39

Click here to load reader

Autism

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Autism

ASOCIATIA "CASA FAENZA" in cadrul careia functioneaza Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Timisoara este o organizatie neguvernamentala de protectie speciala a copiilor cu sindrom autist, fara scop patrimonial. Asociatia are ca obiectiv abilitarea si integrarea sociala a copiilor cu sindrom autist, accentuandu-se importanta interventiei precoce.

CE ESTE AUTISMUL? Autismul infantil este o tulburare pervaziva de dezvoltare, cu debut inainte de varsta de 3 ani, de etiologie necunoscuta. Autismul este un handicap global care impiedica persoana sa comunice obisnuit, sa inteleaga relatiile sociale si sa invete prin metodele obisnuite din invatamant. Sindromul autist se caracterizeaza prin joc stereotip, lipsa de raspunsuri la emotiile altora, lipsa de abilitati de comunicare, rezistenta la schimbare.

MEMBRII FONDATORI AI ASOCIATIEI In august 2001, in Timisoara s-a infiintat, prin colaborarea dintre primariile oraselor infratite Timisoara si Faenza - Italia, Centrul Comunitar pentru Copii Autisti, unic in tara prin structura si conceptie, ce functioneaza in cadrul Asociatiei „Casa Faenza". Membrii fondatori ai asociatiei sunt:- Primaria municipiului Timisoara- Primaria orasului Faenza –Italia- Comitetul de Prietenie Faenza –Timisoara.

Prin infiintarea Centrului Comunitar pentru Copii Autisti "Casa Faenza", Timisoara a devenit primul oras din tara in care sanatatea mintala a copiilor comunitatii devenea responsabilitatea comunitatii insasi. Primaria Timisoara se implica astfel, pentru prima data, in crearea unei structuri unice (un organism privat), cu un personal calificat care urma sa ofere servicii de un inalt profesionalism copiilor autisti, copii care erau membrii ai comunitatii timisorene. Implicarea unui partener strain, Primaria Faenza, creea primisele unui centru care sa permita atat evaluarea, asistarea si abilitarea copilului autist cat si cercetari in domeniul autismului. Asociatia « Casa Faenza » si-a propus sa asigure traiul copiilor cu autism in mediul lor firesc de existenta, asigurandu-le o buna dispensarizare, suport social si programe individualizate de training psiho-senzorio-motor.

SCOPUL ASOCIATIEI este de a imbunatatii conditiile de viata si adaptabilitate sociala a copiilor cu sindrom autist din Municipiul Timisoara, cu varsta cuprinsa intre 3-15 ani.Centrul Comunitar pentru Copii Autisti „Casa Faenza" este un centru de zi.

OBIECTIVELE Centrului Comunitar pentru Copii Autisti Timisoara sunt: · Oferirea de asistenta, tratament si ingrijire copiilor care frecventeaza Centrul Comunitar ;· Stimulare psiho-senzorio-motorie prin includerea copiilor cu autism in diverse terapii;· Integrarea sociala, scolara si familiala.· Schimbarea mentalitatii si atitudinii sociale fata de copii cu nevoi speciale. · Acordarea de training si suport familiei copilului autist.· Informarea si sensibilizarea comunitatii timisoarene cu privire la problematica copilului autist si a familiei acestuia.

BENEFICIARII CENTRULUI SUNT: - 15 copii cu sindrom autist cu varsta cuprinsa intre 3-14 ani, care provin din familii timisorene;- familiile acestor copii.- copii cu tulburare din spectrul autist proveniti din diferite zone ale tarii.Avand in vedere faptul ca autismul este un handicap global care impiedica persoana sa comunice obisnuit, sa inteleaga relatiile sociale si sa invete prin metode obisnuite de invatamant, este necesara o supraveghere atenta si permanenta a comportamentului acestor copii. Activitatile recuperatorii sunt de durata, necesitand abilitati specifice ale personalului angajat, ce functioneaza intr-o echipa interdisciplinara de lucru. Asistenta de specialitate a acestei categorii de copii prevede programe de abilitare individualizate ce vor contine metode specifice si de actualitate in domeniul autismului infantil.Cei 15 copii autisti ce sunt asistati sunt repartizati in 3 grupe a cate 5 copii, in functie de varsta cronologica, gradul de afectare psiho-motrica, abilitatile prezentate de copil la data venirii in centru. Perioada de asistare a unui copil este de 1 an, cu posibilitate de prelungire in functie de evolutia acestuia si de posibilitatile de integrare in alte centre.

SPECIALISTII CENTRULUI "CASA FAENZA"Echipa Centrului « Casa Faenza « este o echipa multidisciplinara formata din:- 1 asistent social- 1 psiholog- 1 pedopsihiatru- 1 kinetoterapeut- 6 pedagogi de recuperare- 1 lucrator social- 1 logoped.

Page 2: Autism

ASOCIATIA “CASA FAENZA”-TIMISOARA CENTRU COMUNITAR PENTRU COPII AUTISTI

«A fi autist este un mod de a fi. Chiar daca nu este modul "normal " de a fi, viata unei

persoane autiste poate fi la fel de implinita si fericita ca a oricarui om»

Angel Riviere

ADRESA Timisoara, Aleea Sanatatii nr.15 Telefon: 0256 487002 Fax: 0256 463993 E-mail : [email protected]

Persoane de contact :

Adrian Orza – presedinte asociatie Ioana Gutia – director executiv Marinela Antal – psiholog/ supervizor echipa Cristina Piscuc – asistent social

Ceilalti membrii ai echipei:

Page 3: Autism

Otilia Paduraru – medic pedopsihiatru Andreea Dogea – kinetoterapeut Diana Dismacsek – pedagog de recuperare Ileana Klepa - pedagog de recuperare Daciana Barbuti - pedagog de recuperare

Mihaela Giurgiu - pedagog de recuperare Mihaela Puta - pedagog de recuperare Cristina Muntean- pedagog de recuperare Nicolae Iordache – logoped Anamaria Gutiu –consilier juridic

ISTORIC (2001-2004) ASOCIATIA “CASA  FAENZA” in cadrul careia functioneaza Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Timisoara este o organizatie neguvernamentala de protectie speciala a copiilor cu sindrom autist, fara scop patrimonial.

In august 2001, in Timisoara s-a infiintat, prin colaborarea dintre primariile oraselor infratite Timisoara si Faenza - Italia, Centrul Comunitar pentru Copii Autisti, unic in tara prin structura si conceptie, ce functioneaza in cadrul Asociatiei „Casa Faenza”.

Prin infiintarea Centrului Comunitar pentru Copii Autisti “Casa Faenza”,  Timisoara a devenit primul oras din tara in care sanatatea mintala a copiilor comunitatii devenea responsabilitatea comunitatii insasi. Primaria  Timisoara se implica astfel, pentru prima data, in crearea unei structuri unice, cu un personal calificat care urma sa ofere servicii de un inalt profesionalism copiilor autisti, copii care erau membrii ai comunitatii timisorene. Implicare unui partener strain, Primaria Faenza, creea primisele unui centru care sa permita atat evaluarea, asistarea si abilitarea copilului autist cat si cercetari in domeniul autismului.           SCOPUL ASOCIATIEI, stabilit pe baza evaluarii nevoilor comunitatii, este de a  imbunatatii conditiile de viata si adaptabilitate sociala a copiilor cu copiilor cu tulburare din spectrul autist din Municipiul Timisoara, cu varsta cuprinsa intre 3-15 ani, prin abilitarea si integrarea sociala a copiilor cu sindrom autist, accentuandu-se importanta interventiei precoce.

Daca in anul 2001 initiatorii asociatiei isi propuneau sa creasca calitatea vietii copiilor autisti (din Timisoara) si famiilor acestora, la inceputul anului 2003 la acest scop s-a adaugat unul considerat in prezent primordial si anume acela al integrarii copilului in propria familie (acolo unde este cazul), in scoala si in comunitate. Si pentru ca Centrul nostru este si un centru ce ofera servicii sociale, se intervine simultan pe ambele planuri: - cel al abilitarii copilului autist si - cel psiho-social cat si comunitar.

 S-a utilizat aceasta abordare ca urmare a intelegerii faptului ca functionalitatea /disfunctionalitatea familiei reprezinta punctul de plecare si de intoarcere al reusitei noastre.

Centrul Comunitar pentru Copii Autisti „Casa Faenza” functioneaza ca un centru de zi, respectand programul de viata al familiei si copilului.

Page 4: Autism

BENEFICIARII CENTRULUI SUNT: -         15  copii cu sindrom autist  cu varsta cuprinsa intre 3-15 ani, care provin din familii timisorene ; -         familiile acestor copii. La acestia se adauga familiile cu micutii autisti proveniti din diverse colturi ale tarii pentru evaluare si stabilirea unui program de interventie individualizat . S-a stabilit ca numarul de copiii cu sindrom autist ce vor fi asistati in Centrul Casa Faenza sa fie de 15, cu varste cuprinse intre 3-15 ani. Motivatia care a condus la alegerea acestui numar de copii beneficiari are la baza atat faptul ca spatiul si incaperile de la nivelul centrului sunt reduse cat si dificultatea lucrului cu aceasta categorie de copii. Activitatile recuperatorii sunt de durata, necesitand abilitati specifice ale personalului angajat, ce functioneaza intr-o echipa interdisciplinara de lucru. Asistenta de specialitate a acestei categorii de copii prevede programe de abilitare individualizate ce vor contine metode specifice si de actualitate in domeniul autismului infantil. Cei 15 copii autisti ce sunt asistati sunt repartizati in 3 grupe a cate 5 copii, in functie de varsta cronologica, gradul de afectare psiho-motrica, abilitatile prezentate de copil la data venirii in centru.             Perioada de asistare a unui copil este de 1 an, cu posibilitate de prelungire in functie de evolutia acestuia si de posibilitatile de integrare in alte centre. ECHIPA CENTRULUI « CASA FAENZA «  este o echipa multidisciplinara formata din: asistent social, psiholog, pedopsihiatru, kinetoterapeut, pedagogi de recuperare,  logoped.

ACTIVITATILE DE SPECIALITATE OFERITE DE CATRE ASOCIATIA „CASA FAENZA”:

 „Screening” pentru populatia municipiului Timisoara, prin implicarea medicilor de familie – in vederea identificarii precoce a elementelor de autism  – M-CHAT (Baron – Cohen);

Observare clinica si diagnostic pentru tulburari pervazive de dezvoltare – prin colaborarea cu Clinica de Neurologie si Psihiatrie pentru Copil si Adolescent Timişoara (sunt utilizate ICD-10, DSM-4, ADI-R, ADOS-G);

 Evaluarea comportamentala si a abilitatilor in centrul nostru, de catre echipa multidisciplinara: psihohog, pedopsihiatru, logoped, pedagogi de recuperare, kinetoterapeut, asistent social.

Programe individualizate de stimulare psiho-senzorio-motrica – in functie de simptome, varsta, IQ, analiza functionala a comportamentului, abilitatile, limbajului verbal si non-verbal al copilului, dificultatile sociale, comportamentele stereotipe, implicarea parintilor ca si co-terapeuti.

