View
218
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
1/44
ENDO
1. Indicatiile extirparii vitale
- pulpite acute si cornice
- deschiderile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de coafaj dir sau indir
- hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara care nu cedeaza la tratament obisnuit
- abraziunile dentare patologice
- dupa o tentative de extirpare devitala, in care nu s`a reusit desensib. ulpei
- pierderi mari de subst dura dentara coronara care impiedica realizarea unei cavitati cu forma de retentiesatisfacatoare
- fracturi coronare care au deschis camera pulpara
- parodontite marginale cronice cu mobilitate de gr !!!, in scopul imbunatatirii circulatiei parodontale
- in scopul realizarii unor mijloace de imobilizare cu ancoraj in camera pulpara si in can radicular
- pulpite retrograde produse prin infectarea pulpei din pungile parodontale profunde
- in scopul realizarii unei coroane de substitutie
- cand se impune slefuire importanta din dd stalp
- dd cu eruptii accelerate active, cand aducerea lor in pl de ocluzie, prin slefuire ar duce la deschiderea camerei
pulpare
- luxatiile dentare
- fracturi radiculare
- dd aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice"chisturi, tumori#- dd situati in focarele de fractura
- nevralgii trigeminale produse de denticuli intrapulpari.
2. Contraindicatiile extirparii vitale
- afectiuni ale organismului in care este contraindicata folosirea anestezicului
- sarcina in primele si ultimele $ luni- existenta unor afectiuni loco-regionale care impiedica injectarea anestezicului "procese inflamatorii, trismus#
- imposibilitatea efectuarii tratamentului corect si complet pe toata lungimea can
- imposibilitatea cooperarii cu pacientul " bolnavi psihici, reflexe de voma#
3. Timpii operatori ai extirparii vitale
- anestezie prin infiltratie
- realizarea campului operator
- deschiderea camerei pulpare
- excizia si exereza pulpei coronare
- reperarea orificiilor canalelor radiculare
- extirparea pulpei radiculare
- masurarea lungimii canalelor radiculare
- tratamentul mecanic al canalului radicular
- obturatia de canal
- obturatia definitiva a cavitatii
%
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
2/44
4. Timpii operatori ai extirparii devitale
- &edinta %
o 'plicare pansament arsenical
- &edinta (
o )rearea campului operator
o Deschiderea camerei pulpare
o Excizia si exereza pulpei coronare
o
ansament cu tricrezolformalinao Obturatie provizorie
- &edinta $
o )rearea campului operator
o !ndepartarea pansamentului cu tricrezolformalina
o Extirparea pulpei radiculare
o *ratament mecanic al canalelor radiculare
o ansament cu tricrezolformalina in canalele radiculare
o Obturatie provizorie
- &edinta +
o )rearea campului operator
o !ndepartarea pansamentului radicular
o *oaleta si obturarea canaluluio )ontrolul radiologic
- &edinta
o Obturatie definitiva coronara in cazul in care radiografia arata ca obturatia de canal este corecta
5. Indicatiile extirparii vitale aseptico-biologice
- la pulpa sanatoasa
- pulpa cu inflamatie acuta ce nu depaseste stadiul de '&*, r. alazzi
- permite efectuarea obturatie coronare in aceasi sedinta
6. Indicatiile extirparii vitale aseptico-antiseptica
- '
- '*
- angrena
- )and nu putem opri hemoragia
- )and in timpul tratamentului s`a inundat cu saliva )O
- &e face tratament medicamentos
7. Cauele !emoragiei endodontice in extirparea vitala
- cauze generale
o diateze hemoragice
o hemofilie
o afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
o stari fiziologice congestive " de ex menstruatia#
- cauze locale
o lezarea parodontiului marginal
o perforarea podelei camerei pulpare
o cai false radiculare
o apex larg deschis la copii si tineri
o extirpare pulpara incompleta
(
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
3/44
o traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic
". Tratamentul !emoragiei endodontice in timpul extirparii vitale
- se termporizeaza obturarea canalului
- se lasa in canal la distanta de apex o mesa de vata sterila
- se inchide etans cu material provizoriu
- sedinta urmatoare
o realizarea campului operator " izolare #
o indepartare material provizoriu
o indepartarea meselor " ac tire-nerf#
o toaleta canalelor cu h(o(, alcool si uscarea lor cu mese sterile
o obturarea canalului cu ac lentulo
o control radiologic
o obt coronara definitiva
#. Indicatiile extirparii devitale
- nd nu poate fi folosita anestezia " alergii, boli generale#
- imposibilitatea injectarii "trismus, tumori#
- dinti cu canale foarte curbe care nu permit permeabilizarea pana la apex- dinti situati distal pe arcada la care accesul este dificil necesitant mai multe sedinte pentru tratarea tuturor
canalelor
1$. Contraindicatiile extirparii vitale
- extirparea in scop protetic la dintii fara procese carioase deoarece nu exista cavitatea in care sa se aplice
pansamentul chimic necrozant
- pulpitele purulente partiale si totale la care aplicarea arsenicului poate duce prin difuzarea lui rapida la complicatiiparodontale
- pulpitele cronice deschise granulomatoase, datorita faptului ca hiperplazia pulpara ocupa cavitatea carioasa si
impiedica inchiderea etansa a arsenicului
- cariile cu evolutie subgingivala, unde inchiderea arsenicului pune probleme deosebite
11. %radele de insensibiliare pulpara dupa aplicarea arsenicului& enumerare
- pulpa dentara se gaseste dupa alicarea pansamentului arsenical in diferite grade de insensibilizare si anume
o %. insensibilitate totala coronara si radiculara
o (. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare
o $. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala
o +. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloratie rosie vie
12. Indicatiile tricreol'ormalinei in extirparea devitala
- (+ / 0( h " %-$ zile#- 1umificarea bontului pulpar apical si subst orcanice din canaliculele apicale si de a ramane sterila timp
indelungat
- 'ctioneaza in completarea actiunii arsenicale pentru insensibilizare
$
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
4/44
13. (titudinea terapeutica in extirparea devitala cand pansamentul arsenical a produs insensibiliarea totala a
pulpei
- &edinta (
o )rearea campului operator
o Deschiderea camerei pulpare
o Excizia si exereza pulpei coronare
o ansament cu tricrezolformalina
o Obturatie provizorie
- &edinta $
o )rearea campului operator
o !ndepartarea pansamentului cu tricrezolformalina
o Extirparea pulpei radiculare
o *ratament mecanic al canalelor radiculare
o ansament cu tricrezolformalina in canalele radiculare
o Obturatie provizorie
- &edinta +
o )rearea campului operator
o !ndepartarea pansamentului radicularo *oaleta si obturarea canalului
o )ontrolul radiologic
- &edinta
o Obturatie definitiva coronara in cazul in care radiografia arata ca obturatia de canal este corecta
14. (titudinea terapeutica in extirparea devitala cand se pastreaa o sensibilitate marcata a pulpei radiculare
dupa aplicarea pansamentului arsenical
- se procedeaza prin completarea insensibilizarii pulpei prin metode immediate sau de durata
- dupa indepartarea pulpei coronare se aplica un pansament etans cu tricrezolformalina in camera pulpara
- se inchide etans cu un material provizoriu
- se mentine (-$ zile- se continua de la sedinta $
15. (titudinea terapeutica in extirparea devitala cand se pastreaa sensibilitatea pulpei radiculare in portiunea
sa apicala dupa aplicarea pansamentului arsenical
- se face insensibilizarea imediata prin urmatoarele metode
o anestezie de contact
anestezic se pune cu o pipeta capilara sau cu o pensa fara zimti (-$ picaturi si se pistoneaza
solutia cu 'c 1iller sau 2err
o insensibilizare prin electrocoagularea pulpei
se introduce un ac 1iller sau 2err in canal
se antige cu aparatul de diametrie la intensitatea de %34-%54 miliamperi
16. (titudinea terapeutica in extirparea devitala cand se pastreaa o sensibilitate marcata a intregii pulpe
dentare dupa aplicarea pansamentului arsenical
- se pot adopta urmatoarele atitudini
o daca nu este )! / anestezie si extirpare vitala
o daca este )! anestezia se continua desensibilizarea prin substante chimice pe baza de paraformaldehida
o aspectul pulpei de rosu intens " arsenicul nu a actionat deloc # se repeta pansamentul arsenical
+
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
5/44
17)1". (ccidente si incidente in extirparea vitala si devitala
- modificari dento-parodontale immediate
o pulpite reziduale
neextirparea in totalitate
persitenta pulpei in canalicule si delta
o parodontite marginale acute
difuzarea subst medicamentoase " devitala#
traumatisme
o ''6 " parodontita apicala acuta hiperemica #
Difuzarea subst medicamentoase dincolo de apex " devitala#
*ratament mecanic intempestiv dincolo de apex
Obturatii cu depasire
o ''&
Nerespectarea regulilor de asepsie in timpul extirparii
Neefectuarea tratamentului mecanic
)ontaminarea in timpul obturatiei
- 1odificari coronare latente
o 1odificari de culoare
ersistenta dentinei alterate
asta de obturatie colorata
)oloratie data de amalgam
o 7racturi coronare
friabilitate
o aparitia cariei
d alterata
sist imunitare ale pulpei
- 1odificari parodontale latente
o arodontita marginala
Obturatie in exces
o arodontita apicala
Obturatie incompleta
raguri
)ai false
1#. Tratamentul accidentelor si incidentelor in extirparea devitala
- se indeparteaza in totalitate din cavitate carioasa dentina alterata si resturile de sange pentru a nu diminua actiunea
arsenicului
- arsenicul aplicat direct pe pulpa dd- pansamentul arsenical nu a fost inchis etans
o indepartam pansamentul provizoriu si inchiderea cu 7oz sau 8oe
- in carii cervicale
o nu e indicat arsenicul / parodontita marginala
- complicatie parodontala
o se trateaza parodontita respectiva
o sau se extrage dintele
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
