cap4.doc

CONTABILITATEA SI FISCALITATEA

PRIVIND T.V.A.

4.1 Principii generale

Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este un impozit indirect, bazat pe criteriul deductibilitatii.

Din punct de vedere economic valoarea adaugata este un indicator care permite masurarea valorii nou create de ntreprindere n urma activitatii sale.

Valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta ntre valoarea bunurilor si serviciilor produse de ntreprindere si cea a serviciilor si

bunurilor utilizate pentru realizarea lor numite consumuri intermediare.

Din punct de vedere contabil valoarea adaugata este definita ca

diferenta ntre productia exercitiului cu marja comerciala si consumurile provenite de la terti.

Valoarea =

Marja +

Productia -

Consumuri provenite

Adaugata

Comerciala

exercitiului

de la terti

Marja comerciala se calculeaza ca diferenta ntre vnzarile de marfuri si costul de cumparare al marfurilor vndute.

Productia exercitiului este data de suma ntre productia vnduta, productia stocata1 si productia de imobilizari necorporale si corporale.

Consumurile provenite de la terti reprezinta ansamblul cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile, cu serviciile efectiv prestate de terti, inclusiv personalul angajat din afara ntreprinderii.

Valoarea adaugata permite remunerarea factorilor: forta de munca (salarii), stat (prin impozite, taxe varsate la stat), creditari prin dobnzi varsate si proprietarii ntreprinderilor private (prin beneficii).

Valoarea = Factorul capital uman + Factorul stat + Factorul capital

1 Daca contul 711 prezinta sold final debitor, atunci productia exervitiului va fi diminuata cu soldul debitor al contului cu valoarea corespunzatoare.

Pornind de la aceasta definitie, calculam valoarea adaugata pentru a determina baza de impozitare a TVA.

n al doilea rnd, TVA poate avea un cost pentru ntreprindere,

deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA si tinerea unei contabilitati detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila.

Literatura de specialitate l defineste ca un cost de gestiune pentru ntreprindere. Datorita modului defectuos de ncasare a facturilor pentru ntrzierea lor, ntreprinderea poate sa aiba un cost legat de gestiunea trezoreriei, deoarece ntreprinderea recupereaza TVA deductibila pe cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp. Aceeasi situatie apare si n cazul avansurilor pentru contractele ce urmeaza sa fie realizate ulterior de furnizori.

TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final.

ntreprinderile au rolul de a colecta impozitul n contul fiscalitatii si de a vira diferenta dintre TVA colectata si TVA deductibila la bugetul de stat.

4.2 TVA si circuitele economice

TVA este un impozit neutru care elimina inegalitatile fiscale ntre circuitele de desfacere a produselor. Pentru a exemplifica, consideram un circuit simplificat de distributie a produselor electronice ce comporta trei nivele intermediare si valorile de vnzare si cumparare si TVA 19%.

Tabelul nr. 4.1

Nivel

Cumparari

TVA

dreductibila

Vnzari

TVA

colectata

TVA de

plata

Producator

1.000.000

190.000

190.000

Angrosist

1.000.000

190.000

1.400.000

266.000

76.000

Detailist

1.400.000

266.000

1.960.000

372.400

106.400

Nota: Pentru a simplifica calculele, s-a considerat ca producatorul nu are

TVA deductibila.

Clientul final va plati acest lot de produse cu:

1.960.000 + 372.400 = 2.332.400 lei

Bugetul are de ncasat:

190.000 + 76.000 + 106.400 = 372.400 lei TVA

ceea ce corespunde lotului de bunuri la o TVA globala pe ansamblu

circuitului:

1.960.00019% = 372.400 lei

Presupunem ca detailistul avea posibilitatea sa efectueze cumpararea lotului de produse direct de la producator, n conditii economice identice.

Vnzarea se efectueaza la un pret de 1.960.000 fara TVA si n acest caz ramn de analizat doua nivele:

Circuit simplificat de distributie a bunurilor pe doua nivele

Tabelul nr.4.2

Nivel

Cumparari

TVA deductibila

Vnzari

TVA

colectata

TVA

de plata

Producator

1.000.000

190.000

190.000

Detailist

1.000.000

190.000

1.960.000

372.400

182.400

Se constata deci ca, circuitul economic, indiferent de numarul intermediarilor nu influenteaza suma TVA de plata. La bugetul de stat se vireaza tot suma de 372.400 lei (190.000+ 182.400 = 372.400).

Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, care presupunea impunerea n cascada, TVA se stabileste numai asupra contributiei nete a ntreprinderilor la formarea produsului social final.

Este un impozit care stimuleaza modernizarea ntreprinderilor (prin reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente industriale s. a.), scutiri de TVA pentru ntreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote n functie de cifra de afaceri, de numarul de salariati sau activitatea de export.

Prin stabilirea valorii adaugate ca obiect impozabil, se evita

nregistrarile repetate privind consumurile din afara ntreprinderilor productive. Pe parcursul ntregului proces de productie si distributie, fiecare agent economic ncaseaza TVA de la cumparator, din care deduce suma reprezentnd TVA aferenta materiilor prime si materialelor aprovizionate si servicii consumate, diferenta dintre ele se varsa la buget. Legea nr.345/01.06.2002precizeaza ca, TVA se aplica asupra operatiunilor privind livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate n Romnia, transferul proprietatii bunurilor imobile si importul de bunuri si servicii. Sunt subiecti ai impunerii agentii economici care efectueaza operatii supuse TVA si importuri de bunuri si servicii.

Agentii economici, care realizeaza operatiuni impozabile, au conform art. 24, al.1 din Lege, obligatia asigurarii conditiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile n domeniul taxei pe valoarea adaugata, iar cei care au obiect de activitate. Comertul cu amanuntul, activitati hoteliere, prestari de servicii catre populatie si alte activitati de asemenea natura au si obligatia instalarii aparatelor de marcat care sa corespunda cerintelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adaugata.

4.3 Evidenta TVA

Aplicarea prevederilor Legea nr. 345/2002 necesita ntocmirea urmatoarelor documente obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea

adaugata:

a) dispozitia de livrare serveste ca:

- document pentru eliberarea din magazie a marfurilor, produselor sau altor valori materiale destinate vnzarii;

- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei care

face predarea;

- document de baza pentru ntocmirea avizului de nsotire a

marfii sau facturii.

b) avizul de nsotire a marfii este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala si serveste ca:

- document pentru eliberarea din magazie a marfurilor, produselor sau altor valori destinate vnzarii, trimise pentru prelucrare la terti, n custodie sau spre pastrare;

- document de nsotire pe timpul transportului;

- document justificativ de scadere din gestiunea furnizorului,

- document pentru ntocmirea facturii;

- document de primire n gestiunea cumparatorului.

Avizul de nsotire a marfii se ntocmeste de catre unitatile care nu au posibilitatea ntocmirii facturii n momentul livrarii marfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorita unor conditii obiective. Se emite de catre compartimentul desfacere, care semneaza de ntocmire. Pe avizul de nsotire emis pentru valori materiale trimise la terti pentru prelucrare se face mentiunea pentru prelucrare la terti .

Avizul de nsotire a marfii nu reprezinta un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata la cumparatori. Acestia au obligatia sa solicite furnizorilor emiterea facturilor n termen de trei zile.

c) chitanta fiscala este un formular cu regim special, distribuit de

unitatea fiscala teritoriala care serveste ca: document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii n situatia n care nu se ntocmeste factura; document justificativ de nregistrare n contabilitate; document de nsotire a marfii pe timpul transportului.

d) factura este un formular cu regim special, distribuit de unitatea

fiscala teritoriala si serveste ca:

- document pe baza caruia se ntocmeste instrumentul de

decontare a marfurilor si produselor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate;

- document de ncarcare n gestiunea primitorului;

- documentjustificativdenregistrarencontabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Factura se ntocmeste de catre compartimentul Desfacere sau alt

compartiment, la livrarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, pe baza dispozitiilor de livrare, a avizului de nsotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor.

Daca factura se poate ntocmi n momentul livrarii marfurilor si

produselor, acestea sunt nsotite pe timpul transportului de avizul de nsotire a marfii.

n cursul unei luni sunt prevazute si documente pentru centralizarea operatiilor efectuate de agentii economici platitori de TVA si anume:

e) jurnalul pentru vnzari care serveste ca:

registru jurnal auxiliar pentru nregistrarea vnzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;

document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata;

document de control al unor operatii nregistrate n contabilitate.

Jurnalul pentru vnzari se ntocmeste ntr- un singur exemplar n care se nregistreaza zilnic elementele necesare determinarii corecte a taxei pe valoarea adaugata colectata datorata. Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vnzarile de valori materiale si prestarile de servicii .

Unitatile scutite de obligatia emiterii unei facturi trebuie sa utilizeze documentul Borderoul de vnzare / ncasare. El serveste ca document de centralizare zilnica a vnzarilor / ncasarilor realizate de unitate, precum si la nregistrarea acestora n jurnalul pentru vnzari si stabilirea taxei pe valoarea adaugata colectata. Se ntocmeste de compartimentul financiar- contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vnzare, notelor de plata, borderourilor de decontare a prestatiilor, centralizatorul vnzarilor cu plata n rate, ntocmite de fiecare unitate.

f) jurnalul pentru cumparari serveste ca:

- registru jurnal auxiliar pentru nregistrarea cumpararilor de

valori materiale sau a prestarilor de servicii;

- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata;

- documentdecontrolalunoroperatiinregistraten

contabilitate.

Baza de nregistrare o reprezinta documentele tipizate privind

cumpararile de valori materiale sau prestari servicii.

