteriului de varsta ponderea cea mai

mica este de 8,33% la persoanele chestionate cu varsta cuprinsa intre 20 – 29 ani, iar din

punct de vedere al criteriului de ocupatii cea mai mica pondere o au functionarii publici.

Se mai poate observa ca dintre persoanele chestionate 13,89% mentioneaza ca

publicitatea ar fi o masura buna, dar in acelasi timp si perfectioanarea salariatilor (13,89%).

Doar 8,33% dintre populatie ar vrea gasirea unor modalitati de vanzare convenabile

consumatorului ca masura pentru eficientizarea firmei.

Se mai observa ca 26,39% declara ca masura determinanta pentru eficientizarea

firmei este publicitatea.

5. Efectul publicitatii asupra eficientei si competitivitatii firmelor

79,17% dintre cei chestionatii (73,53% barbatii si 84,21% femei) au raspuns ca

publicitatea inflenteaza eficienta si competitivitatea firmelor, de aceasta parere fiind mai

ales persoanele sub 20 ani (92,86%), adica elevii si studentii.

Se observa 8,33% (11,76% barbati si 5,26% femei) sustin ca publicitatea nu

influnteaza eficienta si competitivitatea firmelor, dar se mai poate observa ca ponderea cea

mai mica o au persoanele cu varsta sub 20 ani (7,14%), respective elevii si studentii.

Doar 12,50% dintre cei chestionati (14,71% barbati si 10,53% femei) au declarat ca

nu stiu daca publicitatea influenteaza eficienta si competivitatea firmelor. 25,00% dintre

30

persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 – 29 de ani, respectiv persoanele cu varsta cuprinsa

intre 30 – 39 de ani, mentioneaza ca nu stiu daca publicitatea influenteaza sau nu eficienta

si competitivitatea firmelor, si nu in ultimul rand functionarii (30,77%).

6. Poziţia subiecţilor privitor la raportul calitate-preţ

Poziţia subiecţilor privitor la raportul calitate-preţ pentru produsele realizate si

vindute in Resiţa este putin peste jumatate (51.39%), dintre care 52.94% barbaţi si 50%

femei, de unde rezulta faptul ca putin peste jumatate dintre acestia considera raportul

calitate-pret unul accesibil pentru produsele realizate si vandute de firmele din Resita.

Dupa criteriul de varsta putem spune ca ponderea cea mai mare de(63,64%) o au

subiectii chestionati cu varsta cuprinsa intre50-59 de ani iar in ceea ce priveste ocupatiile

ponderea cea mai ridicata de 76,92% o au functionarii.

Pe de alta parte doar 25% dintre chestionati dintre care 25,53% barbati si 26,32%

femei considera raportul calitate-pret unul nesatisfacator.Privitor la criteriul de varsta

ponderea cea mai mica de 9,09% o au persoanele de 60 de ani si peste adica pensionarii.

7. Importanta calificarii personalului in cresterea eficientei firmelor

Din totalul de 72 persoane interveviate privitor la importanta calificarii

personalului 58,33%, considera ca este foarte importanta,ponderea cea mai mare avind-o

barbatii de 70,59%.

Dupa criteriul de virsta ponderea cea mai mare o au persoanele cu varste cuprinse intre

20-29 ani(66,67%),iar dupa criteriul de ocupatie ponderea cea mai mare o au persoanele cu

varste intre 30-39 ani (91,67%)

Parerea cea mai slaba privitor la calificarea personalului este de 6,95% - mai putin

importanta - , din care 25% o au persoanele cu varste intre 30-39 ani, iar dupa gradul de

acupatie o au personele cu varste intre 50-59 ani(36,36%).

8. Impactul concurentei asupra eficientei firmelor din regiunea de sud – vest

Cei mai multi dintre subiecti – 76,39% (dintre care 70,59% sunt barbati si 81,58%

sunt femei), declara ca atunci cand este concurenta intre firme creste si nivelul de eficienta

al acestora. De aceiasi parere sunt si persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 – 59 de ani

(90,91%), dar si intelectualii si functionarii publici, cu un procend de 100%.

31

Doar 8,33% dintre cei interogati, dintre care 11,76% sunt barbati si 5,26% sunt

femei, considera ca nu influenteaza concurenta nivelul de eficienta al firmelor. In acest

sens persoanele sub 20 de ani considera acelasi lucru, respectiv elevii si studentii.

