AVIZ DE MEDIU RAPORT DE MEDIU - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM BUCURESTI/AUTORIZARI/Pagina WEB SEA/2014... · Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA

1

Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1

Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

AVIZ DE MEDIU

RAPORT DE MEDIU

PENTRU

PLANUL URBANISTIC ZONAL SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI

ELABORATOR: SC KVB ECONOMIC SA

Strada Mitropolit Varlaam, nr. 147, Sector 1, Bucureşti

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Splaiul Independentei, nr. 291 - 293 Sector 6, Bucuresti

OCTOMBRIE 2014


2

Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI



Cod proiect PRM – 259 – RM/444/31.12.2010 Denumire RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL

URBANISTIC ZONAL SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI

Beneficiar PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Data OCTOMBRIE 2014

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de

baza puse la dispozitia elaboratorului.

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament Mediu dr.ing. Tatiana Dimache Elaborat: ing. Loredana Sarbu drd. ing. Oana Ciugulea Verificat: dr. ing. Tatiana Dimache Aprobat: dr. ing. Tatiana Dimache


3



Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

CUPRINS

A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI A

RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE .................................................................................. 9

A.1. Domeniul de reglementare ........................................................................................................................................ 9

A.2. Titular proiect ......................................................................................................................................................... 11

A.3. Elaboratorul atestat al raportului de mediu ........................................................................................................... 11

A.4. Date generale .......................................................................................................................................................... 11

A.4.1. Incadrarea in teritoriu ............................................................................................................................................ 12

A.5. Cadrul natural......................................................................................................................................................... 13

A.5.1. Relieful .................................................................................................................................................................... 13

A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice ............................................................................................................. 14

A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica .................................................................................................... 16

A.5.2.2. Categoria geotehnica si riscul geotehnic al lucrarii ............................................................................................... 16

A.5.3. Considerente hidrogeologice .................................................................................................................................. 17

A.5.4. Considerente hidrografice ...................................................................................................................................... 18

A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic ........................................................................................................................... 18

A.5.4.2. Resursele de apa ..................................................................................................................................................... 19

A.5.4.3. Reteaua hidrografica .............................................................................................................................................. 21

A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata ................................................................................................................................. 21

A.5.4.4.1. Rauri ....................................................................................................................................................................... 21

A.5.4.5. Raul Dambovita ...................................................................................................................................................... 26

A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti .................................................................................................................................. 26

A.5.4.6. Raul Colentina ........................................................................................................................................................ 27

A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina .......................................................................................................................... 28

A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora................................................................................................. 28

A.5.4.8. Apele subterane ....................................................................................................................................................... 30

A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti ........................................... 31

A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica ......................................................................................................................... 35

A.5.5.1. Adancimea de inghet ............................................................................................................................................... 36

A.5.6. Clima ....................................................................................................................................................................... 36

A.6. Continutul si Obiectivele principale ale planului ................................................................................................... 36

A.6.1. Situatia existenta ..................................................................................................................................................... 38

A.6.1.1. Ocuparea terenurilor .............................................................................................................................................. 38

A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente .................................................................................................................. 39

A.6.1.3. Circulatia existenta in zona .................................................................................................................................... 39

A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Salii Palatului ................................................................................................................... 40

A.6.1.4.1. Analiza situatiei existente in cadrul studiului de trafic ........................................................................................... 40


4




A.6.1.4.2. Analiza situatiei propuse in cadrul studiului de trafic ............................................................................................ 42

A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic ................................................................................................................................. 45

A.6.1.5. Probleme de mediu .................................................................................................................................................. 46

A.6.2. Situatia propusa ...................................................................................................................................................... 46

A.6.2.1. Valorificarea cadrului natural ................................................................................................................................ 47

A.6.2.2. Modernizarea circulatiei ......................................................................................................................................... 49

A.6.2.3. Etapele implementarii PUZ - ului propus ............................................................................................................... 50

A.6.2.3.1. Etapa 1 .................................................................................................................................................................... 50

A.6.2.3.2. Etapa 2 .................................................................................................................................................................... 50

A.6.2.4. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici ............................................................. 50

A.6.2.5. Unitati si subunitati functionale .............................................................................................................................. 53

A.6.2.6. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale ..................................................................................... 54

A.6.2.6.1. Prevederi UTR V3 – Spatii verzi pentru agrement .................................................................................................. 54

A.6.2.7. Utilizare functionala ............................................................................................................................................... 54

A.6.2.7.1. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-1 ........................................................................................................ 54

A.6.2.7.2. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-2 ........................................................................................................ 55

A.6.2.7.3. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3 - 3 ...................................................................................................... 55

A.6.2.8. Utilizari admise cu conditionari in zona de spatiu verde V3 .................................................................................. 55

A.6.2.9. Utilizari interzise in zona de spatiu verde V3 ......................................................................................................... 56

A.6.2.10. Circulatii si accese .................................................................................................................................................. 56

A.6.2.10.1. Stationarea autovehiculelor ............................................................................................................................ 56

A.6.2.11. Inaltimea maxima a cladirilor ................................................................................................................................ 57

A.6.2.12. Aspectul exterior al cladirilor ................................................................................................................................. 57

A.6.2.13. Conditii de echipare edilitara ................................................................................................................................. 57

A.6.2.14. Spatii libere si spatii plantate ................................................................................................................................. 57

A.6.2.15. Imprejurimi ............................................................................................................................................................. 57

A.6.2.16. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului ........................................................................................... 58

A.6.2.16.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT %) ............................................................................................ 58

A.6.2.16.2. Coeficient maxim de utiliare a terenului (CUT).............................................................................................. 58

A.6.2.17. Prevederi UTR SP1 – Piete publice, spatii publice - loisir ..................................................................................... 58

A.6.2.17.1. Utilizari admise ............................................................................................................................................... 58

A.6.2.17.2. Utilizari admise cu conditionari ..................................................................................................................... 58

A.6.2.17.3. Utilizari interzise ............................................................................................................................................. 58

A.6.2.17.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) .......................................................................... 58

A.6.2.17.5. Amplasarea cladirilor fata de aliniament ....................................................................................................... 58

A.6.2.17.6. Amplasarea cladirilor fara de limitele laterale si posterioare ale parcelelor ................................................ 59

A.6.2.17.7. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela ....................................................................... 59

A.6.2.17.8. Circulatii si accese .......................................................................................................................................... 59


5




A.6.2.17.9. Stationarea autovehiculelor ............................................................................................................................ 59

A.6.2.17.10. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor ....................................................................................................... 59

A.6.2.17.11. Aspectul exterior al cladirilor ......................................................................................................................... 59

A.6.2.17.12. Conditii de echipare edilitara ......................................................................................................................... 59

A.6.2.17.13. Spatii libere si spatii plantate.......................................................................................................................... 59

A.6.2.17.14. Imprejurimi ..................................................................................................................................................... 60

A.6.2.17.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) ................................................................................................ 60

A.6.2.17.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) ............................................................................................ 60

A.6.2.18. Unitati teritoriale de referinta (UTR) ..................................................................................................................... 60

A.6.2.19. Regimul juridic si obiective de utilitate publica ...................................................................................................... 61

A.6.2.20. Dezvoltarea echiparii edilitare ............................................................................................................................... 62

A.7. Obiectivele principale ale puz „spatiu public sala palatului” ................................................................................ 63

A.8. Relatia cu alte planuri si programe relevante ......................................................................................................... 64

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ................................................................ 65

B.1. Calitatea aerului ..................................................................................................................................................... 65

B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5 ...................................................................................................................... 68

B.1.2. Emisii anuale de SO2 ............................................................................................................................................... 72

B.1.3. Emisii anuale de NOx .............................................................................................................................................. 74

B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici ...................................................................................................... 76

B.1.5. Emisii de metale grele ............................................................................................................................................. 77

B.1.6. Monoxidul de carbon .............................................................................................................................................. 79

B.2. Calitatea apei .......................................................................................................................................................... 80

B.2.1. Calitatea apelor de suprafata ................................................................................................................................. 80

B.2.2. Calitatea apelor subterane ...................................................................................................................................... 86

B.3. Calitatea solului ...................................................................................................................................................... 88

B.4. Calitatea vegetatiei ................................................................................................................................................. 89

A. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ................. 89

B. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN .................... 90

C. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE

ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI ....... 91

C.1. Obiectivele politicii de mediu ale UNIUNII EUROPENE ...................................................................................... 92

C.1.1. Protocolul de la Kyoto ............................................................................................................................................ 92

C.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor

membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 ..................................................................................................................... 93

C.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene .................................................................................... 95


6




C.2. Obiectivele politicii de mediu ale tarii noastre ....................................................................................................... 96

C.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030 ................................ 96

C.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a

regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere;

imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri ....................................................................................... 96

C.3. Obiectivele politicii de mediu in municipiul bucuresti ............................................................................................ 97

C.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu ................................................................................................................... 97

C.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului ............................................................................................ 99

C.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ..................................................................... 100

D. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR

CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL,

FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI .... 101

D.1. Impactul asupra biodiversitatii ............................................................................................................................. 101

D.2. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane ..................................................................................................... 101

D.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ ........................................................................................ 101

D.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ .................................................................................... 101

D.3. Impactul asupra florei si faunei ............................................................................................................................ 102

D.4. Impactul asupra solului......................................................................................................................................... 102

D.4.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 102

D.4.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 102

D.5. Impactul asupra apei ............................................................................................................................................ 102

D.5.1. Impactul asupra apei de suprafata........................................................................................................................ 102

D.5.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 102

D.5.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 103

D.5.2. Impactul asupra apei subterane ............................................................................................................................ 103

D.5.2.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 103

D.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane ......................................................................................................... 106

D.5.2.3. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 107

D.6. Impactul asupra aerului si factorilor climatici ..................................................................................................... 108

D.6.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 108

D.6.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 108

D.7. Impactul datorat zgomotului si vibratiilor ............................................................................................................ 120



D.8. Impactul asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic ..................................................................... 124

D.9. Impactul asupra peisajului .................................................................................................................................... 125




7




D.10. Evaluarea efectelor cumulate asupra mediului prin metoda „unitatilor de impact negativ” ............................... 125

E. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN

CONTEXT TRANSFRONTIERA .................................................................................................................................... 133

F. MăSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE șI COMPENSA CâT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTăRII PLANULUI ............................................. 133

F.1. Masuri de protectie a factorului de mediu apa ..................................................................................................... 133

F.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 133

F.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 134

F.1.2.1. Conditii de fundare propuse pentru constructia proiectata .................................................................................. 134

F.1.2.1.1. Lucrari de sustinere a excavatiei .......................................................................................................................... 134

F.1.2.1.2. Sistemul de epuizmente ......................................................................................................................................... 135

F.1.2.1.3. Recomandari privind realizarea sistemului de fundare ........................................................................................ 135

F.1.2.1.4. Consideratii finale ................................................................................................................................................. 136

F.2. masuri de protectie a factorului de mediu aer ...................................................................................................... 136



F.1. masuri de protejare a solului ................................................................................................................................ 138



F.2. Masuri pentru reducerea zgomotului si vibratiilor ............................................................................................... 139



F.3. Masuri de protectie a populatiei si sanatatii umane ............................................................................................. 139

F.4. Masuri de protejare a patrimoniului cultural si istoric ........................................................................................ 140

F.5. Masuri de protejare a peisajului ........................................................................................................................... 140

G. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ............ 140

G.1. Varianta „0” – fara implementarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI 140

G.1.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 140

G.1.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 141

G.2. VARIANTA „1” DE IMPLEMENTARE A puz-ULUI sPATIUL pUBLIC sALA pALATULUI .............................. 142

G.2.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 142

G.2.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 142

G.3. Varianta „2” – implementarea puz – ului spatiu public sala palatului ................................................................ 142

G.3.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 142

G.3.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 144

G.4. Alegerea variantei „2” – de implementare a puz-ului spatiu public sala palatului ............................................. 144


8




H. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI urbanistic zonal ................................................................ 144

I. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .......................................................................................................... 148

J. Bibliografie .............................................................................................................................................................. 150

J.1. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA ......................................................................................................................... 150

K. Anexe ........................................................................................................................................................................ 150

K.1. Parte desenata....................................................................................................................................................... 150

K.2. Parte scrisa ........................................................................................................................................................... 150


9

Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI



A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE

ALE PLANULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI

PROGRAME RELEVANTE

A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Evaluarea Strategica de Mediu se realizeaza in baza cerintelor Directivei SEA

(Directiva Consiliului European nr. 2001/ 42/ CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri si programe asupra mediului) si a Hotararii de Guvern nr.