EVALUAREA COPIILOR Evaluare primara Perioada de evaluare primara este de o saptamana. Dupa aceasta saptamana, se stabileste daca copilul va fi integrat in centru sau va fi referit altor centre. O evaluare primara se face tuturor celor care ne solicita si care respecta urmatoarele conditii: ·        Copilul are varsta cuprinsa intre 2 si 15 ani; ·        Copilul are diagnosticul de autism sau alt diagnostic din categoria “tulburari pervazive de dezvoltare” sau “Retard mental cu elemente autiste”; ·        Exista locuri dIsponibile in centru. Pentru o evaluare primara este nevoie de programare. In  cazul in care, copilul nu este integrat in centru, in  urma evaluarii, parintii primesc un program de activitati pentru acasa. Reevaluarea copiilor neintegrati in centrul nostru se face din 6 in 6 luni. Evaluare secundara  Evaluarea secundara (detaliata) se refera doar la copii integrati in centru. Perioada de evaluare este de o luna. Dupa aceasta luna, se face un program de interventie  personalizat (PIP). La stabilirea PIP-ului participa intreaga echipa care lucreaza cu copilul.  Reevaluari  Reevaluarile sunt pentru copiii integrati in centru si pentru cei care au parasit centrul si acum sunt in familie. Se fac din patru in patru luni pentru a monitoriza achizitiile copilului. In urma reevaluarii, se stabileste daca se schimba sau nu PIP-ul pentru fiecare copil.  Scale/ teste de evaluare              1. PEP-R (Psychoeducational

Page 5: Autism

Profile Revised)In cursul anului 2003 asociatia a achizitionat testul PEP-R: Psychoeducational Profile Revised  (Profilul psihoeducational). Testul cuprinde 2 scale: o scala de dezvoltare si o scala comportamantala.

Scala de dezvoltare cuprinde:Scala comportamentala cuprinde evaluarea urmatoarelor comportamente:

 evaluare globala  imitatie perceptie  motricitate fina  coordonare ochi- mana cognitiv performanta , cognitiv verbal.

relationare si afect; joc si interes pentru materiale;  raspunsuri senzoriale;  limbaj.

Manualele PEP-R cuprind modalitatile de aplicare, testul si activitatile recomandate pe fiecare arie pentru imbunatatirea performantelor. Este un test specific pentru copiii cu tulburari din spectrul autism. Specificitatea testului se refera la faptul ca abilitatile nu sunt testate prin intermediul limbajului expresiv care de obicei la copilul autist este mai putin  dezvoltat, ci cerintele sunt formulate prin intermediul limbajului nonverbal. Dupa aplicarea testului se face un profil psihoeducational care cuprinde nivelul de dezvoltare pe fiecare arie. Testul este folosit cu succes in toata lumea, iar avantajul principal consta in activitatile de stimulare care sunt recomandate in functie de profilul fiecarui copil. 2. M-Chat. 3. A Checklist of   Behaviors and Skills  for Children Showing Autistic Features , de Maureen Aarons si Tessa Gittens.   4. PDDST- Pervasive Developmental Disorders Screening Test. 5. Child Autism Rating Scale, de Eric Schopler, Robert J. Reichler, Barbara Rochen Renner .

Activitatea de abilitare a copiilor autisti

Principalele caracteristici ale activitatilor de abilitare:Caracteristicele activitatilor de abilitare sunt date de nevoile de baza ale copiiilor autisti:

 Rutina; Perseverenta; Constanta.

Predictibilitate; Rutina.

Ariile activitatilor de abilitare :

Perceptie  Motricitate fina ;  Coordonare ochi-mana ; Imitatie ;

 Cognitiv verbal ; Cognitiv performanta ; Autonomie personala ;

Relatii interpersonale ; Temeri; Hipersensibilitate si alte comportamente

specific autismului.

1.      Metodele comportamentale  Terapia comportamentala are la baza structura: antecedente- comportament- consecinte. Pentru a modifica comportamentul trebuie sa se vizeze controlul antecedentelor sau a consecintelor. Metodele de control a antecedentelor sau a consecintelor comportamentului preluate din terapia comportamentala se refera la:•         Controlul antecedentelor : condiţii care preced comportamentul, a căror manipulare duce la declanşarea comportamentului•         Modificarea consecinţelor: răspunsuri care urmează un comportament,  a căror alterare duce la creşterea (sau descreşterea) unui comportament.

2.       Structurarea mediului;

Orarul pe baza pictogramelorPentru a învăţa mai uşor, copilul trebuie să asocieze acţiunea cu locul : pentru a se orienta in spatiu, pentru a învăţa denumirile obiectelor uzuale. Spaţiul personal al copilului este recomandabil să conţină :  spatiu pentru somn,  spatiu pentru haine, spatiu pentru materiale/ jucarii, spaţiu  de lucru, pentru relaxare.

Principii de organizarea orarului:  

Orarul trebuie prezentat copilului înaintea începerii programului; afişat la vedere; Materialul folosit pentru simboluri trebuie să fie adaptat copilului: imagini, culori, numere, obiecte; Fiecare simbol de pe orar trebuie să fie pus şi pe cutia în care se află materialele pentru aceea activitate sau în faţa copilului.

Page 6: Autism

Orarul nu este o metoda care se aplica la toti copii, ci exista anumite conditii. Aceste conditii se refera la existenta anumitor achizitii cognitive:

corespondenta imagine- obiect; distingerea obiectului de fundal; categorii de obiecte.

       - Modul de combinare a celor doua metode                                                                

Metodele comportamentale au drept obiectiv întărirea sau restrângerea unui comportament Orarul pe baza pictogramelor are drept obiective organizarea activităţilor şi a mediului într-o formă clară şi predictibilă pentru copil.

Cele două metode se completează: metodele comportamentale dau direcţia; PEP-R (Psychoeducational Profile) dă conţinutul activităţii; orarul cu pictograme dă modul de organizare a activitatii si spatiului. - Structurarea mediului este o modalitate de control a antecedentelor.

Grupurile  educationale pentru parintii copiilor autisti Sunt sustinute de pedagogii de recuperare. Au o frecventa de un grup pe luna, au o tematica prestabilita din care amintim: autism- simptome; prognostic; comunicarea; formarea conceptelor cognitive;autonomie personala; temeri. Tematica este stabilita in functie de nevoile parintilor (chestionare) Metodele de sustinere a grupurilor educationale sunt:

Prelegere; Joc de rol; Brainstorming; Panel; Prezentari video si discutii.

Grupurile de suport pentru parintii copiilor autisti             Sunt sustinute de psihologul centrului, cu o frecventa de un grup pe luna.  Principalele obiective ale grupurilor de suport:

Constatarea ca experienta personala nu este unica; Explorarea continuturilor afective; Posibilitatea de abordare a unor roluri prin care se descopera valente personale noi; Posibilitatea de a adopta o pozitie fata de continuturile afective existente.

 Consilierea parentala.              Se fac la cererea parintilor si au drept obiective: dezvoltarea optima a resurselor personale, acceptarea emotionala, facilitarea autocunoasterii. In literatura de specialitate (Rutter 1970; Freeman 1991) se precizeaza ca aproximativ un procent de 10 – 20% din copiii cu sindrom autist incep a se ameliora la 4 – 6 ani, fiind capabili a urma o scoala obisnuita si a-si gasi de lucru. Alti 10 – 20% pot locui in familie, dar trebuie sa urmeze o scoala speciala sau un centru de abilitare si nu pot munci. Restul de cel putin 60% se amelioreaza foarte putin si nu sunt capabili sa duca o viata independenta, cei mai multi necesitand ingrijire/asistare de lunga durata intr-o institutie de specialitate. Conform acestor date statistice, rezulta ca un procent de aproximativ 20 – 40% din copii/adolescentii cu sindrom autist au sanse reale de a fi integrati la nivel social. In raport cu problematica mentionata mai sus, specialistii Centrului « Casa Faenza » au considerat ca printr-o asistenta specializata, desfasurata la nivelul unui Centru Comunitar, se pot dezvolta activitati de abilitare in sprijinul posibilitatilor de integrare sociala a copiilor cu sindrom autist, inlaturandu-se astfel, consecintele institutionalizarii sau cele ale instituirii unui tratament in principal medicamentos. In perioada august 2001 – aprilie 2004  au fost evaluati si s-au oferit servicii unui numar de 63 de copii. Unii dintre acestia s-au dovedit a nu fi copii autisti. Cei mai multi dintre ei au prezentat diagnosticele : autism sever, elemente autiste si retard mental ; tulburare Asperger ; autism infantil cu retard mental mediu ; pseudoautism. Exista un program zilnic al Centrului (orele 7-15) in care sunt incluse activitatile de abilitare cu copiii, servirea unui mic dejun si a unei mese de pranz, program de odihna pentru copiii a caror bioritm o permite, activitati recreative, transportul copiilor de la domiciliu si invers cu microbuzul din dotare.

SERVICIILE OFERITE COPIILOR SUNT:

·        Evaluare de specialitate realizata de catre o echipa multidisciplinara; ·        Programe individualizate de interventie, adaptate nevoilor si posibilitatilor copilului autist ; programele sunt stabilite de catre echipa

multidisciplinara dupa o perioada de cel putin o saptamana de evaluare si observare a copilului ; ·        Stimulare psiho-senzorio-motorie a copilului ; ·        Ergoterapie; ·        Meloterapie; ·        Kinetoterapie; ·        Logopedie; ·        Socializare; ·        Hidroterapie; ·        Farmacoterapie;

Page 7: Autism

·        Activitati sportive si recreative; ·        Servirea zilnica a micului dejun si a pranzului. ·        Transport de la domiciliu la centru si de la centru la domiciliu.

Prin activitatile desfasurate in cele 3 grupe de copii, existente la nivelul centrului, se urmareste dezvoltarea la copilul autist a :

-         autonomiei personale, -         autonomiei sociale, -         limbajului, -         psihomotricitatii, -         cognitiei, -         socializarea.

La incheierea programului unui copil echipa  multidisciplinara formeaza un protocol de evaluare si recomandari privind continuarea activitatii la domiciliul copilului. SERVICII  OFERITE PARINTILOR COPIILOR AUTISTI :

·        Grupuri educationale si de suport; ·        Consiliere parentala ; ·        Includerea parintilor in procesul terapeutic ; ·        Formarea/intarirea retelei de suport social pentru familii; ·        Posibilitatea inscrierii intr-o asociatie a parintilor copiilor cu sindrom autist – Asociatia Anca ;

PENTRU PERSONALUL CENTRULUI SE OFERA:

·        Cresterea competentei profesionale a specialistilor prin participarea la cursuri de perfectionare. ·        Schimburi de experienta intre diverse institutii din tara si strainatate.

COLABORAREA CU INSTITUTII GUVERNAMENTALE SI NONGUVERNAMENTALE             Asociatia colaboreaza cu institutiile de specialitate atat locale

Page 8: Autism

cat si din tara : Centrul colaboreaza cu majoritatea intitutiilor de profil implicate in imbunatatirea conditiilor de viata si adaptabilitate sociala a copiilor cu sindrom autist.