Jurnalul pentru cumparari se ntocmeste ntr-un singur exemplar, n care se nregistreaza zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adaugata deductibila.

g) decontul pentru TVA reprezinta documentul care trebuie depus

lunar la organul fiscal, pna la data de 25 a lunii urmatoare. n decontul TVA

este evidentiata suma impozabila si taxa exigibila.

Agentii economici platitori de TVA sunt obligati sa depuna deconturi n fiecare luna, indiferent daca au realizat sau nu operatiuni, ori daca suma de plata sau de rambursat este zero.

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata nscrisa n documentul pentru cumparari se determina n functie de data facturarii, a chitantei fiscale sau a altui document legal nlocuitor, daca acestea s-au primit pna la data ntocmirii decontului TVA . Documentele primite dupa data ntocmirii decontului aferent lunii n care bunurile au fost receptionate se includ n deconturile ntocmite pentru lunile urmatoare.

Necuprinderea sumelor n baza de impozitare la furnizorii sau

prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. n acest caz, beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii:

E: sa nregistreze n Jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si

TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor si respectiv cu influentele rezultate din refuzurile facute;

E: sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizor a facturilor corectate.

n cazul refuzurilor facute furnizorului, valorile nscrise n Jurnalul

pentru cumparari vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate nscrise n documente de compartimentul care avizeaza plata. Corectarea taxei, facturate n mod eronat de catre un agent economic, se va efectua prin emiterea unei noi facturi, n rosu, pentru sumele care urmeaza a fi scazute, si n negru, pentru sumele de adaugat. Noile facturi se nregistreaza n jurnale si se reflecta n deconturile ntocmite de furnizor si beneficiar pentru luna n care a avut loc corectarea.

n cazul n care facturile, evidentele contabile sau datele necesare

pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete n ceea ce priveste cantitatile, preturile si tarifele practicate pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, ori taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, se va proceda la reimpozitare prin estimarea de catre organele fiscale .

nregistrarea operatiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul

contului sintetic de gradul 442 - Taxa pe valoarea adaugata.

Evidenta distincta a TVA este realizata cu urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

4423 - TVA de plata

4424 - TVA de recuperat

4426 - TVA deductibila

4427 - TVA colectata

4428 - TVA neexigibila

TVA de plata= TVA colectataTVA deductibila

TVA de recuperat = TVA deductibila TVA colectata

TVA colectata. Suma TVA facturata clientilor depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile

TVA facturata =baza impozabilacota de TVA

Baza impozabila cuprinde livrari de bunuri sau prestari servicii ca suma totala a pretului negociat ntre vnzator si cumparator n contrapartida cu livrarile de bunuri sau prestarile de servicii. Se includ si toate cheltuielile, taxele de orice natura, n afara de TVA.

Baza impozabila = Pretul net total, fara TVA

Sunt incluse n baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse

TVA, urmatoarele elemente:

- pretul de vnzare,

- cheltuieli accesorii la vnzare ca: accize, taxe vamale pentru

bunurile din import,

- cheltuieli cu receptia si punerea n functiune a mijloacelor fixe .

Baza de impozitare (Bi) se determina integral la livrarea de bunuri, prestari de servicii si operatiuni de intermediere, la ntocmirea facturilor diferentiat pe fiecare categorie de operatiune. Astfel pentru:

- livrari de bunuri;

Bi a TVA = Pretul net + accize + alte cheltuieli,

- prestari de servicii;

Bi a TVA = tariful negociat,

- operatiuni de intermediere;

Bi a TVA = valoarea comisionului obtinut,

- bunuri executate de agentii economici pentru folosinta proprie,

Bi a TVA = costul de productie sau pretul de piata,

- bunuri si servicii din import;

Bi a TVA = valoarea n vamataxe vamale + alte+ taxe si accize

a bunurilor.

- pentru locatia de gestiune;

Bi = contravaloarea suportata de salariati

- pentru activitatea de intermediere n turism;

Bi = pretul/tariful ncasat inclusiv TVA pretul facturat de prestatia

serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si alti prestatori

cheltuielile efectuate de agentii (asigurare auto, taxe pentru viza,

diurna si cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxa de parcare, combustibil).

TVA colectata, aferenta activitatii de intermediere n turism, se

calculeaza prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinata mai sus.

- pentru vnzari de bunuri n regim de second-hand;

Bi = pretul de vnzare inclusiv TVA pretul de cumparare al bunurilor respective.

- pentru operatiuni realizate de casele de amanet;

Bi = pretul de vnzare al bunurilor care devin proprietatea casei de amanet

prin necesitatea mprumutului.

- pentru bunuri care devin proprietatea casei de amanet si sunt cedate cu titlu gratuit sau pentru folosinta proprie;

Bi = pretul de achizitie al bunurilor.

4.4. Reducerile comerciale si financiare

Daca la facturare se acorda, att reduceri comerciale, ct si reduceri financiare, acestea din urma sunt evidentiate distinct n contabilitate sub

forma de sconturi.

Exemplu

O ntreprindere factureaza unui client marfuri n valoare de

10.000.000 lei, TVA 19 %. Pentru nerespectarea clauzelor contractuale, acorda o reducere comerciala sub forma de rabat de 4 %.

Clientul deconteaza factura nainte de termenul de scadenta pentru care primeste o reducere de 3 %.

Factura cuprinde urmatoarele elemente:

pret de vnzare10.000.000 lei rabat (4%)400.000 lei

Neta comerciala9.600.000 lei scont (3%)288.000 lei Neta financiara9.312.000 lei T.V.A (19 %)1.769.280 lei Nota de plata11.081.280 lei

nregistrarea operatiei n contabilitatea clientului:

11.369.280 lei

%

=

%

11.369.200 le i

9.600.000 lei

371

Marfuri

401

Furnizori

11.081.280 lei

1.769.280 lei

4426

TVA deductibila

767

Venituri din sconturi

288.000 lei

obtinute

Aceasta nregistrare se poate realiza si altfel:

%=40111.369.280 lei

371Furnizori9.600.000 lei

Marfuri

44261.769.280 lei

TVA deductibila

La decontarea facturii se nregistreaza valoarea scontului primita de la furnizori:

401

=

%

11.369.280 lei

Furnizori

5121

11.081.280 lei

Conturi curente

la banci

767288.000 lei

Venituri din sconturi obtinute

nregistrarea operatiei n contabilitatea furnizorului:

411=%11.369.280 lei

Clienti7079.600.000 lei

Venituri din vnzare marfurilor

44271.769.280 lei

TVA colectata

La ncasarea facturii:

%=41111.369.280 lei

5121Clienti11.081.280 lei

Conturi la banci n lei

667288.000 lei

Cheltuieli cu sconturi acordate

Sconturile se pot acorda la facturarea directa, astfel:

11.369.280 lei

%

=

%

11.369.280 lei

11.081.280 lei

411

Clienti

707

Venituri din vnzarea

9.600.000 lei

marfurilor

288.000 lei66744271.769.280 lei

Cheltuieli cu sconturi

acordate

4.5 TVA privind ambalajele

TVA colectata

Exista doua mari tipuri de ambalaje:

a) cele care ramn n ntreprindere sub forma obiectelor de inventar

si a mijloacelor fixe;

b) cele care nsotesc marfurile vndute, divizate n trei categorii:

1) ambalaje pierdute, vndute o data cu marfa, incluse n pretul de vnzare si supuse TVA;

2) ambalaje recuperabile, livrate o data cu marfa de catre

furnizor, facturate clientilor;

3) ambalaje de circulatie (navete, sticle, borcane) la schimb

ntre furnizorii de marfuri si clienti.

Din punct de vedere fiscal, ambalajele n regim de restituire se factureaza si se supun TVA de livrare, urmnd ca la restituire suma

impozabila sa fie redusa corespunzator.

4.6 TVA privind cheltuielile de transport

Cheltuielile de transport constituie, n mod normal, un element al pretului de vnzare si sunt supuse TVA. Transportul poate constitui uneori o operatie independenta de vnzare, daca este realizat cu mijloace proprii. n situatia cnd factura de la furnizor cuprinde si transportul, acesta devine o cheltuiala accesorie supusa TVA.

Exemplu

Unui client i se livreaza produse finite, n conditiile urmatoare:

Valoarea produselor finite5.000.000 lei Cheltuieli de transport750.000 lei Total5.750.000 lei TVA 19%1.092.500 lei Total factura6.842.500 lei

nregistrarea n contabilitatea furnizorului :

411=%6.842.500 lei

Clienti7015.750.000 lei

Venituri din vnzarea produselor finite

44271.092.500 lei

TVA colectata

nregistrarea n contabilitatea clientului:

%=4016.842.500 lei

371Furnizori5.750.000 lei

Marfuri

44261.092.500 lei

TVA deductibila

Agentii economici care presteaza servicii de turism, folosind mijloace de transport proprii, determina baza de impozitare potrivit art.13, lit. b, din Ordonanta nr.7/2000.

Exemplu

O agentie de turism realizeaza un transport pe ruta Bucuresti Vatra Dornei, cu mijloace proprii, la un tarif negociat pentru prestari servicii n valoare de 3.800.000 lei. Taxa pe valoare adaugata se calculeaza si se aplica la valoarea tarifului negociat. Baza de calcul pentru TVA = 3.800.000 x 19 % = 722.000 lei factura emisa catre client, se evidentiaza n Registrul jurnal astfel:

411

=

%

4.522.000 lei

Clienti

704

Venituri din prestari servicii

4427

3.800.000 lei

722.000 lei

TVA calculata

ncasarea contravalorii serviciilor prestate:

5311

=

411

4.522.000 lei

Casa n lei

Clienti

Activitatea de intermediere n turism are un regim specific, iar baza de impozitare privind TVA o constituie diferenta dintre pretul total, inclusiv

TVA, platit de client agentilor de turism si pretul efectiv, inclusiv TVA, facturat de prestatorii serviciilor de transport.

