Atestat 18

COLEGIUL ECONOMIC RÂMNICU VÂLCEA

Calea lui Traian nr.91, Rm.Vâlcea

Tel: (+40)250/733063, Fax: (+40)250/736267

E-mail: [email protected]

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII

PROFESIONALENIVEL 3

CALIFICAREA:TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:

PROF. GRIGORIE ELENA

ELEV: AVANU ALEXANDRU MARIAN

CLASA A-XII-A G

2013/2014

1

TEMA:

ANALIZA PREFERINȚELOR TURIȘTILOR

PRIVIND FORMELE DE TURISM PRACTICATE

ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

2

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI HUNEDOARA

1.1 – Delimitare și căi de acces………………………………………………… pag. 6

1.2 – Resurse turistice naturale……………………………………………………pag. 6

1.3 – Resurse turistice antropice…………………………………………………..pag. 13

CAPITOLUL 2 – FORME DE TURISM SPECIFICE JUDEȚULUI HUNEDOARA

2.1 – Turismul montan…………………………………………………………….pag. 15

2.2 – Turismul religios……………………………………………………………..pag. 15

2.3 – Turismul balnear……………………………………………………………..pag. 16

2.4 – Alte forme de turism…………………………………………………………pag. 18

CAPITOLUL 3 – CONCEPEREA ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC „STAȚIUNEA STRAJA”

3.1 - Definirea produsului turistic tip stațiune……………………………………..pag. 19

3.2 – Analiza componentelor produsului turistic tip stațiune……………………...pag. 19

3.3 – Promovarea produsului turistic tip stațiune………………………………….pag. 21

3.4 – Analiza preferințelor turiștilor privind produsul turistic oferit de stațiunea STRAJA..................................................................................................................pag. 21

3

ARGUMENT

Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat “ Analiza preferințelor

turiștilor privind formele de turism practicate în județul Hunedoara” deoarece mi se pare o

temă interesantă de dezbătut, dat fiind faptul că județul Hunedoara este o destinație perfectă

pentru turiștii dornici sa cunoască cât mai multe obiective turistice culturale, istorice ș.a.

Proiectul este structurat pe trei capitole:

În primul capitol am prezentat județul Hunedoara evidențiând delimitările și căiile de

acces, dar și resursele turistice naturale și antropice. Județul Hunedoara deține o componentă

importantă dată de resursele naturale care se bazează pe formele deosebit de atractive de relief

montan și depresionar (Carpații Meridionali – grupele Retezat-Godeanu și Șureanu, Munții

Poiana Ruscă și Munții Apuseni), arii naturale protejate și două parcuri naturale (Parcul

Natural Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului, Parcul Natural Grădiștea Muncelului –

Cioclovina), parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale și minerale

(Geoagiu-Băi, Vata de Jos), stațiunile de schi (Straja, Parâng).

În al doilea capitol al acestui atestat am analizat formele de turism ce pot fi practicate

în județul Hunedoara. Acesta deține o foarte importantă componentă turistică dată de resursele

naturale de excepție, precum și de o moștenire culturală și istorică de importanță națională și

chiar europeană. Tipurile de turism practicate în județ sunt în special cele legate de natură și

anume turismul montan, sportiv și de aventură, turismul balnear și de recreere, dar și cele

legate de activități cultural-istorice și economice – turism cultural-istoric, turism rural, turism

industrial, turism de tranzit. Principalele areale turistice ale județului sunt reprezentate de

arealul Retezat - Depresiunea Hațegului, Munții Orăștiei, Culoarul Mureșului cuprinzând

Deva și împrejurimi (Hunedoara, Simeria), Munții Parâng - Vâlcan - Șureanu, Munții

Metaliferi.

În al treilea capitol am evidențiat modul de concepere și promovare a produsului

turistic de tip stațiune. Produsul turistic de tip "stațiune" este centrul de sejur, integrat sau nu,

care se prezintă ca stațiune balneară, montană, termală. Privită din punct de vedere al

amenajării turistice a teritoriului, stațiunea reprezintă nucleul desfășurării efective a activității

de turism. Prin activitatea desfășurată în stațiuni, turismul contribuie la sistematizarea

teritoriului și la creșterea economică, într-un cadru economic, juridic, fiscal și urbanistic

specific. Ca produs turistic de tip stațiune am ales staținea Straja care este o locație perfectă

pentru odihnă, relaxare, recreere.

4

Straja este o stațiune montană din județul Hunedoara, situată în apropierea

municipiului Lupeni, la o altitudine de 1440 metri, în mijlocul Munților Vâlcan. Complexul

Straja a fost declarat stațiune turistică locală abia târziu, în anul 2002. În Straja sunt amenajate

7 pârtii de ski, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu. Patru dintre acestea

beneficiază și de instalație de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea pârtiilor până seara

târziu. Stațiunea dispune de suficiente locuri de cazare în cele peste 300 de cabane, pensiuni și

vile construite recent.