1076/2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe care transpune prevederile Directivei mentionate in legislatia

nationala.

Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor

etape:

analiza starii mediului la nivel zonal si local, luand in considerare

datele si informatiile existente;

in urma caracterizarii starii actuale a mediului a fost identificat un set

de aspecte de mediu si probleme de mediu dintre care au fost

selectate cele considerate relevante pentru zona analizata;

pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate ca fiind

relevante au fost formulate obiective relevante de mediu pentru PUZ –

ul propus;

a fost realizata o analiza a evolutiei probabile a starii mediului (a

acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) in conditiile

neimplementarii PUZ – ului (Alternativa “0”);

au fost evaluate posibilele efecte asupra mediului generate de

implementarea PUZ – ului;

pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de masuri privind

prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers

asupra mediului asociat implementarii PUZ – ului;

a fost, de asemenea, propusa o lista de masuri pentru monitorizarea

efectelor implementarii PUZ – ului asupra mediului.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului legi, hotarari de guvern, ordine

ministeriale, dupa cum urmeaza:

Hotararea nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;


10





Conform Hotararii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor

se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra

mediului planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra

mediului, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, “raportul de

mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului

obiectivele si aria geografica aferenta, de asemenea analizeaza problemele

semnificative de mediu, starea mediului si evolutia acestuia in absenta

implementarii planului si determina obiectivele de mediu relevante in raport cu

obiectivele specifice ale planului”;

Ordinul nr. 995/2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea

listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii

Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

Ordonanta de Urgenta nr. 114/2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007)

pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului

aprobata de Legea nr. 265/ 2006;

Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi

din intravilanul localitatilor;

Legea nr. 47/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr.

24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din

intravilanul localitatilor;

Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea

poluarii mediului;

Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea

normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei;

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

Legea nr. 350/2001 modificata si republicata, privind Amenajarea

Teritoriului si Urbanismul;

Legea nr. 22/2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea

impactului de mediu in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25

februarie 1991 (M.Of., Partea I nr. 105 din 01/03/2001).

Scopul elaborarii Raportului de mediu pentru “Planul Urbanistic Zonal Spatiu

Public Sala Palatului” presupune integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie


11





a mediului in pregatirea si adaptarea planului, prin identificarea si evaluarea

impactului potential asupra mediului si promovarea alternativei optime din punct

de vedere a protectiei mediului, pentru obtinerea de catre titular a Avizului de

Mediu.

A.2. TITULAR PROIECT

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI – DIRECTIA GENERALA

DEZVOLTARE URBANA – DIRECTIA URBANISM;

Adresa: Splaiul Independentei, nr. 291 – 293, sector 6, Bucuresti.

A.3. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

S.C. KVB ECONOMIC S.A.

Adresa: Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1, Bucuresti.

Societatea KVB ECONOMIC SA este inregistrata in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82.

A.4. DATE GENERALE

Conform prevederilor Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si

urbanismul, Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica

detaliata si cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:

organizarea retelei stradale;

organizarea arhitectural – urbanistica;

dezvoltarea infrastructurii edilitare;

modul de utilizare al terenurilor.

Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:

imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor,

asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte

convenabile pentru toti locuitorii;

utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice

adecvate, extinderea controlata a zonelor construite;

protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural;

asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate

localitatile urbane si rurale.


12





A.4.1. Incadrarea in teritoriu

Amplasamentul este situat in Bucuresti, sectorul 1, strada Ion Campineanu nr.

30, incadrand Sala Palatului, intr-un punct nodal de legatura intre Piata

Revolutiei, Parcul Cismigiu si Calea Victoriei, cu urmatoarele limite:

la Nord: Str. Stirbei Voda;

la Est: Sala Palatului;

la Sud: front construit – bloc Humanitas;

la Vest: Str. Ion Campineanu.

Aria cuprinsa in PUZ se afla in zona centrala a Bucurestiului, intr-un areal

reprezentativ pentru municipiu.

Accesul in zona de studiu se realizeaza fie din Str. Stirbei Voda, fie din Str. Ion

Campineanu. Exista un acces secundar care strabate o parte din teritoriul obiect

al PUZ – ului prin str. Walter Maracineanu.

Amplasamentul dispunde de acces auto si pietonal, fiind situat la circa 5 – 10

minute de mers fata de statiile de transport public de diverse categorii (metrou

Universitate, Izvor, statii autobuz sau tramvai).

In ceea ce priveste prezenta institutiilor de interes general, se remarca existenta

Bisericii Cretulescu in interiorul limitei obiect PUZ si a Salii Palatului si Muzeul

National de Arta al Romaniei.

Figura nr. 1 - Incadrarea in teritoriu a Salii Palatului


13





A.5. CADRUL NATURAL

A.5.1. Relieful

Teritoriul pe care se afla Bucurestiul cuprinde doua subunitati ale Campiei

Vlasiei: in nord, Campia Snagovului si in sud, Campia Bucurestiului.

Bucurestiul se afla situat in Campia Vlasiei (parte componenta a Campiei

Romane), la 54 – 90 m altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina, la intersectia

paralelei de 44º24′49″ lat N cu meridianul de 26º05′48″ lon E. Oraşul, cu o

suprafaţă de 228 km2, are o formă circulară cu axe măsurând 24 km nord - sud şi

22 km est - vest.

Figura nr. 2 - Pozitionarea geografica a municipiului Bucuresti pe glob si in cadrul Romaniei (Sursa: www.globalcom.ro)

Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara spre SE

si se situeaza la altitudini absolute variind intre 96,3 m la Chiajna si 54,5 m in

Valea Dambovitei, la Popesti – Leordeni. Singurele vai care fragmenteaza

Campia Bucurestiului pe directia NV – SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei,

adancimea acestora inregistrand 15 – 20 m.

In arealul orasului, din cauza densitatii mari a constructiilor si a amenajarilor

urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunte atenuate, distingandu-se

greu aspectele microreliefului.

Valea Dambovitei, care trece prin centrul orasului, strabatandu-l pe directia NV –

SE, are o lunca larga de circa 22 km lungime cu latimea maxima de 2,5 km.

Valea Colentinei este mai ingusta si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat,

la Straulesti sau la Herastrau atinge o latime de 1 – 1,5 km. Inclinarea sa usoara

in profil longitudinal favorizeaza crearea unei salbe de lacuri (Straulesti,


14





Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce

confera un caracter deosebit de pitoresc unei importante zone a orasului.

Terenul analizat este in panta ascendenta pe doua directii, cu denivelare de cca.

2 m pe directia Est – Vest (in apropierea Palatului Regal, terenul este mai ridicat

cu cca. 2 m fata de str. Ion Campineanu) si denivelare de cca 1,50 m pe directia

Nord – Sud (platforma care inconjoara Sala Palatului este cu cca. 1,50 m mai sus

decat strada Stirbei Voda). Panza freatica se afla la o adancime de 5 m.

A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat apartine marii unitati

morfologice a Campiei Romane, subunitatea cunoscuta sub denumirea de

Campia Vlasiei.

Geomorfologia orasului Bucuresti prezinta trei tipuri de zone caracteristice:

Zonele joase ale luncii Dambovitei si Colentinei, orientate pe directia

NV – SE, avand cote absolute de +65 – 85 m;

Zona de interfluviu dintre Dambovita si Colentina, caracterizata prin

terase si capurile Giulesti, Floreasca si Vergului, avand cote variind

intre +75 m la SE si +95 m la NV;

Zonele de campie inalta, al sud campurile Vacaresti si Cotroceni intre

cotele +75 m la SE si +95 m la SV, iar la nord campurile Baneasa si

Pantelimon intre cotele +80 m la NE si +95 m la NV.

Figura nr. 3 – Pozitionarea amplasamentului studiat pe harta morfologica a zonei Bucuresti


15





Amplasamentul analizat se situeaza in zona joasa a luncii Dambovitei, malul

stang, in imediata vecinatate a albiei minore naturale a acesteia.

Din punct de vedere geologic, structura stratigrafica, specifica Bucurestiului

(nivelul depozitelor cuaternare), confirmata si de forajele executate in

amplasament este urmatoarea:

In suprafata umpluturi vechi si noi provenite din diverse surse si

perioade in timpul dezvoltarii orasului;

Complexul argilos nisipos superior, “luturile de Bucuresti” format din

depozite prafoase – argiloase si lentile de nisipuri argiloase;

Complexul nisipos superior “pietrisurile de Colentina” compuse din

nisipuri si pietrisuri mici;

Complexul intermediar lacustru este constituit in general din argile sau

argile prafoase cenusii cu zone lentiliforme nisipoase;

Complexul nisipos intermediar, “nisipurile de Mostistea” care au in

compunere nisipuri medii si fine, uneori cu intercalatii argiloase sau

prafoase;

Complexul lacustru inferior, format din argile si nisipuri fine;

Straturile de Fratesti, cea mai veche formatiune de varsta cuaternara

din zona, la adancime relativ mare (aproximativ 100 – 180 m) formate

din nisipuri si pietrisuri cu orizonturi argiloase.

Figura nr. 4 – Pozitionarea amplasamentului studiat pe harta geologica a zonei Bucuresti


16





Numeroase foraje cu adancimi de 200 – 300 m realizate in Bucuresti au indicat

ca formatiunile din aceasta zona sunt constituite din aluviuni diverse cu variatii

foarte mari de granulozitate de la pietrisuri pana la argile, stratificatia lor fiind

lenticulara sau incrucisata.

A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica

In cadrul limitelor amplasamentului investigat, s-au efectuat sapte foraje

geotehnice avand adancimi cuprinse intre 25 m si 35 m si trei incercari de

strapungere statica cu con CPT conduse pana la atingerea refuzului

echipamentului de penetrare.

Din foraje s-au prelevat probe netulburate la intervale de 2 m si probe tulburate

intercalat intre acestea, conform cerintelor SR EN ISO 22475 – 1:2007. In

straturile necoezive, din care un s-au putut preleva probe netulburate, s-au

realizat penetrari standard in foraj (SPT) conform cerintelor SR EN ISO 22476 –

3:2006.