Din taxa calculata, pe baza cotei de 15,9664 % aplicata asupra bazei

de impozitare, se scade TVA aferenta serviciilor achizitionate si destinate nevoilor proprii de functionare a agentiilor de turism.

4.7 TVA n cazul returnarii marfurilor

Returnarea marfurilor, n totalitate sau partial, este cauzata de refuzul clientilor. Pentru refuzurile totale sau partiale privind cantitatea, pretul sau alte elemente din factura, suma impozabila privind taxa pe valoare adaugata va fi redusa corespunzator (art. 15 din Ordonanta nr.

7/2000).

Exemplu

Se livreaza clientilor marfuri n valoare de 750.000 lei; TVA 19%.

La primirea marfurilor, clientul reclama furnizorului suma de

178.500 lei, ce reprezinta 20% din valoarea marfurilor necorespunzatoare

din punct de vedere calitativ. nregistrarile contabile la furnizor sunt: a) livrarea de marfurilor:

411=%892.500 lei

Clienti707750.000 lei

Venituri din vnzarea marfurilor

4427142.500 lei

TVA colectata

b) returnarea marfurilor de catre client, n valoare de 178.500 lei (20% din valoarea marfii) si emiterea unei noi facturi de stornare n rosu.

750.00020% =150.000 lei

150.00019% = 28.500 lei

Total valoare= 178.500 lei

nregistrarea n contabilitate:

411=%150.000 lei

Clienti70728.500 lei

Venituri din vnzarea marfurilor

4426142.500 lei

TVA colectata

Sumele necuprinse n baza de impozitare la furnizori sau la prestatori, potrivit art. 14 si 15 din Ordonanta, atrag n mod corespunzator pierderea dreptului de deducere la beneficiari. n acest scop, beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii :

sa nregistreze n jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si taxa pe valoarea adaugata, corectate cu reducerile acordate de furnizori si respectiv cu influentele rezultate din refuzurile facute;

sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit O.G. nr.17/2000, privind TVA.

4.8 TVA privind comisioanele

Comisioanele sunt supuse TVA. Pentru operatiunile de intermediere, baza de calcul o constituie suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita ntre parteneri. Pentru alte operatiuni (la casele de amanet de exemplu), baza de calcul o constituie contravaloarea comisionului, cnd mprumutul este restituit la termen.

Cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare si altele de aceeasi natura, datorate de cumparator, n masura n care nu au fost cuprinse

n preturile negociate, sunt supuse TVA. Comisioanele vamale aplicate asupra facturii externe, transformate n lei, intra n sfera de aplicare a TVA.

4.9 Cotele de impozitare

Cotele de impozitare variaza de la o tara la alta. Tarile Uniunii Europene practica cote cuprinse ntre 15% si 21%. n Romnia se practica o singura cota standard de TVA.

a) cota de 19% pentru operatiuni privind:

- livrarile de bunuri mobile si imobile efectuate de catre agentii economici nregistrati ca platitori de TVA catre beneficiari cu sediul

sau domiciliul n Romnia, cu exceptia cotelor scutite de TVA;

- vnzari de bunuri catre persoanele fizice nerezidente n

Romnia;

-importul de bunuri mobile, precum si vnzarea acestora catre beneficiari;

- prestarile de servicii pentru care locul impozitarii, este situat n

Romnia;

-carne comestibila de animale si pasari domestice, inclusiv organe si maruntaie, vndute n stare proaspata, preparate si sub forma de conserve;

-produsele necomestibile provenite de la animale si pasari domestice: piei, par, fulgi, pene, puf, coarne etc., preparatele si semipreparatele culinare, precum si conservele din carne cu legume;

-peste si produse comestibile din peste, semiconserve si conserve, exclusiv icre.

-preparatele si semipreparatele culinare;

-faina de gru, secara si orez;

-faina destinata nutreturilor pentru animale;

Sunt scutite de TVA:

-medicamentele de uz uman si veterinar, substante farmaceutice,

plante medicinale, aparatura de tehnica medicala si alte bunuri destinate exclusiv utilizarii n scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare utilizate n unitati autorizate: spitale, sanatorii, centre medicale;

-medicamentele si produsele biologice de uz uman prevazute n

Nomenclatorul Ministerului Sanatatii;

-medicamentele de uz veterinar prevazute n Nomenclatorul

Ministerului Agriculturii si Alimentatiei;

-plantele medicinale prevazute n Nomenclatorul Ministerului

Sanatatii si cel al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei;

-aparatura de tehnica medicala;

-proteze si produse ortopedice;

-uniformele din nvatamntul primar si prescolar cu dimensiuni

pna la masura 36;

-articole de mbracaminte si ncaltaminte pentru copii sub un an;

-articole de ncaltaminte pna la marimea 14,5;

-lucrari agricole;

-pine, gru de consum si seminte.

b) operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere :

-exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de agentii economici cu sediul n

Romnia;

Justificarea realitatii exportului de bunuri se face cu:

-factura externa;

-declaratia vamala de export vizata de organele vamale;

-documentele de transport internationale;

Aceste documente sunt justificative pentru exportul realizat d e agentul economic care actioneaza n numele propriu.

Pentru exportul realizat prin comisioane sunt necesare: copia de pe factura externa, si de pe declaratia vamala de export, pe care comisionarul a nscris denumirea unitatii proprietare a marfurilor exportate.

Pentru transportul marfurilor exportate la destinatie n strainatate:

documentuldetransportinternationalnoriginal,avnd confirmarea destinatarului privind receptia marfii;

polita de asigurare si / sau reasigurare.

Pentru alte prestari de servicii legate direct de exportul bunurilor

sunt necesare:

contractul ncheiat cu unitatea exportatoare;

documentele prezentate de exportatori, din care sa rezulte ca operatiunile n cauza sunt direct legate de exportul de bunuri;

Pentru transportul n zone le libere si prestarile accesorii acestora este nevoie de:

contractul ncheiat de beneficiarul transportului;

copia de declaratia vamala de export, vizata de organul vamal. Potrivit normelor de aplicare a TVA, daca nu sunt ndeplinite

conditiile prevazute mai sus, prestatorii factureaza serviciile aplicnd cota de 19%, urmnd ca exportatorii sa aplice regimul deducerilor.

Transportul international de persoane si din strainatate efectuat prin curse regulate de agentii economici autorizati precum si prestarile de servicii legate direct de acesta, este scutit de TVA cu drept de deducere:

Prestarile de servicii legate direct de transportul international de persoane efectuat prin curse regulate este scutit de TVA cu drept de deducere.

Scutirea de TVA pentru transportul international auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplica numai daca durata acestuia pe parcurs

extern depaseste 24 ore.

Justificarea realitatii transportului international auto de persoane trebuie sa se faca pe baza urmatoarelor documente:

licenta de transport;

licenta de executie pentru curse repetate de calatori;

caietul de sarcini;

foaia de parcurs, scrisoarea de transport si alte documente oficiale din care sa rezulte data de iesire / intrare din / n tara.

documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, din strainatate.

Livrarile de bunuri destinate utilizarii sau ncorporarii n nave si aeronave care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri sunt scutite de TVA.

Scutirea de TVA se aplica si asupra prestatorilor de servicii efectuate de agentii economici cu sediul n Romnia, contractate cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul n strainatate, pentru care locul impozitarii se situeaza n strainatate. Serviciile prestate n contul beneficiarilor cu sed iul n strainatate, pentru bunurile din import aflate n perioada de garantie se supun cotei zero. n aceasta cota se ncadreaza si serviciile prestate de agentii economici cu sediul n Romnia, constnd n efectuarea de studii, prospectiuni de piata, asis tenta de specialitate, contracte cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul n strainatate.

Justificarea cotei zero pentru serviciile de mai sus se face cu: contractele ncheiate cu partenerii externi sau dupa caz comanda lor factura externa;

dovada ncasarii facturii externe sau dupa caz a introducerii n banca

a declaratiei de ncasare valutara.

4.10 Unitati scutite de TVA

Un numar important de operatiuni efectuate n tara, rezultate din activitatea unor unitati, sunt scutite de TVA. n aceste situatii se afla livrarile de bunuri si servicii rezultate din activitati efectuate n tara de:

0 unitati sanitare, veterinare si de asistenta sociala;

0 serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

0 unitati si institutii de nvatamnt cuprinse n sistemul national de nvatamnt aprobat prin Legea nvatamntului nr. 84 / 1995 republicata cu modificarile ulterioare;

0 unitati care desfasoara activitati de cercetare, dezvoltare si inovare;

0 liber profesionistii autorizati, care si exercita activitatea n mod individual, precum si persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative. Sunt scutiti avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a profesiei;

0 gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat;

0 societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori mobiliare cum sunt: actiunile, obligatiunile, titlurile de valoare si nscrisuri de stat, alte instrumente financiare;

0 Banca Nationala a Romniei pentru operatiunile prevazute prin

Legea 101 / 1998 privind statutul BNR;

0 casele de economii;

0 institutiile bancare sunt scutite de taxa pe valoare adaugata cu

exceptia urmatoarelor operatiuni:

0 aportul de bunuri la capitalul social al societatii comerciale;

0 vnzarile de imobile catre salariati, cu exceptia celor construite si date n folosinta nainte de introducerea TVA;

0 tranzactiile cu bunuri mobile si imobile n executarea creantelor;

0 operatiuni de leasing financiar; din import pna la exprimarea

optiunii de cumparare.