La întocmirea lucrării am folosit un bogat şi diversificat material bibliografic, dar şi

cunoştinţe dobândite pe parcursul anilor, întâlnite în cadrul materiilor de specialitate.

5

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI

HUNEDOARA

Renumit prin frumusețea peisajului și bogăția folclorică și etnologică, județul Hunedoara

dispune de numeroase obiective turistice.

În județ se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care

pot suscita interesul unor turiști avizați. Turismul montan, drumețiile și excursiile pot fi

practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile.

1.1 – Delimitare și căi de acces

Județul Hunedoara este localizat în partea central-vestică a României, în regiunea

Transilvania, fiind așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș. Face parte din Regiunea de

dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva. Este încadrat de județele :

Alba la Nord-Est și Est, Vâlcea la Sud-Est, Gorj în Sud, Caraș-Severin și Timis în Vest,

Arad în Vest și Nord-Vest.

1.2 – Resurse turistice naturale

Resursele turistice naturale reprezintă totalitatea elementelor turistice create de

natură, fără intervenția omului (cursuri de apă, inclusiv apele termale și minerale, climă,

floră, faună) care fac parte din potențialul turistic natural, acestea fiind reprezentate de:

rezervațiile naturale, peșterile, cheile, parcurile naționale, parcurile naturale.

Județul Hunedoara deține o componentă importantă dată de resursele naturale care

se bazează pe formele deosebit de atractive de relief montan și depresionar (Carpații

Meridionali – grupele Retezat-Godeanu și Șureanu, Munții Poiana Ruscă și Munții

Apuseni), arii naturale protejate și două parcuri naturale (Parcul Natural Geoparcul

Dinozaurilor – Țara Hațegului, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina),

parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale și minerale (Geoagiu-Băi,

Vata de Jos), stațiunile de schi (Straja, Parâng).

6

Parcuri naționale și naturale :

Parcul Național Retezat

- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național),

situată în sud-vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara cu o gamă floristică și faunistică

diversă

- adăpostește aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante

rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii

amfibieni.

Parcul Național Defileul Jiului

- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național)

- situată în extremitatea sudică a județului Hunedoara și străbătută de drumul național DN66

care leagă municipiul Deva de orasul Filiași

- a fost declarat arie protejată în anul 2005 și are o suprafață totală de 11.127 hectare

Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina

- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural),

- situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara, în Munții Șureanu

- a fost declarat arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare

Geoparcul Dinozaurilor ”Țara Hațegului”

- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural),

- situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală a fost

declarată parc natural în anul 2004, iar din 2005 geoparcul a fost acceptat în Rețeaua

Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală

- în cadrul geoparcului sunt incluse și următoarele rezervații naturale: Paleofauna reptiliană

Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștina de la Peșteana, Calcarele de la Fața

Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fânațele cu narcise Nucșoara, Fânațele Pui

Rezervații naturale:

Apele mezotermale Geoagiu-Băi

- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație

naturală, tip mixt)

- situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Geoagiu, în nordul

stațiunii balneoclimaterice Geoagiu-Băi

- are o suprafață de 8 hectare și reprezintă un complex forestier cu valoare de protecție a

izvoarelor de apă termală din stațiune și împrejurimi

7

Arboretumul Simeria


naturală de tip dendrologic și peisagistic)

- situată în județul Hunedoara, cuprinzând cea mai veche și valoroasă colecție de plante

exotice și autohtone din România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic

deosebit

- înființată în anul 1995, a fost declarată arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o

suprafață de 70 hectare

Calcarele de la Fața Fetii

- este o arie protejată de interes național, aflată în amonte de satul Clopotiva, județul

Hunedoara, în Munții Țarcu, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, de

tip botanic)

- rezevația, cu o suprafață de 3 hectare, aflată în custodia Direcției Silvice Deva prin Ocolul

Silvic Retezat, adăpostește specii de plante de interes științific excepțional, precum Centaurea

retezatensi, Hepatica transsilvanica, Hepatica media, Leontopodium alpinum, Lilium jankae,

Aconitum antihora.

Calcarele de la Godinești



- situată în Munții Metaliferi, pe teritoriul satulul Godinești, comuna Zam, județul Hunedoara

- rezervația are o suprafață de 6 hectare și prezintă o formă de relief formată pe calcare,

având formațiuni carstice tipice cu habitate dominate de flora termofilă și faună alcătuită cu

specii de păsări și lilieci.

Calcarele de la Boiu de Sus

- este o rezervație naturală de tip mixt situată în partea de nord-vest a județului Hunedoara

- declarată în 1995 ca arie protejată, aceasta are o suprafață de 50 hectare

- se suprapune peste o zonă calcaroasă, localizată în Munții Metaliferi, nu departe de defileul

Mureșului

- pe teritoriul rezervației se găsesc 27 de peșteri, iar printre elementele de faună ocrotite se

află liliecii, vegetația termofilă precum și o serie de reptile specifice zonei submediteraneene.