Figura nr. 5 – Fotografie din amplasament, in timpul realizarii forajelor de investigare geotehnica

A.5.2.2. Categoria geotehnica si riscul geotehnic al lucrarii

In zona analizata a fost realizat studiul geotehnic pe baza a sapte foraje

geotehnice avand adancimi cuprinse intre 25 m si 35 m, trei incercari de

strapungere statica cu con CPT conduse pana la atingerea criteriului de refuz,

test de pompare in foraj si incercari in laboratorul geotehnic.

In urma analizelor efectuate, stratificatia medie pe amplasament prezinta

urmatoarele caracteristici:


17





0,00 ....-3,00/ -5,00 m: Umplutura eterogena, sol vegetal, resturi de

materiale;

-3,00...-5,00 m: Praf argilos la argila prafoasa (Lutul de Bucuresti), cu

intercalatii de nisip prafos, cafeniu, lastic vartos, cu plasticitate mijlocie

– mare, cu compresibilitate medie;

-5,00...-8,00 m: Nisip mediu cu pietris (Stratetlew de Colentina), galbui

cafeniu inchis, mediu indesat;

-8,00...-17,00 m: argila grasa la argila nisipoasa (Argila intermediara),

cafeniu galbuie, cu zone cenusii, cu concretiuni de calcar, cu

plasticitate mijlocie – mare, plastic vartoasa – tare, practic saturata, cu

compresibilitate medie;

-17,00...-35,00 m: Nisip fin la nisip argilos/ prafos (mostistea), cafeniu

galbui, mediu indesat spre indesat.

Nivelul apei subterane, s-a stabilizat in foraje la cote -5,00…-6,70 m.

Categoria geotehnica a proiectului este 3, prezentand un risc geotehnic ridicat.

Riscul geotehnic depinde de doua categorii de factori: pe de o parte, factorii

legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa

subterana, iar pe de alta parte, factorii legati de structura si de vecinatatile

acesteia.

Luand in considerare ca amplasamentul se afla intr-o zona seismica si tinand

cont de adancimea mare a excavatiei si de prezenta apei subterane aproape de

suprafata care conduce la epuizmente cu caracter exceptional in perioada de

executie a lucrarii si la incarcarea permanenta prin subpresiune asupra fundatiilor

in perioada de exploatare a constructiei, proiectul trebuie clasificat in categoria

geotehnica trei (GK3), care corespunde unui risc geotehnic ridicat, in

conformitate cu reglementarile europene Eurocod SR EN 1997 – 1:2006

(Eurocod 7 Partea 1, Proiectare Geotehnica: Reguli Generale), SR EN 1997 –

2:2008 (Eurocod 7, Partea a 2- a, Proiectare geotehnica: Investigatii Geotehnice)

si cu normativul roman pentru Investigatii Geotehnice NP 074 – 2007.

Incadrarea lucrarii in categoria geotehnica 3 implica realizarea investigatiilor

geotehnice uzuale (foraje, penetrari, incercari in laborator) si, in plus, incercari cu

caracter special, precum efectuarea unor calcule de complexitate avansata

pentru stabilitate/ capacitate portanta si deformatii.

A.5.3. Considerente hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, in zona orasului Bucuresti sunt cunoscute

trei sisteme acvifere care se dezvolta la nivelul depozitelor cuaternare:


18





Acviferul de lunci si terase este prezent la nivelul depozitelor

aluvionare ale terasei inferioare a Dambovitei si la nivelul aluviunilor

din lunca Dambovitei. Fiind situat la adancime mica, este puternic

afectat de poluarea datorata pierderilor din reteaua de canalizare.

Acviferul din pietrisurile de Colentina reprezinta un sistem acvifer cu

potential ridicat. Regimul de variatie al nivelurilor acestui acvifer este

dependent de modul de functionare al sistemului de drenaj al tunelului

metroului, de pierderile de apa din sistemul de canalizare, de

alimentarea din acviferele adiacente precum si de regimul

precipitatiilor.

Acviferul din nisipurile de Mostistea are un potential scazut datorita

granulometriei, in general fine, este vulnerabil la poluare intrucat,

datorita discontinuitatii, are legaturi hidraulice directe cu acviferul

superior.

Apa subterana are o dinamica activa si o directie generala de curgere de la NV

spre SE, ca si reteaua hidrografica.

A.5.4. Considerente hidrografice

A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic

Din punct de vedere hidrografic amplasamentul studiat face parte din bazinul

hidrografic Arges – Vedea care are o suprafata totala de 21.479 km2.

Din punct de vederea administrativ, acest spatiu hidrografic ocupa aproape

integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv Municipiul

Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi.

Tabel nr. 1 – Caracteristicile admnistrative si demografice ale teritoriului situat in spatiul hidrografic Arges - Vedea

Nr. crt. Judetul Suprafata

(km2)

% din

suprafata

totala pe

bazin

Populatie

(locuitori)

% din

populatia

totala pe

bazin

1. Bucuresti 240 1,12% 1.931.838 50,50%

Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges - Vedea


19





Figura nr. 6 – Spatiul Hidrografic Arges - Vedea

A.5.4.2. Resursele de apa

Resursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges – Vedea

sunt de 3.593 milioane m3/ an. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele

hidrografice (Arges – 1.960, Vedea – 363 si Calmatui - 42). Apa de suprafata

reprezinta circa 66% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic

(3.593 milioane m3/ an).

Avand in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea

ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/ an), acesta dispune si de

cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/ an. Intregul

bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de apa,

indicele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/ locuitor/ an numai din surse de

suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase care

concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa:

municipiile Bucuresti, Pitesti, Campulung si Curtea de Arges.

Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata

reduse si nu dispune de lucrari hidrotehnice, acest fapt implica faptul ca

asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.

Municipiul Bucuresti


20





Situatia se prezinta similar si in bazinul hidrografic Calmatui, unde resursele de

apa de suprafata sunt reduse, iar prin predominarea formatiunilor cu

granulometrie mare si mijlocie a fost posibila acumularea de rezerve de apa mai

mari in subteran. Aceste date sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2 - Resursele de apa din Bazinul Hidrografic Arges - Vedea

Resurse teoretice (mil.m3/

an)

Resurse utilizabile potrivit

gradului de asigurare al

bazinului hidrografic

(mil.m3/ an)

Bazinul hidrografic Arges

Ape de suprafata 1960,000 1671,654

Ape subterane 696,000 536, 112

Total 2656,000 2207,766

Bazinul hidrografic Vedea


Ape subterane 172,000 150,000

Total 535,000 190,500

Bazinul hidrografic Dunare (inclusiv Calmatui)


Ape subterane 360,000 350,900

Total 402,000 380,025

Spatiul hidrografic Arges – Vedea - Dunare


Ape subterane 1228,000 1037,012

Total 3593,000 2778,291

Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges - Vedea


21





A.5.4.3. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime

totala de 4579 km, avand o densitate medie de 0, 36 km/ km2.

Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei

hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/ km2.

A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata

A.5.4.4.1. Rauri

Raul Arges impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante

bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si

alimentarile cu apa ale centrelor populate si industriale.

Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor

Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau

nastere raului Arges.

Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt: Valsanul (L = 79

km, F = 348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L =

107 km, F = 1836 km2), Raul Targului (L = 72 km, F = 1096 km2), Carcinovul (L =

43 km, F = 184 km2), Neajlovul (L = 186 km, F = 3720 km2), Dambovnicul (L =

110 km, F = 639 km2), Calnistea (L = 112 km, F = 1748 km2), Glavaciocul (L =

120 km, F = 682 km2), Sabarul (Rastoaca) (L = 174 km, F = 1346 km2) si Raul

Dambovita – cu cea mai mare lungime (L = 286 km, F = 2824 km2).

Argesul este alimentat asimetric, afluentii de pe stanga avand u aport de debit de

peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga

(Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zoan

subalpina, unde alimentarea este mixa – pluvionivala si subterana – aceasta din

urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri.

Panta medie a raului principal este de 6‰, pe cand cea a afluentilor principali se

incadreaza intre 6‰ (Dambovita) si 25‰ (Valsanul). Coeficientul sau de

sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 178 de rauri, 108 prezinta un regim de

curgere nepermanent.

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/ km2 in zona de munte (cursul

superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre

colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 – 0,5 km/ km2 in zona de

campie.

Raul Vedea are ca principali afluenti (in ordinea formarii bazinului): Vedita (L = 60

km, F = 223 km2), Plapcea (L = 56 km, F = 354 km2), Cotmeana (L = 93 km, F =

498 km2), Doroftei (L = 36 km, F = 219 km2), Tecuci (L = 61 km, F= 201 km2),


22





Bratcov (L = 39 km, F = 144 km2), Burdea (L = 107 km, F = 366 km2), Paraul

Cainelui (L= 106 km, F = 535 km2) cu afluentul sau Tinoasa (L = 51 km, F = 203

km2), urmeaza apoi cel mai important afluent , raul Teleorman (L = 169 km, F =

1427 km2) si Izvoarele (L = 42 km, F = 231 km2).

Intreaga retea hidrografica a bazinului Vedea se inscrie intr-o zona cu o densitate

foarte mica ce variaza de la 0,4 km/ km2 in partea superioara a bazinului, la 0,2 –

0,3 km/ km2 in partea centrala si ajungand la 0,1 km/ km2 in partea inferioara.

Panta medie a raului principal este de 2‰ , pe cand cea a afluentilor principali de

incadreaza intre 2‰ (Teleorman) si 5‰ (Vedita). Numarul cursurilor

nepermanente din acest bazin este de 64, dintr-un total de 78 de rauri.

Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe cand cel al afluentilor

variaza intre 1,14 (Vedita) si 1,88 (Cotmeana).

Bazinul Călmăţui este situat în sud-vestul spaţiului hidrografic administrat de

Direcţia Apelor Argeş-Vedea. Forma sa este alungită pe direcţia nord-nord-vest -

sus-sud-est. Este situat în totalitate în zona de câmpie. Călmăţuiul îşi are

izvoarele în Piemontul Cotmeana, vărsându-se după un traseu sinuos,

caracteristic râurilor de câmpie, în Lacul Suhaia situat în lunca Dunării.

Principalii afluenţi pe care-i primeşte, în ordinea formării bazinului hidrografic

sunt: Dragna (L = 8 km, F = 15 km2), Valea Ştiucii (L = 7 km, F = 21 km2),

Sohodol (L = 19 km, F = 60 km2), Călmăţuiul Sec (L = 48 km, F = 167 km2), Urlui

(L = 62 km, F = 289 km2) şi Ducna (L = 17 km, F = 62 km2).

Afluenţii de pe partea stangă sunt mai puternici şi prezintă caractere

asemănătoare cu colectorul principal. Reţeaua hidrografică a bazinului are o

densitate foarte mică.

Panta medie a râului principal este de 1%, pe când cea a afluenţilor principali se

încadrează între 2% (Sohodol) şi 1% (Urlui). Numărul cursurilor nepermanente

din acest bazin este de 7, dintr-un total de 10 râuri. Coeficientul de sinuozitate al

Călmăţuiului este de 1,67, pe când cel al afluenţilor variază între1,25 (Dragna) şi

1,65 (Urlui).