Undeva la mijloc, se situeaza persoanele care considera ca, concurenta, influenteaza

negativ nivelul de eficienta al firmelor, 15,28% (17,65% barbati si 13,16% femei)

raspunzand cu varianta b) la intrebarea nr.8. 25% de persoane cu varsta cuprinsa intre 30 –

39 de ani au raspuns la fel, dar si persoanele cu alte ocupaţii.

2.4. CONCLUZIILE STUDIULUI

Sintetizând rezultatele obţinute în urma chestionarii eşantionului non-exhaustiv (n= 72

persoane), putem concluziona următoarele:

1. Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionati apreciază activitatea firmelor din Reşiţa

ca fiind una bună.

2. După părerea chestionaţilor cel mai eficient domeniul de activitate al firmelor

reşiţene este comerţul, iar la polul opus se află industria.

32

3. Majoritatea persoanelor chestionate consideră că localizarea societăţii este un factor

important pentru activitatea şi eficienţa firmei.

4. O treime din persoanele chestionate propun ca măsură pentru eficientizarea

activităţii unei firme raportul calitate – preţ accesibil pentru produse.

5. Mai mult de jumătate consideră că publicitatea este importantă pentru eficienţa şi

competitivitatea firmelor de pe piaţă. La polul opus se află cei care consideră că

publicitatea nu este importantă.

6. Puţin peste jumătate declară că, pentru ei, raportul calitate – preţ pentru produsele

realizate şi vândute este accesibil.

7. Mai mult de jumătate din persoanele chestionate consideră că specializarea/

calificarea personalului are un rol foarte important în creşterea eficienţei firmelor.

8. Cei mai mulţi dintre cei interogaţi declară că nivelul de eficienţă al firmelor este

influenţat pozitiv de concurenţă, iar cei mai puţini declară că aceasta nu

influenţează nivelul de eficienţă al firmei.

ANEXA 1

PROGRAMUL CERCETĂRII

33

DEFINIREA SCOPULUI CERCETĂRII

ANEXA 2

CHESTIONAR

1. Cum apreciaţi activitatea firmelor din Reşiţa?

a. Foarte bună;

b. Bună;

c. Mai puţin bună;

2. În ce domeniu de activitate firmele din Reşiţa sunt cele mai eficiente?

a. Comerţ;

b. Industrie ;

c. Turism;

d. Prestări servicii;

e. Alimentaţie publica;

34

ELABORAREA OBIECTIVELOR ŞI IPOTEZELORCERCETĂRII

ESTIMAREA VALORII INFORMAŢIILOR OBŢINUTE PRIN CERCETARE

ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII

SELECTAREA MODALITĂŢII DE CULEGERE ŞI SISTEMATIZARE A INFORMAŢIILOR

RECOLTAREA INFORMAŢIILOR

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR

REDACTAREA STUDIULUI ŞI ELABORAREA CONCLUZIILOR

3. Este un factor important localizarea societăţii în activitatea unei firme?

a. Da;

b. Nu;

c. Nu ştiu;

4. Ce măsuri credeţi că ar trebui să adopte conducerea unei firme pentru

eficientizarea activităţii?

a. Publicitate;

b. Diversificarea produselor şi ofertelor de preţ ;

c. Raportul calitate – preţ accesibil pentru produse;

d. Perfecţionarea salariaţilor;

e. Realizarea sau vânzarea unor produse de bună calitate ;

f. Găsirea unor modalităţi de vânzare convenabile consumatorului;

5. Consideraţi că influenţează publicitatea eficienţa şi competitivitatea firmelor pe

piaţă?

a. Da;

b. Nu;

c. Nu ştiu;

6. Cum apreciaţi raportul calitate – preţ pentru produsele realizate şi vândute de

firmele din Reşiţa?

a. Satisfăcător;

b. Accesibil;

c. Nesatisfăcător;

7. Cât de importantă este calificarea personalului în creşterea eficienţei firmelor?

a. Foarte importantă;

b. Importantă;

c. Mai puţin importantă;

8. În ce fel credeţi că influenţează concurenţa nivelul de eficienţă al firmei?

a. Pozitiv;

35

b. Negativ;

c. Nu influenţează;

9. Sexul dumneavoastră:

a. Masculin

b. Feminin

10. Vârsta dumneavoastră este:

a. sub 20 ani

b. 20 - 29 ani

c. 30 - 39 ani

d. 40 - 49 ani

e. 50 - 59 ani

f. 60 ani si peste

11. Ocupaţia dumneavoastră:

a. Elev/student

b. Muncitor

c. Intelectual

d. Funcţionar

e. alte ocupaţii

f. pensionar

36

ANEXA 3

PREZENTAREA DATELOR STATISTICE LEGATE DE

POPULATIA MUNICIPIULUI RESITA LA 01.01.2011

Criterii de selectare a subiecţilor Nr efectiv de persoane Ponderea persoanelor în total