Training (formare)Se recunoaste in literatura de specialitate ca familia care are un copil autist este suprasolicitata si supraincarcata, aparand adesea starea de « burnout ».  Adesea parintii divorteaza sau sunt deja parinti unici. In afara scopului primar al ajutorarii copiilor cu sindrom autist, Centrul Comunitar de zi « Casa Faenza » vine in sprijinul direct al familiilor prin doua componente: “descarcarea” familiei prin oferirea programelor zilnice si “profesionalizarea” familiilor, care sunt informate si instruite in desfasurarea principalelor tehnici de lucru cu copilul/adolescentul autist. Astfel sunt oferite parintilor, grupuri educationale si de suport, in fiecare luna. In cadrul programelor de promovare a includerii copiilor autisti in invatamant, specialistii centrului au asigurat un training al invatatorilor din scoala unde urma sa fie acceptati copiii.

Informare si mediatizare. Activitati de sensibilizare a comunitatii : organizarea seminarii si mese rotunde,  de campanii de mediatizare si sensibilizare, publicarea unei reviste trimestriale intitulata « Casa Faenza »- revista copilului autist ; editarea de ghiduri, brosuri, pliante si afise, cat si participarea la diverse emisiuni TV. Monitorizarea copiilor integrati in scolile de masa. Pentru copiii care au parasit Centrul si au fost integrati in scolile de masa, cat si pentru cei care frecventeaza pentru 2-3 zile scoala de masa in paralel cu frecventarea Centrului nostru, asistentul social monitorizeaza relatia copil-scoala, familie –scoala si familie-comunitate. Monitorizarea copiilor care si-au incheiat programul de abilitare si raman la domiciliu . In ultimul an echipa centrului Casa Faenza a dezvoltat un program de monitorizare a copiilor care si-au incheiat programul de abilitare in cenru si au ramas la domiciliu.  

Entertaiment . Noi organizam aniversari ale copiilor, celebram sarbatorile crestine si tot ce ar putea insemna o zi speciala pentru copii si parintii lor .  Interventie precoce.Activitatea asociatiei in ultimul an s-a orientat in mod deosebit catre comunitate, si una din cele mai importante actiuni a fost cea de implicare a medicilor de familie intr-un program de interventie precoce asupra copiilor cu tulburari pervasive de dezvoltare.Deoarece medicul de familie este principalul factor de mentinere a sanatatii publice, cu ajutorul Directiei de Sanatate Publica a Judetului Timis si a echipelor de voluntari (studenti la facultatile de medicina, asistenta sociala si psihologie, din Timisoara), Centrul “Casa Faenza” a dezvoltat un program de contactare a medicilor de familie in scopul informarii acestora asupra problematicii copilului autist si familiei in care traieste un astfel de copil, precum si asupra necesitatii recunoasterii cat mai devreme a primelor simptome ale unei tulburari pervasive de dezvoltare, prin care se acorda astfel o sansa suplimentara acestor copii. In acest sens s-au desfasurat doua campanii de contactare si distribuire a materialelor informative.  

Formarea continua a specialistilor. Prin participarea la seminarii, conferinte si asigurarea de traininguri, echipa centrului « Casa Faenza » beneficiaza de noi informatii si de pregatire continua. Un rol important il are psihologul centrului care asigura supervizarea formala a fiecarui specialist din Centrul Comunitar pentru Copii Autisti « Casa Faenza. » 

Scriere si implementare de noi proiecte A fost derulat in perioada septembrie 2002 - septembrie 2003 un proiect intitulat „PARTENERI PENTRU PROGRES” finantat de Uniunea Europeana. Incepand cu la decembrie 2003 derulam un noi proiect –finantat de catre Ambasada Regatului Tarilor de jos. Urmeaza sa se dezvolte noi proiecte care sa permita diversificarea serviciilor oferite de catre Centrul nostru.

Page 9: Autism

  Formare si supervizare voluntari Centrul nostru accepta si promoveaza ideea de voluntariat. Sunt implicati ca si voluntari peste 12 persoane care provin atat din randul studentilor la Facultatile de Asistenta Sociala, Medicina, Psihologie, cat si alti membrii ai comunitatii timisorene.

ASOCIATIA „CASA FAENZA” ARE CA SI OBIECTIVE:

-          Cresterea implicarii institutiilor de la nivel local ce ofera asistenta sociala si medicala copiilor cu handicap in intelegerea situatiei si imbunatatirea serviciilor oferite copiilor cu sindrom autist din orasul Timisoara; cresterea implicarii acestora privind imbunatatirea calitatii vietii si adaptabilitatii sociale ale copiilor autisti.

-          Specializarea  unei echipe interdisciplinare de profesionisti care lucreaza cu copii autisti, care utilizeaza noile metode de educatie, terapii si instrumente de evaluare pentru copilul autist.

-          Cresterea numarului de copii autisti din orasul Timisoara care vor beneficia de servicii de specialitate prin derularea unor  programe de terapie cu metodologii specifice si de actualitate.

-          Cresterea numarului de familii (ce au copii autisti) care vor avea mai multe cunostinte si aptitudini in ceea ce priveste ingrijirea si asistarea acestei categorii de copii.

-          Sensibilizarea populatiei privind problematica copiilor autisti si informarea acesteia privind existenta centrului si a serviciilor oferite. -          Dezvoltarea

Despre noi

Page 10: Autism

Centrul de zi pentru Copii cu Dizabilităţi „Podul Lung” este un serviciu al Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară, din cadrul Consiliului Local Timişoara, care are ca scop prevenirea separării copilului de familia sa, în conformitate cu legislaţia pentru protecţia copilului – Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi Ordinul nr. 25/2004 privind standardele minime obligatorii pentru centrele de zi pentru copii cu dizabilităţi.

Serviciile oferite răspund nevoilor copiilor care se află într-o situaţie de risc social – şi anume – dizabilitatea care îmbracă diverse forme: handicap mintal, handicap motor, handicap senzorial sau polihandicap de toate gradele, prin oferirea unor activităţi de educaţie, îngrijire, abilitare-reabilitare copiilor şi consiliere şi suport pentru familiile lor.

Misiunea Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi „Podul Lung” este de a preveni abandonul şi instituţionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, educare pentru părinţi sau reprezentanţii legali, precum şi pentru alte persoane care au în îngrijire copii.

ActivităţiActivităţile desfăşurate:

-    activităţi de educare a deprinderilor de autoîngrijire şi igienă personală la care copiii deprind practici elementare de îmbrăcat-dezbrăcat, încălţat-descălţat, autoservirea la masă, păstrarea igienei personale, formarea controlului sfincterian, etc;-    stimulare cognitivă – unde se deprind noţiuni generale despre corpul omenesc, animale, plante, mijloace de transport, mediul înconjurător, etc;-    psihomotricitate – copiii învaţă orientarea în spaţiu şi în timp şi mişcarea după reguli stabilite;-    abilităţile manuale îi ajută pe copii să manipuleze jocuri, să desfăşoare activităţi de expresie plastică cum sunt: desenul, pictura, modelajul cu diverse texturi, decupajul, tăierea şi lipirea, etc;-    activităţile muzicale le dezvoltă copiilor percepţia pentru muzică prin învăţarea unor cântece adecvate vârstei lor şi ascultarea unor melodii care contribuie la buna lor dispoziţie;-    activităţile de recreere şi socializare oferă copiilor posibilitatea mişcării în aer liber, de a cunoaşte locuri frumoase şi de a intra în relaţie cu oamenii din comunitatea locală;-    logopedia este terapia limbajului şi a comunicării prin care copiii sunt stimulaţi să comunice verbal şi non-verbal şi să-şi corecteze tulburările de pronunţie sau de ritm şi fluenţă a vorbirii;-    ergoterapia vizează mişcările motricităţii fine şi ameliorarea coordonării bilaterale la diverse activităţi;-    kinetoterapia urmăreşte stimularea motricităţii grosiere prin dezvoltarea echilibrului static şi dinamic şi potenţarea abilităţilor necesare în mers, alergare, căţărare, etc;-    evaluarea şi consilierea psihologică sunt servicii oferite tuturor copiilor, iar consilierea se adresează şi părinţilor copiilor asistaţi;-    consilierea psihopedagogică are ca scop o bună informare a părinţilor şi copiilor cu privire la capacităţile copilului de integrare şcolară şi profesională;-    serviciile de asistenţă socială asigură relaţia centrului cu familia fiecărui copil;-    cluburile de calculatoare, de dans, de artterapie, de marionete, hipoterapie, de poveşti, de

Page 11: Autism

meloterapie, sunt preferatele copiilor unde aceştia îşi manifestă în mod liber bucuria şi potenţialul lor creativ.

BETANIA-BACAU

Despre noi Înfiinţat în anul 1998, Centrul de Zi „Betania” funcţionează într-o clădire special construită pentru desfăşurarea acestui proiect şi are drept scop sprijinirea, reabilitarea, educarea si instruirea copilului cu dizabilitati.

Misiunea

Asigurarea, pe timpul zilei, atât a unor activităţi de îngrijire, educaţie, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară şi profesională pentru copii cu dizabilităţi, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, educare pentru părinţi.

Obiective:

Integrarea socială a copilului în comunitate Creşterea gradului de autonomie personală în vederea inserţiei sociale Promovarea intereselor copiilor cu dizabilităţi fizice şi/sau asociate în faţa autorităţilor Sprijinirea şi informarea părinţilor în vederea integrării copiilor în unităţi de învăţământ Conştientizarea şi implicarea familiei în procesul de recuperare al copiilor. Influenţarea opiniei publice în sensul unei atitudini de acceptare şi promovare a egalităţii

de şanse Formarea şi perfecţionarea continuă a specialiştilor

Beneficiarii directi ai Centrului de Zi sunt 24 de copii cu deficiente fizice şi/sau asociate, medii sau severe, aflaţi în îngrijirea familiei şi care nu pot fi şcolarizaţi sau care nu beneficiază de o forma de integrare, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 16 ani, organizaţi în 3 grupe a cate 8 copii, precum şi beneficiari în sistem ambulatoriu cu varsta cuprinsă între 6 luni şi 18 ani, pe anumite categorii de servicii (kinetoterapie, logopedie, camera senzorială, etc.).

Principii de lucru:

Respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului egalitatea şanselor şi nediscriminarea

Respectarea demnităţii copilului Asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului Asigurarea unei intervenţii profesioniste prin echipa multidisciplinară Asigurarea confidentialităţii şi a eticii profesionale Responzabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor

părinteşti Părintele/reprezentantul legal al copilului este partener în procesul educaţional-

terapeutic.

Page 12: Autism

Descrierea ServiciilorPachetul de servicii în sistem CDZ pe beneficiar:

Kinetoterapie – 2 şedinţe pe săptămânăLogopedie – 2 şedinţe pe săptămânăActivităti educative – 20 de ore pe săptămână (4 ore pe zi)Terapie ocupaţionalăMasa de prânz – 5 pe săptămână (1 prânz pe zi)Activităţi de stimulare senzorială – 1 şedinţă pe săptămână.Evaluare periodică şi revizuirea planului individual de interventie – o dată la 6 luniConsiliere psihologică şi sprijin pentru părinţi – la cerere sau ori de câte ori personalul de specialitate consideră că este în beneficiul copiluluiTransport – zilnic, numai pentru beneficiarii cu domiliuliul în Bacău şi nedeplasabili.Activităţi recreative şi de socializare – zilnic în timpul activităţilor comune şi de joacă şi o dată pe lună pentru ieşiri în afara centrului

Kinetoterapie

Programul complex de terapie al copiilor cu handicap asociat conţine, pe lângă alte terapii, şi terapia prin mişcare, profilată pe dezvoltarea motricităţii grosiere, a coordonării şi funcţiilor muşchilor corpului, realizate prin activităţi fizice, incluzând exerciţiile fizice.