În bazinul Dunării există 4 cursuri de mică importanţă: Pasărea, Parapanca,

Onceşti şi Zboiul.

Tabel nr. 3 - Caracteristicile regimului hidrologic

Nr crt Raul

Statia

hidrometrica

Lungi

mea

raului

(km)

Supra -fata

(km2)

Debit

mediu

multi-

anual

Debitul lunar cu

asigurarea

(m3/s)

Qm/QM (m3/s)


23





(m3/s)

80% 90% 95%

B.H. ARGES

1 ARGES MALU SPART 233 3799 38.955 9.8 8.3 7.7

5.01/

38.955

2 ARGES BUDESTI 319 9229 46.079 10.5 9 8.5

1.1/

46.079

3 AREF AREF 6 245 0.246 0.019 0.01 0.009 0/ 0.246

4 VALSAN BRADET 37 123 1.023 0.67 0.53 0.455

0.011/

1.023

5 VALSAN MALURENI 62 239 1.805 0.83 0.7 0.62

0.013/

1.805

6 R. DOAMNEI

BAHNA

RUSULUI 44 355 2.515 2.5 2 1.65

0.168/

2.515

7 R. DOAMNEI DARMANESTI 86 566 3.562 2.7 2.2 1.8

0.136/

3.562

8 R. DOAMNEI CIUMESTI 100 1736 12.548 7.67 3.89 2

0.839/

12.548

9 R. TARGULUI VOINESTI 24 156 2.590 1.38 1.23 1.17

0.03/

2.59

10 R. TARGULUI PISCANI 42 843 8.082 3.25 2.9 2.6

0.16/

8.082

11 R. TARGULUI VOINA 8 65 2.025 0.64 0.5 0.41

0.338/

2.025

12 ARGESEL MIOVENI 11 228 1.479 0.44 0.34 0.27

0.019/

1.479

13 RAUSOR ZANOAGA 8 376 0.907 0.297 0.208 0.19

14 BUGHEA

BUGHEAde

JOS 11 38 0.674 0.386 0.352 0.336

0.041/

0.674

15 BRATIA RAUSOR POD 27 118 2.283 0.62 0.58 0.53 0.082/


24





2.283

16 BRATIA BALILESTI 50 340 3.312 1.01 0.52 0.28

0.278/

3.312

17 RAUSOR RAUSOR 18 60 0.951 0.16 0.116 0.086

0.022/

0.951

18 RAUSOR RUCAR 15 53 0.928 0.14 0.112 0.075

0.057/

0.928

19 ARGESEL NAMAIESTI 23 49 0.613 0.094 0.061 0.033

0.029/

0.613

20 ARGESEL VULTURESTI 33 150 1.068 0.046 0.023 0.014

0.014/

1.068

21 CARCINOV PRIBOIENI 35 75 0.594 0.019 0.014 0.01

0.01/

0.594

22 NEAJLOV

MOARA din

GROAPA 74 379 0.910 0.32 0.23 0.19

0.1/

0.91

23 NEAJLOV VADU LAT 132 1284 4.266 0.95 0.65 0.55

1.7/

4.266

24 NEAJLOV CALUGARENI 166 3392 8.740 1.08 0.76 0.65

0.141/

8.74

25 DAMBOVNIC SLOBOZIA 63 319 1.882 0.214 0.04 0.024

0.005/

1.882

26 GLAVACIOC CROVU 116 642 0.834 0.049 0.027 0.02 0/

27 SABAR POENARI 111 883 2.294 0.4 0.32 0.26 0/ 2.294

28 SABAR VIDRA 157 1212 8.443 0.368 0.14 0.084

0.06/

8.443

29 POTOP GURA FOII 44 196 0.925 0.2 0.1 0.05 0/ 0.925

30

CIORO

GARLA BRAGADIRU 44 103 5.362 0.095 0.045 0.036

0.024/

5.362

31 DAMBOVITA PODU DBV. 96 260 4.402 2.3 1.3 0.65

0.039/

4.402

32 DAMBOVITA MALU cu 129 668 10.133 4.4 2.9 1.08 1.4/


25





FLORI 10.133

33 DAMBOVITA RANCACIOV 110 950 10.213 4.8 2.3 1.1

1.43/

10.213

34 DAMBOVITA LUNGULETU 212 1105 10.517 5 2.53 1.3

1.8/

10.517

35

VALEA

BADENILOR BADENI 14 52 0.865 0.195 0.165 0.136

0.136/

0.865

36 RAUL ALB

G.

BARBULE

TULUI 16 52 0.475 0 0 0 0/ 0.475

37 COLENTINA COLACU 38 150 0.586 0.018 0.01 0.007

0.006/

0.586

38 DAMBOVITA

DRAGOMI

RESTI 241 1391 0.601 0.011 0.005 0.002 0/ 0.601

39 ARGES CATEASCA 143 3480 34.761 9.5 8 7.2 0.8/

40 ARGES GRADINARI 243 3830 21.786 10 8.5 7.9

0.12/

21.786

B.H. VEDEA

41 VEDEA BUZESTI 77 495 1.070 0.03 1.01 0

0.025/

1.07

42 VEDEA VALENI 107 1724 4.092 0.09 0.027 0.01

0.03/

4.092

43 VEDEA ALEXANDRIA 185 3246 7.493 0.62 0.4 0.25

0.003/

7.493

44 COTMEANA CIOBANI 80 444 1.256 0.033 0.01 0

0.003/

1.256

45 TELEORMAN

TATARASTII

DE SUS 169 400 1.291 0.19 0.14 0.105

0.06/

1.291

46 TELEORMAN

TELEORMAN

U 157 1272 3.186 0.67 0.5 0.38

0.08/

3.186

47

PARAUL.

CAINELUI VARTOAPEL E 82 252 0.350 0.045 0.044 0.038 0/ 0.35


26





B.H. CALMATUI

48 URLUI FURCULESTI 59 288 0.561 0.052 0.024 0.01

0.003/

0.561

49 CALMATUI CRANGU 118 891 1.455 0.2 0.1 0.05

0.01/

1.455

(Sursa: Planul de management al bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

Cele mai importante cursuri de apa din Municipiul Bucuresti sunt Raul

Dambovita si Raul Colentina.

A.5.4.5. Raul Dambovita

Raul Dambovita este un curs de apa, afluent al raului Arges, ce are izvorul in

Muntii Fagaras pe versantul muntelui Curmatura Oticului.

In drumul sau spre varsarea in Arges, raul strabate mai multe unitati de relief:

Muntii Fagaras, Muntii Iezer – Papusa, Muntii Leaota, Subcarpatii Getici si

Subcarapatii de Curbura, Podisul Getic, Campia Inalta a Targovistei, Campia

Titu, Campia Bucurestilor si Campia Burnazului.

Raul Dambovita (cod cadastral X.2.25) conform Atlasului Cadastrului Apelor

din Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:

Lungime (km): 286;

Altitudine (m):

Amonte: 1800;

Aval: 27;

Panta medie ‰: 6;

Coeficient de sinuozitate: 1,55;

Suprafata (km2): 2824;

Altitudinea medie (m): 399;

Lacuri de acumulare permanente: suprafata 3098,00 ha, Vol. mil. m3

160,62.

A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti

Raul strabate municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 de km,

parcurgand orasul de la nord – vest la sud – est.

Desi este principala sursa de apa in alimentarea Bucurestiului, raul a ridicat de-a

lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din

traversarea orasului: inundatii, inmlastiniri. Ca urmare a acestor fenomene, la

trecerea prin municipiul Bucuresti, raul a fost barat pentru a forma Lacul Morii, iar


27





in aval de acest lac, cursul raului a fost canalizat pe toata portiunea de albie care

strabate capitala.

Imagine nr. 1 – Portiunea canalizata a raului Dambovita in Bucuresti

Cartiere strabatute

Raul trece prin urmatoarele zone ale capitalei: Semanatoarea, Grozavesti (unde

isi modifica traseul spre S- E), Cotroceni, Eroilor (isi schimba directia spre E),

Natiunile Unite si Izvor, Piata Unirii (se indreapta apoi spre S), Timpuri Noi,

Vacaresti, Vitan Barzesti (revine la cursul initial spre S – E) si apoi iese din oras

in dreptul localitatii Glina.

A.5.4.6. Raul Colentina

Raul Colentina izvoraste din dealurile Targovistei, din zona Sotanga – Doicesti

si se varsa in raul Dambovita in dreptul localitatii Cernica.

Raul Colentina (cod cadastral X.3.17) conform Atlasului Cadastrului Apelor din

Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:

Lungime (km): 101;

Altitudine (m):

Amonte: 179;

Aval: 52;

Panta medie ‰: 1;

Coeficient de sinuozitate: 1,56;

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d9/Dambovita_in_Bucuresti.jpg


28





Suprafata (km2): 643;

Altitudinea medie (m): 180;

Lacuri de acumulare permanente: suprafata 1614,00 ha, vol.mil.m3

45,60.

A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina

Datorita albiei usor inclinata si meandrata, cursul raului Colentina a fost

transformat intr-o salba de lacuri, astazi amenajate aproape in totalitate.

Lacurile aflate pe cursul raului Colentina sunt: Mogosoaia, Straulesti, Grivita,

Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ,

Pantelimon II, Cernica.

Pe langa acestea, in Municipiul Bucuresti mai exista si alte lacuri cum ar fi lacul

din Parcul Tineretului, lacul din Parcul Cismigiu, lacul din Parcul Circului, lacul din

Parcul Titan (sau IOR), lacul Vacaresti, lacul din Parcul Drumul Taberei.

A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora

Lacurile nu reprezinta o caracteristica a spatiului hidrografic Arges – Vedea.

Singurul lac important (care depaseste 50 ha) este Comana.

Pe teritoriul Municipiului Bucuresti se afla in administrarea ALPAB 9 lacuri,

respectiv 9 baraje, din totalul de 12 aflate pe salba raului Colentina, respectiv:

Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon

II, Cernica.

Salba de lacuri a raului Colentina a fost creata incepand cu anul 1936, prin

bararea cursului raului si respectiv asanarea albiei mlastinite a raului. Barajele

sunt de tipul baraj de pamant omogen avand parametrul amonte pereat cu dale

din beton, iar parametrul aval inierbat.

Figura nr. 7 – Salba de lacuri de pe raul Colentina (sursa: site-ul www.alpa.ro)

http://www.alpa.ro/


29





Tabel nr. 4 - Caracteristici generale ale lacurilor

Lacuri Caracteristici generale

Lacul Mogosoaia Lungime = 4,6 km;

Volum acumulat (NNR) = 1,93

mil.mc;

Nivel normal de retentie

(NNR) = 91,85 md MN;

Nivel maxim = 93,00 md MN;

Suprafata = 120 ha

Lacul Straulesti Lungime lac = 1,7 km


mil.mc


(NNR) = 86,35 md MN

Nivel maxim = 87,50 md MN

Suprafata = 44 ha.

Lacul Grivita Lungime lac = 3,8 km


mil.mc


(NNR) = 84,00 md MN


Suprafata = 75,85 ha.

Lacul Baneasa Lungime = 3,0 km


mil.MD


(NNR) = 81,00 md MN


Suprafata = 40,0 ha.

Lacul Herastrau Lungime = 3,5 km ;


mil.mc


Suprafata = 77 ha.