0 prestarile de servicii cnd nu sunt efectuate n exclusivitate de

societatile bancare: expertize, studiu de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu, nchirieri de spatii cazare etc.;

0 societati de asigurare si reasigurare si intermediere;

0 activitate de tiparire si vnzare a timbrelor la valoarea declarata;

0 operatiuni care intra n sfera de aplicare a impozitului pe

spectacole si activitatea de taximetrist;

0 editarea, tiparirea si vnzarea de ziare. Pentru achizitiile de bunuri si servic ii pentru realizarea operatiilor de editare si tiparire nu se exercita

dreptul de deducere a TVA. Se exclud activitatile cu caracter de reclama si publicitate. Sunt scutite de TVA activitatile de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de recla ma si publicitate;

0 productia de filme, cu exceptia celor de reclama si publicitate.

0 intermediarii care vnd carti, ziare, manuale scolare, dictionare si

enciclopedii sunt scutiti de TVA, numai daca vnzarea este realizata la pretul stabilit de editor sau la pretul de achizitie.

De asemenea, sunt scutite prin lege urmatoarele produse si servicii:

0 operatiuni de investitii financiare, de intermediere financiara, de valori mobiliare si instrumente financiare derivate;

0 activitati de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de Compania Nationala Loteria Romna S.A.;

0 lucrari de reparatii si ntretinere pentru monumente comemorative

ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, muzee, monumente istorice si de arhitectura.;

0 livrarile de proteze de orice fel, accesorii si produse ortopedice;

0 vnzarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor de cult, necesare practicarii cultului precum si a celor asimilate obiectului de

cult;

0 transportulferoviarallocalnicilornDeltasiperuta

Orsova Moldova Noua, Braila-Hrsova, Galati- Grindu.

Cumpararile de bunuri si servicii pentru realizarea acestor bunuri si servicii au drept de deductibilitate.

Activitatile agentilor economici sunt scutite de TVA daca au o cifra de afaceri declarata organului fiscal de pna la 1.750.000 lei pentru exercitiul financiar 2003 si 2.000.000.000 lei pentru exercitiul 2004.

n situatia n care cifra de afaceri este superioara plafonului stabilit, agentii economici devin platitori de TVA, inclusiv la organul fiscal din luna imediat urmatoare. Dupa nscrierea ca platitoare de TVA, agentii economici nu mai beneficiaza de scutire, chiar daca ulterior se realizeaza o cifra de afaceri mai mica dect plafoanele stabilite legal. Cererea de luare n evidenta ca platitori de TVA se depune si de unitatile scutite de TVA dar care realizeaza si operatii impozabile care depasesc cifra de afaceri de

1.750.000 lei. n aceasta situatie, agentul economic este obligat sa organizeze distinct evidenta gestiunilor si contabilitatii care sa permita

determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata.

Exista si posibilitatea data de lege ca agentii economici care

realizeaza operatiuni scutite de TVA sa apeleze pentru plata TVA pentru ntreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia .

Aprobarea se acorda de catre Ministerul Finantelor prin organele

fiscale teritoriale unde firma este nregistrata ca persoana juridica. Aplicarea

TVA se face din luna imediat urmatoare datei aprobarii.

Operatiuni de import

bunurile din import care prin lege sau prin hotarri ale Guvernului sunt scutite de taxe vamale;

masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele si mijloacele de transport din import necesare investitiilor constituite ca aport n natura sau achizitionate din aportul n numerar al investitorilor straini la capitolul social ori la majorarea acestuia;

marfurile importate si comercializate n regim de duty-free precum si magazinele pentru servirea n exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora ;

bunuri introduse n tara fara plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

bunurile si serviciile din import provenite sau finantate direct ca ajutoare sau mprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale, precum si de organizatii nonprofit si de caritate, n conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;

importul de aur al Bancii Nationale a Romniei;

reparatiile si transformarile la nave si aeronave romnesti n strainatate;

aeronavele civile si produsele prevazute n nomenclatorul la Tariful vamal de import al Romniei, provenite din tarile semnatare ale Acordului privind comertul cu aeronave civile;

bunurile de import similare bunurilor din tara scutite de TVA.

4.11 Teritorialitatea TVA (locul livrarii)

Prestarile de servicii sunt impuse cnd sunt utilizate n Romnia, indiferent de locul de situare a sediului sau de domiciliul prestatorului.

Pentru livrarile de bunuri sunt supuse TVA, operatiunile referitoare

la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul Romniei. Bunurile din import sunt impozabile n Romnia, o data cu intrarea n tara, pe baza declaratiei vamale de import definitiva. Bunurile introduse n tara temporar sunt reglementate prin lege.

Pentru prestarile de servicii locul impozitarii se considera locul

unde prestatorul si are sediul sau, n lipsa acestuia, locul sau domiciliul stabil al prestatorului. Fac exceptie de la regula de mai sus serviciile pentru care locul prestarii este:

a) locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara. Sunt supuse

TVA lucrarile de constructiimontaj executate pentru realizarea, repararea si

ntretinerea bunurilor imobiliare existente n Romnia, independent de locul unde este situat sediul prestatorului, n tara sau n strainatate.

n aceeasi situatie se includ operatiile de nchiriere a bunurilor imobiliare, operatiuni de leasing, servicii de arhitectura, proiectare, coordonarea lucrarilor de constructii, servicii prestate de alti agenti economici cu activitate n domeniul bunurilor imobiliare ca: studii, expertize, reparatii si alte prestari de servicii ale agentilor economici.

b) locul unde se presteaza transportul de persoane si de marfuri.

c) locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii sale economice sau, n lipsa, domiciliul stabil al acestuia.

d) locul unde serviciile sunt prestate efectiv, si se refera la: activitati culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment, servicii accesorii, prestatii accesorii transportului ncarcaredescarcare mijloace de transport, manipulare, paza si depozitarea marfurilor si alte servicii similare expertize privind bunurile mobile corporale.

4.12 Faptul generator si exigibilitatea TVA

Legislatia taxei pe valoarea adaugata stabileste n mod concret care este faptul generator al TVA, ce determina nasterea obligatiei de plata a impozitului, deci a raportului juridic final cu toate elementele sale. Art. 14 din Legea nr. 345/2002 arata ca faptul generator ia nastere, de regula, n momentul efectuarii livrarii de bunuri mobile, al transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau prestarilor de servicii.

De regula, faptul generator este folosit n practica pentru a determina regimul aplicabil n caz de modificare sau schimbare a legislaturii. De exemplu, daca s-au ncheiat contracte de bunuri si servicii nainte de

31.05.2002, dar livrarea efectiva nu s-a realizat, se aplica regimul

de impozitare cu cota modificata 19% daca livrarile s-au efectuat pna la

31.05.2002, cota de TVA aplicabila este de 19%.

Faptul generator presupune realizarea conditiilor legale pentru exigibilitatea TVA. Faptul generator ia nastere o data cu livrarea bunurilor

sau prestarilor de servicii.

Conditiile si momentul n care ia nastere faptul generator pentru

operatii specifice sunt stabilite prin lege:

la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau dupa caz, la data scadentei prevazuta dupa plata notelor, daca exista livrari de bunuri sau prestari de servicii cu plata n rate;

n situatia importului de bunuri la data nregistrarii declaratiei vamale sau, de asemenea, pentru serviciile de import la data receptiei de catre beneficiar. Pentru bunurile aflate n tranzit sau introduse temporar n Romnia, faptul generator ia nastere la data cnd bunurile respective sunt scoase din tranzit si s-au completat formalitatile vamale corespunzatoare noii destinatii;

data la care bunurile exportate care au fost returnate sau valorificate catre beneficiarii interni. Bunurile exportate sunt supuse TVA prin aplicarea cotei zero, adica pentru export valoarea TVA este nula, nsa bunurile returnate intra sub incidenta regimului general de impozitare;

pentru operatiunile efectuate prin intermediari sau consignatii se are n vedere data vnzarii bunurilor catre beneficiari;

data emiterii documentelor n care se prevad operatiuni de preluare a unor bunuri achizitionate sau fabricate de agentul economic pentru a fi utilizate sub orice forma sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit;

data documentelor prin care se precizeaza prestarea unor servicii de catre agentii economici a unor servicii cu titlu gratuit.

Exigibilitatea TVA reprezinta dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

TVA este exigibila pentru livrarile de bunuri mobile, transferul

dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, prestarile de servicii precum si toate operatiunile mentionate la faptul generator.

n principiu TVA devine exigibila concomitent cu faptul generator pentru livrarile de bunuri sau cumparari de bunuri si se situeaza n momentul trecerii bunurilor respective n posesia cumparatorului, indiferent sub ce forma juridica.

Pentru prestarile de servicii, TVA devine exigibila:

n momentul ncasarii (avansul ncasat);

pentru importuri o data cu ntocmirea declaratiei vamale de import ; pentru achizitii de terenuri, constructii si vnzarea de imobile noi, o data cu ntocmirea actului notarial si factura fiscala.

Noile reglementari1 pentru constructiile de locuinte, extindere, consolidare si reabilitarea locuintelor existente la cota de 0% urmnd emiterea de precizari.

Pentru ntreprinderile furnizoare exigibilitatea stabileste perioada cu titlu obligatoriu de plata a TVA prin decontul de TVA, iar pentru client dreptul de deducere.

Legislatia prevede si derogari n ceea ce priveste exigibilitatea concomitenta cu faptul generator, n situatiile urmatoare:

exigibilitatea poate fi anterioara faptului generator n cazul n care factura este emisa naintea livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor ; antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata TVA la efectuarea lucrarilor (stabilite prin hotarri de Guvern);

exigibilitatea n cazul prestarilor de servicii, lucrarilor imobiliare la care se ncaseaza avansuri sau se fac deconturi succesive, intervine la data ncasarii sumelor, iar cu autorizarea organului fiscal la data stabilirii debitului ce revine subiectului impozabil pe baza de factura sau alt document nlocuitor.