%

Total populaţie Reşiţa 83.442 100

Criteriul de sexe

- masculin

- feminin

39.974

43.468

47,91

52,09

Criteriul de varsta

sub 20 ani

- masculin

16.385

8.376

19,64

51,12

37

- feminin

20-29 ani

- masculin

- feminin

30-39 ani

- masculin

- feminin

40-49 ani

- masculin

- feminin

50-59 ani

- masculin

- feminin

60ani si peste

- masculin

- feminin

8.009

13.336

6.758

6.578

13.702

6.731

6.971

13.398

6.291

7.107

13.024

6.176

6.848

13.597

5.642

7.955

48,88

15,98

50,67

49,33

16,42

49,12

50,88

16,06

46,95

53,05

15,61

47,42

52,58

16,29

41,49

58,51

38

ANEXA 4

CENTRALIZATOR GENERAL AL RĂSPUNSURILOR

SUBIECŢILOR DUPĂ CRITERIUL DE SEXE (n = 72 persoane)

Nr. întreb. şi var. de răspuns T. eşantion T. bărbaţi T. femei

1

a 10 3 7

b 37 16 21

c 25 15 10

2

a 29 15 14

b 6 3 3

c 11 4 7

d 12 5 7

39

e 14 7 7

3

a 55 28 27

b 9 2 7

c 8 4 4

4

a 19 9 10

b 10 3 7

c 24 15 9

d 10 2 8

e 3 1 2

f 6 4 2

5

a 57 25 32

b 6 4 2

c 9 5 4

6

a 17 8 9

b 37 18 19

c 18 8 10

7

a 42 20 22

b 25 12 13

c 5 2 3

8

a 55 24 31

b 11 6 5

c 6 4 2

40

ANEXA 5


SUBIECŢILOR DUPĂ CRITERIUL DE VÂRSTĂ (n = 72 persoane)

Nr. întreb. şi var.

de răspuns

Total

Eşantion

Sub 20

de ani

20 - 29

ani

30 - 39

ani

40 - 49

ani

50 - 59

ani

60 ani şi

peste

a 10 1 1 5 1 1 1

41

1 b 37 7 5 4 10 6 5

c 25 6 6 3 1 4 5

2

a 29 1 3 6 8 4 7

b 6 - 1 - 2 2 1

c 11 - 3 5 - 2 1

d 12 3 3 1 2 2 1

e 14 10 2 - - 1 1

3

a 55 13 11 8 8 10 5

b 9 - 1 4 2 - 2

c 8 1 - - 2 1 4

4

a 19 7 1 2 2 3 4

b 10 2 - 4 3 1 -

c 24 4 5 4 5 4 2

d 10 - 2 1 2 1 4

e 3 - 1 - - 2 -

f 6 1 3 1 - - 1

5

a 57 13 8 8 11 9 8

b 6 1 1 1 - 1 2

c 9 - 3 3 1 1 1

6

a 17 4 2 5 3 2 1

b 37 6 6 5 7 7 6

c 18 4 4 2 2 2 4

42

7

a 42 9 8 5 7 7 6

b 25 5 4 4 4 3 5

c 5 - - 3 1 1 -

8

a 55 11 8 8 10 10 8

b 11 2 2 3 2 - 2

c 6 1 2 1 - 1 1

ANEXA 6

43


SUBIECŢILOR DUPĂ CRITERIUL DE OCUPAŢIE

( n = 72 persoane )