30





Lacul Floreasca Lungime = 3,0 km


mil.mc


(NNR) = 75,50 md MN


Suprafata = 70 ha.

Lacul Tei Lungime = 2,5 km


MIL.MC


(NNR)= 73,00 md MN


Suprafata = 80 ha

Lacul Pantelimon II Lungime = 4,5 km

Volum acumulat (NNR) =

12,30 mil mc


(NNR) = 61,00 md MN

Nivelul maxim = 61,40 md MN

Suprafata = 260 ha.

Lacul Cernica Lungime = 5,5 km


mil mc

Nivel normal de retentie =

54,10 md MN


Suprafata = 341 ha.

Sursa: site-ul www.alpa.ro, accesat in data de 03.08.2014

A.5.4.8. Apele subterane

In cadrul spatiului hidrografic Arges – Vedea au fost identificate si delimitate un

numar de 11 corpuri de ape subterane. Dintre acestea 8 sunt corpuri de ape

subterane freatice, 3 sunt corpuri de ape subterane de adancime.

Resursele totale de ape subterane aferente spatiului hidrgrafic Arges – Vedea au

o valoare de 112359,41 l/s (3,563 miliarde m3/ an), respectiv 27707,13 l/ s (0,879

http://www.alpa.ro/


31





miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane freatice si 84652,28 l/s

(2,684 miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane de adancime (3

corpuri de apa).

Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 apartin tipului poros, fiind

acumulate in depozite de varsta cuaternara si Romanian – pleistocen inferioara,

iar un corp apartine tipului carstic – fisural, dezvoltat in depozite de varsta jurasic

– cretacica.

Cele mai multe corpuri de apa subterana si anume 7 (ROAG02, ROAG03,

ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 si ROAG10), au fost delimitate in

zonele de lunci si terase ale Argesului si afluentilor sai, Vedei si afluentilor sai,

Calmatui, precum si ale Dunari fiind dezvoltate in depozite aluviale, poros –

permeabile, de varsta cuaternara.

Un corp de apa subterana si anume ROAG01 (Muntii Padurea Craiului), se

dezvolta in zona montana si este de tip carstic – fisural, fiind dezvoltat in roci

dure, reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii etc.

Alte trei corpuri si anume ROAG11 (Bucuresti – Slobozia), ROAG12 (Estul

Depresiunii Valahe) si ROAG13 (Bucuresti), sub presiune, sunt cantonate in

depozite pleistocen – superioare si Romanian – pleistocen inferioare si au o

importanta economica semnificativa.

A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti

Corpul de apa subterana ROAG03 Colentina

Corpul este de tip poros permeabil, cantonat in depozitele Pleistocenului superior

(Pietrisurile de Colentina). Acviferul freatic constituit din pietrisuri si nisipuri se

dezvolta in interfluviul Arges – Dambovita – Sabar – Pasarea.

Pe masura deplasarii atre nord se remarca o reducere a orizontului de pietrisuri

si nisipuri, astfel incat la nord de linia otopeni – Stefanesti – Afumati acest orizont

nu mai poate fi identificat.

Depozitele superficiale trec pe rapid intr-un nisip fin ruginiu si apoi intr-un nisip

roscat cu numeroase resturi organice. In adancime, granulometria nisipurilor se

mareste, acestea trecand in general la pietrisuri. Intregul orizont acvifer prezinta

o sedimentare in lentile, ale caror dimensiuni cresc catre patul stratului indiferent

daca matrialul este constituit din nisip fin sau pietris grosier. Acestea dovedesc

ca pietrisurile din baza s-au depus intr-un regim torential.

Pietrisurile de Colentina sunt intercalate intre depozitele loessoide si reprezinta

aluviunile vechi ale raului Arges.


32





Conform datelor unor foraje sapate in acest orizont acvifer, pe dreapta

Dambovitei, argila care acopera nisipurile cu pietrisuri nu are dezvoltare continua

ramanand, pe alocuri, sub forma de lentile.

Figura nr. 8 - Sectiune geologica prin depozitele cuaternare din zona Municipiului Bucuresti

Corpul de apa subterana ROAG11 Bucuresti - Slobozia

Acest corp de apa subterana este de tip poros permeabil, cantonat in acviferul de

medie adancime, sub presiune, din subsolul orasului Bucuresti si este constituit

din nisipuri foarte fine, micacee de culoare vânătă-cenuşie, uneori cu intercalaţii

ruginii (Nisipurile de Mostiştea). Constituţia petrografică este caracterizată prin

absenţa elementelor calcaroase şi pare să corespundă cu a nisipurilor din

Formaţiunea de Frăteşti.

Acest orizont se prezintă, în terasa din stânga Dâmboviţei, sub forma unui strat

de 10-15 m grosime, dar în destul de multe amplasamente din cuprinsul oraşului

Bucureşti are aspectul unei succesiuni de nisipuri cu intercalaţii argiloase, a cărei

dezvoltare nu depăşeşte uneori câţiva metri.

In terasa din dreapta Dâmboviţei acest orizont acvifer de nisipuri prezintă

intercalaţii frecvente de pietrişuri şi arată o tendinţă de reunire spre sud cu

Pietrişurile de Colentina.

Acest orizont acvifer este situat, în zona oraşului Bucureşti, la adâncimi cuprinse

între 20 m şi 42 m, având niveluri piezometrice ascensionale la circa 12 m

adâncime. Conductivităţile hidraulice au valori de 5-15 m/zi, iar transmisivităţile

nu depăşesc 150 m2/zi.


33





Posibilităţile de alimentare cu apă din acest din acest orizont acvifer sunt relativ

modeste, cu debite medii de 5-6 l/s, pentru denivelări de 3-4 m, ceea ce indică un

debit specific q = 1-2 l/s/m.

Din punct de vedere chimic, aceste ape se încadrează în limitele de potabilitate,

dar prezintă valori ridicate ale durităţii totale (mai mari de 30oG).

Aria de răspândire a acestui acvifer, de vârstă pleistocen superioară, se extinde

mult la est de Bucureşti până în zona luncii Dunării, la Feteşti şi la vest de

Bucureşti până la Olt, ocupând aproape în întregime Câmpia Vlăsiei şi parţial

Câmpia Găvanu-Burdea. In aceste ultime două subunităţi morfologice Nisipurile

de Mostiştea au caracter de strat acvifer cu nivel liber.

Această diferenţă este imprimată de caracterul mişcărilor neotectonice (mişcări

tectonice care s-au produs în Cuaternar): pozitive în Domeniul Getic şi negative

în Domeniul Oriental. In acest fel Nisipurile de Mostiştea de la vest de Argeş se

găsesc la adâncimi ce nu depăşesc 25 m; în timp ce la est de Argeş, Nisipurile

de Mostiştea se situează la adâncimi cuprinse între 35-50 m, având caracter de

strat sub presiune (strat acvifer de medie adâncime).

Alimentarea acviferului din Nisipurile de Mostiştea, care se dezvoltă la est de

Argeş, se face în mod deosebit prin drenanţă ascendentă din Formaţiunea de

Frateşti, cu o rată care nu a putut fi determinată până în prezent.

Conductivitatea hidraulică a acestui orizont acvifer, în zona oraşului Bucureşti,

este de 3-8 m/zi, iar transmisivităţile variază în limite cuprinse între 30 - 120

m2/zi.

Corpul de apa subterana ROAG13 Bucureşti

Corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros-permeabil cantonat în

depozitele de vârstă Romanian superior-pleistocen inferioară (Formaţiunea de

Frăteşti).

Depozitele acestei formaţiuni, care se dezvoltă în spaţiul situat în partea de sud a

Depresiunii Valahe, sunt predominant psamitice, dar se întâlnesc şi elemente

psefitice, în special în bază. In zona oraşului Bucureşti apar două intercalaţii

argiloase-nisipoase, de circa 20 m grosime, care separă acest orizont în trei

strate de 30 m grosime fiecare prezentând o variaţie granulometrică de la

pietrişuri în bază, la nisipuri în partea superioară.

Petrografic, aceste depozite conţin fracţiuni granulometrice provenite din

cristalinul carpatic, la care, în zona adiacentă a Dunării, se adaugă cele provenite

din platforma prebalcanică, ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene,

creta senoniană şi riolite. In acestă compoziţie nu s-a semnalat prezenţa unor

fracţiuni de origine flişoidă.


34





Din punct de vedere structural, se constată o ridicare gradată a acestui complex

de la nord spre sud, paralel cu o subţiere în acelaşi sens.

Formaţiunea de Frăteşti este acoperită de Complexul Marnos, care cuprinde o

succesiune de lentile groase de marne şi argile nisipoase cu intercalaţii

lenticulare subţiri de nisipuri fine. Pe baza poziţiei geometrice generale şi a

faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex vârsta pleistocen medie.

Pe teritoriul dintre Argeş şi Ialomiţa, complexul marnos suportă un pachet gros

de nisipuri, de circa 20 m, care devin din ce în ce mai fine de la vest spre est. Ele

aparţin Nisipurilor de Mostiştea de vârsta pleistocen superioară.

In cea mai mare parte a regiunii menţionate (între Argeş şi Ialomiţa) Nisipurile de

Mostiştea suportă o pătură groasă de 10-20 m de depozite loessoide, care

prezintă o înclinare redusă dinspre nord spre sud, conform pantei morfologice. In

aceste depozite au fost identificate depunerile vechilor terase ale râului Argeş,

reprezentate prin Pietrişurile de Colentina care au fost atribuite tot Pleistocenului

superior.

Având în vedere extinderea redusă a celor două orizonturi acvifere suprapuse

sistemului acvifer al Formaţiunii de Frăteşti se poate considera că aceste

orizonturi au o importanţă strict locală.

Analiza structurală detaliată a Formaţiunii de Frăteşti din zona Municipiului

Bucureşti a fost posibilă datorită numărului mare de foraje de exploatare (circa

350 foraje). Variaţia faciesului litologic pe verticală, de la pietrişuri cu nisipuri

(depozite de origine fluvială), la nisipuri argiloase şi argile nisipoase (depozite de

origine lacustră) şi repetarea acestui proces, ar putea conferi Formaţiunii de

Frăteşti, în zona Bucureşti, un regim de sedimentare mixt fluvio-lacustru, cu

caracter ciclic. In cadrul acestei formaţiunii, în zona municipiului Bucureşti, se

evidenţiază trei strate A, B şi C.

Grosimea stratului A variază în limite largi, de la 5-10 m la 60-65 m, frecvenţa

maximă fiind de 25-30 m, în timp ce grosimile stratelor B şi C variază între 5-10

m şi 50-55 m, respectiv 45-50 m, frecvenţele maxime înregistrându-se în

intervalele 20-25 m, respectiv 25-30 m

Stratul A are o presiune de strat de 40 m coloană de apă în sudul Bucureştiului şi

de 146 m coloană de apă, în nordul oraşului.

Stratul B are o presiune disponibilă de circa 70 m în sud şi de 200 m în nord, în

timp ce stratul C are o presiune disponibilă de 100 m în sud şi de 215 m în nord

(Bretotean 1996).


35





Nivelurile piezometrice sunt situate la cote ce variază între +54 m şi +24 m

pentru stratul A, +56 m pentru stratul B şi +52 m pentru stratul C în zona de nord-

vest a oraşului.