Att faptul generator, ct si exigibilitatea TVA, reprezinta doua elemente importante ale TVA, n functie de care se determina momentul n care ia nastere, pe de o parte obligatia agentului economic de a plati taxa, iar pe de alta parte dreptul organului fiscal de a pretinde la o anumita data, plata taxei datorata bugetului de stat.

Pentru exemplificarea derogarilor n ceea ce priveste exigibilitatea si faptul generator, consideram urmatoarele exemple:

4.12.1 TVA privind livrarile cu plata n rate

Pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii cu plata n rate, faptul generator intervine la expirarea perioadelor pentru care se face decontarea sau dupa caz, la data prevazuta pentru plata ratelor.

Exemplu

O societate comerciala R AM S.A., platitoare de TVA, livreaza la

S.C. LOTUS SRL mobilier conform contractului n patru rate lunare

succesive.

Exigibilitatea intervine la momentul decontarii ratelor.

1 Hotarrea nr. 598/22.06.2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.

Se ntocmeste factura nr. 1 /01.11.N catre client: Valoarea mobilierului30.000.000

TVA 19 % 5.700.000

Total factura35.700.000

Plata n patru rate egale succesive.

Conform contractului, la ridicarea mobilierului, clientul achita 30 % din valoare.

Din punct de vedere fiscal, avansul ncasat este purtator de TVA la ncasare.

n contabilitatea SC RAM S.A. (Furnizor) luna XI exercitiul N Livrari de produse finite cu plata n rate.

411

=

%

35.700.000 lei

Clienti

472

30.000.000 lei

Venituri nregistrate

n avans

4428

TVA neexigibila

ncasarea a 30 % din valoarea facturii prin extrasul de cont:

5121

=

411

10.710.000 lei

Conturi la banci n lei

Clienti

30.000.000 lei

Cota scadenta de venituri nregistrate n avans:

472=7019.000.000 lei

Venituri nregistrate n avans

Venituri din vnzarea produselor finite

TVA neexigibila devenita exigibila:

4428=44271.710.000 lei

TVA neexigibilaTVA colectata

n luna XII 1999 se ncaseaza prima rata conform extrasului de cont:

5211=4116.405.000 lei

Conturi la banci n leiClienti

Cota scadenta de venit uri nregistrate n avans:

472=7015.250.000 lei

Venituri nregistrate n avans

Venituri din vnzarea produselor finite

TVA neexigibila devenita exigibila:

4428=44271.155.000 lei

TVA neexigibilaTVA colectata

Aceste nregistrari se repeta n urmatoarele trei luni cu sumele de mai sus.

n contabilitatea SC LOTUS SRL (client)

Se nregistreaza factura primita de la furnizor: Achizitii de mijloace fixe (01.11.1999):

%=40435.700.000 lei

Mobilier, aparatura birotica

alte valori materiale si umane

Furnizori de imobilizari30.000.000 lei

44285.700.000 lei

TVA neexigibila

Plata avansului de 30% prin ordin de plata:

404

=

5121

10.710.000 lei

Furnizori de imobilizari

Conturi la banci n lei

Taxa pe valoarea neexigibila devenita exigibila:

4426=44281.710.000 lei

TVA deductibilaTVA neexigibila

Rata scadentei pentru luna a12-a 1999 plata primei rate:

404=51216.405.000 lei

Furnizori de imobilizariConturi la banci n lei

TVA neexigibila devenita exgibila:

4426=44281.155.000 lei

TVA deductibilaTVA neexigibila

Aceste nregistrari se repeta n urmatoarele trei luni cu sumele de mai sus, pna se lichideaza datoria fata de furnizorul de imobilizari.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata poate fi partenera faptului

generator. Este situatia livrarilor de bunuri sau servicii pentru care s-a realizat transferul dreptului de proprietate fara sa se ntocmeasca factura.

4.12.2 TVA privind livrarile de bunuri si servicii fara factura

TVA este neexigibila, deoarece nu sunt primite facturile fiscale ci doar bunurile si / sau serviciile.

Exemplu

16. S.C. AFM S.A. livreaza produse finite clientului S.C. LOTUS SRL pe baza avizului de expeditie. Produsele finite sunt evaluate la 1.300.000 lei, TVA 19%. Data expeditiei este 15.12.2002.

n contabilitatea S.C. AFM S.A. (furnizor) au loc nregistrarile: Vnzari de produse finite (aviz de expeditie):

418=%1.547.000 lei

Clienti- facturi

de ntocmit

7011.300.000 lei

Venituri din vnzarea produselor finite

4428

TVA neexigibila

Pe 05.01.2003 S.C. AFM ntocmeste factura, pretul net de vnzare

1.500.000 lei , TVA 19%. Exista doua posibilitati de nregistrare

n contabilitate:

anularea nregistrarii anterioare prin stornare n rosu:

418=%1.547.000 le i

Clienti- facturi de ntocmit7011.300.000 lei

nregistrarea facturii primite:

Venituri din vnzarea produselor finite

4428

TVA neexigibila

411=%785.000 lei

Clienti7011.500.000 lei

Venituri din vnzarea produselor finite

4427285.000 lei

TVA colectata regularizarea nregistrarii anterioare prin diferente:

2.032.000 lei=%2.032.000 lei

1.785.000 lei411701200.000 lei

ClientiVenituri din vnzarea

produselor finite

247.000 lei44284427285.000 lei

TVA

neexigibila

TVA colectata

4181.547.000 lei

Clienti- facturi de ntocmit

n contabilitatea S.C. LOTUS SRL:

Achizitii de marfuri pe baza avizului de expeditie:

%=4081.547.000 lei

371Furnizori- facturi nesosite

1.300.000 lei

Marfuri

44284427247.000 lei

TVA neexigibila

Se nregistreaza pe 05.01.2000 factura primita de la furnizori si n cazul clientului, se pot utiliza una din posibilitati:

a) anularea nregistrarii anterioare prin stornare n rosu:

%=4081.547.000

371Furnizori- facturi nesosite

1.300.000

Marfuri

4428247.000

TVA neexigibila

Si nregistrarea facturii primite:

%

=

401

1.785.000 lei

371

Furnizori

1.500.000 lei

Marfuri

4426

285.000 lei

TVA deductibila

b) regularizarea primei nregistrari pe baza avizului de expeditii cu sumele n plus pe studiul de caz analizat:

2.032.000 lei=2.032.000 lei

200.000 lei3714011.785.000 lei

MarfuriFurnizori

285.000 lei44264428247.000 lei

TVA deductibilaTVA neexigibila

1.547.000 lei408

Furnizori- facturi nesosite

Fac exceptie de la emiterea facturii pentru avansuri ncasate si nregistrarea TVA urmatoarele operatii:

0obtinerea valutei necesare importurilor si plata taxelor datorate n vama;

0efectuarea de plati n contul clientului;

0 activitatea de intermediere n turism;

0 livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de TVA.

Din punct de vedere financiar, exigibilitatea TVA naintea faptului generator conduce la un cost de trezorerie pentru ntreprindere. Virarea

TVA colectata aferenta avansurilor ncasate fara a transfera dreptul de proprietate a bunurilor sau serviciilor asupra clientului produce distorsiuni asupra trezoreriei. Acest fapt poate conduce la ntrzierea platii unor datorii scadente si / sau riscul din motive obiective sa nu se mai realizeze contractul (comanda expediata de catre client este anulata).

TVA colectata, transferata asupra TVA de plata si virata la buget de catre furnizor, va fi restituita clientului n cazul anularii contractului.

Taxa pe valoarea adaugata virata de catre furnizor clientului se va recupera n lunile urmatoare din alte livrari supuse impozitarii.

4.13 Deductibilitatea TVA PRORATA TVA

A. Agentii economici platitori de TVA au dreptul sa deduca TVA pentru achizitii de materii prime si materiale, combustibil si energie, piese de schimb, obiecte de inventar si de natura mijloacelor fixe, precum si alte bunuri sau servicii ce sunt reflectate n cheltuielile de productie, investitii sau circulante.

Potrivit legii, nu poate fi dedusa TVA aferenta intrarilor referitoare

la:

a) bunuri si servicii destinate realizarii de operatii scutite pentru care

legea nu prevede exercitarea dreptului de deducere;

b) bunuri si servicii achizitionate de furnizor sau prestator n contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia potrivit normelor aprobate prin hotarre a Guvernului;

c) bunuri si servicii achizitionate de agenti economici care nu sunt nregistrati n jurnalele fiscale ca platitori de TVA;

d) cheltuieli care nu au legatura directa si exclusiva cu activitatea economica, cum ar fi cele de lux, distractii si spectacole;

e) bunuri si servicii aprovizionate pe baza de documente care nu

ndeplinesc conditiile prevazute de lege. Pentru astfel de bunuri sau servicii achizitionate, a caror facturi au o valoare a taxei pe valoarea adaugata mai mare de 20 milioane lei, agentii economici sunt obligati sa solicite copia de pe certificatul de nregistrare ca platitor de TVA a furnizorului sau prestatorului;

f) bunurile lipsa sau depreciate calitativ n timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile pe baza documentelor ntocmite pentru nregistrarea lor n gestiunea agentului economic;

g) servicii de transport, hoteliere , de restaurant si altele efectuate pentru agentii economici care desfasoara activitate de intermediere n turism.

n situatia n care un agent economic realizeaza att operatiuni cu

drept de deducere, ct si operatiuni fara drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, dreptul de deducere se determina n raport de participarea bunurilor si serviciilor achizitionate la realizarea operatiilor cu drept de deducere.

Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea

operatiunilor cu drept de deducere se determina pe baza de prorata.

PRORATA

TVA = Livrari si bunuri de servicii prestate cu drept de deducere x 100

Total operatii realizate

Prorata se nmulteste cu rulajul debitor al contului 4426 si se

determina TVA de dedus. Diferenta ntre TVA deductibila si TVA de dedus reprezinta TVA nedeductibila fiscal si se suporta pe cheltuieli fiscale.