6/44
2$. Tratamentu accidentelor si incidentelor in extirparea vitala
- pulpite reziduale " neextirparea pulpei in totalitate#
o se face extirpare completa / ace 2err
- parodontite marginale acute
o tratamentul parodontitei sau extractie
- ''6
- ''&
- 1odificari de culoare
- ')
21. *dontometria& de'initie+ principii+ procedee
- Definitie
o 9 stabilirea lungimii de lucru a canalului radicular pana la nivelul jonctiunii cementodentinare in vederea
prepararii canalului, prevenirii traumatizarii parodontiului apical in timpul prepararii canalului si obturarii
canalelor pana la constrictia apicala
- metodele de masurare a canalului
o metoda clinica
cea mai veche si inexacta metoda
se alege un ac dupa volumul canalului si se avanseaza in canal pana simtim in vf acului o
rezistenta
o metoda clinica radiologica
finete si precizie
efectuarea unei radiografii cu acul introdus in canal pana in zona de constrictie apicala
se scade % mm din lungimea masurata pe radiografia cu ac
o metodele electronice
corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument introdus pe canal si un electrodaplicat pe mucoasa orala
22. *dontometria in te!nica de telescopare regresiva , step bac /
- se efectueaza inainte de inceperea tratamentului mecanic, dupa permeabilizare si evidarea totala a continutului
- se masoara lungimea de lucru a ): pana la constrictia apicala dupa metoda clinico-:; sau electronica
23. *dontometria in te!nica de telescopare progresiva
- se efectueaza dupa prepararea si evidarea initiala a protiunii coronare si a %
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
7/44
- accesul in spatiul endodontic are ( faze
o faza coronara
o faza intraradiculara
- faza coronara / asigurarea accesului la canale, important fiind apoi accesul pana la constrictia apicala
o in felul acesta se asigura corecta debridare a canalelor si largirea lor
- faza intraradiculara este dependenta de corectitudinea celei coronare
26. *bturatia proviorie in endodontie
- cu pasta cu )a"O6#(
- *impi operatori
o !zolare
o !ndepartare obt. rovizorie coronara
o *oaleta canalului
o 'legerea acului =entullo
o !ncarcarea acului cu pasta de )a"O6#(
o 'cul introdus pana la reperul apical
o :etragere % mm
o 'ctionarea motorului in sensul acelor de ceasornic -%4 secunde
o :etragerea lenta a acului din canal prin miscari de rotatie de`a lungul peretilor
o :epetarea miscarilor pana la obturatia completa
27. rocedee preliminare tratamentului endodontic in situatii speciale
- in prezenta )>:?>:!=O: acele au tendinta de a merge drept si fac praguri
- sau da sunt curbe in apropierea apexului pot face largirea si eventual deplasarea acestuia
- @eine recomanda precurbarea instrumentelor intracanaliculare inainte de folosire pentru a combate memoria
elastica
- :ealizarea unei cav de acces mai larga " linie evazata spre ocluzal # / acele se pot introduce pana in zona de
curbura incercand pilirea cu precadere a peretilor exteriori opusi curburii " *ehnica anticurbura #
- Eliminarea completa a plafonului camerei pulpare pentru a crea accseul liber al instrumentelor pana in zona de
curbura
2". Cateteriarea canalelor radiculare
- se face cu ac 1iller< 2err fine sau f. fine
- prin introducere progresiva in canal cu o miscare continua fara presiune si brutalitate, evitand astfel impingerea
continutului dincolo de apex sau ruperea acului- daca exista obstacole calcare pe canal se pot asocia substante chimice de permeabilizare
o frecvent se foloseste
6(&O+ (4-$4A
'ntiformina
ED*' %4A
- (-$ picaturi in canal
- &e pistoneaza cu 2err
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
8/44
o 9B o conicitate continua si progresiva cu usurarea patrunderii instr manual dincolo de curbura " traiect
mai drept #
- obiective
o eliminarea dentinei si predentinei
o usurarea abordarii %
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
9/44
- fenestrate
- cale falsa
- formarea clepsidrei
- dilacerare apicala
- transpozitie / lat
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
10/44
- indicata la radacini curbe. &ubtiri " 1 la mol inf, 1G la mol sup#
- consta in evitarea prelucrarii peretelui distal al canalului
- se actioneaza numai o data pe acesti pereti si de $-+ ori pe cei opusi
- prin folosirea frezelor se lucreaza pe peretele 1
41. Crearea stopului apical
- la pulpectomii si & se face la %-%, mm de apex- la ') cu rezorbtii patologice apicale %, / ( mm de apex- dupa stalibirea lungimii de lucru la constrictia apicala
- se poate face prin diferite tehnici
o tehnica fortelor compensate / forma de platou se poate prepara pana la iso +4-+
o reaming / forma de platou, largire cu ( / $ ace mai mari decat acul de cateterizare
o tehnica step-bac / stop apical bine realizat, forma plata, se largeste cu minim ( ace 9B radacina
rezistenta
42. Te!nica 'ortelor compensate
- permite tratamentul mecanic pe toata lungimea de lucru pana la acul fara transpozitia apexului
- este indicata in canalele cu curbura accentuata si foloseste ace tip pila, speciale, flexibile cu varful netaietor
- miscare combinata F4 gr in sensul acelor de ceasornic urmata de o miscare $34 in sens invers
43. rincipiile largirii canalelor cu instrumentar rotativ din i-Ti
- crearea cavitatii de acces 9Binstrumentul paralel cu axul vertical al dintelui
- actionarea frezelor la o viteza de roatie constanta indicata de fabricant
- utilizarea lubrifiantilor " care sa contina si chelator # pentru ramolirea peretilor 9B facilitate la accesul frezelor, si
scade gradul de uzura
- presiunea care se exercita pe freza sa fie egala cu presiunea care se exercita in timpul scrisului cu un creion bine
ascutit
- dupa -3 utilizari se arunca freza
- cu frezele Ni-*i se face cea mai corecta si buna largire a %
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
11/44
- nu se pot utiliza decat la canale drepte sau usor curbe
- nu se utilizeala la canale bifurcate sau reunite la apex
46. 0avaele endodontice& principii si te!nica
- principii
o eliminare mecanica a detritusului din canal C dizolvare
o rol dezinfectant
o lavajul cu seringa de unica folosinta cu ac angulat in unghi obtuz
o se poate asocia si cu metode diatermice, ultrasonice
o lavaj si in canale curbe si inguste
o trebuie avuta grija ca sol de lavaj sa nu depaseasca constrictia 9B traumatizare chimica a parodontiului
marginal
- tehnica
o se alege solutia de lavaj si concentratia ei
o se introduce acul in canal si se lasa un usor joc pentru a putea refluao lichidul care reflueaza va fi sters sau aspirat
47. 0avaele endodontice & solutii recomandate
- apa distilata sterila / ef. 'ntibacterian, pentru lavajele finale
- Na)l 4.FA - ef. 'ntibacterian, pentru lavajele finale
- NaO)l (, / A - eficacitate in eliminarea si dizolvarea tes organice, cel mai utilizat
- )loramina
- !od, iodura de 2
- )lorhexidina
- Detergenti anionici
- 6(O(- eroxid de uree
4". locaul apical ca accident terapeutic
- prin lipsa recapitularii cu ace mai mici si a lavajului intre ace succesive
- prin lipsa permeabilizarii
- prin impingerea rumegusului si a detritusului in constrictia apicala
- se poate forma prag
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
12/44
51. Transpoitia apicala externa ca accident terapeutic , ipping /
- 9 perforatia apicala
- &e produce daca
o Nu se precurbeaza acul in canalele curbe
o &e insista cu ace tot mai mari si inflexibile
- apare un orificiu apical sub forma de picatura
52. Calea 'alsa radiculara
- fortarea acelor in scopul desfiintarii pragurilor
- folosirea acelor err prea groase
- insuficienta deschidere a camerei pulpare
- canale curbe / se insista cu ace err inflexibile
- folosirea instrumentarului rotativ
- greseli in abordul spatiului endo
53. er'oratia podelei camerei pulpare
- se poate produce in timpul cautarii cu freza a orificiului canalului la pluriradiculari
- e facilitata la dd cu gangrena unde podeaua poate contine o cantitate crescuta de dentina alterata, ramolita
- manevre intempestive de localizare a orificiilor
- de multe ori tratamentul dintelui e compromis
54. 8ormarea clepsidrei ca accident terapeutic
- acest fenomen se caracterizeaza prin transformarea unei curburi apicale intr`o portiune dreapta cu
transpozitia
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
13/44
- permite obturarea intr`o sedinta
5". (titudindea terapeutica in extirparea vitala aseptico-antiseptica
- se face in ' si in toate )
- nu se face obturatia in aceeasi sedinta
- se aplica pansament intermediar medicamentos
- se utilizeaza antiseptice neiritante< antibiotice
5#. 8racturarea instrumentarului endodontic in canale
- calitate necorespunzatoare a materialului din care sunt confectionate instrumentele- erori de tehnica
- miscari bruste ale bolnavului
- deformatiile canalului radicular
- torsiuni repetate ale instrumentelor
- angajarea acelor 2 6 prin rotatie -B la retragere spirele se deformeaza
- sterilizarea repetata
- actiunea motorului in sens invers / ac lentullo
6$. 9tiliarea ultrasunetelor in endodontie
- '' / %-( sedinte zilnic +-3 zile- '' hiperemice $-+ sedinte de %4 min
- Netezirea peretilor canalului radicular
61. osibilitati de completare a insensibiliarii pulpare prin anesteie plexala sau tronculara peri'erica
- se folosesc substante anestezice cu sau fara vasoconstrictor
- pentr extirparea pulpei dentare avem nevoie de anestezie profunda- alte tehnici
o tehnica intraligamentara
injectarea in spatiul desmodontal a unei cantitati scazute care in final ajunge la nivel apical
" seringi cu ace fine#
o intrapulpara
picaturi care se pistoneaza
o intraseptala
grosimea redusa a sept interdentar permite difuzarea anestezicului
se inteapa in centrul papilei
62. :xtirparea pulpei radiculare& te!nica si instrumentar
- instrumentar
o ace extractoare de nerv
o 6eadstrom
o &-fileo )odita de soricel
o :eammer