A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica

Conform hartilor de zonare seismica (P 100–1/2006), amplasamentul analizat

este situat intr-o zona ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag =

0,24 g, cu o perioada de colt a spectrului seismic Tc = 1,6 s, pentru un seism cu

perioada medie de revenire de 100 ani.

Figura nr. 9 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns

Figura nr. 10 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pt cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ANI.


36





A.5.5.1. Adancimea de inghet

Conform STAS 6054/ 77 “Teren de fundare – ADANCIMI MAXIME DE INGHET –

Zonarea teritoriului Romaniei”, in amplasamentul studiat adancimea maxima de

inghet este de 80…90 cm.

A.5.6. Clima

Clima orasului este temperat continentala, cu usoare nuante excesive si cu unele

diferentieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de incalzirea suplimentara a

retelei stradale din interiorul sau, de arderile de combustibili industriali si casnici,

de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc.

Tabel nr. 5 - Date climatice

Elemente de clima Caracteristici

Temperatura medie anuala a aerului + 10 C

Temperatura minima absoluta a

aerului

-31,2C

Temperatura maxima absoluta a

aerului

+40,6C

Adancimea maxima de inghet 0,80 m

Sarcina data de zapada pe sol 2 kN/m2

Viteza maxima anuala a vantului la 10 m, mediata pe 1 min., avand 50 ani

interval mediu de recurenta: 26 m/ s. Presiunea vantului stabilita la inaltimea de

10 m deasupra terenului: 0,40 kN/ m2.

A.6. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Planul Urbanistic Zonal “Spatiu Public Sala Palatului” s- a intocmit in conformitate

cu Legea nr. cu 350/2001 modificata si republicata, privind Amenajarea

Teritoriului si Urbanismul.

Prezentul Plan Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica a

dezvoltarii urbanistice a zonei studiate si cuprinde prevederi coordonate,

necesare atingerii obiectivelor proiectului, nu reprezinta o faza de investitie, ci o

faza premergatoare realizarii acesteia.


37





Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglemetarile de urbanism

– presiuni si restrictii necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea

constructiilor din zona studiata.

Unul din obiectivele P.I.D.U. il reprezinta eficientizarea sistemului de circulatii in

zona centrala prin prioritizarea formelor sustenabile si alternative de circulatie.

Crearea unui traseu cu prioritate pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa

viabila pentru transport. Se urmareste astfel, configurarea unei retele integrate de

circulatie pietonala si pentru biciclete intr-o zona larga a centrului care sa

reprezinte nu numai oportunitati de circulatie ci si spatii publice de calitate. In

plus, in ceea ce priveste transportul pe baza de biciclete, se considera

importanta realizarea unei retele de trasee velo concentrice si radiale, astfel incat

sa poata constitui o retea continua si coerenta. Introducerea acestui traseu

alternativ va pastra insa neschimbata capacitatea de trafic. In plus, aceasta va fi

realizata in doua etape, pentru a nu crea probleme generate de parcarea in zona.

Se vor construi intr-o prima etapa o insiruire de parcari subterane de dimensiuni

medii care sa rezolve nevoia de parcare din zona si sa elibereze spatiile publice

pentru lucrari de reamenajare ulterioara.

Obiectivul principal al Planului Urbanistic Zonal, propus, consta in concretizarea

unui set de obiective care sa permita indeplinirea principiilor programatice ale

Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bucuresti, ale Strategiei de

Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2009 – 2015 si a Programului Operational

Regional 2007 – 2013, in sensul Axei Prioritare nr. 1. Obiectivele care stau la

baza elaborarii PUZ Spatiu Public Sala Palatului sunt urmatoarele:

facilitarea circulatiilor usoare pe sit, cu o trama care sa poata

directiona si atrage publicul aflat in tranzit si sa creasca confortul

utilizatorilor prin punerea la dispozitie a unui traseu optim pentru

fiecare din punctele de interes ale zonei;

realizarea unui parcaj subteran care sa contribuie la fluidizarea tuturor

tipurilor de trafic, eliminand blocajele si conflictele legate de lipsa

locurilor de parcare, inlaturand presiunea si pericolul asociate cu

parcarea dezorganizata si prevazand spatii pietonale confortabile si

suficiente ca gabarit pentru numarul mare de persoane care se

intalnesc cu ocazia spectacolelor;

realizarea unui spatiu public nou, atractiv, polivalent, acoperind o mare

varietate de utiliari: asteptarea in vederea spectacolului, relaxarea pe

parcursul zilei, jocul, practicarea de activitati de loisir.


38





A.6.1. Situatia existenta

A.6.1.1. Ocuparea terenurilor

Conform PUG al Municipiului Bucuresti zona studiata se incadreaza in subzona

V1a – parcuri, gradini si scuaruri publice orasenesti si fasii plantate publice, pe

teritoriul gradinii publice si CP3 – subzona centrala insertii in zona protejata Sala

Palatului, in zona sudica a amplasamentului (lotul bisericii Cretulescu).

In prezent, pe terenul care a generat PUZ se gaseste Biserica Cretulescu,

asupra careia nu se intervine si Gradina Salii Palatului, predominanta ca si

suprafata. Limitrof sunt situate ale sapte corpuri de cladire, dintre care unul are

functiune de locuire colectiva, unul de servicii si doua de cultura (Sala Palatului si

Muzeul National de Arta al Romaniei).

In urma ridicarilor topografice, situatia existenta, in ceea ce priveste ocuparea

terenului, este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 6 - Tabel POT situatia existenta

TABEL POT/ CUT SITUATIA EXISTENTA

UTR TIP UTILIZARE

– REGIM H

S.

CONSTRUITA

S.

PARCELA/

UTR

POT% CUT

CP3 CULTE 203 1260 16,11 0,16

V1a ALEI PARC,

CIRCULATII

5529 19219 28,77 -

Conform Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti in subzona

V1a (Spatii verzi publice cu acces nelimitat – Parcuri, gradini, scuaruri si fasii

plantate) sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in:

Spatii plantate;

Circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru

intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;

Drumuri de halaj din care se asigura – prin dimensionare

corespunzatoare – accesul direct din drumuri publice la lac pentru

aprovizionare cu apa a masinilor de pompieri de tonaj ridicat;

Mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna;

Constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole

si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare felxibila sau cu diferite

tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert;


39





Adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere;

Parcaje.

Conform Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti CP3 –

subzona centrala formata din insertii de cladiri realizate in ultimele decenii in

interiorul zonei protejate – ansamblul Salii Palatului.

Gradina Salii Palatului a fost inaugurata in 1960 si face parte din lucrarea de

sistematizare a centrului Bucurestiului, concretizandu-se prin realizarea unui

spatiu verde in jurul acestui edificiu. Zona verde este o rezultanta a circulatiei din

zona si nu o gradina in adevaratul inteles al cuvantului.

A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente

Principalele disfunctionalitati ale situatiei existente sunt urmatoarele:

Spatiile verzi sunt lipsite de dotari atractive si functioneaza ca spatii de

tranzit, nefiind utilizate ca parc sau spatii publice;

Spatiile verzi cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal si

nu pun in valoare Sala Palatului;

Suprafetele asfaltate de mari dimensiuni si parcarile supraterane de

capacitate mare, sunt insuficiente din punct de vedere al numarului

necesar, sufoca zonele pietonale si intrerupt conectivitatea intre

acestea;

Amenajarea supraterana este in acest moment lipsita atat de spatii

suficiente de parcare, cat si de spatii pietonale necesare functionarii

unei institutii culturale cum este Sala Palatului.

A.6.1.3. Circulatia existenta in zona

În zona Sălii Palatului, circulaţia auto se realizează în cadrul sitului pe str. Walter

Mărăcineanu, şi limitrof pe str. Ion Câmpineanu şi str. Ştirbei Vodă. Sunt

organizate parcaje perimetrale pe Aleea Kretzulescu (prelungirea str. Walter

Mărăcineanu), dar şi pe str. Ion Câmpineanu, adunând o suprafaţă de mari

dimensiuni, de o capacitate sporită. Cu toate acestea, parcajele sunt insuficiente

având în vedere caracterul zonei, sufocă circulaţia pietonală, întrerup

conectivitatea între spaţiile de promenadă.

Amenajarea supraterană este în acest moment lipsită atât de spaţii suficiente de

parcare, cât şi de spaţiile pietonale necesare funcţionării unei instituţii culturale

cum este Sala Palatului. Cele două tipuri de utilizări distincte ale spaţiului public

(parcare şi pietonal) se concurează în mod agresiv seara, în perioada

desfăşurării evenimentelor, în timp ce, pe perioada dimineţii, spaţiul este

neutilizat de pietoni şi utilizat într-o foarte mică masură ca spaţiu de parcare,


40





denotând o utilizare sezonieră ce necesită o abordare adecvată de organizare a

circulaţiilor.

A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Salii Palatului

În cadrul studiului de trafic pentru P.I.D.U. “Zona Centrală” se disting următoarele

componente principale:

analiza la nivel macro care consta în actualizarea modelului de

transport București pentru orele de vârf de dimineață – A.M. și după

amiază – P.M., pentru anul de baza 2013, și analiza performanței

traficului și transportului public pentru anul de bază;

analiza la nivel micro: pe baza datelor de trafic din prima etapă se vor

detalia elementele stradale și se vor stabili soluțiile de detaliu folosind

programe de calcul de macromodelare și microsimulare.

Pentru determinarea consumului de combustibil principalii parametri sunt: rata de

consum a vehiculului oprit, consumul la accelerare, consumul (l/100km) pentru

vehiculele care circulă cu viteza constantă de 30km/h, consumul (l/100km) pentru

vehiculele care circulă cu viteza constantă de 50km/h, consumul la decelerare

(ml/s).

Indicatorii definitorii pentru evaluarea emisiilor poluante sunt starea vehiculelor

(oprit, circulând cu viteză constantă, accelerat sau decelerat) şi viteza. Cei mai

uzuali poluanţi sunt monoxid de carbon, oxizi de azot şi hidrocarburi nearse.

Circulaţia rutieră produce o sarcină a zgomotului care necesită intervenţie, de

aceea gestionarea zgomotului, în vederea prevenirii şi reducerii zgomotului

ambiental în scopul protejării sănătăţii umane şi a conservării zonelor liniştite

este un obiectiv al Planului de acțiune pentru reducerea nivelului de zgomot

ambiental în Municipiul București.

A.6.1.4.1. Analiza situatiei existente in cadrul studiului de trafic

Amplasamentul este situat în Bucureşti, sectorul 1, strada Ion Câmpineanu nr.30,

încadrând Sala Palatului, într-un punct nodal de legătură între Piaţa Revoluţiei,

Parcul Cişmigiu şi Calea Victoriei, cu următoarele limite:

la N: Str. Știrbei Vodă;

la E: Sala Palatului;

la S: front construit - bloc Humanitas;

la V: str. Ion Câmpineanu.

În zona Sălii Palatului, circulația auto se realizează în cadrul sitului pe Str. Walter

Mărăcineanu, și limitrof pe Str. Ion Câmpineanu, Str. Știrbei Vodă și Calea

Victoriei. Suprafeţele asfaltate de mari dimensiuni și parcările supraterane de


41





capacitate mare, însă tot insuficiente din punct de vedere al numărului necesar,

sufoca zonele pietonale şi întrerup conectivitatea între acestea.