Prorata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzator regimului taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor prevazute a fi realizate n anul curent.

Regularizarea taxei pe valoarea adaugata deductibila determinata pe baza de prorata se realizeaza la finele anului si se nscrie n decontul de TVA ntocmit pentru luna decembrie. La cererea justificata a agentilor economici, prorata se poate determina lunar. n cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode pentru determinarea proratei. Daca agentul economic a primit aprobarea n cursul anului de trecerea de la calculul proratei anuale la cea lunara, i revine obligatia recalcularii TVA deductibila nscrisa n deconturile ntocmite pentru lunile anterioare aprobarii, n functie de prorata lunara efectiv realizata.

Daca prorata nu asigura determinarea corecta a TVA aferenta

bunurilor si serviciilor destinate realizarii operatiilor impozabile scutite de TVA pentru care se prevede expres dreptul de deducere, organele fiscale pot aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.

TVA privind reducerile comerciale si financiare

Agentii economici vor exercita dreptul de deducere a TVA aferenta

intrarilor potrivit legii (art.18, pct.3, lit.a)

Din punct de vedere fiscal, reducerile comerciale si financiare acordate de furnizori clientilor, inclusiv dupa facturarea bunurilor si

serviciilor, nu se include n baza de impozitare.

Pentru a fi excluse din baza de impozitare, reducerile de pret trebuie

sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie efective si n sume exacte n beneficiul clientului;

sa nu constituie n fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o alta prestatie. Aceasta exclude compensarea ntre venituri si cheltuieli.

sa fie reflectate n facturi sau n alte documente legale.

Din punct de vedere contabil, reducerile comerciale nu se nregistreaza n contabilitate daca sunt acordate la facturarea initiala. Pentru reduceri ulterioare facturarii, furnizorul emite o noua factura n rosu.

Reducerile financiare indiferent de modul facturarii, initial sau

ulterior, se nregistreaza ntotdeauna n contabilitate pe cheltuieli financiare la furnizor si la venituri la client.

Regula fiscala: nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata

aferenta intrarilor, pentru bunurile si serviciile achizitionate de agenti economici care nu sunt nregistrati la organele fiscale ca platitori TVA.

Regula contabila: potrivit principiului costului istoric, evaluarea la intrare a bunurilor cu titlu oneros se face la cost de achizitie, care cuprinde si taxele fiscale nedeductibile.

n consonanta cu principiul costului istoric , evaluarea la intrarea n patrimoniu a bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu oneros , presupune includerea si taxelor fiscale nedeductibile. n acest sens, TVA nedeductibila fiscal intra n costul de achizitie al bunurilor cumparate.

PRORATA TVA calculata lunar Exemplu

SC FLAVIA S.A. cu sediul n Bucuresti, sectorul 6, prin cerere

justificata la organul fiscal teritorial, solicita aprobarea pentru determinarea proratei lunare n functie de realizarile efective nscrise n decontul de TVA. Pe data de 02.03.N, societatea primeste aprobarea pentru calculul proratei lunare.

Realizarile lunii martie sunt:

Livrari de produse finite impozabile cu cota de TVA 19% 550.000.000 lei

Livrari de semifabricate impozabile cu cota de TVA 19% 150.000.000 lei

Livrari de produse finite la export scutite de TVA480.000.000 lei Livrari de prestari servicii impozabile cu cota de TVA 19% 20.000.000 lei Livrari de produse scutite de TVA fara drept de deducere 55.000.000 lei Total livrari impozabile1.200.000.000 lei

Total livrari luna martie1.255.000.000 lei

Achizitiile de bunuri si servicii impozabile cu TVA 19% 164.500.000 lei

TVA deductibila 31.255.000 lei

Pr orata lunii

martie

1.200.000.000 x100

1.255.000.000

95,62%

TVA de dedus

31.255.000x95,62%

29.886.030 lei

TVA nedeductib il a fiscal

31.255.000

29.886.030

1.368.970 lei

La 31.03.N, exigibilitatea TVA este:

Rulajul creditor al contului 4427 TVA colectata

Rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibila

=

=

136.800.000 lei

(720.000.000 19%)

31.255.000 lei

4427

=

%

136.800.000 lei

TVA colectata

4426

29.886.030 lei

TVA deductibila

4423

TVA de plata

106.913.970 lei

si TVA nedeductibila fiscal

635=44261.368.970 lei

Cheltuieli cu alte impozite

taxe si varsaminte asimilate

TVA deductibila

Potrivit normelor legale, societatea are obligatia recalcularii taxei pe valoarea adaugata deductibila nscrisa n deconturile ntocmite pentru lunile ianuarie si februarie N. Trecerea de la prorata anuala, la cea lunara implica regularizarile ce se impun .

De asemeni, precizam ca nu este permis, potrivit legii, utilizarea a

doua metode de determinare a proratei, anual si lunar.

Analiznd situatia deconturilor de TVA pe lunile ianuarie si februarie se constata urmatoarele:

Ianuarie

Livrari de produse finite cu cota de TVA 19%250.000.000 lei

TVA colectata47.500.000 lei

Livrari de produse finite scutite de TVA fara drept de

deducere

80.000.000 lei

Livrari de produse finite scutite de TVA cu drept de80.000.000 lei

deducere

Total livrari impozabile si scutite de TVA cu drept de deducere

330.000.000 lei

Total livrari luna ianuarie410.000.000 lei

Prorata pentru luna ianuarie

330.000.000 x100

410 .000.000

80, 48%

Achizitiile de bunuri si servicii impozabile = 75.000.000 lei TVA deductibila (19%) = 14.250.000 lei TVA de dedus = 14.250.000 80,49% = 11.470.050 lei TVA nedeductibila = 14.250.000 11.470.000 = 2.780.000 lei

Regularizarile TVA de dedus pe luna ianuarie sunt:

4427=4426

TVA colectataTVA deductibil

2.780.000 le

4427=44232.780.000 lei

TVA colectataTVA de plata

635=44262.780.000 lei

Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate

TVA deductibila

Februarie

Livrari de produse finite cu cota de TVA 19%

TVA colectata

=

=

100.000.000 lei

19.000.000 lei

Livrari de bunuri si servicii la export scutite de TVA

=

300.000.000 lei

Achizitii obiecte de inventar cu cota de 19%

TVA deductibila

Achizitii de bunuri imobiliare cu cota de 19%

=

=

=

5.800.000 lei

1.102.000 lei

185.000.000 lei

TVA deductibila

Total livrari luna 02

=

=

35.150.000 lei

400.000.000 lei

TVA colectata

Total achizitii

TVA deductibila

=

=

=

19.000.000 lei

190.800.000 lei

36.252.000 lei

Din datele prezentate, societatea nu livreaza bunuri scutite de TVA fara drept de deducere. Ca urmare, prorata TVA = 100%, si, deci, pe luna 02, nu se face regularizarea taxei pe valoarea adaugata.

n aceasta situatie TVA deductibila = TVA de dedus, iar nregistrarea

privind exigibilitatea TVA la 28.02.N ramne aceeasi cu decontul depus.

%

=

4426

36.252.000 lei

4427

TVA deductibila

19.000.000 lei

TVA colectata

442417.252.000 lei

TVA de recuperat

Ca urmare, situatia n conturi la 31.03.N privind TVA se prezinta

astfel:

4426 TVA deductibila4427 TVA colectata

(01)14.250.000

(02)36.252.000 (03)31.252.000

14.250.000

36.252.000

29.886.030

1.368.970

2.780.000

(01)

2.780.000 (01)

(01)47.500.000

(02) 136.800.000

136.800.000

47.500.000

(01)

2.780.000

(01)2.780.000

TSD 184.300.000

184.300.000TSC

TSD 81.757.000 81.757.000 TSC

4424 TVA de recuperat4423 TVA de plata

(01) 17.252.000

17.252.000

17.252.000

33.250.000

TSD 17.252.000

17.252.000TSC

106.913.970

2.780.000

TSD 17.252.000 142.943.970TSC

SFC 125.691.970

635 Cheltuieli cu impozite si taxe asimilate121 Profit si pierdere

1.368.970

4.148.970

4.148.970:

2.780.000

:

::

:

:

:

:

::

::

4.148.970

4.148.970

Din situatia conturilor la 31.03.1999 se face compensarea TVA de recuperat cu 4423.

4423

=

4424

17.252.000 lei

TVA de plata

TVA de recuperat

Se observa ca la 31.03.N societatea nu vireaza TVA pe luna 01, 02,

03. Pna la 25.04.1999 trebuie sa vireze suma de 125.691.970 lei cu penalitatile de ntrziere.

4.14 Documente contabile si fiscale privind dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor

Agentii economici care realizeaza operatii impozabile, au obligatia asigurarii conditiilor necesare pentru emiterea documentelor (n situatia livrarii de bunuri si servicii. faza de iesire), sa prelucreze informatiile si sa conduca evidentele prevazute de reglementarile n domeniul TVA.

Pentru exercitarea dreptului de deducere, agentii economici platitori de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa justifice prin documente legal ntocmite cuantumul taxei. Documentele obligatorii pentru platitorii de TVA sunt: factura fiscala, chitanta fiscala sau, dupa caz, bonul de comanda, chitanta, aprobate prin lege1 pentru bunurile si serviciile cumparate de la furnizorii din tara; declaratia vamala de import sau actul constatator al organului vamal; pentru importurile efectuate prin comisionari, TVA se

deduce numai de catre unitatea beneficiara, pe baza documentelor respective transmise n copie certificata de comisionari. Pentru ca TVA sa fie deductibila, agentul economic trebuie sa posede si documentul care confirma achitarea TVA cu privire la operatiunile pe care le desfasoara: nchirierea de bunuri mobile corporale, operatiuni de leasing avnd ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale si necorporale, cesiuni si concesiunile dreptului de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert si alte drepturi similare, serviciile de publicitate, prestatiile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocati, experti, contabili si alte prestatii similare, prelucrarea de date si furnizarea de informatii, prestarile intermedierilor.