- tehnica
o in canalele drepte si largi se realizeaca cu ace tire-nerf si se completeaca cu ace 6eadstrom
o acul *ire-nerf se alege dupa dimensinuea canalului
se introduce in axul dd pana se simte un usor blocaj
se retrace % mm
se fac (-$ rotatii de $34 gr
se retrage acul sprijinit pe unul din pereti
%$
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
14/44
contraindicate in canale curbe si in cele inguste
o cu ace :eammer / se poate realiza sectionarea pulpei in zona constrictiei
o acul 6eadstrom / miscari de filling / cand pulpa nu a fost extrasa in totalitate
o acul &-file / permite usoare miscari de rotire in canal
63. (titudinea 'ata de detritusul dentinar remanent din canale
- inainte de largirea canalului trebuie indepartare toate resturile pulpare pt vor fi pistonate in zona apicala
generand o masa elastica ce nu permite patrunderea acului 2err
- indepartarea rumegusului prin spalaturi ale canalului
- in canalele inguste se introduce initial lubrifiant pana se largeste can
- in momentul intalnirii pe traiect a unui depozit organo-mineral se poate incerca solubilizarea lui cu 6)l, 6(&O+,
ED*' si miscari de rotire cu acul
64. rincipiile tratamentului de largire tridimensionala a canalelor radiculare
- excizia peretilor dentinari pana la obtinerea unei preparatii necesara aplicarii metodei de obturatie aleasa / la
pulpectomii
- indepartarea in totalitate a dentinei alterate si infectate / la gangrena
- largirea canalului sa nu denatureze morfologia initiala
- canalul trebuie sa aiba o forma conica cu baza / camera pulpara si varful / constrictia apicala
- preparatia se realizeaza pana la limitele terminale "constrictia apicala # respectand conul cementar 9B protejareates periapical
- la pulpectomii
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
15/44
6". Instrumentarul endodontic nerecomandat de endodontia moderna
- piesele iromatic 9 piesa contraunghi modificata care transforma miscarea rotativa in miscari de dute-vino %-$
mm
- acul codita de soricel / nu este foarte flexibil de aceea riscul de fractura este foarte mare
6#. Toaleta canalelor radiculare
- dupa terminarea tratamentului mecanic se face toaleta canalului radicular
- cu mese pe ac 1iller
- pe mesa 6(O( / prin efervescenta indeparteaza urmele de sange si detritus D
- spuma se indeparteaca cu mese imbibate in alcool
- degresarea peretilor cu mese cu neofalina
- uscarea canalelor cu mese uscate sterile
7$. revenirea pistonarii detritusurilor din canal in parodontiul apical in cursul largirii
- permeabilizarea canalului radicular corecta
- lavaje abundente dupa fiecare ac folosit- utilizarea lubrifiantilor si sol de lavaj in canalele inguste
- curatirea acului de rumegus la scoaterea din canal
- recapitulare cu un ac mai subtire si cu acul master apical dupa fiecare ac mai mare numar
- verificarea permeabilizarii apexului cu un ac de permeabilizare mai mic decat cel de cateterizare al canalului
71. 72. 73. 74 ecroa pulpara& simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologie
o 7oarte saraca
o De multe ori dinte indemn
o &e poate constata o transparenta mai mica decat a dintilor invecinati si uneori chiar mat
o D. poate avea o coloratie modificate spre galben-cenusiu sau brun
o Nu prezinta hipersensibilitate sau hiperestezie
o Daca inainte de mortificare a existat un proces carios aceasta evolueaza rapid
o Daca se trepaneaza camera pulpara se constata in locul pulpei o substanta omogena de culoare bruna
o Nu sangereaza la inteparea cu sonda
o *oate probele de vitalitate / negative
o =a percutie rezonanta mata
o :x nu ofera nici un element concludent pentru diagnostic
- Diagnostic pozitiv
o 1odificarea de culoare a d
o =ipsa sensibilitatii la palparea cu sonda in camera pulpara si in canal
o *este de vitalitate negativeo !nsamantare bacteriana negativa
- Diagnostic diferential
o angrena / insamantare bacteriana pozitiva
o ') / semne radiologice concludente
o ) deschisa / sensibilitate si sangerare
o ) inchisa / raspunsuri slab pozitive
75. 76. 77. 7". %angrena simpla - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
%
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
16/44
- &imptomatologie
o Nu are simptomatologie manifestata
o )arie profunda, de cele mai multe ori cu pierdere marcata de subst dentara
o 7etiditate, modificare de culoare a dintelui
o =ipsa oricarei sensibilitati
o :;- proces carios cu deschiderea camerei pulpare
o &ondarea canalelor / nedureroasa
o robe de vitalitate negative
o :x- transparenta crescuta a canalului radicular
- Diagnostic pozitiv
o )arie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate totala
o 7etiditate
o *este de vitalitate negative
o Examen bacteriologic negativ
o :x- fara modificari ale parodontiului
- Diagnostic diferential
o Necroza pulpara / examen bacteriologic negativ
o angrena complicata cu '' / durere la percutie
o ') / :x / modificari periapicale
o ) / sensibilitate la sondare
7#. "$. "1. "2. (( !iperemica - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologie
o utin evidenta
o &ensibilitate la percutia in ax
o '' hiperemica ca o complicatie a necrozei / sensibilitate mare la atingerea dintelui
o =a presiunea dintelui in alveola se produce ischemie locala pt scurt timp
o '' hiperemica iritativ-mecanica / cea mai dureroasa " corp strain in parodontiul apical ace. Obturatii
in exces, mese, conuri de hartie #
Durerile cedeaza foarte greuo &e poate intampla faza hiperemica sa treaca in faza seroasa sau purulenta / ingrosarea periostului,
usoara tumefiere a mucoasei vestibulare
- Diagnostic pozitiv
o =a atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
o Dintele este sensibil la percutia in ax
o !n dreptul apexului usoara congestie de mucoasa
o &imptomatologie de pulpita totala
o :x poate da indicatii legate de stabilirea cauzei
- Diagnostic diferential
o '&*
o '*
o '& / sensibilitate mult mai mare, edem de vecinatate
o ') recidivanta
"3. "4. "5. "6 (( seroasa ,di'ua/ - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologie
o &ubiectiv
Durere ascenta de la simpla jena la dureri insuportabile
*recerea se realizeaza in (+-+5 h
Durere cu caracter lanciant, permanenta, nu e redusa de calmante obisnuite
%3
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
17/44
)reste la caldura
o Obiectiv
)ongestia mucoase in dreptul radacinii
Durere la palparea cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
'denopatie regionala cu ganglionii indurati si mariti de volum
=a arcada inferioara edemul poate interesa buza inf si reg mentoniera
*egumente destinse lucioase albicioase
o Daca este o complicatie a unei gangrene
=ipsa sangerarii in camera si pe canal &ecretie seroasa pe canal
*este de vitalitate negative
Durere la percutia in ax
- Diagnostic pozitiv
o Durere cu caracter acut
o Durere la percutia in ax
o *umefierea mucoasei si a tegumentelor
o =ipsa oricaror semne de vitalitate dentara
o &tarea generala afectata " febra, frisoane, inapetenta, insomnie#
- Diagnostic diferential
o
ulpitele acute / lipsa edemului de vecinatateo '' supurata / durere cu caracter pulsatil nu lanciant
o Nevralgii de trigemen / durerea persista si dupa tratarea corecta a dintelui
o 7oliculuita acuta a dintelui inclus / :;
"7. "". "#. #$ (( purulenta - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
!n evolutia sa imbarca $ stadii
- stadiul endoosos
- stadiul periostal
- stadiul submucos
- &imptomatologie - subiectiva
o 7aza endoostala Durerea radiaza in tot hemimaxilarul spre reguinea auriculara, temporara, occipitala, gat
o 7aza subperiostala
acientul localizeaza mai usor dintele dar senzatia de agresiune este mai manifestata
o 7aza submucoasa
!ntensitatea durerilor mai redusa
- simptomatologie / obiectiva
o endoostal / mucoasa ce acopera procesul alveolar este rosie, usor tumefiata in dreptul regiunii apicale a d
respectiv
o subperiostal / mucoasa deformata, interesand o suprafata mai mare decat cea care cosrespunde apexului d
respectiv
se produce si edem de vecinatate, cu asimetria fetei
o uneori semnele clinice isi pierd din intensitate in stariul de evolutie submucos, dar din cand in cand dureri
cu caracter pulsatil
- diagnostic pozitiv
o caracterul durerii senzatia de durere la atingerea dintelui, mobilitatea dentara si modificarile inflamatorii
de la nivelul apexului
o durere la palpare
o modificare de culoare
o tumefactie
o teste de vitalitate negative
o fistulizarea cu eliminare de puroi
%0
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
18/44
- diagnostic diferential
o abcesul parodontal marginal / cand localizarea pungii este mai aproape de marginea gingivala si
circumscrisa
starea generala si semnele nu sunt atat de intense
o osteomielitele maxilanre / starea generala mult mai alterata, examenul rx evidentieaza extinderea
inflamatiei pe zone mai largi cu necrozarea osului
o foliculita dd inclusi
#1. #2. #3. #4. (C 'ibroasa - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologie
o &araca, peste 34 A din cazuri sunt asimptomatice
o >neori apare o durere cu caracter nevralgiform
o ercutia verticala slab pozitiva
o *este de vitalitate negativeo Dintele poate avea culoarea modificata
- diagnostic pozitiv
o :x- concludent / largirea spatiului periapical sub forma unei calote
o :x ne da info si despre causa care a constribuit la aparitia leziunii periapicale
- Diagnostic diferential
o )u gangrena pulpara simpla / nu prezinta semne radiologice
o )u ) / la patrunderea in camera pulpara apare sangerare, teste pozitive
o 'lte forme de ') / pe baza aspectului diferit a imaginei radiologice
#5.#6.#7.#". %ranulomul simplu conunctiv - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologieo &ubiectiv
&imptomatologia este stearsa, aproape inexistenta
>neori para usoara jena la un dinte sau la anumite perioade, senzatia de alungire a dintelui.