Amenajarea supraterană este în acest moment lipsită atât de spaţii suficiente de

parcare, cât şi de spaţiile pietonale necesare funcţionării unei instituţii culturale

cum este Sala Palatului.

Tabel nr. 7 - Valorile măsurate pentru fluxurile de trafic care intră în Piața Unirii (vârful de dimineață și de după amiază)

Braț intersecție Valori măsurate (veh etalon/oră)

Dimineață După amiază

Blv. Nicolae Bălcescu spre Piața Romană 2.232 2.113

Calea Griviței 59 188

Calea Victoriei 2.602 2.469

Str. Știrbei Vodă 420 1.316

Blv. Gh. Magheru spre Piața Universității 1.124 2.076

Calea Dorobanților 1080 1.103

Blv. Regina Elisabeta 1.736 1.959

TOTAL 9.253 11.224

În urma rulării modelului pentru anul de bază (2013) rezultă următoarele:

Viteza de circulație diferă de la un sens la altul pe Blv. Magheru – Bălcescu și

scade odată cu apropierea de Piața Univesității. Din analiza datelor de trafic se

constată scăderea vitezei medii de circulație de la 48 km/h pe zona Str. Batiștei/

Blv. N. Bălcescu - Str. Dem. I. Dobrescu până la 4-5 km/h pe zona Str. C.A.

Rosetti/ Blv. N. Bălcescu.

Cozile mari de vehicule de peste 200 – 300 m la aproape toate intersecțiile de pe

Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Bălcescu în direcția Piața Romană spre

Piața Universității. Acestea apar datorită blocajelor de la Piața Universității care

diminuează timpul efectiv de verde;

Cozile de vehicule de 200 - 250 m pe Calea Victoriei la intersecțiile cu străzile Str.

Știrbei Vodă, Str. Ion Câmpineanu și Blv. Regina Elisabeta.


42





Imagine nr. 2 – Vedere de ansamblu spre Sala Palatului

Imagine nr. 3 – Sala Palatului, situatia existenta

A.6.1.4.2. Analiza situatiei propuse in cadrul studiului de trafic

La nivelul circulațiilor, soluția propune atragerea traseelor pietonale în spre

“inima” spațiului, unind posibilele trasee dinspre Str. Ion Câmpineanu, Str. Walter

Mărăcineanu și Str. Poiana Narciselor cu cele de pe Str. Luterană și Str. Știrbei

Vodă dinspre Sud și Nord.

Din configurația actuală a spațiului se păstrează calea de acces auto ce

deservește intrarea principală a Sălii Palatului. Pentru parcarea subterană


43





intrarea și ieșirea sunt poziționate de-a lungul străzii Ion Câmpineanu (o bandă

de acces), respectiv perpendicular pe strada Știrbei Vodă în dreptul Palatului

Regal (două benzi de acces).

Există de asemenea trei noduri de acces pietonal în subteran, unul în

vecinatatea Sălii Palatului, al doilea pe latura de nord a spațiului, în apropierea

străzii Știrbei Vodă și al treilea pe strada Ion Câmpineanu.

Soluția de parcare este cea pe trei niveluri, cu o rupere de pantă de jumatate de

nivel la mijlocul suprafeței, astfel încât parcarea să urmărească panta

ascendentă a terenului, iar costurile de excavație sa fie reduse la un minim.

Parcarea va avea 526 locuri auto și 66 locuri moto la cele 3 niveluri subterane.

Se observă că în cazul acestui scenariu fluxurile de trafic de la ora de vârf de

după amiază sunt mai mari decât cele de dimineață. Din analiza acestora rezultă

următoarele concluzii:

Prin realizarea Diametralei Nord – Sud și micșorarea numărului de

benzi de circulației pe Calea Victoriei se preiau o parte din fluxurile de

trafic de pe bulevardele Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu

precum și de pe Calea Victoriei;

Vom avea o scădere prognozată de 45% a fluxurilor de trafic de pe

Calea Victoriei și de 20% de pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae

Bălcescu.

Folosind fluxurile de trafic prognozate și modelul de trafic la nivel microscopic s-a

analizat acest scenariu cu proiect pentru ora de varf de după amiază. Aria de

acoperire este aceeași cu modelul pentru situația existentă cu diferența că au

fost introduse și proiectele menționate mai sus.

Cu ajutorul modelelor de microsimulare s-a verificat modul în care implementarea

proiectului afectează rețeaua majoră de străzi din zona de studiu. În plus s-a ținut

cont și de influența celorlalte proiecte din P.I.D.U.

Rezultate simulării în situația cu implementarea proiectului sunt prezentate în

tabelele de mai jos:

Tabel nr. 8 - Cozile de vehicule exprimate in metri (m) pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu – Calea Victoriei si pe celelate artere de circulatie adiacente

Cozi de vehicule situație propusă (m)


44





Interval

orar

Str. Ion

Câmpineanu

spre Calea

Victoriei (la

intersecția cu

Str. Walter

Mărăcineanu)

Str. Ion

Câmpineanu

spre Știrbei

Vodă (la

intersecția cu

Str. Walter

Mărăcineanu)

Calea

Victoriei (la

intersecția

cu Str.

Știrbei

Vodă)

Str. Știrbei

Vodă (la

intersecția

cu Calea

Victoriei)

Str.

Episcopiei

Calea Victoriei

(la intersecția

cu Str. Ion

Câmpineanu)

16:30 - 16:45

21 5 135 61 20 124

16:45 - 17:00

13 5 162 65 17 128

17:00 - 17:15

15 10 214 64 24 185

17:15- 17:30

14 5 241 66 40 200

17:30 - 17:45

14 6 255 79 25 175

17:45- 18:00

14 10 259 76 34 169

18:00-18:15

20 5 258 68 25 164

18:15- 18:30

14 5 139 58 31 153

Tabel nr. 9 - Timpii de calatorie expimati in secunde (s) pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu

Interval orar Blv. Gh. Magheru spre P-ța

Romană

Blv. Gh. Magheru spre P-ța

Universității

16:30 - 16:45 233,2 177,1

16:45 - 17:00 240 193,6

17:00 - 17:15 250,6 202,4

17:15- 17:30 256,6 202,2


45





17:30 - 17:45 254 207,5

17:45- 18:00 252,8 210,8

18:00-18:15 252,8 202,8

18:15- 18:30 250,9 196,8

Tabel nr. 10 - Gradul de saturare pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu – Calea Victoriei si pe celelalte artere de circulatie adiacente

Str. Ion

Câmpineanu spre

Calea Victoriei (la

intersecția cu Str.

Walter

Mărăcineanu)

Str. Ion

Câmpineanu

spre Știrbei

Vodă (la

intersecția cu

Str. Walter

Mărăcineanu)

Calea

Victoriei (la

intersecția

cu Str.

Știrbei

Vodă)

Str.

Știrbei

Vodă

Str.

Episcopiei

Calea

Victoriei (la

intersecția cu

Str. Ion

Câmpineanu)

7% 2% 87,7% 57,5% 38,9% 78,2%

Pentru estimarea cantitativă a condițiilor operaționale de desfășurare a traficului

exprimate prin viteza de circulație, durata deplasării, confortul și siguranța

circulației s-au calculat nivelul de serviciu prezentat în tabelul nr. 11 de mai jos:

Tabel nr. 11 - Nivelul de serviciu pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu – Calea Victoriei si pe celelalte artere de circulatie adiacente

Str. Ion

Câmpineanu spre

Calea Victoriei (la

intersecția cu Str.

Walter

Mărăcineanu)

Str. Ion

Câmpineanu

spre Știrbei

Vodă (la

intersecția cu

Str. Walter

Mărăcineanu)

Calea

Victoriei (la

intersecția

cu Str.

Știrbei

Vodă)

Str.

Știrbei

Vodă

Str.

Episcopiei

Calea

Victoriei (la

intersecția cu

Str. Ion

Câmpineanu)

A A D B A C

A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic

În urma implementării proiectului se constată următoarele:


46





Reducerea părții carosabile destinate autovehiculelor la două benzi de

circulație pe Calea Victorie menține congestiile din trafic la nivelul

celor prezente.

Realizarea parcărilor din zona Sala Palatului nu influențeză

capacitățile de circulație de pe marile artere de circulatie Blv.

Gheorghe Magheru, Blv. Nicolae Bălcescu sau Calea Victoriei, sau pe

străzile din vecinătatea acestui proiect precum Ion Câmpineanu,

Știrbei Vodă, Walter Mărăcineanu.

Principalele măsuri de reducere a nivelului de zgomot ambiental integrate în

proiect sunt:

Reducerea densităţii traficului prin optimizarea relațiilor în trafic și

devierea acestuia, prin sprijinirea modurilor de circulaţie sustenabile

(transportul în comun, amenajarea unui sistem de piste pentru bicicliști

și încurajarea deplasării pietonale);

Limitarea vitezei/ atenuarea traficului prin reducerea depăşirilor

vitezei limită, marcarea zonelor cu limită de viteză de 30km/h,

marcarea zonelor limitate pentru trafic (ex. zone pentru aprovizionare),

sistematizarea rețelei de circulație (ex. devierea benzilor);

Schimbarea pavajului.

Eliminarea parcajelor supraterane din zona Sălii Palatului și amenajarea

parcajului subteran, generează scăderi nesemnificative ale emisiilor de noxe și

ale nivelului de zgomot.

A.6.1.5. Probleme de mediu

In ceea ce privesc problemele majore de mediu, in zona Salii Palatului,

mentionam urmatoarele:



Spatiile verzi cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal, nu

pun in valoare Sala Palatului si sunt inaccesibile publicului;

Exista un numar de 13 arbori in stare de declin biologic;

Exista un numar de 43 de arbusti in stare de declin biologic;

Traficul aglomerat contribuie la marirea emisiilor de poluanti in

atmosfera si la poluarea fonica.

A.6.2. Situatia propusa

Sala Palatului este spatiul de evenimente cu cea mai mare frecventa de utilizare

din Bucuresti, lucru datorat atat pozitiei privilegiate in centrul orasului, cat si


47





cadrului elegant in care se situeaza – vecinatatea Palatului Regal, a Pietei

Revolutiei, a Parcului Cismigiu. Situatia actuala in care zona este

supraaglomerata de masini, in cazul fiecarui concert, scade calitatea

evenimentului prin disconfortul creat publicului atat in sensul gasirii unui loc de

parcare, cat si prin agresarea utilizarii pietonale. Construirea unei parcari

subterane si amenajarea unui spatiu public de calitate in zona de acces a Salii

Palatului ca spatiu de evenimente si pentru functionarea acesteia la standarde

actuale, relevante in ceea ce priveste accesibilitatea sau confortul utilizatorilor.

Zona Salii Palatului trebuie sa sustina o interventie cu un grad ridicat de calitate

din punct de vedere al designului urban, cu o imagine actuala, atractiva si cu un

grad inalt de adaptabilitate ulterioara, din perspectiva evolutiei continue a vietii

urbane si a necesitatilor utilizatorilor.

A.6.2.1. Valorificarea cadrului natural

La nivel suprateran se va amenaja un parc cu plantatii de gazon si arbusti (pe

zonele care se suprapun peste parcajul subteran se permite plantarea de arbusti)

si vegetatie inalta (pentru zonele care nu sunt asezate peste parcajul subteran

propus).