8

Calcarele din Dealul Măgura


naturală de tip mixt)

- situată în sudul Munților Metaliferi, în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al

comunei Băița.

- rezervația cu o suprafață de 120 hectare, prezintă un interes peisagistic, speologic, floristic

și faunistic deosebit: formațiunile carstice sunt reprezentate de peșteri și doline cu numeroase

vestigii paleolitice, iar vegetația stâncăriilor cuprinde numeroase elemente termofile rare.

Cheile Crivadiei

- este o arie protejată de interes național, situată pe raza Parcului Natural Grădiștea

Muncelului-Cioclovina și corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, de tip

mixt)

- aflată în vecinătatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul

Crivadiei

- rezervația are o suprafață de 10 hectare și se remarcă prin frumusețea peisajului, dar și prin

flora bogată și variată, fiind o adevărată „oază” termofilă cu numeroase elemente dacice,

conservate la adăpostul abruptului cheilor, pe substrat calcaros.

Cheile Cernei

- este o arie naturală protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN

(rezervație naturală de tip mixt)

- situată pe valea Cernei, pe raza comunei Lunca Cernii de Jos

- aflată în Munții Poiana Ruscă, are o suprafață de 2 hectare și reprezintă o formațiune

geomorfologică de chei, cu versanți înalți, săpată în rocile metamorfice de apele râului Cerna

Cheile Jiețului



- situată pe teritoriul orașului Petrila în județul Hunedoara

- rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare, aflată pe versantul drept al Parângului, este

străbătuta de apele râului Jieț, formând versanți abrupți și chei înguste din stânci acoperite cu

licheni galbeni și vegetație forestieră

Cheile Ribicioarei și Uibăreștilor



9

- situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Ribița, pe râurile

Ribicioara și Uibărești, la 12 km de Țebea

- rezervația naturală are suprafața de 20 hectare și reprezintă o zonă unde se remarcă prezența

calcarelor jurasice cu pereți pe alocuri foarte abrupți, pe care s-a dezvoltat o bogată vegetație

specifică, având o structură calcaroasă, cu pereți foarte abrupți pe alocuri

Cheile Madei

- este o arie protejată de interes național situată în partea sud-estică a Munților Metaliferi, in

județul Hunedoara, pe teritoriul comunei Balșa, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN

(rezervație naturală, tip mixt)

- rezervația cu o suprafață de 10 hectare, este străbătută de apele văii Balșei și are o valoare

peisagistică, floristică (elemente termofile endemice) și speologică (calcare jurasice)

deosebită

Cheile Taia


naturală, tip mixt), situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Petrila

- rezervația cu o suprafață de 2 hectare, este strabătută de apele văii Taia formând un sector

de chei, cu versanți abrupți din calcare albe sau cenușii, acoperiți parțial de vegetație termofilă

Complexul Carstic Ponorâci-Cioclovina


naturală, tip mixt) situată pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina

- aria naturală cu o suprafață de 1,50 hectare, se află pe teritoriul administrativ al satului

Cioclovina, comuna Boșorod, în județul Hunedoara

- arealul are o mare valoare paleontologică (Peștera Cioclovina Uscată), speologică (Peștera

din Valea Călianului, Cioclovina cu Apă) dar și una floristică , faunistică, peisagistică și

științifică

Dealul Cetății Deva



- situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al municipiului Deva

- rezervația naturală are o suprafață de 30 hectare și pe lângă importanța istorică (prezența

cetății medievale), conul vulcanic format din andezite, rezervația naturală adăpostește o

vegetație de interes fitogeografic

Dealul Colț și Dealul Zănoaga


10

naturală de tip botanic), situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al

municipiului Deva

- rezervația naturală cu o suprafață de 78,40 hectare, reprezintă o arie unde substratul

andezitic al dealurilor, este acoperit de o vegetație abundentă, alcătuită din 533 specii, un

procent ridicat de elemente sudice și endemice

Fânațele cu narcise Nucșoara

- este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN

(rezervație naturală de tip botanic), inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”

- rezervația naturală este situată pe raza localității Nucșoara, comuna Sălașu de Sus, în partea

sudică a județului Hunedoara

- are o suprafață de 20 hectare, reprezentând vestigiul unei vechi asociații hidrofile unde apare

planta endemică Peucedanum rochelianum

Fânațele Pui

- este o arie protejată de interes național, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație

naturală, de tip botanic)

- situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Pui

- rezervația naturală inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, are o suprafață de

13 hectare și reprezintă o arie cu fragmentele unor moliniete relictare: Peucedano (rocheliani)

Molinietum, vegetație de la sfârșitul glaciațiunii cuaternare

Paleofauna reptiliană Tuștea

- este o arie protejată de interes național, inclusă în Geoparcului Dinozaurilor ”Țara

