atestat valea prahovei

  • View
    30

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Atractiile turistice de pe Valea Prahovei

Transcript

Valea Prahovei

Memoriu justificativ Turismul reprezint o activitate permanent a omului modern, avnd implicaii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural i natural.

Zona Valea Prahovei reprezint un important centru turistic, fiind una dintre cele mai cutate destinaii turistice din ara noastr. Acest fapt se datoreaz n primul rnd resurselor naturale i antropice, dar i accesibilitii zonei. Pe Valea Prahovei ntlnim staiuni ce funcioneaz n tot timpul anului, ceea ce sporete rolul turismului n economie.

Dei potenialul turistic, natural i antropic, al zonei este extrem de valoros, n foarte puine locuri este exploatat la maximum.

Oricum, daca stam sa judecam dupa frumusetea locurilor, e clar ca in trecut zona Valea Prahovei nu a putut decat sa fie o zona mirifica care te invita sa o descoperi.Aparut timid chiar la sfarsitul veacului trecut, dar luand amploare dupa primul razboi mondial, turismul s-a manifestat mai intai prin drumetii in masivele muntoase cu peisaj deosebit, intre care Bucegii, Postavaru si Piatra Mare ocupau un loc de frunte. Actiunile de adevarat pionierat intreprinse de primele asociatii turistice, ca marcarea potecilor, constructia cabanelor, editarea hartilor turistice si aparitia unei literaturi de popularizare a frumusetilor regiunii au stat la infiriparii turismului si a dezvoltarii lui. In scurta vreme drumetia de munte a fost completata cu turismul rutier si datorita unor recente dotari (hoteluri, restaurante, mijloace de transport pe cablu) turismul, ca modalitate de cunoastere a istoriei si culturii romanesti, a frumusetilor patriei, a capatat un caracter de masa.

Valea Prahovei, initial simpla artera de patrundere in frumoasele masive de la obarsia ei, constituie astazi un obiectiv turistic in sine, oferind, in afara de peisajul fermecator, nenumarate locuri de agrement, muzee, case memoriale, monumente istorice, de arhitectura si arta reprezentative pentru trecutul si prezentul tarii noastre.

Desi cutreierata in lung si-n lat, desi intrata de mult in traditia turistica,Valea Prahovei, cu pitorescul ei si cu istoria ei seculara, atrage in mrejele sale noi si noi generatii de turisti. Si orice noua xcursie pe Valea Prahovei smulge calatorului mereu aceeasi promisiune:Voi mai veni pe aici!.Capitolul IAsezare geografica Valea Prahovei este asezata n partea de sud est a Romaniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara.

Valea Prahovei adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand n urma, ntre localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din Romania. Versantul rasaritean al Bucegilor, abrupt si stancos, cu o diferenta de nivel de pana la 1.000 m fata de Valea Prahovei, formeaza un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. n acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti.

Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale: Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei.

Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov.

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-geografice.Capitolul II

Istoric Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina unul dintre cele mai impresionante defile din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei de peste 1000 m.

Drumul Vaii Prahova a fost mentionat pentru prima oara intr-un act datand din anul 1358, prin care regele Ungariei Ludovic, permite negustorilor din Brasov libera trecere "Intre Buzau si Prahova, adeca de la varsarea Ialomitei pana la varsarea Siretului in Dunare".

Dar nimic nu ne indreptateste sa credem ca negustorii ar fi ales drumul peste culmea Predealului, care secole de-a randul n-a fost decat o poteca naturala. De aceea pare hazardata afirmatia facuta de Marele Dictionar Geografic al Romaniei-Bucuresti,1898 ca armata ardeleneasca condusa de voievodul Nicolae impotriva lui Vladislav Basarab ar fi intrat in Tara Romaneasca-Muntenia pe la Predeal intre anii 1360 si 1372.