&enzatii dureroase vagi
o Obiectiv
rezenta unui proces carios care intereseaza si camera pulpara
alparea cu degetul pe mucoasa poate produce o oarecare sensibilitate
=ipsa oricarei sensibilitati la testele de vitalitate
:x / existenta unei zone radiotransparente care inconjoara apexul, de culoare inchisa, cu contur
rotund, dimensiune sub 4, cm
- Diagnostic pozitivo *este de vitalitate negative
o 1odificari ale aspectului mucoasei vestibulare de la nivelul apexului
o Existenta fistulelor, cicatricelor
o :;
- Diagnosticul diferential
o ranulom epitelial- imaginea radiologica mai bine dezvoltata
o ranulom chistic / peste 4, cm 9 chist sub 4, cm 9 granulom
##.1$$.1$1.1$2 %ranulomul epitelial - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
%5
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
19/44
- &imptomatologie
o !dentica cu granulomul simplu conjunctiv
o !maginea radiologica are aceleasi caractere ca si in grnulomul simplu dar este mai bine dezvoltata si la fel
de bine delimitata
o 7ormatiunea se continua cu spatiul periodontal, iar in centru poate prezenta o radiotransparenta mai
intensa datorata lichidului- - Diagnostic pozitiv
o *este de vitalitate negative
o 1odificari ale aspectului mucoasei vestibulare de la nivelul apexului
o Existenta fistulelor, cicatricelor
o :;
- Diagnosticul diferential
o ranulom simplu conjunctiv- imaginea radiologica mai slab dezvoltata
o ranulom chistic / peste 4, cm 9 chist sub 4, cm 9 granulom
1$3.1$4.1$5.1$6. %ranulomul c!istic - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologie
o 1odificari de culoare a dintelui
o rezenta sau nu a unui proces carioso *este de vitalitate negative
o =ipsa sensibilitatii si a sangerarii pe canal
o =a palpare in dreptul apexului se constat in formele avansate o consistenta redusa cu osul depresibil
o Deformarea regiunii si bombarea mucoasei
o :x / se observa o radiotransparenta de marime variabila si chiar mai accentuata in centru
- Diagnostic pozitiv
o *oate testele de vitalitate sunt negative
o !magine radiologica caracteristica. )onventional se considera peste 4, cm chist iar sub 4, cm granulom
o )repitatie, depresibilitate in dreptul apexului
- Diagnostic diferential
o ranulomul simplu conjunctiv
o ranulomul epitelial
1$7.1$".1$#.11$. (C cu !ipercementoa - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- ') cu hipercementoza este o entitate distincta cu deformari ale conturului radicular ca urmare a unei depuneri
excesive de cement radicular, fie de`a lungul radacinii, fie numai in zona apicala
111.112.113.114. (bcesul apical cronic
- este vorba de o reactie subacuta la un granuloc conjunctiv sau epitelial, cu un infiltrat masiv de 1N 9Bconstituirea unei colectii putulente central in granulom, membrana fiinf mai groasa in granulom
- aspectul este de punga galbuie datorita infiltratului de 1N
- aceste forme sunt rar intalnite si adesea sunt diagnosticate prin extractie, cand raman atasate de radacina- imaginea radiologica este conturata in orice granulom conjunctiv simplu
115.116.117.118. PAC specifica - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
11#.12$.121.122. (C di'ua progresiva ,(
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
20/44
o Dupa exteriorizare prin orificiul fistulos poate sa apara tesut de granulatie de culoare rosie vie care
sangereaza usor sau poate sa apara o picatura de puroi
o )u timpul fistula se poate inchide lasand o cicatrice , iar tesutul se organizeasa sub forma unui nodul de
aspect papilomatos
o >neori prin extinderea tesutului de granulatie spre regiunea deniana sau mentoniera si ia aspectul unui
abces superficial
o !n aceste stadii / jena dureroasa
o :x / contur difuz
- diagnosticul pozitiv se pune pe o prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente
o prezenta nodulilor conjunctivi pe suprafata mucoasei sau pe tegumente
o teste de vitalitate negative
o imaginea radiologica caracteristica
- diagnosticul diferential
o granuloc chistic / contur regulat
o osteomielita / zone de opacitate mai putin intense alternand cu zone de structura osoasa normala
o actinomicoza / fistule multiple
o adenopatii supurate
123.124.125.126. (C condensata - simptomatologie+ diagnostic poitiv+ diagnostic di'erential
- &imptomatologieo 7oarte saraca, chiar absenta
o &e descopera intamplator
o Dintele este devital cu semne de gangrena pulpara
- diagnostic pozitic
o !maginea radiologica pune in evidenta osul periapical cu un aspect mai albicios datorita hipermineralizarii
o &patiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata
o !maginea radiologica este difuza si cu spatiile itertrabeculare marite de volum
o *este de vitalitate negative
- diagnostic diferential
o condensarea osoasa cicatriceala postterapeutica / apare dupa un tratament endo corect cu obturatie
corecta si se instaleaza la cateva luni dupa efectuarea tratamentuluio osteofibroza periapicala / insoteste unele ), este o reactie de condensare osoasa , teste de vitalitate
pozitive
127. :xamenul
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
21/44
o &inuzita de maxilar
12#. :volutia parodontitei apicale !iperemice
- evolutie
o poate lua ( cai
cele ( forme exudative parodontita apicala purulenta sau seroasa
spre cronicizare / deseori cu forma de parodontita cronica fibroasa
13$. tadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
- infiltrat leucocitar cu 1N`uri
- in centrul leziunii incepe liza tesutului osos
- initial puroiul se formeaza in jurul apexului
- treptat spatiile medulare se umplu cu puroi si procesul tinde sa difuzeze de`a lungul oaselor cu o rezistenta mai
mica
- evolutia este rapida spre G sau O in functie de prezenta radacinii respective
- daca radacina dintelui este situata central faza endoosoasa este mai lunga
- dupa ce a strabatut tot osul supuratia ajunge sub periost
131. tadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
- dupa ce a strabatut tot osul supuratia ajunge sub periost
- datorita aderentei puternice a acestuia pe suprafata osoasa difuziunea in suprafata este mai lenta si mai anevoiasa,
ceea ce determina dureri mari
- treptat periostul este insa desprins pe o zona limitata de pe os si inpingand mucoasa bombeaza in cavitatea orala
132. tadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente , parulis /
- dupa distrugerea periostului colectia ajunge sub mucoasa
- daca nu se intervine terapeutic procesul evolueaza fie spre o fistulizare spontana, fie spre necrozarea osului
subadiacent
- apar fenomenele de osteomielita, datorita mentinerii contactului inrim, prelungit a puroiului cu suprafata osoasa
- in aceasta faza are loc o tumefiere si infiltrare a mucoasei- apare edemul de vecinatate in tegumente
133. :xamenul clinic in parodontitele apicale cronice
- 'namneza
o !n istoricul bolii intervin unul sau mai multe pusee acute fapt ce orienteaza diagnosticul clinic catre o
parodontita apicala cronica
o rezenta durerii de mica intensitate imbraca $ aspecte
Durere cu caracter nevralgiform
Durere cu senzatie de usoara agresiune Durere cu sensatie de ocoseala dupa masticatie
- !nspectia
o !n cazul parodontitelor apicale cronice inspecia nu releva intotdeauna semnele maifeste concrete pentru
diagnostc dar alaturi de alte modificari de aspect ale dintelui se constata prezenta fistulei
- palparea
o modificari ale sensibilitatii la palpare in vestibul si a perceperii unor zone mai ingrosate mai aderente de
os sunt degelabile in special la dd frontali superiori
- ercutia
o ercutia verticala este pozitiva in (4A din cazuri
(%
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
22/44
o &ensibilitatea dureroasa acuzata de pacient este de mica intensitate si inconstata de la o perioada la alta
o ercutia orizontala cu palpare concomitenta a zonei gingivale permite perceperea unor vibratii la nivelul
apexului
- examene complementare
o %. probe de vitalitate
:aspunsurile sunt negative in toate formele de ')
o (. examene de laborator / care pun in evidenta formarea focaului infectios apical
o $. teste specifice depistarii relatiilor patogenice dintre focarele dento-apicale si imbolnavirea unui organ
o +. examenul radiologic
134.:xamenul radiologic in parodontitele apicale cronice.