Obiectivele urmărite prin programul kinetoterapeutic sunt:

dezvoltarea motricităţii generale (a aptitudinilor motrice şi a deprinderilor motrice); dezvoltarea motricităţii fine şi a îndemânării motorii, necesare autoservirii şi diverselor

activităţi cu caracter practic; educarea echilibrului static şi dinamic; educarea ritmului şi a coordonării mişcărilor; dezvoltarea dominanţei laterale; dezvoltarea capacităţii de percepţie, orientare şi organizare spaţio-temporală; formarea percepţiei corecte a schemei corporale.

Paşii urmăriţi în conduita terapeutică sunt următorii:

anamneza (privind evolutia stadiilor de dezvoltare, a starii de sanatate, observatia, palpare);

evaluare din punct de vedere kinetoterapeutic (ex. somatoscopic, antropometric); stabilirea unui diagnostic functional; stabilirea obiectivelor; întocmirea unui program kinetoterapeutic (raportat la obiectivele propuse).

Metodologia de lucru cuprinde tehnicile (tehnici anakinetice, tehnici kinetice, exercitiul fizic terapeutic), metodele (metoda Kabat, metoda Bobath, metode speciale: mecanoterapia, scripetoterapia, manipulari, elongatii, hidrokinetoterapia, etc.) şi mijloacele necesare desfăşurării şedinţelor de kinetoterapie.

Page 13: Autism

Logopedie Activitatea logopedica presupune:- examinarea initiala a motricitatii respiratiei, a calitatii auzului fonematic, stabilirea niveluluii de dezvoltare al conduitelor perceptiv motrice, a lateralitatii, verificarea componentei motorie si semantice a limbajului, componenta afectiva si expresivitatea vorbirii, nivelul abilitatilor de citire si scriere;- stabilirea diagnosticului;- activitati de abilitare si reabilitare a limbajului.

Activităţi educative Centrul de Zi ofera copilului numeroase activităţi sau situaţii de învăţare, inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, care sunt planificate şi adecvate vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor sale.

Activităţile educaţionale se desfăşoară individual sau în grup, tinând cont de vârsta mentală a copiilor şi de achiziţiile pe care le au.

Beneficiarii direcţi ai centrului sunt împărţiţi în 3 grupe a câte 8 copii.Grupele sunt eterogene din punctul de vedere al diagnosticului, al vârstei şi al potenţialului individual al copiilor.

Obiectivelele generale ale intervenţiei educative

dezvoltarea cognitivă; formarea, dezvoltarea şi automatizarea deprinderilor de autoservire; dezvoltarea psihomotricităţii; dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi limbaj; formarea şi dezvoltarea unor abilităţi şi comportamente necesare incluziunii sociale; formarea şi educarea simţului estetic.

Metode şi modalităţi de realizare

Exerciţii/jocuri colective/individuale pe diverite teme, jocuri de rol, lecturi, fişe pe diferite teme educative, discuţii în grup şi individuale, activităţi/ discuţii creative, excursii/picnicuri, vizite la muzee şi diverse obiective turistice, participarea la evenimente

Page 14: Autism

Terapie ocupaţională Acţiunile terapeuţilor ocupaţionali se exercită în următoarele direcţii de bază: stimularea responsabilităţii în diverse situaţii de viaţă, formarea deprinderilor de autoîngrijire şi igienă personală, cultivarea deprinderilor de muncă, organizarea de jocuri şi distracţii, formarea imaginii de sine şi stimularea încrederii în propria persoană, cultivarea autocontrolului şi a expresivităţii personale, educarea capacităţilor cognitive, educarea capacităţii de reacţie la diverse situaţii de viaţă, antrenarea funcţiei neuromusculare, antrenarea integrării senzoriale, sprijinirea relaţiilor interpersonale, educarea capacităţii de acţiune,în funcţie de constrângerile şi resursele de mediu.Activitatea de terapie ocupaţională se acţionează pe trei mari domenii generale, care includ altele particulare şi anume:- formarea deprinderilor de viaţă cotidiană – autoingrijire (spalat, mancat, gatit, curatenie, etc.);- cultivarea capacităţilor şi aptitudinilor pentru muncă (scris, citit);- educarea abilităţilor pentru diverse jocuri şi petrecerea timpului liber.

Rolul terapeutului ocupational:1. Evaluarea performantelor ocupationale ale copilului cu nevoi speciale folosind instrumentele terapiei ocupationale.2. Facilitarea activitatilor prin diferite strategii de interventie speifice terapiei ocupationale.3. Indentificarea problemelor de mediu/barierelor folosind metode specifice in terapie ocupationala.4. Asigurarea consultantei in ceea ce priveste mediul social si material al copilului.

Stimulare senzorială Stimularea senzoriala se realizeaza intr-o camera special amenajata – mediu terapeutic ce incurajeaza explorarea senzoriala, asigura confort si siguranta, reduce confuzia si anxietatea, incurajeaza interactiunea dintre terapeut si client. Toate acestea au la baza patru concepte predominante: cromoterapie, aromoterapie, meloterapie, soft play – ce se realizeaza si prin intermediul materialelor si aparaturii existente (tubul cu bule, perdeaua din fibre optice, tunelul infinitului, saltea cu apa, retroproiector, esente volatile, jocuri si jucarii, etc.).

Consiliere psihologică

Page 15: Autism

Centrul de Zi ofera parintilor consiliere si sprijin la cerere sau ori de cate ori personalul de specialitate (asistent social, psiholog) cosidera ca este in beneficiul copilului si al familiei sale.Aceasta activitate vizeaza sustinerea familiilor si consilierea lor in functie de nevoile pe care le au, pornind de la etapele de dezvoltare pe care le parcurge orice copil si tinand cont de personalitatea si particularitatile fiecarui copil in parte. Activitatea de consiliere se desfasoara individual si / sau in grup.

Activităţi recreative şi de socializare Activitatile recreative si de socializare vin in completarea activitatilor de invtare si reabilitare si au ca scop crearea si mentinerea unui echilibru psihic si fizic necesar dezvoltarii optime a copilului.Copiii beneficiaza de aceste activitati atat in cadrul Centrului de Zi cat si in afara acestuia (in comunitate), iar parintii sunt informati asupra oportunitatilor recreative cat si asupra modului in care pot fi sprijiniti pentru a participa la acestea.

Transport Transportul beneficiarilor – zilnic, numai pentru beneficiarii cu domiciliul in Bacau si nedeplasabili / greu deplasabili. Copiii sosesc la centru la ora 9.00 şi părăsesc centrul la ora 15.00.

Centrul de Zi „Betania” pentru copii cu dizabilităţi

Raport de activitate 2008

Centrul de Zi vine sa preîntâmpine abandonul şi instituţionalizarea copiilor cu dizabilităţi prin asigurarea pe timpul zilei a unor activităţi de abilitare-reabilitare, educaţie, recreere şi socializare, consiliere şi sprijin, atât pentru copii cât şi pentru părinţi sau reprezentanţii legali, precum şi pentru alte persoane care au în îngrijire copii cu dizabilităţi. Serviciile sunt complementare demersurilor şi eforturilor propriei familii, precum şi serviciilor oferite de unităţile de învăţământ şi de alţi furnizori de servicii, corespunzătoare nevoilor individuale ale copilului în contextul socio-familial. Serviciile sunt asigurate de catre o echipa mutidisciplinara, care realizeaza programul personalizat de interventie in functie de nivelul de dezvoltare, particularitatile si nevoile fiecarui copil.

In cadrul CDZ în anul 2008, au fost oferite urmatoarele tipuri de servicii:

- activitati educationale;

Page 16: Autism

- activitati de abilitare si reabilitare: kinetoterapie (gimnastica medicala, hidroterapie, electroterapie si masaj), logopedie, terapie ocupationala, terapie psiho-motrica si de abilitare manuala, terapii prin invatare, dezvoltarea abilitatilor de autocontrol, organizarea si formarea autonomiei personale;

- activitati recreative si de socializare;- consiliere psihologica si stimulare senzoriala;- consiliere si sprijin pentru parinti;- alte servicii - servirea mesei, transport.

În cadrul serviciului de kinetoterapie se evaluează nevoile de abilitare – reabilitare în funcţie de tipul dizabilităţii şi nivelul lor de dezvoltare. Evaluarea se efectuează la preluarea cazului şi de câte ori este necesar. Personalul de specialitate elaborează pentru fiecare copil programul individual de abilitare-reabilitare şi este responsabil de îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul acestui program, ţinând cont de indicaţiile şi contraindicaţiile medicale. Kinetoterapeuţii au iniţiat reuniuni individuale în mod special la admiterea copiilor în centrul de zi, în vederea comunicării informaţiilor utile pentru copii. S-au realizat întrevederi individuale cu părinţii în funcţie de cazuistica copilului, acestea fiind de minim una pe lună.

Activităţile de abilitare-reabilitare pot fi: fizioterapie, kinetoterapie, reeducare neuro-motorie, terapie psihomotrică şi de abilitate manuală, hidrokinetoterapie, cromoterapie. Aceste activităţi se realizează individual, în anumite situaţii participând şi părinţii. Specialiştii serviciului de kinetoterapie fac demersuri constante pentru a realiza o colaborare strânsă cu familiile, astfel încât o parte din aceste activităţi să fie continuate cu copii şi acasă, în conformitate cu recomandările specialiştilor responsabili.

Pentru desfăşurarea activităţilor de recuperare-reabilitare kinetoterapeuţii au la dispoziţie un spaţiu suficient de mare (sală kinetoterapie, bazin de hidroterapie, camera senzorială) special amenajat şi dotat în funcţie de natura şi de specificul activităţilor respective, adaptate şi echipate pentru a fi accesibile şi funcţionale pentru fiecare tip de dizabilitate a copilului. După evaluarea copiilor din punct de vedere kinetoterapeutic s-au stabilit obiectivele de tratament şi s-au aplicat programe personalizate, folosind metodele şi mijloacele specifice afecţiunilor.

Serviciul logopedic oferit beneficiarilor vizează crearea posibilităţii de articulare corectă, corectarea pronunţiei, dezvoltarea aptitudinilor de comunicare verbală sau nonverbală, discriminarea unităţilor lingvistice, formarea deprinderilor de scris – citit şi dezvoltarea vocabularului, prin folosirea metodelor şi procedeelor specifice domeniului.

In cadrul activităţilor logopedice există:

Page 17: Autism

- 12 beneficiari de la Centrul de Zi si 16 beneficiari în sistem ambulatoriu;- 21 beneficiari externi care au fost evaluaţi şi au beneficiat de consiliere logopedicăş;- 28 de beneficiari externi care au beneficiat de terapie logopedică.