Hațegului”, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, de tip paleontologic)

- situată în județul Hunedoara, pe teritoriul satului Tuștea, comuna General Berthelot

- rezervația naturală cu o suprafață de 0,5 hectare, situată în bazinul Depresiunii Hațeg, este

importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul Superior care aflorează aici și în

care s-au găsit ouă, oase și embrioni de dinozauri

Peștera Zeicului

- se află în Munții Retezat, județul Hunedoara, pe râul Jiul de Vest, în apropiere de localitatea

Câmpu lui Neag, la altitudinea de 1260 m cu o suprafață de 1 hectar

- a fost declarată rezervație naturală speologică de categoria a III-a deoarece prezintă o mare

varietate de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic

- era cunoscută de localnici ca loc de adăpost pentru turme; se spune că ea a slujit și ca

ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit prin descoperirea în peștera a unor flinte

ruginite

11

Peștera Tecuri

- se află într-o arie protejată de interes național și corespunde categoriei a IV-a IUCN

(rezervații naturale de tip speologic)

- situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru, este renumită prin frumusețea formațiunilor

stalagmitice, coraliene și microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai spectaculoase

stalagmite din pesterile Romaniei, inalta de 7 m

- se afla pe malul stang al raului Strei, la o inaltime de 920 de metri, este lunga de aproape

500 m si accesul se face printr-un aven adanc de 12 m

Podul natural de la Grohot

- este o rezervație naturală de tip geologic de categoria a III-a din România (monument al

naturii), cu o suprafață de 1 hectar

- situata pe valea Uibăreștilor, pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulzeștii de Sus, la

aproximativ 15 km de Țebea

- este protejat pentru conservarea elementelor naturale specifice (podul natural propriu zis), la

care se adaugă și vegetația dezvoltată pe substrat calcaros cu numeroase elemente specifice

zonei submediteraneene.

Rezervația Științifică Gemenele

- este o arie protejată de interes național situată în zona centrală a Parcului Național Retezat,

cu o suprafață de 1630 hectare și corespunde categoriei I IUCN (rezervații științifice).

Rezervația Științifică Gemenele a fost înființată în anul 1955. În rezervație se asigură un

regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise

doar activitățile științifice, cu acordul Academiei Române

Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

- o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație

naturală de tip geologic)

- situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Rapoltu Mare, satul

Bobâlna

- rezervația naturală are o suprafață de 12,5 ha și este situată de-a lungul văii Bobâlna

- adăpostește izvoare termale, carbonatice răspunzătoare de intensă activitate de depunere a

carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase, la acestea adăugându-se pragurile de

cascadă (6 la număr pe doar 1,5 km) și cavernele săpate în tuful calcaros.

12

1.3 – Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice reprezintă totalitatea elementelor turistice create de om și

sunt rodul eforturilor tehnice, economice și culturale îmbinate într-un mod armonios cu

natura. Acestea fac parte din potențialul turistic antropic și sunt reprezentate de:

- vestigii arheologice

- obiective istorico-culturale

- obiective strategice (cetăți, castele, palate și reședințe voievodale)

- obiective cultural religioase (biserici, mănăstiri)

- complexe arhitectonice urbane

- obiective culturale cu funcții turistice (muzee și colecții, monumente istorice, biblioteci,

case memoriale)

- obiective economice realizate în perioada modernă și contemporană, cu funcții turistice

(amenajări hidrotehnice, poduri, viaducte, tunele, canale)

Cetatea de la Costești

- este situată pe dealul ”Cetățuia”, pe malul stâng al Apei Grădiștei; dealul Cetățuia, cu

cetatea de pe culmea sa, formează un minunat punct de pază, cu vederi la mare depărtare,

plasat la intrarea în masivul muntos, acolo unde valea Apei Grădiștei se îngustează deodată

- sistemul de apărare al cetății se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificații: un val de

pământ, un zid de piatră gros de 3 m, flancat de trei bastioane și o dublă palisadă ce

înconjoară partea de sus a înălțimii

Castelul Hunedoarei

- numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor, este cetatea medievală a

Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România

- castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara; este o construcție

impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon; acoperișurile sunt înalte și

acoperite cu țigla policromă; castelul a fost restaurat și transformat în muzeu

- aflat în renovare din septembrie 2010, castelul atrage zeci de mii de turiști anual, având

71.000 de vizitatori în prima jumătate a anului 2010

Sarmisegetuza Regia

- este însoțită de un complex de sanctuare și de o așezare civilă care constituia capitala

statului dac: Sarmisegetuza Basileion; sanctuarele erau consacrate cultului soarelui și

observațiilor astronomice (construcțiile de aici formau un calendar ingenios și surprinzător de

precis pentru epoca respectivă)

13

- acest complex de sanctuare situate la 1200 m altitudine pe un platou terasat artificial,

departe de ochii neinițiaților, pare menit pentru descifrarea mecanismelor astrale și marilor

cicluri cosmice.; două dintre ele sunt cele mai importante: sanctuarul mare rotund și „soarele

de andezit”.