- examen radiologic initial
o ofera info asupra formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
ex radiotransparenta periapicala relativ conturata de dimensiuni pana la $ mm prezinta un tablou
caracteristic pentru granulomul conjunctiv
o mai ofera informatii despre
numarul, dimensiunile si angulatiilor canalelor radiculare
unor tratamente endo si aprecierea calitatii lor
unor fracturi radiculare
unor cai false
prezenta unor instrumente de canal rupte pe traiect implantarea dintelui si valoarea lui protetica
- examenul radiologic in timpul tratamentului
o in timpul trat pot aparea o serie de suspiciuni in ceea ce priveste abordarea camerei pulparea sau a
canalelor radiculare
o pentru controlul directiei de inaintare a intrumentelor pe canal se efectueaza radiografii cu ac pe canal
o se obtin indecii asupra directiei in care trebuie sa se insiste cu intrumentele si asupra profunzimii la care
au ajuns acestea
o uneori , pentru aprecierea directiei este necesar sa se efectueze radiografii seriate in mai multe incidente
- examenul radiologic in aprecierea rezultatelor
o aprecierea vindecarilor ') sau a insuccesului tratamentului se face prin examinarea in paralel a :x dupa
tratament cu :x realizate la $-3 luni de la terminarea tratam
135. :xamene complementare in parodontitele apicale cronice
- examene complementare
o %. probe de vitalitate
:aspunsurile sunt negative in toate formele de ')
o (. examene de laborator / care pun in evidenta formarea focaului infectios apical
o $. teste specifice depistarii relatiilor patogenice dintre focarele dento-apicale si imbolnavirea unui organ
o +. examenul radiologic
((
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
23/44
136. :volutia si complicatiile parodontitei apicale cronice di'ue progresive
- Evolutie si complicatii
o &e constituie in focar de infectie in cadrul unei boli de focar
o &upuratii ale lojilor fetei
o Osteomielita
137. :volutia si complicatiile parodontitei apicale cronice 'ibroase
- largirea spatiului periapical poate ramane in aceasta forma tot timpul existentei dintelui pe arcada, fara sa dea
semne de evolutie
- de cele mai multe ori evolueaza spre parodontita apicala cronica , cu leziuni osteitice mai avansate
- rar poate constiui un focar de infectie in cadrul unei boli de focar
13". :volutia si complicatiile granulomului simplu conunctiv
- orice granulom dentar constituie un factor de infectie capabil sa produca imbolnavirea la distanta a unui alt organ
- se poate acutiza dand nastere la supuratii ale osului si partilor moi invecinate
- evoluand se poate transforma intr`un granulom chistic sau poate capata un caracter extensiv , transformandu`se
intr`o parodontia apicala cronica difuza
13#. :volutia si complicatiile granulomului epitelial
- se constituie intr`un focar de infectie in boala de foac
- nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelor nervoase date de dezvoltarea voluminoasa a granulomului
- reacutizari, prin suprainfectare, si infectii ale partilor moi sau in lojile apropiate
- sinuzita odontogena daca este un dinte sinuzal
14$. :volutia si complicatiile granulomului c!istic
- suprainfectare cu prinderea regiunilor invecinate " parti moi, sinus, lojile regiunii#
- fractura spontana a osului " in chistele de maxilar voluminoase#
141. rincipii de tratament in necroa pulpara
- indepartarea in totalitate a rr pulpare necrozate si a dentinei alterate
- largirea canalului pana la D sanatoasa pe toata lungimea pana la constrictie
- razuirea peretilor can sub spalaturi pentru evitarea tasarii rumegusului in reg apicala
- instrumentarea canalului se face respectant lungimea de luctru stabilita anterior
- sterilizarea canalelor cu tratament medicamentos C ag. 7izici
- obturatie etansa a canalului- monitorizare
142. 8actori care impiedica steriliarea canalelor
- resturi tisulare necrozate
- microtraumatisme ocluzare care impun slefuiri selective
- spatii vide din can radicular care impiedica contactul direct al medicamentului cu tesputul pentru a`si exercita
actiunea
- secretia din canal
- corpi straini din canal
143. Cerintele medicatiei utiliate in steriliarea canalelor
($
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
24/44
- efect rapid bactericid si fungicid
- actiune antibacteriana suficient de indelungata
- stabilitate chimica la pastrarea in solutii
- introducere usoara in canal
- sa nu coloreze dintele sau marginea gingivala
- penetrabilitate accentuata in tesut
- tensiune superficiala mica
- pastrarea activitatii in contact cu sange, plasma, puroi
144. Clasi'icarea medicatiei endodontice
- antisepticele sau dezinfectantele
o uleiuri esentiale
o compusi fenolici
o saruri de metale grele
o aldehide
o halogeni
- '? si chimioterapice- )orticoizi
- Enzime- )a"O6#(
145. 9leiurile esentiale
- 9 dezinfectanti relativ slabi, avand mai degraba proprietati antiseptice decat bactericide
- Eugenolul
o 'ntiseptic si analgezic
o &e extrade din ulei de cuisoare
o >soare proprietati anestezice
o !n concentratia minimala de 4,4%A blocheaza ireversibil transmisia nervoasa in $ ore
o 'ctiune slaba de liza a membranelor celulare si de deshidratare a pulpei
146. Compusi 'enolici ca antiseptice endodontice& proprietati+ enumerare
- sunt dezinfectanti puternici
- nu au mare putere de penetratie tisulara deoarece precipita proteinele
- sunt substante volatile
- tensiune superficiala scazuta
- usor solubile in apa
147. 8enolul
- fenolul pur este o substanta cristalizata, incolora care se inchide la culoare prin expunere la lumina- in stoma se foloseste sub forma unei solutii de acid carbolic " F parti fenol < o parte apa#
- efect usor anestezic
- reactie slaba de precipitare -B bun dezinfectant
- in contact cu secretii purulente sau alte detritusuri ii scad activitatea
- activitatea antiseptica a tuturor compusilor fenolici utilizati in tratamentul gangrenei dispare rapid dupa aplicarea
pansamentului endodontic
14". olutia C!lums=
- compozitie
o fenol $4A
(+
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
25/44
o camfor 34A
o alcool %4A
- proprietati certe antivacteriene
- putin toxic, toxicitate mai redusa decat a multor antiseptice uzuale
14#. >onoclor'enolul
- ia nastere prin substituirea unui atom de 6 din molecula fenolului cu un atom de )=
- 9B $ izomeri
o Orto
o 1eta
o ara
- cel mai activ este p-monoclorfenolul
- eficienta mai mare antimicrobiana decat fenolul
- isi pierde proprietatile calmante, anestezice
15$. -monoclor'enolul
- solutia apoasa de p- este stabila- nu este influentata de contactul cu dentina, saliva, sol ED*' sau expunerea la lumina
- in schimb este inactivata de sande sau detritusuri necrotice- solutia apoasa are un puternic efect bacteriostatic pe FA din microflora endodontica
- mai putin iritant pentru parodontiul apical
151. olutia ?al!o''
- 9 p-monoclorfenol , camfor, mentol
- :olul mentolului este de a diminua actiunea coagulanta a p-monoclorfenolului si de a contrabalansa prin
interventia sa vasocontrictoare, efectul hipermiant al camforului
- &pectru bacteriostatic larg
- Nu este inactivata de sange, ser, sau substante protetice
- Deoarece este o substanta volatila, prin vaporizare traverseaza foramenul apical, exercitanduKsi actiunea
antiseptica si in tesuturile periapicale, insa intr`o masura mai redusa decat eugenatul sau fenolul
- &olutia @ se indica ca pansament endo ocluzic sau samiocluzic pentru (+-0( de ore, pansament care poate firepetat independent in $-+ sedinte succesive precum si asociat cu sedinte de diastemie sau ionoforeza
152. Tricreolul
- este un lichid incolor sau rozaliu cu aroma de fenol
- alcatuit dintr`un amestec de $ izomeri (-,$-,+-metilfenol cintre care metacrezolul este considerat cel mai activ
- are potential dezinfectant de $ ori mai mare decat al fenolului
- este tot un toxic citoplasmatic si fenolul precipitand proteinele si producand necroza tesuturilor moi
153. >etacreilacetatul , cresatina /
- este un ester al acidului acetic cu metacrezol
- se prezinta sub forma unui lichid clar, uleios, emanand o aroma mixta de fenol si otet
- buna stabilitate chimica
- tensiune superficiala redusa
- nu precipita proteinele
- mai putin iritant pentru tesuturi decat p-, dar mai iritant decat eugenolul
154. Creanolul
- este un amestec de mecacrezilacetat, paramonoclor fenol si (x camfor
- actiune antiseptica mai puternica decat creasina si este mai putin iritant decat monoclorfenolul
(
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
26/44
155. :ndotine
- la fel cu crezanolul doar contine mai putin paramonoclorfenol
- aceeasi eficacitate antiseptica
- indicat pansament in gangrena pulpara simpla si ') fara secretii
156. Creootul de mesteaca
- este un lichid limpede uleios- coloare galbena- miros intepator
- este un dezinfectant mai puternic decat fenolul
- are actiune anestezica siind mai putin toxic si iritant decat fenolul
157. Timolul si mentolul
- sunt antiseptice puternice
- au o citotoxicitate echivalenta fenolului
15". 8ormalde!ida
- este un gaz solubil in apa
- solutia apoasa +4A 9 formol
- dezinfectant puternic
- cu amoniacul rezultat prin procesele de putrefactie formeaza urotropina care are si ea proprietati antiseptice- in afara produselor de uz stomatologic sub forma de soluii in tratamentul ') se mai folosesc si paste
medicamentoase in care principalul antiseptic este tot formolul
o pasta N( medical
o *riopasta Lsi
o 'saflin ! si !!
15#. %lutaralde!ida
- are o masa moleculara mai mare decat cea a formaldehidei si este mai putin volatila
- s`a recomadat pentru tratamentele de canal ca avand proprietati superioare de fixare a resturilor pulpare
- actiune bacteriostatica mai puternica
- folosita ca pansament de canal nu difuzeaza in tesuturile periapicale
- toxicitate mai mica decat formaldehida
16$. ;alogenii& compusi clorati
- halogenii se caracterizeaza printr`un potential dezinfectant invers proportional cu masa lor atomica si prinsusceptibilitatea de a declansa reactii alergice
- compusii clorati sunt cei mai puternici dezinfectanti din cadrul halogenilor, deoarece au masa moleculara cea mai
mica
o nu prezinta suficianta stablilitate chimica in timo
o actiune destul de iritanta pt tes moi
161. Cloraminele
- din punct de vedere chimic sunt amine clorate
(3
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
27/44
- au apreciate proprietati antibacteriene si o mai buna stabilitate chimica
- sunt mai putin toxice si iritante pentru tesuturile periapicale
- au efect redus de dizolvare a resturilor tisulare
162. ;ipocloritul de sodiu
- constituie in prezent substanta antiseptica cea mai utilizata in spalaturile endodontice care insotesc orice tratament
biomecanic este foarte rar intrebuintat ca pansament endodontic
- deoarece , desi are ef bactercid foarte puternic actiunea se mentine pe o perioada prea scurta
- cel mai putin iritant antiseptic endodontic
163. Tricreol'ormalina
- tricrezol C aldehida formica
- rol dezinfectant si mumifiant pentru tesuturile restante
- incolora, miros intepator
164.