Cert este ca, in secolul al XII-lea, domnitorii Tarii Romanesti-Muntenia confirma negustorilor brasoveni privilegii comerciale primite inca din timpul lui Mircea cel Mare, iar aceste acte mentioneaza drumul Vaii Prahova: Dan al II-lea in anul 1442 Valdislav al II-lea in anul 1452 Vlad Tepes in anul 1476

Hrisovul din anul 1593 al domnitorului Alexandru cel Rau, aminteste de existenta unei vami pe drumul Vaii Prahova - alaturi de Vama Branului si Teleajenului - si se crede ca era la Campina.

Pana in anul 1793, de la Timis, peste Predeal, pana la Comarnic, peste Oratii, drumul era o poteca ingusta cu popasuri pentru negustori, dupa cum se spune in hrisovul din 1674 al domnitorului Duca Voda. Transportul de marfuri se facea pe cai pana la Campina, unde se incarcau in chervane.

Drumul Vaii Prahova a fost transformat cu ocazia razboiului ruso-turc-austriac: 1736-1739 in drum de care si trasuri cu poduri de lemn, de catre austrieci. In jurul anului 1737, o oaste austriaca trecea prin Predeal ca sa lupte, in alianta cu rusii, impotriva turcilor, dar este invinsa de acestia din urma chiar la granita impusa, care trecea pe la Predelus, Cioplea, Stadionul Predeal, Muchia Fitifoiului, Vf. Baiului, Vf. Omul.

In anul 1775, Ipsilante Voda consfinteste drepturile carutasilor "Prahoveni" de a transporta marfuri de la Brasov la Bucuresti si din text se desprinde concluzia ca poteca Vaii Prahova era drum de care. In anul 1789 drumul Vaii Prahova este reparat si indreptat, construindu-se punti si poduri de lemn primitive peste prapastii. Totusi drumul era greu si periculos, circulabil mai ales din luna mai pana in octombrie.

In jurul anului 1790, ia fiinta un serviciu de posta pe drumul Vaii Prahova, cu un local si la Predeal - schimbul de cai si odihna drumetilor facandu-se sub paza strajilor domnesti.

Tratatul turco-austriac din anul1794 va asigura Predealului un rol de seama, ca punct de trecerea marfurilor, dregatorilor si insotitorilor caravanelor, urmand ca Valea Prahovei sa devina in secolul al XIX- lea cel mai batatorit drum intre Bucuresti si Brasov, avand in vedere si varianta drumului de pe Valea Rasnoavei ce pornea din dreptul manastiri Predeal.

Istoria moderna a Vaii Prahova incepe odata cu construirea Soselei Nationale, in urma vizitei pana la Predeal in anul 1845 a domnitorului Bibescu.

In anul 1846 se fac studii pregatitoare construirii unei sosele "Sistematice", iar in anul1847 incep lucrarile sub conducerea inginerului Ruset, lucrari ce vor fi intrerupte de evenimentele anului 1848.

In anul 1852 Stirbei Voda il aduce in tara pe inginerul francez Lalanne si lucrarile se intensifica, astfel incat, in anul 1864, soseaua Campina-Predeal este aproape gata.

Din anul 1867 se va lucra in fiecare an la intretinerea, imbunatatirea si infrumusetarea acestei caii de comunicatie, iar in anul 1898 ia fiinta un serviciu special pentru aceasta, condus pana la primul razboi mondial de catre inginerul Nestor Urechea.

Intre timp, adica in anul 1854, se termina soseaua austriaca Timis-Predeal, fapt care a stimulat mult relatiile economice dintre Transilvania si Muntenia. Dar cel mai hotarator eveniment in dezvoltarea localitatii Predeal l-a constituit construirea caii ferate Bucuresti-Predeal inceputa la 3 martie 1876, intrerupta in timpul razboiului de independenta si pusa in circulatie la 10 iunie 1879 orele 10-11, cu primul tren "de plecare" intre Sinaia si Predeal.

In ceea ce priveste legatura cu Brasovul, la 31 mai 1874 s-a incheiat conventia dintre Romania si Austro-Ungaria, privind construirea unei linii ferate Ploiesti-Predeal-Timis-Brasov, iar lucrarile s-au tergiversat, jonctiunea liniilor ferate dintre Muntenia si Transilvania facan