- este de remarcat asemănarea uimitoare între planurile sanctuarului mare rotund de la

Sarmisegetuza Regia și al celui de la Stonehenge, care este atât de evidentă, încât creează

impresia că planurile au fost desenate de același personaj (diferențe existând doar în privința

dimensiunilor și a materialelor de construcție)

Muzeul civilizației dacice Deva

Adresa:

B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 39, Deva, Jud. Hunedoara

Program: vara: 9:00 – 17:00; iarna: 10 – 18; luni: inchis

Colecția muzeului conține:

- piese de arheologie (preistorică, dacică, romană, premedievală, medievală timpurie);

- reliefuri de la Ulpia Traiana și Micia, unelte de minerit, atelier de fierărie, instrumente

medicale, piese de bronz; numismatică, istorie, artă plastică, artă decorativă, arme albe de foc,

- elemente de etnografie: port, unelte, împletituri, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă;

științele naturii (botanică, paleontologie, malacologie, entomologie, vertebrate, mineralogie)

Cetatea Mălăiești

- a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea de către cnejii din Sălașu de Sus, iar ruinele

donjonului pot fi admirate și astăzi

- ulterior i s-a adăugat o incintă inelară, completată în cele din urmă cu patru turnuri

- se află în satul Mălăiești ce aparține de comuna Sălașu de Sus din județul Hunedoara

Cetatea Deva

- a fost întemeiată încă din sec. XIII ca fortăreața militară

- fortificația a suferit dese asedii din partea armatelor otomane pătrunse în Transilvania

(1550, 1552, 1557) iar în 1784, „ultimatumul” lui Horea, a fost remis nobililor refugiați în

cetate

- aruncată în aer în 1849, cetatea se prezintă azi în ruină, încununând culmea unui deal abrupt

iar în incinta centrală aflându-se ruinele palatului nobiliar.

Adresa: Dealul Cetății, Deva, jud. Hunedoara

14

CAPITOLUL 2 – FORME DE TURISM SPECIFICE JUDEȚULUI

HUNEDOARA

Județul Hunedoara deține o foarte importantă componentă turistică dată de resursele

naturale de excepție, precum și de o moștenire culturală și istorică de importanță națională și

chiar europeană. Tipurile de turism practicate în județ sunt în special cele legate de natură și

anume turismul montan, sportiv și de aventură, turismul balnear și de recreere, dar și cele

legate de activități cultural-istorice și economice – turism cultural-istoric, turism rural, turism

industrial, turism de tranzit.

2.1 – Turismul montan

Turismul montan, drumețiile și excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate

anotimpurile.

În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile: Peleaga, Bucura,

Judele Mare, Turnul Porții sau crestele: Stănișoara și Pintenul Slaveiului, toate situate în

zona centrală a masivului. Cabanele din Retezat și Parâng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca

Florii, Groapa Seacă, Valea de Pești, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas și de

agrement.

Itinerariile turistice mai străbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Crișul Alb (în aval

de localitatea Vata de Jos), defileele Jiului şi Muresului (culoarul Deva - Zam), Porțile de Fier

ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna (Teliuc - Hunedoara) de la Zlaști și cele trei

"porți" ale Streiului de la Ohaba de sub Piatra, de la Ciopeia și Subcetate.

Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele

mai numeroase sunt în Munții Retezat, în Parâng, Godeanu, Țarcu și Șureanu. Cascadele,

repezișurile, bulboanele de la Izvorul Crișului, Bulzești, Bampotoc, Sibișel dau un farmec

deosebit peisajului.

2.2 – Turismul religios

Cei pasionați de turismul religios nu trebuie sa piardă un periplu la trei biserici-legendă ale județului Hunedoara: Biserica din Densuș, Mănăstirea Prislop și Biserica din lemn de la Tisa sunt lăcașe de cult a căror istorie se pierde în negura timpului.

15

Mănăstirea Prislop

- este situată la o altitudine de 640 m și la o distanță de aproximativ 15 km de localitatea

Hațeg. Veche de 500 de ani, adăpostește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cât și

icoanele pictate de părintele Arsenie Boca, de numele căruia se leagă renașterea acestei

mănăstiri

- a fost construită de Părintele Nicodim în stilul Triconc, ulterior anctificat, considerat astăzi

drept reorganizatorul și îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu;

Domnița Zamfira, al doilea ctitor al mănăstirii a fost grav bolnavă atunci când a venit la

mănăstirea Prislop, dar s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea

mănăstirii.