Specialistul logoped a realizat următoarele activităţi:

- 28 programe de abilitare/reabilitare logopedică;- fişe de abilitare/reabilitare logopedică (3-4 fişe/beneficiar/an);- activităţi individuale şi colective desfăşurate în cadrul programului logopedic (2 şedinţe cu

învăţătorii copiilor, 115 şedinţe de consiliere logopedică cu părinţii beneficiarilor sau cu reprezentanţii legali ai acestora, 15 lecţii demonstrative pentru părinţi).

Obiectivele terapiei ocupaţionale sunt constituite din activităţi ce valorifică informaţii din domeniile anatomiei, fiziologiei, pedagogiei, psihologiei, sociologiei, antropologiei şi, în general, din cunoştinţele provenite de la majoritatea ştiinţelor care studiază comportamentul uman, realizând astfel o sinteză informaţională între cunoştinţele provenite din diverse ştiinţe particulare.

Acţiunile terapiei ocupaţionale au fost exercitate în următoarele direcţii de bază: stimularea responsabilităţii în diverse situaţii de viaţă, formarea deprinderilor de autoîngrijire şi igienă personală, cultivarea deprinderilor de muncă, organizarea de jocuri şi distracţii, formarea imaginii de sine şi stimularea încrederii în propria persoană, cultivarea autocontrolului şi a expresivităţii personale, educarea capacităţilor cognitive, educarea capacităţii de reacţie la diverse situaţii de viaţă, antrenarea funcţiei neuromusculare, antrenarea integrării senzoriale, sprijinirea relaţiilor interpersonale, educarea capacităţii de acţiune, în funcţie de constrângerile şi resursele de mediu.

Rezumând elementele prezentate mai sus, se poate spune că, în activitatea de terapie ocupaţională, s-a acţionat pe trei mari domenii generale, care includ altele particulare, şi anume:

- formarea deprinderilor de viaţă cotidiană – autoîngrijire (spălat, îmbrăcat, mâncat, gătit, curăţenie);

- cultivarea capacităţilor şi aptitudinilor pentru muncă (scris, citit, cumpărături);- educarea abilităţilor pentru diverse jocuri şi pentru petrecerea timpului liber.

Activităţile de terapie ocupaţională s-au adresat unei game mai largi de subiecţi, în număr de 15 copii beneficiari ai Centrului de Zi „Betania” care prezintă: retard mintal, deficienţe în învăţare, tulburări afective, pierderi grave de auz, retard psihic.

Serviciul de consiliere şi sprijin pentru părinţi vine în întâmpinarea familiei, la cerere sau ori de câte ori personalul de specialitate consideră că este în beneficiul copilului şi al familiei sale. Pe parcursul anului

Page 18: Autism

2008 au avut loc 4 întâlniri generale cu părinţii sau reprezentanţii legali, în cadrul cărora s-au discutat subiecte referitoare la:

- instituţie şi serviciile oferite în cadrul acesteia;- programul şi activităţile copiilor în centru, respectiv modificările care au avut loc;- drepturile şi obligaţiile părinţilor (contractul între părţi şi planul personalizat de intervenţie);- teme centrate pe probleme specifice cu care se confruntă familia care are în componenţă

un copil cu dizabilităţi;- teme legate de conflicte familiale cu care se confruntă părinţii;- probleme cu care se confruntă familiile monoparentale, etc.

In cadrul reuniunilor individuale (în medie 10 pe lună) au fost dezbătute subiecte legate atât de admiterea în centru cât şi de inchidere a cazului; s-au adus la cunoştinţă parintelui atât drepturile cât şi obligaţiile acestora pe toată perioada asistării şi s-au dezbătut aspecte legate de particularităţile generale ale copilului, precum si de starea lui de sănătate. In cadrul acestei reuniuni sunt prezentate serviciile oferite şi se analizează situaţia familiei, în baza anchetei sociale efectuate la domiciliu.

De asemenea, şi la închiderea cazului se organizează o întâlnire în care se specifică motivul pentru care se închide cazul. Beneficiarul este orientat către un alt serviciu sau către o altă forma de integrare a copilului.

Serviciul de consiliere psihologica a fost oferit atât copiilor integraţi în centru şi familiilor lor, cât şi în cazul solicitărilor venite din partea unor familii externe, care au copii cu dizabilităţi fizice şi/sau psihice. Fiecare beneficiar este evaluat de două ori pe an. În urma evaluarilor se întocmeşte planul de intervenţie.

Pe lângă consilierea psihologică şi aplicarea de teste, beneficiarilor şi părinţilor lor li s-a oferit consiliere socială, medicală şi juridică pentru a-şi rezolva o parte din problemele cu care se confruntă. Unele aspecte din consiliere au urmarit:

- încurajarea independenţei şi responsabilităţii;- fixarea propriilor sarcini şi scopuri;- copiii să fie încurajaţi în timpul învăţării;- copiii să fie evaluaţi şi apreciaţi în termeni pozitivi.A beneficiat de asistenţă psihologică un total de 31 de persoane, 24 fiind beneficiari ai Centrului de Zi, iar 7 ai sistemului ambulatoriu. De consiliere psihologică au beneficiat (programaţi sau la cerere) şi părinţii şi/sau reprezentanţii legali ai copiilor.

Serviciul de stimulare senzorială cuprinde 24 de beneficiari din centrul de zi şi 2 din sistemul ambulatoriuşi se realizează în Camera Senzorială. Camera este dotată cu instrumente muzicale, imagini

Page 19: Autism

proiectate, tunelul infinitului, tub cu bule, etc. In camera senzorială pot fi aplicate cu succes urmatoarele forme de terapie: cromoterapia, artterapia, meloterapia, aromoterapia, terapia prin dans, ludoterapia, etc.

Obiectivele intervenţiei educative pentru anul 2008 au fost următoarele:

- formarea şi dezvoltarea pe plan cognitiv;- formarea şi dezvoltarea capacităţilor de receptare, înţelegere şi exprimare printr-unul din

sistemele comunicaţionale uşor accesibile copiilor;- formarea, dezvoltarea şi automatizarea deprinderilor de autoservire;- formarea unor deprinderi elementare de adaptare la mediu;- formarea şi dezvoltarea competenţelor sociale în vederea integrării în grup;- formarea şi dezvoltarea deprinderilor ludice;- consolidarea dezvoltării senzorio-motorii şi afective.

Activităţile educative au la bază planurile personalizate de intervenţie elaborate de educatorul specializat, ţinând cont de obiectivele generale, vârstă, de nevoi, potenţial de dezvoltare şi particularităţile beneficiarului. Mijloacele şi procedeele utilizate pentru atingerea obiectivelor din planurile de intervenţie sunt: expunerea, observaţia, explicaţia, demonstaraţia, comunicarea prin imagini, conversaţia, lucrul în grup şi individual, etc. Pentru realizarea activităţilor educaţionale, Centrul de Zi „Betania” asigură suportul material şi mijloacele necesare, adaptate tipului de dizabilitate. Programul zilnic al copiilor conţine activităţi recreative şi de socializare care sunt stabilite de catre personalul de specialitate, pe baza recomandărilor făcute în planul personalizat de intervenţie.

Centrul de Zi oferă beneficiarilor activităţi recreative şi de socializare, pentru a se realiza un echilibru între activităţile de învăţare, pe de o parte, şi cele de relaxare şi joc, pe de altă parte. Activităţile de abilitare/reabilitare au urmărit dezvoltarea imaginaţiei, atenţiei, memoriei, inteligenţei, creativităţii, dezvoltarea activităţilor de autocontrol, organizarea şi formarea autonomiei personale, reorganizarea conduitelor şi restructurarea perceptiv motorie. Obiectivele propuse pe plan educativ, de socializare şi recreative precum şi cele de abilitare/reabilitare fost aduse la cunoştinţa părinţilor pentru a se realiza implicarea directă a lor în lucrul cu copiii nu doar în calitate de observatori ci de participanţi activi.

Programul zilnic al copiilor contine activitati recreative si de socializare care sunt stabilite de catre personalul de specialitate, pe baza recomandărilor făcute în planul personalizat de intervenţie. In vederea atingerii obiectivelor de socializare şi recreere a copiilor, s-au organizat o serie de activităţi care au constat în:

- excursii, picnik-uri, drumeţii;- vizitarea muzeelor;- vizitarea Observatorului Astronomic;- jocuri si activitati în parcuri şi spatii de joacă pentru copii;- servirea mesei în diverse locaţii din oraş;- participarea la cumpărăturile zilnice;

Page 20: Autism

- participarea la spectacole de circ, teatru, etc.;- participarea la acţiunea „Arată ce poţi” organizată de un hipermarket din oraş.

Fiecare beneficiar s-a bucurat de sărbătorirea zilei de naştere, zi ce se organizează în cadrul centrului, împreună cu familia şi cu ceilalţi beneficiari. Pentru această activitate se pun la dispozitie: sucuri, tort, cadouri, etc.

In cadrul serviciului de servire a mesei, numărul beneficiarilor este de 30 şi se desfăşoară în mod organizat: două mese pe zi pentru beneficiarii integraţi în centru, cu sprijinul educatorilor specializaţi şi a asistenţilor de la grupe. Meniul este constituit din hrană rece.

Transportul se realizează zilnic de la şi spre domiciliul beneficiarilor şi de la Centru spre clădirea unde se desfăsoară activitatea kinetoterapeutică. Numărul celor care beneficiază de transport zilnic este de 16, din care 4 sunt imobilizaţi în fotoliu rulant.

Centrul de zi a organizat acţiuni de informare la nivelul comunităţii despre serviciile oferite şi beneficiile acestora pentru copii şi familiile lor. Centrul promovează prin aceste acţiuni integrarea socială a copiilor cu dizabilităţi. Acestea s-au concretizat atât prin organizarea unui marş la care s-au împărţit fluturaşi şi pliante, având posibilitatea de a comunica direct cu membrii comunităţii locale, cât şi prin diverse acţiuni desfăşurate în cadrul unor unităţi de învăţământ (grădiniţe, şcoli şi universităţi).

Centrul de Zi are printre alte obiective şi formarea continuă a personalului. Astfel, personalul a participat, în cadrul centrului, la următoarele cursuri, seminarii şi schimburi de experienţă:

- 2 din specialiştii centrului au participat la două module ale cursului de formare profesională organizat de Societatea de Psihologie Experienţială din România, care a avut tema: „Floortime” - metoda de intervenţie asupra copilului cu Sindrom Autist şi Sindrom Down;

- din aprilie şi până în prezent, 4 dintre angajaţii centrului de zi au participat la cursul „Autismul şi Sindromul Down” – tehnici moderne de intervenţie psihoterapeutică”, organizat de Centrul Român de Intervenţie Psihoterapeutică, lector Tudor Mitasov.

- în zilele de 3 şi 4 mai s-a organizat cursul de formare profesională continuă „Cuplul – Copiii – Familia”, modulul „Psihoterapia copilului”, formator Adriana Pacurar, curs la care a participat un angajat al Centrului de Zi.

- în lunile august şi septembrie s-a realizat schimb de experienţă, în cadrul centrului, cu 4 echipe de specialişti din Republica Moldova.