Documentele contabile si fiscale sunt:

1. Avizul de nsotire a marfii, formular cu regim special. Serveste ca:

document de nsotire a marfii pe timpul transportului;

document ce sta la baza ntocmirii facturii;

dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, ale aceleiasi unitati;

1 H.G. nr. 831/1997 pentru aprobarea formularelor commune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind ntocmirea si utilizarea acestora.

M.O. 368/19.12.1997 .

document de primire n gestiunea cumparatorului sau n gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati n cazul transferului.

Este ntocmit n trei exemplare de catre unitatile care nu au

posibilitatea ntocmirii facturii n momentul livrarii produselor, marfurilor,

sau alte valori materiale datorita unor conditii obiective, cu mentiunea

urmeaza factura.

Pentru transferul de bunuri ntre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de nsotire al marfii poarta mentiunea Fara factura. Compartimentul desfacere al unitatii l emite si- l semneaza pentru ntocmire. n situatia n care se transmit valori materiale pentru prelucrare la terti sau vnzare n regim de consignatie, pe avizul de nsotire a marfii se face mentiunea Pentru prelucrare la terti sau Pentru vnzare n regim de consignatie, dupa caz.

La furnizor, avizul de nsotire a marfii circula la delegatul unitatii

care face transportul sau la client pentru semnare de primire (exemplarul 1 ), la compartimentul desfacere pentru nregistrarea cantitatilor livrate n evidentele acestuia si pentru ntocmirea facturii (exemplarul 2 si 3); la compartimentul financiar contabil atasat la factura (exemplarul 3).

La client avizul de nsotire a marfii circula la magazin pentru

ncarcarea n gestiune a produselor, marfurilor sau alte valori materiale, primite dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa nregistrarea rezultatelor (exemplarul 2); la compartimentul aprovizionare, pentru nregistrarea cantitatilor aprovizionate n evidenta sa (exemplarul 1); la compartimentul financiar contabil pentru nregistrarea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1).

Pent ru valorile materiale prelucrate la terti, pe exemplar se face

mentiuneaDinprelucrarelaterti.Searhiveazalafurnizorla compartimentul desfacere si compartimentul financiar contabil, atasat la exemplarul trei al facturii. La client avizul de nsotire a marfii se arhiveaza la compartimentul financiar contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii.

Formularul se prezinta astfel1 (cod 14-3-6A)

CumparatorSC AFM SA.

FurnizorSC LOTUS SA.(denumire, forma juridica) Nr. de nmatriculare la RegistrulNr. de nmatriculare la Registrul Comertului/anulJ40/2122/1991 .Comertului/anul. Nr. de nregistrare fiscala R661849Nr. de nregistrare fiscala R122456

Sediul Bucuresti . Sediul Bucuresti . Judetul - . Judetul - . Contul 100 20 40 500 677.01 . Contul 100 20 40 500 677.01 . Banca Comerciala RAR SA . Banca Comerciala RAR SA .

AVIZ DE NSOTIRE A MARFII

Nr. 50005 .

Data (ziua, luna, anul) 25 ianuarie 2000 .

URMEAZA FACTURA

Nr.

crt.

Sp ecificatia

(produse, ambalaje etc.)

U.M.

Cantitatea

livrata

Pretul unitar

(fara T.V.A.)

Valoare

- lei -

0

1

2

3

5

5

1

2

FRIGIDERE Electrolux

MASINI DE SPALAT Electrolux

buc

buc

10

5

5.000.000

4.500.000

59.500.000

26.775.000

Semnatura si

stampila furnizorului

Date privind expeditia

Numele delegatului MOL PAUL .

Buletinul/cartea de identitate

Seria RR nr 02645 eliberat SEP

.

Mijlocul de transport CAMION . Nr. 32 B 90495 . Expedierea s-a facut n prezenta noastra la data de 25.01.2000 ora 9:00 . Semnaturile .

TOTAL :86.275.000

Semnatura de

Primire

1 H.G. nr.831/1997 pentru aprobarea formularelor commune privind activitatea financiara

si contabila si a normelor metodologice privind ntocmirea si utilizarea acestora. M.O. nr. 368/19.12.1997 conceptia formularelor operative Ministerului Finantelor Publice

- verso -

Nr.

crt.

Specificatia

(produse, ambalaje etc.)

U.M.

Cantitatea

livrata

Pretul unitar

(fara T.V.A.)

Valoare

- lei -

0

1

2

3

5

5

1

2

FRIGIDERE Electrolux

MASINI DE SPALAT Electrolux

buc

buc

10

5

5.000.000

4.500.000

59.500.000

26.775.000

Semnatura si

stampila furnizorului

Date privind expeditia

Numele delegatului MOL PAUL . Buletinul/cartea de identitate

seria RR nr. 02645 eliberat SEP .

Mijlocul de transport CAMION . Nr. 32 B 30495 . Expedierea s-a facut n prezenta noastra la data de 25.01.2000 ora 9:00 . Semnaturile .

TOTAL :86.275.000

Semnatura de

Primire

SC AFM SA

2. Factura fiscala

Acesta este document pe baza caruia se ntocmeste instrumentul de decontare al produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Serveste ca document de nsotire a marfii pe timpul transportului, de nregistrare n contabilitate a bunurilor intrate sau iesite din patrimoniu, document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului si clientului.

Factura fiscala se ntocmeste numai de catre platitorii de TVA. (Vezi Factura nr. 9591087) Pentru bunurile livrate cu avizul de nsotire a marfii, furnizorii sunt obligati ca n termen de trei zile lucratoare de la data livrarii sa emita facturi si sa le transmita clientilor. Livrarile de bunuri efectuate continuu, prestarile de servicii decontate pe baza de situatie de lucrare trebuie urmate de factura fiscala n termen de trei zile de la data ntocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii si beneficiarii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate.

n exemplul dat, SC. AFM SA achita n numerar 10.450.000 lei, pe data de 29.01.2000 restul de 75.825.000 lei se deconteaza prin

ordin de plata, conform extrasului de cont. Pentru deducerea TVA, SC AFM SA trebuie sa posede documentul care confirma achitarea taxei pe valoare adaugata.

3. Chitanta

Acesta este un formular cu regim special de tiparire, nscriere si numerotare. Serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume de bani n casieria unitatii, document de nregistrare n registrul de casa si n contabilitate. Se ntocmeste n doua exemplare pentru fiecare suma ncasata de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei. Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2 ).

Unitatea SC LOTUS SA . Codul fiscal R661849 . Nr. de nmatriculare n Registrul

Comertului/anul J40/2122/1991 .

Sediul (localitatea, str., nr.) BUCURESTI . Judetul .

CHITANTA Nr. 10059 .

Data29.01.2000 .

Am primit de la SC AFM SA . Adresa Bucuresti . Suma de 10.450.000 adica zece milioane patru sute cincizeci de mii lei . Reprezentnd achitare partiala Factura nr. 9591087/29.01.2000 .

Casier, Ema Maria

14-4-1

4. Chitanta fiscala

Chitanta fiscala este un formular cu regim special. Se distribuie numai platitorului de TVA. Serveste ca document justificativ pentru cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, n conditiile n care nu se ntocmeste factura. Reprezinta document justificativ de nregistrare n contabilitate atunci cnd este nsotita de bonul eliberat de la casa de marcat, bonul de vnzare sau chitanta si de deducere a TVA.

Se ntocmeste n doua exemplare de catre vnzator sau de prestatorul

de servicii. Eliberarea chitantei se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate prin eliberarea bonului de la casa de marcat. De mentionat: chitanta fiscala nu nlocuieste chitanta cu care s-au platit bunurile si serviciile (cod

14-4-1). Ele se ntocmesc concomitent. Chitanta fiscala (cod 14-4-2) nu poate fi utilizata pentru vnzarea bunurilor en-gros.

Pentru client, chitanta fiscala serveste pentru nregistrare n jurnalul pentru cumparari (exemplarul 1), la furnizor n cazul n care este scutit de obligatia emiterii facturii (exemplarul 2). Se arhiveaza la client, la compartimentul financiar contabil mpreuna cu bonul de la casa de marcat, bonul de vnzare sau chitanta eliberata de furnizor (exemplarul 1). Dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2) se arhiveaza la furnizor.

Unitatea SC AFM SA . Codul fiscal R122456 . Nr. de nmatriculare n Registrul

Comertului/anul J40/2845/1992 . Sediul (localitatea, str., nr.) BUCURESTI . Judetul .

Seria ABCD Nr. 1234567

CHITANTA Nr. 2217246 .

Data20.12.999

Am primit de la SC DALIROM SRL . Adresa Bucuresti . Suma de 333.200 adica trei sute treizeci si trei mii doua sute de lei . reprezentnd cv. cf. 5019596 .

Casier,

Cod 14-4-1

Conform H.G. nr.831/1997 Sistemul unitar de nseriere si numerotare asigurat de

Ministerul Finantelor si R.A. Imprimeria Nationala

Unitatea SC AFM SA .

Codul fiscal R122456 .

Nr. de nmatriculare n Registrul CHITANTA FISCALA Comertului/anul J40/2845/1992 . Nr. 5019596 . Sediul (localitatea, str., nr.) BUCURESTI .

Judetul .

Seria ABCD Nr. 1234567

Data 20.12.1999.

S-a ncasat de la SC DALI ROM SRL conform

Bonului/Chitantei nr. 2217246 din data de 20.01.2000 .

SPECIFICATIA

U/M

CANTI-

TATEA

PRETUL UNITAR

DE VNZARE

VALOAREA

TOTALA

Din care T.V.A.