Biserica Densuș

- este situată în localitatea Densuș, la mică distanță de Ulpia Traiana Sarmisegetusa, în Țara

Hațegului; poartă hramul "Sfântul Nicolae"

- este cea mai veche biserică din țara în care încă se țin slujbe

- are o lungime de 30 m, lățimea de 8 m, înălțimea de 18 m și un spațiu interior de 15 mp

- construită din cărămizi cu inscripții romane, cu capiteluri, pietre funerare, tuburi de

canalizare, blocuri, marmură, coloane și statui luate din Ulpia Traiana;

- pictura murală de interior, realizată pe un fond ultramarin, a fost datată în secolul XVI;

artistul s-a semnat simplu, "Ștefan"

- în secolul XIX localnicii au vrut s-o dărâme pentru a construi alta mai mare, dar a fost

salvată de autoritățile de la Budapesta, care au considerat-o monument.

Alte edificii religioase: Biserica Sântămărie din Orlea (sec. XIII), în stil romanic,

păstrează o parte din valoroasele fresce iniţiale, Biserica Crișcior (sec. XIV), Biserica Ribita

(1417), Biserica Ortodoxă Hunedoara (sec. XV), Mănăstirea Prislop din Silvaşu de Sus (la 13

km de Haţeg şi la 16 km de Hunedoara), din 1564.

2.3 – Turismul balnear

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și celor care

vor să se relaxeze, să-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală.

Datorită acestui fapt, în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale și

16

economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale,spre

care se centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare tot mai profundă a

științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un

înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de

evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

Stațiunea Geoagiu Băi

- străjuită maiestuos de Munții Apuseni, stațiunea balneară Geoagiu Băi situată în județul

Hunedoara, la 46 km de Deva, numită de daci Germisara și de romani Thermae Dodo-nae,

uimește prin frumusețe și simplitate.

- denumirea stațiunii Geoagiu Băi de “dar al Metaliferilor” poate proveni din varietatea

bogățiilor minerale cuprinse în adâncurile pământului, varietatea curativă a apelor minerale, și

nu în ultimul rând din varietatea peisajelor care îți taie răsuflarea.

- apele minerale sulfuroase din stațiunea balneară Geoagiu Băi, nămolul și aerul ozonat sunt

excelente pentru tratarea reumatismului, a nevralgiilor, a afecțiunilor metabolice, a stărilor de

oboseală și a nevrozelor.

- aerul ozonat recomandă stațiunea balneară Geoagiu Băi pentru tratamentul unor boli ale

sistemului nervos precum stările de oboseală, surmenaj, anemii și nevroze.

- băile termale romane își păstrează aceeași formă ca și în antichitate și dispun de apele

minerale termale, mezotermale, calcice, bicarbonate, magneziene cu urme de fier și hidrogen

sulfurat, hipotone, carbogazoase și cu o ușoară radioactivitate.

- ștrandul cu ape termale din Geoagiu Băi dispune de trei bazine cu apă termală: un cu

adâncimea de 1,6 metri, un bazin a cărui adâncime crește de la 1,6 metri la 3 metri, în dreptul

trambulinelor, și bazinul olimpic de 2,4 metri adâncime.

- stațiunea Geoagiu Băi găzduiește o serie de pensiuni și hoteluri ce dispun de oferte

accesibile de tratament balnear.

Principalele obiective turistice ale stațiunii balneare sunt: Drumul roman, Cascada,

Băile Termale Romane și Castrul Roman Germisara. Împrejurimile stațiunii Geoagiu Băi

oferă numeroase atracții turistice amatorilor de excursii.

17

2.4 – Alte forme de turism

Tipurile de turism practicate în județ sunt în special cele legate de natură și anume:

- turismul montan,

- turismul sportiv și de aventură

- turismul balnear și de recreere

- turismul cultural-istoric și economic

- turism cultural-istoric

- turism rural

- turism industrial

- turism de tranzit

Principalele areale turistice ale județului sunt reprezentate de arealul Retezat -

Depresiunea Hațegului, Munții Orăștiei, Culoarul Mureșului cuprinzând Deva și împrejurimi

(Hunedoara, Simeria), Munții Parâng - Vâlcan - Șureanu, Munții Metaliferi.

18

CAPITOLUL 3 – CONCEPEREA ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI

TURISTIC

3.1 - Definirea produsului turistic tip stațiune

Produsul turistic de tip "stațiune" este centrul de sejur, integrat sau nu, care se prezintă ca

stațiune balneară, montană, termală.

Privită din punct de vedere al amenajării turistice a teritoriului, stațiunea reprezintă

nucleul desfășurării efective a activității de turism. Prin activitatea desfășurată în stațiuni,

turismul contribuie la sistematizarea teritoriului și la creșterea economică, într-un cadru

economic, juridic, fiscal și urbanistic specific.