Au fost încheiate contracte de colaborare cu facultăţi de specialitate (Universitatea Bacău şi Universitatea „George Bacovia” Bacău), în vederea desfăşurării stagiilor de practică pentru studenţi şi cu Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 35 Bacău.

Page 21: Autism

In cadrul acţiunilor de voluntariat desfăşurate în centru s-au implicat, în acest an, 13 persoane (elevi şi studenţi).

Prietenie şi cunoaştere In cadrul Centrului de Zi „Betania”, Ziua Internatională a Persoanelor cu Dizabilităţi – 3 Decembrie – a fost sărbătorită de beneficiarii centrului împreună cu un grup de elevi de la Şcoala Specială „Maria Montessori” Bacău, ca prima acţiune din cadrul proiectului „Prietenie şi cunoaştere”.

Pentru orice fiinţă umană, nevoia socializării este una fundamentală. Ca urmare a activităţilor de socializare, copiii îşi formează personalitatea şi propriul sistem de valori, învaţă să relaţioneze cu semenii săi şi să adopte comportamente dezirabile în cadrul comunităţii.

Prin intermediul acestor activităţi, copilul stabileşte relaţii şi are posibilitatea de a învăţa în mod direct, prin cooperarea cu ceilalţi. În cazul copiilor cu dizabilităţi, rolul activităţilor de socializare este fundamental; nu de puţine ori, aceştia sunt marginalizaţi din cauza lipsei de informare a societăţii.

Un prim pas al integrării sociale îl reprezintă identificarea cu membri ai grupului şi stabilirea de relaţii pozitive cu aceştia. Pentru a evita sentimentul marginalizării acestor copii, am propus parteneriatul „Prietenie şi cunoaştere”. Prin acest parteneriat se urmareste formarea unor relaţii de prietenie între elevii Şcolii Speciale „Maria Montessori” Bacău şi beneficiarii Centrului de Zi „Betania”. Prin activităţile propuse în cadrul acestui parteneriat am urmărit:

- punerea în valoare a resurselor de care aceşti copii dispun;- cunoaşterea propriilor abilităţi şi capacităţi;- formarea unei imagini de sine pozitive;- identificarea şi stabilirea unor relaţii sociale pozitive cu copii de aceeaşi vârstă şi care întâmpină aceleaşi dificultăţi.

Calendarul acţiunilor din cadrul proiectului:

- decembrie: “Ne cunoaştem prin jocuri şi concursuri” -  jocuri de cunoaştere si concursuri distractive, la Centrul de Zi “Betania”;- ianuarie: “Cântăm împreună de Ziua Unirii” - activitate de meloterapie, la Şcoala Specială „Maria Montessori”;- februarie: “Bucuriile iernii”  - expoziţie de lucrări, la ambele instituţii;- martie: “Micii artişti” - confecţionare în comun de felicitări şi mărţişoare, la Centrul de Zi “Betania”;- aprilie: “Simboluri Pascale” - expoziţie de lucrări pe teme pascale, la ambele instituţii;- mai: “Descoperim natura” - vizită la Muzeul de Stiinţele Naturii;- iunie: “Ne despărţim prieteni” - ieşire la picnic.

Pentru personalul celor două instituţii, parteneriatul îşi propune realizarea unui schimb de experienţă în ceea ce priveşte metodele şi tehnicile de lucru abordate în intervenţia asupra copiilor cu dizabilităţi.

Page 22: Autism

Terapia Ocupaţională – Azi In cadrul Centrului de Zi funcţionează, de 1 an şi jumătate, serviciul de Terapie Ocupaţională. Acest serviciu s-a dorit a veni în sprijinul copiilor şi al familiei, exercitându-şi acţiunile în diferite arii ocupaţionale: formarea deprinderilor de autoîngrijire şi igienă personală, cultivarea capacităţilor pentru scris, citit, orientare profesională, educarea abilităţilor pentru diverse situaţii de viaţă, diverse jocuri şi modalităţi de petrecere a timpului liber.

Fiind un centru ce se adreseaza în special copiilor, aceştia sunt încurajaţi să participe, să fie activi în societate, să înveţe să comunice, să coopereze cu mediul (familia, societatea) în care îşi desfăşoară activităţile zilnice.

Venind cu noul concept al terapiei ocupaţionale, am abordat problemele se sus în jos, plecând de la rolurile sociale ale copilului. În contrast cu acest concept este acea abordare obişnuită de jos în sus, cand deficitul este analizat izolat, fără implicaţii sociale.

În urma întâlnirilor cu părinţii am putut constata surprinderea acestora şi, totodată, interesul arătat când au fost întrebaţi despre rolurile lor în famile, în societate, care sunt rolurile copiilor (fiu, frate, nepot, coleg), cum le-a fost afectată viaţa având un copil cu nevoi speciale, ce greutăţi/bariere întâmpină, care le sunt priorităţile în viaţă, care sunt cele mai importante probleme din viaţa de zi cu zi, ce satisfacţii au în îndeplinirea anumitor sarcini.

Folosind instrumentele de evaluare ale terapiei ocupaţionale am trecut la identificarea problemelor de mediu, a barierelor, reuşind, cu ajutorul familiei, să facilitez anumite activităţi ce păreau a fi fără soluţii.

Astfel, am identificat copil la 9 ani ce se deplasa singur, dar refuza să urce scările blocului, mama fiind nevoită să-l urce în braţe două etaje; adolescentă de 17 ani ce dorea să folosească aragazul dar avea teama de foc, mai precis de chibrituri; copil de 14 ani cu tetrapareză spastică ţinut acasă numai în poziţie orizontală, mama neştiind cum să adapteze un scaun pentru a-l poziţiona în semişezând; copil de 9 ani, cu Sindrom Down, care purta scutec absorbant la venirea în centru, încurajându-l astfel să aibă un comportament dependent de cei din jur. Am constientizat părinţii asupra modalităţilor de manevrare a copiilor, cum să-i îmbrace, cum să-i postureze pentru a avea o stabilitate mai buna, asupra importanţei poziţionării şezutului pe scaun în diferite activităţi, permiţând folosirea mâinilor şi având o precizie mai bună. Nu în ultimul rând, s-a lucrat cu copilul individual, atât în sala special amenajată, cât şi la grupe, având sprijinul personalului specializat, în vederea dezvoltării deprinderii autonomiei personale.

CZ DELFINUL-BACAUDespre noi In prezent, pe plan mondial, autismul este o afectiune care a luat o amploare deosebita, situatie ingrijoratoare pentru lumea medicala si nu numai. Statistici recente realizate in Marea Britanie si SUA evidentiaza o crestere de 1600% a numarului de persoane diagnosticate cu Tulburari din Spectrul Autist in ultimii 5 ani – o prevalenta a cazurilor de 1 la 166 din totalul populatiei.

In tara noastra situatia este, de asemenea, alarmanta. Chiar daca nu avem statistici care sa evidentieze acest fapt, in jurul subiectului exista o dinamica deosebita care se face simtita la nivel national: au aparut site-uri ce informeaza despre autism, parintii se intalnesc pe forumuri,

Page 23: Autism

se sprijina unii pe ceilalti, infiinteaza asociatii care sa le apere interesele in fata autoritatilor, specialistii (medici, psihologi, psihopedagogi, logopezi, asistenti sociali, profesori, etc.) isi aduc si ei aportul la o buna cunoastere si abordare a acestei problematici, organizand conferinte nationale, simpozioane, workshop-uri, se scriu carti, brosuri, diverse lucrarari, se fac emisiuni TV, se mediatizeaza cazuri. In Romania insa, problema este cu atat mai pregnanta cu cat sistemul de invatamant nu este pregatit sa se confrunte cu aceasta afectiune. S-au infiintat centre de zi care ofera servicii specifice acestei categorii de copii, dar acestea sunt prea putine pentru a raspunde tuturor solicitarilor.

In acest context, in februarie 2005, Asociatia Betania Bacau a infiintat Centrul de Zi ” Delfinul” destinat copiilor cu autism.

Scopul proiectului: imbunatatirea calitatii vietii copiilor cu autism si familiilor acestora, extinderea si imbunatatirea serviciilor sociale, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale a copiilor cu autism.

Obiectivele proiectului:

cresterea gradului de autonomie personala si a nivelului de functionare intelectuala a beneficiarilor proiectului;

formarea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare si interactiune sociala in vederea insertiei sociale;

constientizarea si implicarea parintilor in procesul de recuperare a copiilor; sprijin si informare in vederea integrarii copiilor in unitati de invatamant; promovarea intereselor copiilor cu autism in fata autoritatilor; influentarea opiniei publice in sensul unei atitudini de acceptare si promovare a egalitatii

de sanse; specializarea echipei care lucreaza cu copiii, in scopul utilizarii de noi metode de educatie,

noi terapii si instrumente de evaluare.

Servicii oferite:

abilitare/reabilitare: terapie comportamentala, terapie psihomotrica, formarea si organizarea autonomiei personale, stimulare senzorio-psiho-motrica, hidrokinetoterapie;

evaluare psihologica, evaluare comportamentala si a abilitatilor; consiliere si sprijin pentru parinti; activitati recreative si de socializare; informare la nivelul comunitatii; servirea mesei; transport de la domiciliu la centru si invers.

Beneficiarii directi ai proiectului sunt 12 copii cu Tulburari din Spectrul Autist, cu varste cuprinse intre 2 ani si 6 luni si 12 ani, care provin din familii sau aflati in asistenta maternala profesionista. Copiii sunt repartizati in doua grupe a cate 6.

Motivatia alegerii acestui numar de copii ca beneficiari directi, integrati in programul zilnic al centrului are la baza necesitatea individualizarii procesului terapeutic impus de specificul diagnosticului. Un numar mare de copii intr-o grupa ar face imposibila abordarea individuala care este esentiala in dobandirea de catre acestia a abilitatilor vizate de planul personalizat de interventie. Activitatile educational – terapeutice din grupe sunt realizate de cate 3 terapeuti in fiecare grupa (3 psihologi, 2 psihopedagogi si 1 lucrator social). Echipa mai cuprinde: un psiholog coordonator si 2 kinetoterapeuti.

Pe langa beneficiarii directi, proiectul prevede si oferirea de servicii in sistem ambulatoriu pentru copiii cu autism si familiile acestora care ne solicita servicii specializate. Acestia

Page 24: Autism

beneficiaza de evaluare psihologica, 1-4 ore de terapie specifica pe saptamana, consilierea educationala si psihologica a familiei si/sau coordonarea si supervizarea programelor terapeutice.

Centrul de Zi Delfinul este singurul centru cu acest specific din Bacau, remarcandu-se prin varietatea si calitatea serviciilor oferite, precum si printr-un nivel inalt de profesionalism, datorat, in mare parte, faptului ca beneficiaza de supervizare si sprijin din partea unor specialisti din Olanda, cu experienta si rezultate in domeniu.