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
28/44
- nu au proprietati analgezice, chiar au actiune iritanta asupra tes moi
o *inctura de !od
'lcool C A !od
entru dezinfectarea campului operator
o &olutia apoasa iodo-iodurata ( A
(A iod, (A iodura de potasiu , F+A apa
uternic potential antimicrobian
)a antiseptic de canal durata scurta si hipocloritul
7oarte putin toxic si iritant
16". asta iodo'ormata ?alo''
- iodoform, clorfenol, timol, oxid de 8n
- este o pasta resorbabila
- indicata in schema clasica de tratament al parodontilelor apicale cronice nefistulizate la care putem sista secretia
de pe canale prin antisepticele cunoscute
- pasta provizoriu in canale cu ac =entullo (-$ saptamani sub pansament ocluziv, de regula sisteaza secretia gratieefectului antivacterian si stimulant al proceselor reparatoare tisulare locale excitate de iod
- dupa (-$ sapt se dezobtureaza canalul evitand indepartarea unui dop apical de pasta care sa mentina canalul uscat
pentru obturatia definiciza daca focarul osteilic nu a incetat sa secrete
16#. Tempop!ore
- reprezinta o alta formula de pasta iodoformata resorbabila
- efect bactericid si dezodorizant
- stimuleaza vindecarea leziunilor osteitice cronice periapicale
17$. Compusi cuaternari de amoniu
- sunt detergenti cationici si agenti umectanti
- incolori si inodori- reduc tensiunea superficiala a solutiilor
- buna stabilitate chimica- actiune dezinfectanta moderata
- in concentratii scazute sunt neiritanti
- eficienta lor e afectata de prezenta secretiilor sangelui sau detritusurilor
171. Clorura de benalconiu , ep!iran /
- este un compus cuaternar de amoniu, cel mai raspandit in practica stomatologica
- actiune antiseptica moderata
- mai eficienta decat cresatina si eugenolul, dar mai slaba decat p-monoclorfenolul camforat
- putin iritanta- poate colora dintele
172. arurile metalelor grele
- saruri ale argintului si mercurului
- sunt toxice citoplasmatice extrem de puternice
- precipita proteinele bacteriene, blocheaza sistemele enzimatice
- coloreaza dintele 9B utilizare restransa
173. (otatul de argint amoniacal
(5
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
29/44
- s`a folosit in trecut deoarece steriliza dentina infectata pe (
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
30/44
- prin ameste cu pulbere de oxid de 8n se poate folosi si ca pasta terapeutica provizorie in calitate de pansament de
canal
1"1. Tratamentul pad
- reprezinta o metoda de tratament a gangrenei pulpare care permite obturarea definitiva a canalelor radiculare in
aceeasi sedinta cu tratamentul bio-mecanic de canal
- metoda utilizeaza o pasta de canal de compozitie compleca cu proprietati antiseptice si indicatii universale servind
la obutaria de canal indiferent de afectiunea pulpara
- pasta spad se obtine prin spatularea pulberii cu un amestec extemporaneu a ( lichide
- pulbereao ?orat de fenilmercur
o 6idroxid de )a
o 6idrocortizon acetat
o *rioximetilen
o Oxid de titan
o &ulfat de bariu
o Oxid de 8n
- =ichidul =
o 7ormaldehira
o licerina
- =ichidul =Do 'cid clorhidric
o :ezoncinol
o licerina
1"2. >ecanismul de actiune al ( in gangrena pulpara
- ?acteriostatic
o ?locheaza procesul de multiplicare al bacteriilor
o 1ai intai devin semnsibile si apoi sun omorate de mecanismele defensive ale gazdei
o *etraciclina, cloramfenicol, eritromicina, sulfamide
- ?actericid
o Distrugerea directa a bacteriilor, fara a solicita decat in mica masusa interventia proceselor de aparare
imunao enicilina, cefalosporine, aminoglicozidele, polimixinele, bacitracina
1"3. Calitatile ( indicate in gangrena pulpara
- o buna eficienta a '? depinde de
o capacitatea de a patrunde in canalicule C focar infectios apical
o marimea moleculara
o sarcina electrica
o gradul de liposolubilitate
o legarea de proteine
- se folosesc '? bactericide, toxice la administrarea generale, dar bine tolerate tisular in adm locala- capacitate algerizanta scazuta ?acitracina, neomicina
- se prefera asocieri de '? / caracter mixt
1"4. 8actorii de e'icienta a asocierilor de ( utiliate in gangrena pulpara
- alegerea corecta a indicatiei de tratament conservator
o drenaj
o tratam chirurgical endo
- evitarea '? cu reactii adverse
- evitarea '? ineficiente
$4
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
31/44
- evitarea dozelor insuficiente=7'1!DE#
1"6. %reseli de asociere a ( in gangrena pulpara
a. intre bactericidele active in faza de multiplicare a germenilor "EN!)!=!N', '1!)!=!N', )E7'=O&O:!NE,
O;')!=!N'# si bacteriostatice "*E*:')!)=!N', )=O:'17EN!)O=, E:!*:O1!)!N'# deoarece este
impiedicat efectul bactericid
b. intre ( '? cu spectru larg " *E*:')!)=!N' &! )=O:'17EN!)O=# deoarece pot aparea fenomene grave de
dismicrobismc. intre ( '? aminoglicozidice, datorita efectelor de sumare toxice
1"7. enicilina
- antibiotic bactericin care suprima sinteza peretelui bacterian prin blocarea transpeptidazei
- spectru ingust enicilina - spectru larg ampicilina, amoxicilina / active si pe bacilii gram "-#
- enicilina / active pe copii g"C# si g"-#, pe bacilii g"C#, spirochete, leptospire
o Este inactivata rapid la p6 acid
o oate da reactii alergice
o &e instaleaza lent
1"". (mpicilina si (moxicilina
- 'mpicilina si 'moxicilina
o 'ctive pe bacteriile sensibilie la penicilina , si pe bacili gram "-#
o Difuzeaza bine in tesuturi
o Nu sunt inactivate la p6 acid
o :eactiile adverse sunt mai frecvente
1"#. (ugmentinul
- 'ugmentin
o
&pectru de activitate mult mai largo 'moxicilina C acid clavulanic
o 'ctioneaza prin efectul acidului clavulanic fata de beta-lactamazele bacteriene si asupra
microorganismelor care sintetizeaza penicilinaza "stafilococi, bacterii gram "-#
1#$. Carbenicilina si iperacilina
- )arbenicilina
o &pectru lart
o 1ai putin activa pe bacterii gram "C#, dar f utila pe gram "-#
o 'ctioneaza sinergic cu aminoglicozidele "streptomicina, neomicina, anamicina, gentamicina#
$%
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
32/44
o osibilitate de reactii alergice
- iperacilina
o enicilina cu spectru mai larg decat carbenicilina
o &e recomanda a fi asociat cu un '? aminoglicozidic
1#1. >acrolidele
- au ca principal reprezentant E:!*:O1!)!N'- antibiotic bacteriostatic
- activ in special pe gram "C#
- se indica in infectiile cu microorg sensibile ca substituit al penicilinei in caz de r alergice
- difuzeaza foarte bine in tesuturi
- rezistenta la p6 acid
- da rareori reactii secundare adverse
- fenomenul de rezistenta poate aparea relativ repede
1#2. Ce'alosporinele
- sunt antibiotice bactericide, actionand si penicilina prin inhibarea sintezei peretelui bacterian, dar sunt mult mai
active
- mai rezistente la beta-lactamaze
- mai stabile metabolic
- eneratia ! / cefalotina, cefaloridina, cefaleina, cefazolina#
o )ocii gram "C# "-# , bacili gram "C#
- eneratia !! / cefoxitina, cefuroxina, cefamandolul
o &pectru de activitate mai extins
- eneratia !!! / ceftazimida, cefotaxima
o 1ai activa pe bacilii gram "-#
- efectele secundare sunt de obicei de natura alergice
1#3. (minoglicoidaele
- actiune bactericida atat in faza de multipilcare cat si in faza de repaus
- spectru de activitate larg coci C,- bacili "-#
- aminoglicozidasele sunt ineficiete fata de unii bacili gram "-# frecvent intalniti in microflora canalelor din
gangrena pulpara
- se indica asocierea cu peniciline si cefalosporineo &*:E*O1!)!N'
>tilizata in pansamente endo asociata cu penicilina si bacitracina
o NEO1!)!N'
>tilizata numai local , toxicitate mare
o 2'N'1!)!N' /
>tilizata in infectii cu stafilococi resistenti la alte antibiotice
o EN*'1!)!N'
)el mai utilizat '? aminoglicozidic datorita eficientei crescute si toxicitatii reduse
1#4. Clindamicina
- antibiotic cu spectru ingust " asemanator eritromicinei #- atinge concentratii mari in tesutul osos
- activ pe majoritatea bacteriilor gram "C# dar si pe unele anaerobe
- se indica in infectiile cu anaerobi sau in infectiile mixte
1#5. (ntibioticele polipeptidice
- olimixina ?