Din punct de vedere economic, stațiunea turistică reprezintă un sistem teritorial de

producție și distribuție de bunuri și servicii turistice, o unitate spațială organizată, cu

echipamente care oferă un ansamblu diversificat de prestații, asimilată unei localități sau a

unui centru de vânzare de servicii, regrupând diferiți agenți economici.

Privită din punct de vedere social și cultural, stațiunea turistică oferă o gamă de activități,

bazate pe valorificarea unor resurse naturale și antropice locale și care permit ca persoane

aparținând unor populații diferite, să se întâlnească și să comunice.

3.2 – Analiza componentelor produsului turistic tip stațiune

Straja este o stațiune montană din județul Hunedoara, situată în apropierea municipiului

Lupeni, la o altitudine de 1440 metri, în mijlocul Munților Vâlcan. Complexul Straja a fost

declarat stațiune turistică locală abia târziu, în anul 2002. În Straja sunt amenajate 7 pârtii de

ski, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiază

și de instalație de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu.

Stațiunea dispune de suficiente locuri de cazare în cele peste 300 de cabane, pensiuni și

vile construite recent.

Elementele componente ale produsului turistic tip stațiune sunt reprezentate de:

a) Facilitățile de acces – acestea sunt în relaţie cu modul de transport care îl va utiliza

turistul pentru a ajunge la destinaţia aleasă. Acestea se evaluează mai mult în funcţie de

accesibilitatea lor economică decât în funcţie de distanţa fizică.

19

Dinspre Petroşani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN 66, la intersecţia de la Livezeni se

urmează pe DN 66A indicatorul "Lupeni''.După cca 20 km, în Lupeni, în zona cartierului

Braia, se urmează indicatorul "Straja" şi, pe "Drumul Crucii" (asfaltat în totalitate), după

aproximativ 7 km, se ajunge în staţiunea montană Straja.

În zona de agrement Brăiţa, există o parcare păzită, unde se poate lăsa maşina şi, cu

ajutorul telegondolei, un mijloc de transport rapid şi sigur, se poate ajunge în Straja.

b) Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice care tind să

atragă turistul şi să îl determine să călătorească.

Straja nu mai este doar numele unui vârf, este astăzi o așezare turistică ce-i atrage pe

iubitorii muntelui din întreaga țară nu numai prin frumusețea peisajului, ci și prin prețurile

accesibile oricărui buzunar. Zona prezintă interes atât pentru practicarea schiului și a

turismului pedestru, cât și din punct de vedere cultural-istoric.

Din punct de vedere peisagistic, zona este deosebită, având două puncte de belvedere

accesibile atât vara, cât și iarna: vârful Straja și vârful Mutu, care oferă turiștilor o vedere

asupra Munților Retezat, Parâng sau Valea Jiului.

c) Baza tehnico-materială

Unități de cazare și de alimentație:

Căsuța din Povești din Straja

Cabana Căsuța din povești, situată în stațiunea Straja, într-un peisaj mirific înconjurată de o

pădure de brazi situată la o altitudine de 1450 m în apropierea bisericii din Straja dispune de

10 camere și o capacitate de cazare de 23 de locuri.

Cabana dispune de:

- 2 camere cu pat matrimonial (2

locuri) și baie proprie

- 1 cameră (3 locuri) cu baie proprie

- 3 camere (2 locuri)

- 2 camere (3 locuri)

- 1 cameră (4 locuri)

Toate camerele sunt dotate cu:

- televizor

- internet wireless

- living

- sală de mese dotate cu televizor

- bucătărie proprie dotată ultramodern

- grătar

20

http://www.turistinfo.ro/straja/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-straja.html

3.3 – Promovarea produsului turistic tip stațiune

Promovarea produsului turistic se realizează prin:

- realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice, cataloagelor, etc

- publicitate prin mass-media (televiziune, radio, internet)

- publicitate prin presa scrisă (ziare, reviste, publicații)

3.4 – Analiza preferințelor turiștilor privind produsul turistic oferit de stațiunea Straja

Turismul în zonă nu este organizat pe o bază de concepție unitară, dezvoltându-se conjunctural, subliniem faptul că afluența de turiști este destul de mare, inclusiv în ceea ce privește turiștii străini.

De altfel, stațiunea Straja reprezintă o alternativă la oferta altor destinații turistice de iarnă, aflate însă la distanțe mai mari. Oferta turistică de iarnă se adresează unui public țintă regional, în

speță locuitorilor Olteniei și locuitorilor Olteniei și locuitorilor din județele Timiș și Arad , cu venituri peste medie, tinerilor și celor de vârstă medie și nu numai.

21

Chestionar privind „Gradul de atractivitate al orașului Hunedoara din punct de vedere turistic și al petrecerii timpului liber”

Mă numesc Avanu Alexandru Marian, sunt elev la Colegiul Economic Râmnicu Vâlcea și

realizez un studiu privind „Gradul de atractivitate al orașului Hunedoara din punct de vedere

turistic și al petrecerii timpului liber”.