Conform modului de organizare a activitatii centrului, copiii sunt integrati in 2 grupe: o grupa de terapie comportamentala intensiva in care activitatile dominante au caracter individual, iar durata de sedere este de 1 an, iar cea de-a doua grupa, de terapie ocupationala si dezvoltare a capacitatilor de relationare si comunicare, cu durata de sedere de 1 an, preia copiii din prima grupa si ii pregateste pentru integrare in unitati de invatamant special sau de masa, in functie de nivelul fiecarui copil. Acest lucru poate fi realizat si dupa perioada de terapie in prima grupa, daca s-a atins nivelul de dezvoltare necesar integrarii. Astfel, durata sederii in centru este de maxim 2 ani, minim 1 an. In fiecare an se creeaza 6 locuri pentru copiii din lista de asteptare.

In decursul ultimilor 4 ani de activitate, ne-au fost adresate 95 de solicitari din partea familiilor copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist din judetul Bacau dar si din alte judete (Neamt, Suceava, Galati, Vrancea, Tulcea) inregistrandu-se cresteri anuale cu cel putin 10 cazuri. Echipa noastra a oferit si servicii in sistem ambulatoriu (1-4 ore de terapie specifica pe saptamana) pentru o parte dintre solicitanti, astfel incat, in prezent, lista de asteptare cuprinde 57 de familii. In perioada de asteptare familiile pot beneficia in cadrul centrului de consiliere psihologica si educationala, informare, evaluarea psihologica a copiilor. Se pune un accent deosebit pe implicarea familiei in procesul de recuperare a copilului, parintii avand un rol esential. Unul dintre criteriile noastre de integrare a copiilor il constituie implicarea parintilor. Astfel, este o conditie importanta ca in perioada cat copilul este pe lista de asteptare, familia sa inceapa, cu ajutorul psihologului centrului, procesul de recuperare a copilului prin eforturi si resurse proprii. Din cei 57 de solicitanti mentionati anterior, sunt copii care frecventeaza gradinite de masa, dar acolo nu beneficiaza de o interventie adecvata capacitatilor si nivelului intelectual pe care-l au.

RezultateDintre copiii care au beneficiat de serviciile centrului in decursul celor 4 ani, in prezent 15 sunt integrati cu succes in gradinite normale si alti 7 copii beneficiaza de aport educational special in cadrul unei clase pentru copii cu autism din cadrul Centrului de Educatie Incluziva Nr.1 Bacau, clasa infiintata la propunerea noastra ca o continuare si extindere a demersului terapeutic realizat in cadrul Centrului “Delfinul”.

Descrierea programului Sederea copilului in centrul de zi este impartita in doua etape:

Etapa I: Grupul I – Interventie intensiva DTT

Etapa a II-a: Grupul al II-lea – Tranzitie

Finalul programului

Etapa I – DTT Intensiv

Page 25: Autism

Caracteristici:

grupul este alcatuit din 6 copii cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani; durata interventiei este de 1 an; programului este individual si de grup; parintii invata sa lucreze 1 la 1 cu copiii; programul de lucru se desfasoara intre orele 9 si 15; echipa grupului I este formata din 3 membri.

Activitatile de recuperare din cadrul grupei de interventie intensiva vizeaza atingerea urmatoarelor obiective, prin terapie specifica comportamentala si educationala bazata pe principiile ABA (Analiza Comportamentala Aplicata):

Obiective Generale:

OG1 – dezvoltarea achizitiilor si abilitatilor primare de invatare;OG2 – dezvoltarea abilitatilor de autonomie personala;OG3 – dezvoltarea limbajului expresiv si receptiv cu ajutorul metodei PECS.

Obiective specifice OG1:

stimularea initiativei de cooperare cu adultul si de acceptare/refuzare a recompensei, prin activitati controlate;

stimularea performantei vizuale a copilului, prin activitati de asociere, sortare, grupare si prin jocuri de tip puzzle;

dezvoltarea limbajului receptiv prin activitati ce presupun instructii cu raspuns motor; potentarea capacitatii de imitatie motrica simpla si cu obiecte, fina si grosiera; stimularea imitatiei verbale a unor sunete, cuvinte sau propozitii, prin activitati

controlate; potentarea initiativei de a cere anumite lucruri, activitati sau recompensei, in prezenta

sau in absenta acestora; dezvoltarea capacitatii de a numi/denumi obiecte, persoane sau imagini comune ale

acestora, folosind cuvinte si propozitii simple; dezvoltarea initiativei de a raspunde la intrebari sociale sau de a completa fraze sau itemi

amuzanti, folosind cuvinte simple sau aproximari ale cuvintelor; incurajarea verbalizarii spontane, prin folosirea cantecelor, a imitatiei verbale si a

etichetarii obiectelor; dezvoltarea abilitatilor de joaca si petrecere a timpului liber, prin activitati controlate; crearea de interactiuni sociale controlate; favorizarea interactiunilor in grup, prin activitati ce presupun urmarirea unei rutine; utilizarea raspunsurilor generalizate prin activitati extracurriculare si de socializare.

Obiective specifice OG2:

stimularea initiativelor de a se imbraca/dezbraca singuri, prin activitati controlate; favorizarea si incurajarea initiativelor de a se hrani singuri, folosind adecvat tacamurile; utilizarea adecvata a toaletei.

Obiective specifice OG3:

utilizarea adecvata a mapei PECS; utilizarea adecvata a orarului cu pictograme; stimularea initiativei de a comunica cu ajutorul pictogramelor, folosind, dupa caz, si

etichetarea.

Page 26: Autism

Dupa perioada de sedere in primul grup, copii intra in grupul de tranzitie care pregateste iesirea din centru.

Etapa a II-a – Tranzitie Caracteristici:

beneficiarii grupului de tranzitie sunt copiii din grupul I, dupa ce au incheiat perioada de training intensiv;

durata programului este de 1 an; programul zilnic de desfasoara intre orele 9 si 15; programele desfasurate sunt de grup; orare individualizate in functie de nivelul fiecarui copil; folosirea abilitatilor dobandite in timpul trainingului intensiv in context; psihoterapie ocupationala; daca este necesar, parintii pot continua programul DTT sub supervizare; programul este adaptat in functie de situatia din familie, dorintele si nevoile parintilor; echipa grupului este formata din 3 membri.

Programele de interventie si recuperare ale grupei de tranzitie se desfasoara sub forma activitatilor de grup (grupuri de cate 3 copii), lucru in perechi, activitati de formare a capacitatii de lucru independent (TEACCH), activitati de terapie ocupationala ce au ca scop dezvoltarea si formarea personalitatii copilului.Un alt set de activitati vizeaza dezvoltarea senzorio-motorie, invatarea prin joc şi imitaţie cat si stimularea comportamentului psihosocial, activitati de comunicare (dezvoltarea comunicarii prin imagini PECS) şi activitati gospodaresti ce au ca scop dezvoltarea capacitatii de reactie si adaptare in diferite situatii de munca.Prin conţinutul lor, aceste activităţi se referă predominant la aria de dezvoltare personală, socială si la dobandirea unor abilitati de grup având ca scop final independenţa intr-o oarecare masura a copilului precum şi facilitarea integrarii lui într-un mediu scolar.

Obiectivele generale:

OG.1 Dezvoltarea unor abilitati de grup necesare adaptarii la mediul inconjurator si consolidarii normelor uzuale de comportamentOG.2 Formarea capacitatii de lucru independent pentru exersarea unei conduite personale autonomeOG.3 Dezvoltarea comunicarii prin imagine, ca instrument pentru exprimarea dorintelor, nevoilor si a propriilor intereseOG.4 Stimularea contactelor sociale cu alti copiiOG.5 Stimularea achizitiilor cognitive in contexte functionale

Obiective specifice OG1:

sa-si astepte randul in cadrul desfasurarii diferitelor activitati; sa salute si sa raspunda la salut; sa dezvolte comportamente adecvate, necesare unei bune desfasurari a activitatilor; sa atraga atentia asupra lui atunci cand doreste sa execute o sarcina; sa-si exprime dorinta de a participa la activitate raspunzand prin ridicarea unei maini la

intrebari de tipul: “Cine vrea…? Cine urmeaza?”; sa urmareasca un traseu prestabilit; sa realizeze o sarcina colectiva.

Page 27: Autism

Obiective specifice OG2:

sa realizeze minim 2-4 sarcini consecutive cu, apoi fara ajutor; sa marcheze inceputul si sfarsitul unei sarcini prin schimbarea pictogramei asociata

acesteia sau prin strangerea materialelor intr-un cos; sa se incadreze intr-un timp prestabilit cu ajutorul timer-ului (15 min.).

Obiective specifice OG3:

sa realizeze schimburi controlate/intentionate de obiecte/alimente intre 2 sau mai multi copii;

sa initieze controlat/spontan un act de comunicare (in cadrul unui context social concret), folosind imaginea obiectului dorit. (Ex: la masa, la supermarket, in pauza, in familie);

sa ceara 2 itemi necesari realizarii unei activitati concrete (Ex: Vreau cana si sticla de apa; Vreau hartia si creion, etc.);

sa asocieze simbolul “NU” pe pictograma cu faptul ca nu i se va da itemul solicitat.

Obiective specifice OG4:

sa-si astepte randul intr-o sarcina atunci cand partenerul de joc o executa; sa mentina contactul vizual cu partenerul de joc pentru min. 5 secunde (timer); sa-si aleaga partenerul de joc in pereche utilizandu-se o mapa cu poze ale copiilor; sa aleaga o activitate, din mapa cu pictograme, pe care o va executa cu alt copil; sa ceara un obiect/aliment partenerului iar acesta sa il ofere; sa paseze de la unul la altul un obiect (impingerea unei masini, aruncarea mingii); să conştientizeze sensul expresiilor utilizate în situaţiile de joc colectiv; să-şi dezvolte abilitati de joaca in cadrul activitatilor ludice: jocuri de constructii, folosirea

jucariilor in mod corespunzator, jocuri de puzzle, jocuri cu reguli, jocuri de concentrarea a atentiei.

Obiective specifice OG5:

sa inţeleaga şirul logic din cadrul unei acţiuni simple (ex. de imitare a mişcărilor şi operaţiilor unei acţiuni);

să execute instructiuni corelate si necorelate în contexte funcţionale; să-şi dezvolte elementele de perceptie spatiala prin generalizare; să-şi dezvolte deprinderile de asociere de obiecte pe categorii; să-şi consolideze notiunea de culoare in contexte firesti.

Finalul programului Dupa perioada de sedere in al doilea grup, copilul va fi directionat, in functie de nivelul la

care a ajuns, catre o forma de invatamant special sau de masa. In continuare, psihologul centrului va mentine contactul cu familiile copiilor care au parasit centrul, sub forma unor intrevederi periodice stabilite de comun acord, in functie de nevoile acestora de sprijin si indrumare.

Dupa perioada de sedere in primul grup, in functie de evolutia copilului, se poate recomanda integrare intr-o forma de invatamant.In grupul II poate fi integrat un copil ale carui nevoi corespund cu specificul programului din acest grup.