o 'ctioneaza bactericid pe majoritatea bacililor gram "-#
o Nu se recomanda asocietea cu aminoglicozide din cauza potentarii efectelor toxice
$(
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
33/44
o :areori reactii alergice utilizata local
o !nstalarea rezistentei este rara
- olimixina E
o &e aseamana in indicatii si efecte sucundare cu polimixina ?, fiind utilizata cu precadere in finfectiile cu
microorg gram "-# de tip seudomonas
- ?acitracina
o 'ctioneaza bactericid pe marea majoritate a bacteriilor gram "-#
o &e indica in aplicatii locale
o
:esistenta se instaleaza repede
1#6. Tetraciclinele
- tetraciclina si doxiciclina
- sunt '? cu spectru larb
- actiune bacteriostatica asupra cocilor si bacililior gram "C# si "-#
- prin chelare sunt se depun in oase si dd sau sunt inactivate de ionii de )a, 1g, 7e, 'l
- rezistenta se instaleaza lent
- )! asocierea cu peniciline deoarece impiedica inmultirea germenilor antagonizand actiunea bactericida a
penicilinelor
1#7. Cloram'enicolul
- bacteriostatic cu spectru larg
- difuzeaza bine in tesuturi
- inhiba sinteza proteinelor bacteriene
- gram "-# si gram "C#
1#". Critetiile de 'ormulare a pastelor complexe cu antibiotice
- folosirea preferentiala a unor antibiotice bactericide cu o buna histocompatibilitate si potential algerizant minim
- utilizarea preferentiala a unor asocieri de antibiotice care sa acopere un spectru microbian cat mai intins
- evitarea asocierii antibioticelor in mecanisme de actiune antagonice
- utilizarea unor ab active pe microflora patogena specifica gangrenei pulpare- evitarea dozelor inadecvate
- evitarea antibioticelor la care s`a devoltat rezistenta microbiana
- evitarea cailor gresite de administrare
- utilizarea antimicoticelor in cazul pastelor de antibiotice lipsite de componenta antimicotica
- utilizarea unor substante antiinglamatoare " corticoizi# pentru prevenirea durerii
- utilizarea enzimelor care le potenteaza efectul- alegerea unui excipient care sa asigure o difuzibilitate maxima
- utilizarea numai in limitele termenului de garantie
- pastrarea in conditii corespunzatoare C+gr )
1##.2$$. 8ormule de paste cu antibiotice de u endodontic
- ?&)`ul
enicilina , bacitracina, streptomicina, caprilat de Na, metil-silicona
o asta poliantibiotica in care penicilina actioneaza pe cocii si bacilii gram C si cocii gram "-#
o ?acitracina pe majoritatea microorg gram "C# coci gram C si / si pe unii bacili gram /
o )aprilatul de Na este antifungic
- asta Galerian opescu
&treptomicina, marfanil, ulei vegetal, benzoat de Na
o 'ctiunea bacteridica a streptomicinei pe )oci C si - si pe bacili -
$$
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
34/44
o Este completata de marfanil prin efectul sau asupra anaerobilor
- asta )linicii de Odontologie ?ucuresti
Eritromicina, cloramfenicol, hidrocortizon acetat, excipient hidrosolubil
o Este o pasta complexa alcatuita din '? si corticoizi
o Eritromicina / germeni C
o )loramfenicolul / spectru larg / mai ales bacili -
- ulpomixine sulfat de framicetina
sulfat de polimixina ?
acetat de dezametazona
polioxietilenglicon
o cont ( 'b cu spectru foarte larg, combatere corespunzatoare a infectiei
o evitarea fenomenului de rezistenta si de reactii alergice
- &eptomixine
&ulfat de polimixina ?
*irotricina
&ulfat de neomicina
Dezametazona
Excipient radioopac
o 'sociatie de ab cu spectru larg
o Nu dau practic nici o sensibilizare alergica si nici fenomene de rezistenta
o &e introduce cu ac lentulo cu spirale mai distantate
- Dontisolonul
rednisolon
)lorhidrat de neomicina
Diclorhidrat de aminometilchinoleiluree
*ripsina
Excipient hidrosolubil
o ?ine tolerat de tesuturile periapicale
o 1are putere de difuzare
o revine reactiile inflamatorii
o ansament pentru (+-(5 h atat in & cat si in )
o !n '' da mai persista se poate repeta pana la $ ori
2$1.ul'amidele antibacteriene ,sul'onamidele/
- sunt substante care in concentratii uzuale actioneaza bacteriostatic, inhiband cresterea si multiplicarea
microorganismelor- in concentratii mari pot avea si efect bactericid
- spectru larg antimicrobian
- bacterii gram "C# si multe bacterii gram "-#, actinomicete si fungi
2$2. eavantaele sul'onamidelor 'olosite tipic
- marele risc de sensibilizare
- slaba eficacitate, nefiind mai acrive ca dezinfectantele endodontice uzuale- inactivate atat de secretiile purulent si de detritusurile necrotice tisulare
$+
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
35/44
- actiunea iritanta locala, provocata de preparatele sub forma de solutii datorita alcalinitatii foarte crescute
- coloratie galbuie a dintelui la fulfanilamida si sulfatiazol
2$3. C!inolonele
- Negramul
o Este un derivat chinolonic activ pe bacilii gram "-#
- efloxacina
o 7ace parte dintre fluochinolone
o Difuziune tisulara f buna
o :isc redus de a genera candidoza coparativ cu '? cu spectru larg
o Efectul antimicrobian poate fi sporit prin asocierea lor cu '? de tipul beta-lactaminelor sau
aminoglicozidelor
2$4. (ntimicoticele
- Nistatinul "stamicin#
o Este un antimicotic foarte activ fata de candida albicans
- 1etronidazolul
o )himioterapic indicat in infectiile cu anaerobi
o 're dubla actiune / dezinfectanta si biochimica
2$5. >etronidaolul & mecanism de actiune+ preparate comerciale
- este un chimioterapic indicat in infectiile cu anaerobi " coci anerobim, fusobacterii# datorita captarii sale
preferentiale de catre aceste microorganisme si blocarii reactiilor de oxidoreducere, esentiale in procesele de
anabolism bacterian
- are si actiune dezinfectanta
o rianzole / produs comercial pe baza de metronidazol
!ndicat in toate formele anatomoclinice de gangrena pulpara, '' si ')
Nu da reactii secundare alergice sau fenomene de obisnuinta
2$6. >ecanismul de actiune al glucocorticoiilor
- in fazele de debut
o stabilizarea capilarelor, inhiband permeabilizarea indusa de histamina si inineo reducerea edemului
o mentinerea raspunsului vascular la catecolamine
o inhibarea diapedezei
o inhibarea fagocitozei
- in fazele tardive
o intarzierea procesului de regenerare tisulara locala si de cicatrizare prin reducerea numarului de
fibroblasti si functionarea lor necorespunzatoare
o perturbarea sintezei colagenului
o inhibarea procesului de sulfatare a proteglicanilor substantei fundamentale
2$7. Corticoiii principii de utiliare si produsi utiliati in gangrena pulpara
- corticoizii se folosesc in tratamentele medicamentoase endodontice pentru actiunea lor nespecifica de inhibare a
proceselor inflamatorii exudative, necrotice sau proliferative
- in tratamentele endo actiunea corticoizilor trebuie intotdeauna asociate cu '?
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
36/44
Devine activ dupa hidroxilarea sa enzimatica in organism, fiind inactiv in preparatele locale, se
administreaza numai pe cale generala
o *riamcinolul
'celeasi proprietati si prednisonul
:etentia hidrosalina lipseste
&e utilizeaza local sau in infiltratii
o Dexametazona si betametazona
'u o durata de actiune lunga $3-+h
De ( de ori mai active decat hidrocortizonul
:etentie hidrosalina practic nula
2$". (vantaele terapiei enimatice in gangrena pulpara
- nu constituie un pericol pentru parodontiul apical
- degradarea sau lichefierea detritusurilor necrotice din zonele inaccesibile ale canalelor radiculare, deltei apicale si
canaliculelor
- fluidificarea secretiilor sau colectiilor purulente
- facilitarea difuziunii antisepticelor, antibioticelor, chimioterapicelor si cortizonicelor in canalele secundare, delta,
canalicule
- inhibarea microflorei endodontice- privarea mecroorg de mediul lor nutritiv
- inactivarea toxinelor microbiene
- interventia in asigurarea hemostaziei tisulare a parodontiului apical prin combaterea adicozei locale in ''- potentarea fagocitozei
- restabilirea circulatiei tisulare locale
- stimularea circulatiei colaterale
- accelerarea drenajul limfatic
- combaterea edemului inflamator in ''
- diminuarea durerii in ''
- scurtarea duratei tratamentului medicamentos
- favorizarea proceselor de vindecare locala prin regenerare tisulara sau cicatrizare
- lipsa fenomenului de rezistenta microbiana
- lipsa reactiilor secundare alergice
- posibilitatea folosirii alternativ cu antiseptice
2$#. >ecanismul de actiune al !idroxidului de calciu
- actiunea sa antiseptica se bazeaza pe ( elemente
o p6`ul alcalin de care este raspunzator ionul O6
o solubilitatea foarte redusain apa
- constituie antisepticul de electie deoarece
o este un puternic bactericid
o are actiune antitoxica
o dizolva detritusurile organice
o opreste secretiile persistente din canale
o guverneaza in ') procesul de vindecare al leziunilor osteitice periapicale
o se rezoarbe usor in caz de depasire
o este superior celorlalte pansamente endodontice aplicate in gangrena pulpara
21$. reparate de !idroxid de calciu
a. preparate magistrale
o solutii suprasaturate de hidroxid de ca obtinute prin amestecarea extemporanee de apa distilata cu pulbere
de hidroxid de ca
o pentru un control mai precis al omogenitatii si nivelului pana la care s`a introdus hidroxidul pe canal
exista recomandarea de a se adauga o substanta radioopaca bariu
o au avantajul li se poate controla consistenta
$3
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
37/44
b. produsele comerciale
o comparativ cu cele magistrale contin o cantitate mai mica de hidroxid care variaza intre $( si (A
o este redus efectul terapeutic
o se livreaza sub forma de
pasta ")alxLl#
carpule ":eogan rapide#
seringa "ulpdent, 6Lpocal#
o deficiente condensare anevoioasa pe canale
injectare dificila pana la apex
211. >odalitati de introducere a !idroxidului de calciu in canalul radicular
- propulsarea pastei cu instrumentar rotativ " ac =entullo #
- propulsarea pastei cu instrumentar de mana " ac 2err #
- condensare cu fuloare de canal "plugger#
- injectarea cu seringa cu care se livreaza
- injectarea cu seringa de presiune
212. Indicatiile !idroxidului de calciu in endodontie& enumerare
- gangrena simpla / aplicatie unica %-( saptamani
- ')
- 'pexificarea in gangrena simpla si ')
- :ezorbtia raduculara interna cu sau fara perforarea radacinii
- :ezorbtia radiculara apicala externa
- )ai false radiculare- 7racturi radiculare orizontale inchise la dd vitali
- :eplantare dupa avulsia traumatica
213. recautii in utiliarea !idroxidului de calciu
- obturatia coronara provizorie trebuie efectuata cu un ciment corespunzator ca rezistenta perioadei de pastrate a