Acest chestionar este anonim. Răspunsurile dumneavoastră sunt strict confidențiale,având o

relevanță pur socială pentru ancheta noastră.

Vă rog să-mi acordați din timpul dumneavoastră aproximativ 10 - 15 minute pentru a

răspunde la cele 26 de întrebări. Vă mulțumesc. 1.Locuiți în orașul Hunedoara? Da Nu

2.Considerați că orașul Hunedoara deține o funcție turistică? Da Nu

3. Ce forme de turism se pot practica în acest oraș?

Turism cultural Turism de recreere Turism de afaceri Altele

4. Care sunt obiectivele turistice din orașul dumneavoastră? .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Cât de des vizitați aceste obiective? Foarte des Des Mai puțin des

6. În ce stare se află obiectivele turistice?

Foarte bună Bună Acceptabilă Degradabilă

7. Considerați că acestea sunt bine promovate? Da (treceți la întrebarea numărul 8) Nu (treceți la întrebarea numărul 9)

22

8. Care considerați că sunt modalitățiile de promovare a turismului în Hunedoara?

Concerte Serbări Activități culturale Activități sportive Altele

9. Menționați cauzele pentru care turismul nu este bine promovat?

.......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................

10. Ce credeți că îi lipsește orașului în atragerea turiștilor? O politică de promovare a turismului Atracții turistice Structuri de cazare bune Altele......................................................................................................................

11. Cum ați caracteriza serviciile structurilor de cazare din oraș? Bune Foarte bune Acceptabile Precare

12. Considerați că turismul, ca ramură a sectorului terțiar, ar aduce beneficii economice însemnate?

Da Nu

13. Dezvoltarea turismului ar aduce populației un număr mai mare de locuri de muncă? Da Nu

14. Considerați că există suficiente spații de recreere în orașul Hunedoara? Da (treceți la întrebarea numărul 15) Nu (treceți la întrebarea numărul 16) 15. Enumerați spațiile de recreere din oraș? ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

16. Unde obișnuiți să vă petreceți timpul liber?

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

17. Obișnuiți să ieșiți la iarbă verde la sfârșit de săptămână? Da (treceți la întrebarea numărul 18 Nu (treceți la întrebarea numărul 22)

18. Unde obișnuiți să ieșiți la iarbă verde?

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

23

19. Sunteți mulțumiți de condițiile pe care vi le oferă aceste spații? Da (treceți la întrebarea numărul 21) Nu (treceți la întrebarea numărul 20)

20. Ce credeți că ar mai trebui îmbunătățit? ......................................................................................................................................................

21. Care sunt motivele pentru care alegeți acest loc? .....................................................................................................................................................

22. Cu ce altceva vă ocupați timpul?

.......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

23. Sexul dumneavoastră? Feminin Masculin

24. Vârsta dumneavoastră? ................................................

25. Ocupația dumneavoastră?

................................................

26. Mediul de proveniență?

Urban Rural

24

ANEXA

Fig. 1 – Cheile Crivadiei Fig. 2 – Cetatea Deva

Fig. 3 – Castelul Corvinilor Fig. 4 – Cetatea Mălăiești

Fig. 4 – Podul Natural de la Grohot Fig. 5 – Peștera Zeicului

25

BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu Obrascu, Roma. Ghid turistic si cultural, editura Artefakt, Bucuresti, 2006.

2. E Merce (coordonator) Marketing turistic -turism si alimentatie- manual pentru clasa a-XI-a si a-XII-a, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2003

3. Gabriela Stanciulescu, Stefania Mihai s.a. Tenologia Turismului, manual clasa a-XI-a si a-XII-a, licee economice cu profil de turism, Editura Niculescu, Bucuresti, 2002.

4. Ghid turistic vizual – Top 10 Roma, „Financiarul”, Bucursti 2009

5. Luigi Armioni, Roma - Ghid turistic, editura Vremea, Bucuresti, 2002

6. X.X.X, Roma - ghid de buzunar + harta plianta, RAO, 2009

7. X.X.X, Roma Ghid de calatorie, CORINT, 2009

8. XXX. Marile orase ale Europei, Ghidurile Fodor`s, Meteor Press: Bucuresti, 2006

9. www.myrometours.com

10. www.booking.com

11. www.wikipedia.com

12. www.roma2000.it

13. www.venere.com

14. www.booking.com

15. www.dertour.ro

16. www.besttourism.ro

17. www.go travel.com

26

http://www.besttourism.ro/

http://www.dertour.ro/

http://www.booking.com/

http://www.venere.com/

http://www.roma2000.it/

http://www.wikipedia.com/

http://www.booking.com/

http://www.myrometours.com/

http://www.cartedesucces.ro/edituri.php?edituraid=3

http://www.librarie.net/autor/18811/luigi-armioni

http://www.cartea-ta.ro/editura/artefakt--i339

Travel

Atestat 18