Metode de intervenţie

Page 28: Autism

In abordarea tulburarilor din spectrul autist au fost propuse de-a lungul timpului nenumarate metode de interventie si tratamente, cele mai multe dintre ele, insa, lipsite de eficienta sau chiar daunatoare. Exista numeroase tratamente pretinse ca eficiente prin marturii sau opinii personale, pareri sau speculatii. Singura modalitate de a elimina iluziile, afirmatiile false este de a supune tratamentele unei atente evaluari stiintifice prin:

- Testarea directa, sistematica a ipotezelor folosind instrumente specifice de masurare, experimentare si analiza logica.- Verificarea independenta si publica a fenomenelor.- Masuratori obiective si directe.- Studii controlate (experimentale) care sa determine daca tratamentul este eficient (studiile descriptive si semi-experimentale nu conduc la asemenea concluzii).

ABA – Analiza comportamentala aplicataABA reprezinta folosirea metodelor analitice comportamentale si a constatarilor cercetarii asupra comportamentului uman pentru a schimba in mod semnificativ comportamente importante din punct de vedere social. ABA ofera un cadru stiintific in baza caruia putem explica/intelege comportamentele umane, ce anume le declanseaza si cum le putem creste sau reduce frecventa si intensitatea. ABA este, deci, o stiinta aplicata.Singura directie de abordare sprijinita prin dovezi stiintifice substantiale este Analiza Comportamentala Aplicata (ABA).ABA nu este o metoda de predare, nu este asociata exclusiv cu “tratamentele” pentru autism si nici nu este caracterizata de instruire individuala, intensitatea tratamentului ori de varsta individului.

Autismul este unul din multele domenii in care se recurge la ABA. Principiile si metodele ABA au fost folosite inca din anii ‘60 pentru a forma o gama larga de abilitati importante si pentru a reduce comportamentele problematice. ABA il ajuta pe fiecare copil sa dezvolte abilitati care ii vor permite sa traiasca independent, in masura in care este posibil (individualizat pe copil). Abilitatile ce trebuiesc intarite si comportamentele problematice ce trebuiesc reduse sunt stabilite in evaluarea initiala complexa si detaliata. Abilitatile sunt clar definite si enumerate pentru toate ariile principale (comunicare, social, autoservire, fizic, joc si imp liber, academic etc), detaliate in componente mici si secventializate in ordinea dezvoltarii (de la simplu la complex).

Numeroase metode validate stiintific sunt combinate in pachete complete, fundamentate pe principiile ABA, dar foarte individualizate pentru fiecare copil, pentru a preda abilitati sau a aborda comportamentele problematice:

Instruirea pe Unitatea de Baza in Invatare (DTT) Invatarea contextuala Analiza sarcinii si inlantuire Inserarea sarcinilor de lectie printre alte activitati etc.

Se pune un puternic accent pe placerea de a invata si pe angajarea copilului in interactiuni sociale pozitive. Procedurile pentru modificarea comportamentelor sunt clar definite si individualizate (instructiuni necesare, tipuri de ajutor si cum sa fie estompate, consolidare/intaritori).

DTT – Discrete Trial TrainingDTT reprezinta o metoda specifica de predare utilizata pentru a maximiza invatarea. Reprezinta o tehnica sau un process de predare folosit pentru a dezvolta numeroase abilitati – cognitive, de comunicare, sociale, de joc, de autonomie personala. Strategia de predare implica:

Descompunerea abilitatilor in parti/unitati mici Predarea fiecarei parti/unitati in mod intensiv pana cand este insusita complet

Page 29: Autism

Predare concentrata si numeroase repetitii Amorsarea (promptarea) raspunsului corect si diminuarea treptata a promptului Folosirea tehnicilor de intarire/recompensare

Fiecare sesiune de predare implica probe distincte repetate (unitati de invatare, secvente comportamentale distincte), fiecare proba avand 3 elemente:SD ———–R ————–C

1. SD – stimulul distinctiv (cerinta, comanda)2. R – raspunsul3. C – consecinta (feed-back-ul)

1.SD-ul -reprezinta cerinta pe care o adresam copilului,o indicatie sau un comportament care poate fi un stimul pentru producerea raspunsului asteptat; poate fi verbal sau nonverbal (Fa asa!, Bate din palme!, Potriveste!, Ce vrei?, Ce este?, un gest, un obiect prezentat, etc.).Reguli:-sa se distinga de alti stimuli care se produc in acel moment in mediu (sa fie evident);-eliminati zgomotul in exces, facand stimulul concis; folositi numai cele mai importante cuvinte;-initial sa fie rostit pe un ton ferm si putin mai tare decat modul obisnuit de vorbire;-sa fie clar si cat mai scurt posibil;-sa fie folosit in mod constant (acelasi pana in momentul generalizarii);-nu repetati SD-ul inainte de a fi primit un raspuns, urmat de o consecinta (toate probele trebuie sa fie incheiate).

2. RASPUNSUL – este comportamentul in care se angajeaza copilul dupa prezentarea SD-ului.Exista trei tipuri de raspuns:-raspuns corect – copilul da raspunsul asteptat in 5-7 secunde dupa SD;-raspuns gresit – copilul se angajeaza intr-un comportament alternant dupa ce SD-ul a fost prezentat;-non-raspuns – copilul nu raspunde in 5-7 secunde dupa SD;

3. CONSECINTA – reprezinta feed-back-ul pe care il primeste copilul ca urmare a raspunsului, ceea ce face terapeutul dupa raspunsul copilului.Consecinta trebuie sa intareasca raspunsurile pozitive, crescand probabilitatea reaparitiei acestora.Recompensele vor creste frecventa comportamentului dorit. Acestea pot fi materiale (alimente, jucarii, activitati preferate) sau sociale (laude, imbratisare, sarut etc.). Este indicat ca recompensa materiala sa fie asociata cu intarire verbala (Bravo!, Foarte bine!, etc.) astfel acestea vor capata in timp valoare de recompensa.Reguli:-orice raspuns trebuie sa aiba o consecinta;-recompensele materiale trebuie sa fie variate, in functie de criteriile dinainte stabilite pentru program;-recompensa trebuie oferita imediat dupa raspuns (pentru a fi siguri ca intaresc raspunsul si nu alt comportament produs in acel interval de timp);-recompensele folosite in program nu trebuie sa fie disponibile cu alte ocazii;-evitati saturatia, prin folosirea unor cantitati mai mici de recompense si prin varierea acestora;-rezervati cantitati mai mari sau recompense mai puternice pentru raspunsuri independente sau de inalta calitate si oferiti cantitati mici sau recompense mai slabe pentru raspunsuri promptate (nu este valabil si pentru predare);-recompensele trebuie sa poata fi administrate cu usurinta si consumate rapid;-consecinta unui raspuns negativ sau a lipsei raspunsului trebuie sa fie indepartarea recompensei, insotita de o mimica adecvata;-intarirea verbala trebuie facuta pe o tonalitate exclamativa, insotita de o mimica adecvata; aceasta intarire trebuie, de asemenea, variata, pentru a preveni rutina si previzibilul care ii mai scad din valoare;Intervalul dintre probe trebuie sa fie de cateva secunde.In acest interval stimulii trebuie indepartati de pe masa.

Page 30: Autism

Pauzele se stabilesc in functie de nivelul la care este copilul, de durata lectiei si de starea in care se afla copilul.Pauzele trebuie sa fie distractive/placute pentru copil. Nu dam pauza dupa un raspuns negativ sau in timpul unor comportamente inadecvate. Trebuie sa incheiem intotdeauna in maniera pozitiva.Inceputul si sfarsitul lectiei trebuiesc marcate foarte clar prin cuvinte sau cantecele. De asemenea, si pauzele. Putem folosi cuvinte ca: lucram, la lectie, gata, pauza, ne jucam, am terminat, etc.

PROMPTULPromptul este un stimul suplimentar care faciliteaza raspunsul copilului; este ajutorul pe care il primeste copilul pentru a da raspunsul corect. Diminuarea promptarii este unul dintre principiile care stau la baza programului si consta in reducerea sistematica a intensitatii promptului.

P.E.C.S. – Picture Exchange Communication SystemMetoda PECS a fost dezvoltata in 1985 ca o metoda unica alternativa si augmentativa ce ii invata pe copiii si adultii cu autism dar si cu alte deficiente de comunicare sa initieze comportamentul de comunicare. Protocolul de predare este bazat pe principiile conditionarii operante (B.F.Skinner) astfel incat comportamente operante, functionale, verbale sunt invatate sistematic, folosind strategii de prompting si intarire ce vor duce la insusirea unui comportament de comunicare independent. Nu sunt folosite prompturi verbale, acest lucru conducand la initiativa imediata si la evitarea dependentei de prompt. PECS este o metoda in special eficienta daca este asociata cu elemente ale analizei comportamentale.

Metoda invata discriminarea diferitor simboluri si apoi gruparea acestora in propozitii simple. In fazele avansate, copiii sunt invatati sa comenteze mediul si sa raspunda intrebarilor directe. Prorocolul de predare este structurat pe mai multe faze:

Copilul este invatat sa initieze comunicarea realizand un schimb fizic al unei singure imagini pentru un item preferat.

Copilul este invatat sa caute activ imaginile si sa caute partenerul de comunicare/ instructorul pentru a formula cererea.

Copilul este invatat sa discrimineze imaginile si sa aleaga imaginea reprezentand itemul dorit.

Copilul este invatat sa formuleze propozitii simple in forma “eu vreau______”. Copilul invata sa raspunda la intrebarea “ce vrei?”. Copilul invata sa comenteze mediul, in mod spontan si ca raspuns la intrebari. Imbogatirea vocabularului – copilul invata sa foloseasca in cererile sale atribute cum ar fi:

culori, forme, marimi.

Mituri si interpretari gresite asupra PECS:

Daca folosim imagini, folosim PECS – PECS foloseste imagini insa este un protocol specific de predare a utilizarii expresive a imaginilor pentru comunicarea dorintelor si a nevoilor si pentru a face comentarii asupra mediului. PECS combina cunostinte si principii din analiza comportamentala aplicata si din psihopatologia comunicarii si limbajului pentru a realiza o metoda eficienta de predare a comunicarii functionale.

Daca folosim un orar cu imagini, folosim PECS – PECS este un sistem de comunicare expresiva. Orarele cu imagini vizeaza aspectul receptiv al comunicarii.

PECS este doar pentru cei care nu vorbesc – PECS ofera un sistem functional de comunicare foarte eficient pentru cei care nu vorbesc, insa poate preda abilitati importante si celor care au limbaj verbal. Protocolul PECS invata copilul sa initieze un comportament de comunicare. PECS il invata sa initieze abordarea si contactul social, comunicarea spontana si initiative in comunicare. PECS reprezinta un sistem alternativ de comunicare pentru copiii nonverbali si un sistem augmentativ pentru cei verbali

Page 31: Autism

PECS doar ii invata pe copii sa formuleze cereri – Cererea este prima abilitate invatata prin PECS, dar fazele finale se concentreaza pe invatarea copilului sa comenteze mediul (eu vad….., eu aud….)

Daca foloseste PECS, copilul nu va vorbi – Ca in cazul oricarui sistem alternativ de comunicare, folosirea PECS va creste posibilitatea ca persoana sa devina verbala, lucru dovedit prin studii stiintifice, clinice, controlate. Chiar daca copilul nu va putea dezvolta un limbaj verbal, PECS ii va oferi un un mijloc eficient de comunicare cu cei din jur.