Nr. întreb. şi var. de

răspuns

Total

eşantion

Elevi –

studenţi

Munci

tori

Inte-

lectuali

Funcţi-

onari

Alte

ocupaţii

Pensio-

nari

1

a 10 1 1 1 2 4 1

b 37 7 7 9 5 4 5

c 25 6 3 2 6 3 5

2

a 29 1 3 7 5 6 7

b 6 - 1 2 1 1 1

c 11 - 3 - 5 2 1

d 12 3 2 3 2 1 1

e 14 10 2 - - 1 1

3

a 55 13 10 10 11 6 5

b 9 - 1 1 2 3 2

c 8 1 - 1 - 2 4

4

a 19 7 3 1 2 2 4

b 10 2 1 2 2 3 -

c 24 4 5 5 5 3 2

d 10 - 1 2 2 1 4

e 3 - - 1 1 1 -

f 6 1 1 1 1 1 1

a 57 13 9 11 9 7 8

44

5 b 6 1 - 1 - 2 2

c 9 - 2 - 4 2 1

6

a 17 4 3 6 1 2 1

b 37 6 6 3 10 6 6

c 18 4 2 3 2 3 4

7

a 42 9 5 11 8 3 6

b 25 5 6 1 4 4 5

c 5 - - - 1 4 -

8

a 55 11 6 12 13 5 8

b 11 2 2 - - 5 2

c 6 1 3 - - 1 1

45

ANEXA 7

REPREZENTAREA GRAFICĂ PE BAZA STUDIULUI CALITATIV

1. Cum apreciaţi activitatea firmelor din Reşiţa?

a. Foarte bună;

b. Bună;

c. Mai puţin bună;

13,89%

51,39%

34,72%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

a)

b)

c )

2. În ce domeniu de activitate firmele din Reşiţa sunt cele mai eficiente?

a. Comerţ;

b. Industrie ;

c. Turism;

d. Prestări servicii; 46

e. Alimentaţie publică;

40,28%

8,33% 15,28% 16,67%

19,44%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00% a)

b)

c)

d)

e)

3. Este un factor important localizarea societăţii în activitatea unei firme?

a. Da;

b. Nu;

c. Nu ştiu;

76,39%

12,50%11,11%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

a)

b)

c)

4. Ce măsuri credeţi că ar trebui să adopte conducerea unei firme pentru

eficientizarea activităţii?

a. Publicitate;

b. Diversificarea produselor si ofertelor de preţ;

47

c. Raportul calitate – preţ accesibil pentru produse;

d. Perfecţionarea salariaţilor;

e. Realizarea sau vânzarea unor produse de buna calitate ;

f. Găsirea unor modalităţi de vânzare convenabile consumatorului;

26,39%

13,89%

33,33%

13,89%

4,16%8,33%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%a)

b)

c)

d)

e)

f)

5. Consideraţi că publicitatea influenţează eficienţa şi competitivitatea firmelor

pe piaţă?

a. Da;

b. Nu;

c. Nu ştiu;

79,17%

8,33%12,50%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%

60,00%70,00%80,00%

a)

b)

c)

48

6. Cum apreciaţi raportul calitate – preţ pentru produsele realizate şi vândute de

firmele din Reşiţa?

a. Satisfăcător;

b. Accesibil;

c. Nesatisfăcător;

23,61%

51,39%

25,00%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

a)

b)

c)

7. Cât de importantă este calificarea personalului în creşterea eficienţei

firmelor?

a. Foarte importantă;

b. Importantă;

c. Mai puţin importantă;

49

58,33%

34,72%

6,95%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

a)

b)

c)

8. În ce fel credeţi că influenţează concurenţa nivelul de eficienţă al firmei?

a. Pozitiv;

b. Negativ;

c. Nu influenţează;

76,39%

15,28%8,33%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%

a)

b)

c)

50

BIBLIOGRAFIE

Dan, Vasile – Strategii si structuri industriale competitive, Editura All Educational,

Bucuresti, 1997

Jaba, Octavian - Analiza strategica a întreprinderii, Editura SEDCOM LIBRIS, Iasi, 1999

Lamb, Robert – Competitive Strategic Mnagement, Pretice Hall, Inc., Englewood Cliffs,

New Jersey, 1984

Niculescu, Niculae – Legitati ale economiei de piata, Editura “Gheorghe Asachi”, Iasi,

1992

Porter, Michael – Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance,

The Free Press, New York, 1984

Russu, Corneliu – Management si competitivitate, Tribuna Economica nr.1/1998, pag. 9 si

23, nr. 2/1998 pag. 7-8

Russu, Corneliu – Management strategic, Editura All Beck, Bucuresti, 1999

Gavrilă – Competitivitate şi mediu concurenţial, Editura Economică, 2008

Nicoleta, Belu – Management – Culegere de aplicaţii , studii de cay şi exerciţii practice –

Independenţa Economică , Piteşti, 2009

51

Billsberry, Jon – Management Competitiv – Perspective şi exemplificări- CODECS, 2007

Cârstea Gheorghe, coordonator Deac Vasile – Analiza strategică a mediului concurenţial –

Editura Economică, Bucureşti, 2002

52

Documents

Aspecte Cu Privire La Competitivitatea Dintre Firme