pansamentului, pentru mentinerea etansa a inchiderii marginale
- evitarea eugenatului de 8n ca material de obturatie provizore sau de canal deoarece preparatele pe baza de
hidroxid de )a se intaresc busc la contactu cu acesta devenint foarte greu de indeparta sau nu se obtine o obturatie
de canal corecta
214. iastermia cu unde medii& principii de utiliare si indicatii
- este o metoda fizioterapica ce se bazeaza pe utilizarea curentilor de inalta tensiune
- consecintele clinice ale diastermiei cu unde medii variaza de la o usoara incalzire locala a dintelui si tesuturilorpana la necroza prin combustie
- !ndicatiile diastermiei in tratamentul gangrenei pulpare
o Dezinfectia canalelor radiculare
o 7ulguratia transapicala
215. iastermia cu unde medii in dein'ectia canalelor radiculare
- utilizarea diastermiei ca rpcedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale
tratamentului endodontic
$0
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
38/44
o inaintea tratamentului biomecanic in %
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
39/44
insuflarea amestecului de aer
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
40/44
- erforatii ale podelei camerei pulpare intrucat rezistenta electrica minima de la nivelul acestora deturneaza
dirijarea ionilor antiseptici de la canalele infectate la traiectul perforatiei
- )ai false radiculare
- )anale cu secretii abundente
- !n caz de infectare a canalelor dupa pansamente arsenicale / exista riscul de a declasa o '' arsenicala
222. Te!nica de aplicare a iono'oreei
- deschiderea larga a cameri pulpare
- indepartarea obturatiilor de amalgam sau incrustatii metalice care vin in contact cu gingia- tratamentul biomecanic al canalelor pana la nivelul la care este permis accesul- izolarea dintelui
- toaleta canalului
- uscarea canalului
- plasarea solutiei electrolitice in camera pulpara cu o pipeta capilara si instilarea sa in canalele radiculare cu ace
1iller sau 2err
- aplicarea electrodului pasiv, fixat strans in mana de catre pacient prins intr`o compresa bine umezita intr o solutie
de clorura de sodiu
- aplicarea electrodului activ " ac 1iller sau 2err# in canal pana la limita de inaintare
- fixarea potentiometrului aparatului de ionoforeza la diviziunea 4
- inchiderea circuitului electric din comutator
- cresterea progresiva a intensitatii curentului pana la semnalarea unei senzatii dureroase, moment in care se reduceatat cat sa permita cedarea durerii, simultan citindu`se pe miliampermetru si valoarea intensitatii la care se
efectueaza ionoforeza
- stabilirea duratei tratamentului prin impartirea cifrei de (4-$4 m'
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
41/44
- da nu se poate obtura in aceeasi sedinta se aplica un pansament ocluziv cu antiseptice si se obtureaza in sedinta
urmatoare
- daca procesul apical este extins se poate executa dupa obturatia de canal si chiuretajul apical pentru inlaturarea
tesutului patologic apical cat si excesului de material trecut dincolo de apex
225. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu 'orme leionale grave
- interventii chirurgicale cu mentinerea dintelui
- extractia dintelui
226. rincipiile tratamentului parodontitelor apicale acute
- eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in FFA din cazuri de o afectiune pulpara " pulpita sau gangrena#
- asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul
inflamator
227. Tratamentul local in (( seroasa
- imobilizarea provizorie a dintelui "monodigital, bidigital#
- accesul la camera pulpara
- dupa deschiderea camerei se largeste deschiderea se indeparteaza continutul
- se fac spalaturi abundente cu o solutie antiseptica- reperarea orificiilor canalelor radiculare se efectueaza cu varful unei sonde rigide
- se evideaza canalele de continutul lor gangrenos cu ace extractoare de nerv
- spalaturi abundente cu o sol antiseptica
- permeabilizarea canalului cu acul 2err %4, %
- spalaturi abundente cu o sol antiseptica
- se aplica o buleta de vata laxa in camera pulpara si se lasa dintele deschis
- pentru prevenirea evolutiei spre o parodontita exudativa purulenta si ameloirarea simptomatolodiei dureroase seinstituie un tratament medicamentos geneal cu antibiotice, antialgice, antiinflamatoare
22". Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secretie persistenta abundenta
- drenaj endodontic cu lasarea deschisa a dintelui
- spalaturi antiseptice pe o perioara de 5-%4 zile si apoi tratamentul pentru oprirea secretiei
sau
- crearea unei fistule artificale medicamentoase pron obturatie cu pasta @aloff impinsa dincolo de apex in
cantitate mai mare decat in cazul secretiei moderate
- ca urmare a prezentei pastei in parodontiu se organizeaza un abces medicamentos de fizatie care se fistulizeazafoarte repede si putin dureros in mucoasa vestibulara. 1etoda este indicata numai la dintii frontali superiori sipremolari superiori
- secretia dreneaza spre fistula.
- Dupa cedarea secretiei se suprima pasta iodoformada din canal
- &e obtureaza definitiv si se practica chiuretaj apical prin traiectul fistulos
&au
- obturatie provizorie a canalului cu pasta pe baza de )a"O6#(, care se repeta de (-$ ori la intervale de %+ zile.
- &e realizeaza o buna sterilizare a canalelor
+%
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
42/44
22#. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secretie persistenta moderata
- se pot aplica urmatoarele metode
%. tratamentul medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
a. se aplica in canal mesa foarte putin umectata in antisepticul ales pana la niveul apexului si se mentine cu
un pansament coronar ocluziv
b. daca secretia persista dupa (-$ sedinte de pansament medicamentos cu antisepticul ales se schimba cu un
alt antiseptic
i. daca s`a folosit solutie @alfoff se schimba cu :ocle s, crezophrene
(. cauterizarea chimica sau electricaa. se poate opri secretia prin cauterizarea chimica a tesutului de granulatie apical introducand in canal o
mesa umectata in acid tricloracetic pana la nivelul apexului
b. se lasa pe loc %-( minute dupa care se procedeaza la obturarea canalului
sau
a. se mai poate opri secretia prin coagularea tesutului de granulatie apical cu ajutorul electrofulguratiei
diatermice, obturandu`se canalul in aceeasi sedinta
sau
a. da se mentine secretia / obturatie provizorie cu Haloff, cu depasire %+ zile
b. se obtureaza canalul
23$. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente in stadiul subperiostal si submucos
- in faza subperiostala
o se procedeaza la drenaj endodontic
o incizie mucoperiostala si lama de dren pentru (+ de ore asociata cu analgetice
- in faza submucoasa
o se realizeaza drenaj endodontic
o incizia mucosei la nivelul abcesului asociata cu lama de dren
231. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente in stadiul endoosos
- drenajul endodontic asociat cu analgetice, de cele mai multe ori cu rezultate foarte bune, mai ales la dintii de pe
arcada superioara
- daca drenajul endo nu este satifsacator se efectueaza un drenaj transosos asociat cu analgetise si sedative,
administrate pe cale generala
- stare generala afectata / '?
- cand drenajul endo si cel transosos nu pot fi efectuate sau can dintele nu are o valoare masticatorie se poate
proceda la extractie
232. Tratamentul parodontitei apicale acute !iperemice cauate de o pulpita acuta
- cauzata de o pulpita acuta seroasa
o extirpare pulpara
o obturatie de canal in aceeasi sedinta
- cauzata de o pulpita acuta purulenta
o extirpare pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
o obturatie de canal in sedinta urmatoare
233. Tratamentul parodontitei apicale acute !iteremice cauate de o gangrena pulpara simpla
a. tratament mecanic endocanalicular
- aplicare de pasta cu antibiotice in canal pentru +5 de ore sub pansamet ocluzic- obturatie de canal in sedinta urmatoare daca durerea a cedat
b. se repeta aplicarea pastei cu antibiotice daca durerile sunt pe cale sa cedeze
- obturatia de canal in sedinta urmatoare da durerile au cedat
c. se indeparteaza pasta cu antibiotice, da durerile au crescut in intensitate
+(
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
43/44
- se controleaza permeabilitatea canalului
- spalaturi abundente endocanaliculare cu solutii antiseptice
- se lasa dintele deschis sub protectia unei bulete de vata in camera pulpara
- se reia tratamentul dupa incetarea fenomenelor inflamatorii
234. Tratamentul parodontitei apicale acute !iperemice cauate de o parodontita apicala cronica preexistenta
a. tratament mecanic endocanalicular
- trepanarea apexului pentru drenaj
- se lasa dintele deschis pentru drenaj o perioada de cateva zile- tratament cu antiseptice, endocanalicular, sau pasta pe baza de hidroxid de )a- se poate asocia tratamentul de sterilizare a canalului cu mijloace fizice "diastermie, ionoforeza#
- obturatia de canal dupa incetarea secretiei pe canal
b. tratament chirurgical
- rezectie apicala in formele de parodontita apicala cronica granulomatoasa si chistica
235. 8actorii care conditioneaa simptomatologia clinica in obturatia de canal cu depasire
%. starea parodontiului inainte de obturatie
a. parodontiu indem / durere postoperatorie violenta
(. volumul de substanta care a depasit apexul
a. depasiri mici / dureri mai mici$. calitatea materialului de obturatie
a. zoe / datorita eugenolului dureri mari
+. topografia loco-regionala
a. os omogen / dureri mari
b. os spongios / dureri mici
. vecinatatea unor formatini nervoase supuse iritatiei continue
a. dd inferiori / simptomatologie crescuta dat canalului mandibular3. tipul de reactivitate individuala
a. persoane cu sistemul nervos labil, femei
236. Tratamentul parodontitei apicale acute !iperemice cauata de oburatia de canal 'ara depasire
- daca obturatia de canal este corecta se administreaza pe cale generala analgetice si antiinflamatoare
o se pot asocia si cateva sedite de raze ultrascurte
- daca obturatia este corecta dar sunt semne de inflamatie exudativa se dezobtureaza canalul
o spalaturi antiseptice
o se lasa dd deschis pentru drenajo se adm antibiotice, antiinflamatoare, analgetice
237. Tratamentul general in parodontita apicala acuta seroasa
%. antibiotice
a. penicilina +44.444 >! im la 3h (-$ zile
b. ampicilina cps (4 mg 3
7/26/2019 ATT_1443956368449_ENDO
44/44
a. acetat de hidrocortizon ( mg %