1

2

3

4

5

6

Carti (TVA 11%)

Buc

3

75.000

267.750

42.750

Mapa pentru acte

(TVA 22%)

Buc

1

55.000

65.450

10.450

Semnatura

TOTAL

333.200

53.200

Conform H.G. nr.831/1997 Sistemul unitar de nseriere si numerotare asigurat de Cod 14-4-2

Ministerul Finantelor si R.A. Imprimeria Nationala

5. Factura (cod 14-4-10/aA) este formular cu regim special de nscriere si numerotare1 si reprezinta un document pe baza caruia se ntocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Este documentul de nsotire a marfii pe timpul transportului, de ncarcare n gestiunea patrimoniului si de nregistrare n contabilitatea furnizorului.

Se ntocmeste numai de unitatile neplatitoare de TVA. Daca factura

nu se poate ntocmi din conditii obiective, o data cu livrarea bunurilor sau serviciilor acestea vor fi nsotite pe timpul transportului de avizul de nsotire a marfii. Pentru a nu crea confuzii sau necorelari, pe factura se nscrie numarul si data avizului de nsotire a marfii.

La furnizor circula la persoanele autorizate, pentru ncasari n

contul bancar al unitatii; la desfacere, pentru evidentele operative, iar la contabilitate pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 3).

La client circula la serviciul aprovizionare pentru confirmarea

operatiunii mpreuna cu avizul de nsotire a marfii, nota de receptie si constatare de diferente, daca marfa nu a fost nsotita de factura pe timpul transportului, la compartimentul financiar contabil pentru acceptarea platii precum si pentru nregistrarea n contabilitate. Se pastreaza la furnizor la compartimentul desfacere (exemplarul 2), la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3). La client se pastreaza la compartimentul financiar contabil. Acest document are aceleasi caracteristici ca factura fiscala cu deosebirea ca nu apare TVA.

1 Ministerul Finantelor Publice, Nomenclator de fo rmulare, Bucuresti, Editura Economica,

2001

Seria ABCD nr. 1234567

FurnizorSC LOTUS SA.CumparatorSC AFM SA (denumire, forma juridica).

Nr.ord..registru com/an J40/2122/1991 (denumire, forma juridica)

Cod fiscal R661849 . FACTURA Cod fiscal R122456 . Sediul Bucuresti . Sediul Bucuresti . Judetul - . FISCALA Judetul - .

Contul 100 20 40 500 677 01 . Contul 100 20 40 500 677.01 . Banca Comerciala RAR SA . Banca Comerciala IT SA .

Nr. facturii 9591098 . Data (ziua, luna, anul) 29.01.2000 . Nr. aviz de nsotire a marfii 50005 .

(daca este cazul) Cota T.V.A.22%

Nr. crt.

Denumirea produselor sau a serviciilor

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

(fara T.V.A.)

- lei -

Valoarea

- lei -

Valoarea

T.V.A.

- lei -

0

1

2

3

4

5 (3x4)

6

1

2

Frigidere Electrolux

Masini de spalat

Electrolux

buc

buc

10

5

5.000.000

4.500.000

50.000.000

22.500.000

9.500.000

4.275.000

Achitat partial cu chitanta nr.10059 /

29.01.2000 si cu OP

nr.260 / 29.01.2000

Semnatura

Si stampila

Furnizorului

SC LOTUS SA

Date privind expeditia

Numele delegatuluiMOL PAUL . Buletinul/cartea de identitate

seria RR nr02645 eliberat SEP . Mijlocul de transportCAMION. Nr.32 B 90495. Expedierea s-a facut n prezenta noastra la data de 25.01.2000ora 9:00 . Semnaturile .

Total

din care:

accize

72.500.000

13.775.00

0

X

Semnatura

de primire

Total de plata

(col.5+col.6)

86.275.000

13.775.00

0

Cod 14-4-10/A

Conform H.G. nr.831/1997 Sistemul unitar de nseriere si numerotare asigurat de

Ministerul Finantelor si R.A. Imprimeria Nationala

6. Bon de comanda-chitanta

Este un formular cu regim special, utilizat pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat , dupa caz, ncasarea sumei de la client, de determinare a volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate.

Bonul de comanda-chitanta (14-4-11) se ntocmeste numai de agentii economici platitori de TVA. Se ntocmeste n trei exemplare: unul la compartimentul financiar contabil , unul la client, iar cel de-al treilea, ramne n carnet. Formularul legal se prezinta astfel:

m

UnitateaSC MARA SRL.

Codul fiscal 155446. Nr. de nmatriculare n Registrul Comertului J40/223 . Anul1991 . Sediul (localitatea, str., nr.)Pitesti . JudetulArges.

BON DE COMANDA-CHITANTA Nr. 10101.

din data de 21.01.2000 .

ClientPOPESCU IULIAstr.MAIORnr. 1 bloc A3

.

et. 1 ap. 70 sectorul/judetulARGESlocalitateaPITESTI

.

Codul

Obiectul / operatiunea

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

Tarif

- lei -

Valoare

- lei -

1.1.0.

Confectionat inele aur

gram

2

800.000

1.600.000

2.3.1

Reparat lant aur

gram

1

50.000

50.000

ncasat avans Rest de plata Termen de executie

Valoarea obiectului adu

Obiectul neridicat n ter

Responsabil,

.

Total I 1.650.000 .

Total II 230.000 . Total (I+II) 1.880.000 . T.V.A. 19% 357.200 . Total general 2.237.200 .

1.500.000.

737.200.

30.01.2000 . s la reparat.

en de un an se valorifica conform normelor legale

Client,

.

14-4-11

Materiale date de unitate

- verso -

Codul

Denumire

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

- lei -

Valoare

- lei -

10.00

Aur 14K

gram

1

230.000

230.000

Total II230.000.

Denumire

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

- lei -

Valoare

- lei -

Aur 14K

gram

15

200.000

3.000.000

Materiale aduse de client

Total III3.000.000.

Bonul de comanda-chitanta (cod 14-4-11/at2) este identic cu cel aratat mai sus, cu deosebirea ca nu apare TVA. Este utilizat de neplatitorii de TVA.

7. Din punct de vedere fiscal, toate formularele prezentate cu regim special trebuie evidentiate n Fisa de magazie a formularelor cu regim special (cod

14-3-8/b)

Este un formular cu regim special de tiparire, nscriere si numerotare si serveste ca document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de

formulare care au un regim special de nscriere, numerotare, evidenta si urmarire. Reprezinta n acelasi timp:

document de evidenta a formularelor anulate;

document pentru stabilirea grupelor de numere (serii) pe compartimentele unitatii, n vederea numerotarii formularelor;

sursa de informatii pentru controlul operativ curent si pentru controlul stocurilor de formulare. Acest document se ntocmeste ntr- un exemplar separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar. Aceste fise se tin n locul de depozitare al formularelor.

Este document de nregistrare si de pastrare la serviciul financiar contabil. Lipsa sau pierderea de formulare numerotate n magazie sau la compartimentele care le utilizeaza va fi adusa la cunostinta n scris managerului firmei sau altor persoane care au obligatia gestiona rii patrimoniului unitatii, care vor dispune cercetarea si verificarea mprejurarilor n care s-au produs lipsurile sau pierderile. Orice formular cu regim special de nscriere si numerotare, pierdute sau sustrase, se declara nule n Monitorul Oficial al Romniei, dupa sesizarea organului n drept.

Eliberarea din magazie a formularelor cu regim special se face pe baza bonului de consum, unde se nscriu obligatoriu seria si numerele

aferente formularelor respective.

La sfrsitul fiecarui exercitiu financiar se ntocmeste situatia

stocului de formulare cu regim special de nscriere si numerotare, conform

modelului prevazut n Anexa nr.2 la H.G.nr.831/1997 astfel:

SITUATIA

stocului de formulare cu regim special de nseriere si numerotare

la data de31 decembrie 1999.

Nr.

crt.

Denumirea formularului

Codul

formularului

U.M.

Cantitatea

Numerele (seria)

De la

Pna la

1

Aviz de nsotire a marfii

14-3-6A

Bloc

1

1000

10050

2

Factura fiscala

14-4-10A

Bloc

1

2000

20050

3

Chitanta fiscala

14-4-2

carnet

1

5000

10050

Director,Director economic,

8. Jurnalul pentru vnzari, serveste ca:

registru jurnal auxiliar pentru nregistrarea vnzarilor de bunuri si servicii;

document de stabilire lunara a TVA colectat;

document de control al unor operatii nregistrate n contabilitate.

Se completeaza ntr-un singur exemplar n care se nregistreaza zilnic pe baza documentelor tipizate cu regim special, elementele necesare determinarii corecte a TVA colectata.

9. Jurnalul pentru cumparari serveste ca:

document de stabilire lunara a TVA deductibila;

registru fiscal auxiliar pentru nregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;

document de control a unor operatii nregistrate n contabilitate.

n jurna l se nscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile. Pe baza datelor centralizate lunar n aceste jurnale, agentii economici au obligatia completarii si depunerii la unitatea fiscala teritoriala a decontului de TVA, n care se evidentiaza TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabila, TVA de plata sau de recuperat, dupa caz.

10. Decontul de TVA face parte integranta din Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, conceptie a Ministerului Finantelor, ca si toate documentele cu regim special prezentate.

Se completeaza lunar de catre platitorii de TVA.

11. Pentru bunurile si serviciile produse de unitate si preluate de catre agentul economic n vederea folosirii, sub orice forma, n scop personal sau pentru a putea fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice n mod gratuit (cu exceptia celor care se ncadreaza n limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege, se ntocmeste documentul BORDEROU cuprinznd operatiile asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii potrivit legii.

BORDEROU

cuprinznd operat