In proximitatea Salii Palatului, de ambele laturi ale Gradinii, terenul va fi amenajat

cu plantatii de gazon, stabilizat cu mesh, un tip de material inovativ, care permite

circulatia peste spatiul verde, insa nu ii afecteaza calitatea sau integritatea.

Aceste zone sunt necesare pentru accesul catre si dinspre pavilioane, avand in

vedere intensitatea circulatiei prevazute.

Tabel nr. 12 - Ponderea spatiilor verzi

In prezent, suprafata spatiilor verzi este de 15129 mp. Dupa implementarea

obiectivelor planului propus, suprafata de spatiu verde de 15129 mp, in situatia

existenta, se mareste cu 448 mp, rezultand o suprafata de 15577 mp spatii

verzi, in situatia propusa.


48





Tabel nr. 13 - Categorii de interventii asupra arborilor si arbustilor

Se propune replantarea unor arbusti (105), in pozitia lor initiala, dupa realizarea

placii superioare a placajului. Totodata, cei care se afla in stare de degradare

irecuperabila nu vor fi pastrati (conform graficului de mai jos – copacii degradati,

care nu se pastreaza sunt marcati cu rosu). Din cei 406 de arbori si arbusti

existenti, se pastreaza 269 de exemplare (dintre care 159 sunt replantati fie pe

amplasamentul original, fie translatati) si se propune plantarea a 105 noi arbori si

arbusti, astfel incat numarul arborilor si arbustilor din situatia propusa creste cu

un numar de 22 exemplare fata de situatia existenta (total existent – 406, total

propus – 428). Se vor proteja arborii mentinuti si se va completa plantatia inalta

cu arbori noi in zonele fara parcaj, precum si peste zona de parcaj dinspre

Palatul Regal, unde completarea de pamant este de cca. 3 m.


49





Figura nr. 11 - reprezentarea arborilor pe amplasament (culoare rosie reprezinta arborii si arbustii desfiintati)

S-a urmărit eliberarea suprafeţei parcului de deasupra parcajului de prezenţa

oricărui element arhitectural (nod de circulaţie) sau de echipare (tubulaturi, spaţii

tehnice) şi gruparea acestora în zonele perimetrale ale amenajării, adiacent

trotuarelor celor două străzi - Stirbei Vodă şi Ion Câmpineanu, respectiv în

dreptul pavilionului amplasat lângă împrejmuirea Palatului Regal.

A.6.2.2. Modernizarea circulatiei

La nivelul circulaţiilor, soluţia propune atragerea traseelor pietonale prin „inima"

spaţiului, unind posibilele trasee dinspre str. Ion Câmpineanu, str. Walter

Mărăcineanu şi str. Poiana Narciselor cu cele de pe str. Luterană şi str. Ştirbei

Vodă dinspre Sud şi Nord. Reabilitarea, reamenajarea şi restructurarea spaţiilor

pietonale, verzi şi carosabile se realizează etapizat pe parcursul a două etape.


50





A.6.2.3. Etapele implementarii PUZ - ului propus

A.6.2.3.1. Etapa 1

In etapa 1 se propune realizarea parcarilor subterane si a acceselor pietonale si

carosabile. Aceasta interventie reprezinta o masura absolut necesara pentru

decongestionarea traficului din zona centrala si totodata pentru eliminarea

parcajelor supraterane, in vederea redarii spatiului suprateran pietonului.

Solutia de parcare subterana include trei niveluri, cu o rupere de panta de

jumatate de nivel la mijlocul suprafetei, astfel incat parcarea sa urmareasca

panta ascendenta a terenului, iar costurile de excavatie sa fie reduse la minim.

Parcarea nordica dispune de cca. 500 de locuri si ce sudica de cca. 450 de

locuri. Pentru parcarea subterana intrarea si iesirea sunt pozitionate de-a lungul

strazii Ion Campineanu (o banda de acces). Vor exista de asemenea noduri de

acces pietonal in subteran cu lift si scara, unul in nordul Salii Palatului, unul, in

apropierea strazii Stirbei Voda, unul, in apropierea strazii Ion Campineanu, catre

Vest, iar cel de-al patrulea in sudul Salii Palatului in zona adiacenta Muzeului

National de Arta al Romaniei. Acestea vor fi integrate la nivelul zonei prin

folosirea de materiale adecvate si pentru a nu obtura perspectiva asupra

constructiei Salii Palatului si a Bisericii Cretulescu.

A.6.2.3.2. Etapa 2

Etapa a doua presupune ridicarea la acelasi nivel a partii carosabile cu trotuarul

si tratarea unitara a pavimentului din fata Salii Palatului, precum si amenajarea

peisagera a celor doua spatii laterale – partea de nord si partea de sud.

Prin aceasta solutie se va pastra calea de acces auto ce deserveste intrarea

principala a Salii Palatului, iar aleile pietonale de la nivelul solului vor fi trasate

astfel incat sa permita parcurgerea rapida a spatiului pe diagonala, atat dinspre

intersectia spre Sala Palatului, cat si spre punctele de interes din parc. Intre aleile

pietonale, peluzele circulabile sunt amenajate cu mobilier urban pentru odihna si

relaxare.

A.6.2.4. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

La nivel functional, spatiul este definit de relatia cu functiunea de eveniment si

spectacol a Salii Palatului. Din punctul de vedere al ierarhiei spatiului public, este

invecinat cu o arie publica de notorietate – Piata Revolutiei si Calea Victoriei si cu

un mare parc al Bucurestiului – Gradina Cismigiu. In completarea unei utilitati

publice – parcarea subterana, se propune realizarea unei platforme de

evenimente, un spatiu de intalnire si de odihna. Se permite realizarea a doua

echipamente de servicii, in coltul de sud – vest al spatiului si cel de nord – vest,

conform plansei de Reglementari Urbanistice, catre care sunt directionate alei


51





pietonale cu rolul de a aduce vizitatorii in centrul spatiului si a facilita traversarea

acestuia.

La nivelul intregii zone, se realizeaza urmatoarele interventii:

degajarea spatiilor publice supraterane de parcarile necontrolate,

mutarea acestora in subsol (500 locuri in parcarea din nordul Salii

Palatului, 450 locuri in parcarea din sudul Salii Palatului);

interzicerea parcarii pe aleea de acces la Sala Palatului – va fi

permisa numai oprirea;

sunt prevazute doua zone de acces pentru parcarea subterana din

nord, una spre strada Ion Campineanu (o banda), una spre strada

Stirbei Voda (doua benzi);

sunt prevazute doua zone de acces pentru parcajul subteran din sud;

favorizarea parcursului pietonal prin prevederea unui spatiu public cu

doua volume acoperite – functiune polarizatoare (expo, galerie) si o

piateta care sa functioneze alternativ ca scena informala sau piata cu

fantani la nivelul pardoselii;

se tine cont de importanta si scara spatiului – un grad sporit de

intimitate fata de un spatiu precum Piata Revolutiei, combinat cu scara

locala a traseelor pietonale din vecinatatea Bisericii Cretulescu. Se

propune ralizarea unui spatiu public “verde” ce contureaza ansamblul

Salii Palatului si a Bisericii Cretulescu la S si la N, avand un punct

mineral central, de tip amfiteatru, ce se constituie intr-o zona

reprezentativa de acces.

Zonificarea functionala prevede reglementarea a patru tipologii de zone

functionale pe teritoriul studiat. Prima, SP1, subzona piete publice, spatii

publice, loisir, incadreaza amfiteatrul central, zona reprezentativa de intrare

catre Sala Palatului.

Cele doua parti ale Gradinii Salii Palatului, Nord si Sud se incadreaza in UTR V3

– Spatii verzi pentru agrement, cu constructie, platforme si circulatii care

insumeaza max. 30% din suprafata ocupata in intregul UTR, restul fiind ocupat

de spatii verzi. CUT – ul (coeficientul de utilizare teren) al suprafetelor construite

un va depasi 0,15 la nivelul intregului UTR, acestea fiind normate cu regim de

inaltime Parter.

Zona de gradina publica este organizata pe trei tipologii de subzone functionale,

dupa cum urmeaza:

V3 – 1 – subzona destinata promenadei si relaxarii;

V3 – 2 – subzona de expozitii in aer liber si activitati cotidiene;


52





V3 – 3 – subzona publica de odihna dens plantata cu fantana.

Se pastreaza UTR- ul CP3 – subzona centrala insertii in zona protejata Sala

Palatului, in zona Bisericii Cretulescu.

Tabel nr. 14 - Bilant teritorial

Tabel nr. 15 - Situatia propusa POT – CUT


53





Tabel nr. 16 – Situatia existenta POT - CUT

Tabel nr. 17 - Raport comparativ POT – CUT intre situatia existenta – situatia propusa

A.6.2.5. Unitati si subunitati functionale

La nivelul “PUZ Spatiu Public Sala Palatului”, se regasesc zone si subzone

functionale, ce corespund tipurilor de unitati teritorial de referinta, dupa cum

urmeaza:

In zona de est a teritoriului ce a generat PUZ, se pastreaza incadrarea

in UTR CP3 – subzona centrala formata din insertii de cladiri

realizate in ultimele decenii in interiorul zonei protejate – ansamblul

Salii Palatului, conform RLU al PUG Bucuresti, la nivel functional, pe

aceasta zona se gaseste Biserica Cretulescu, un areal destinat unei

piatete publice, cat si altelor: spatiilor verzi si circulatiilor usoare.

Spatiu verde V3 – UTR- ul include utilizari functionale precum spatii

verzi, spatii publice amenajate, servicii si circulatii usoare, organiate in

urmatoarele tipuri de subzone:


54





V3 – 1 – subzona destinata promenadei si relaxarii, unde se

concentreaza activitatile de tranzit, promenada, odihna si relaxare;

V3 – 2 – subzona de expozitii in aer liber si activitati cotidiene, unde se

concentreaza activitati de asteptare, activitati culturale in aer liber si de

loisir;

V3 – 3 – subzona publica dens plantata de odihna, cu fanatana, unde

se concentreaza activitatile de recreere, odihna si meditatie intr-o

ambianta vegetala accentuata, in relatie cu atractorul urban de tip

fanatana ca punct de focalizare in logica traseului care Biserica

Cretulescu;

SP1, situat in zoan reprezentativa de acces catre Sala palatului, unde

se propune amenajarea unui spatiu cu caracter public, dotat cu fantani

in pardoseala, creandu-se astfel o ambianta demna de o zona cu un

astfel de caracter.

A.6.2.6. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale

A.6.2.6.1. Prevederi UTR V3 – Spatii verzi pentru agrement

UTR – ul V3 se regaseste reprezentat pe 3 tipuri de subzone functionale, dupa

cum urmeaza:

V3 – 1 – subzona destinata promenadei si relaxarii;

V3 – 2 – subzona de expozitii in aer liber si activitati cotidiene;

V3 – 3 – subzona publica de odihna dens plantata, cu fantana.

A.6.2.7. Utilizare functionala

A.6.2.7.1. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-1

In zona de spatiu verde V3-1 sunt admise numai amenajarile, constructiile si

instalatiile specifice unui spatiu plantat cu valenta publica destinat promenadei si

relaxarii constand in:

spatii plantate;

circulatii pietonale dintre care unele ocazional carosabile pentru


mobilier urban, amenajari odihna, joc si sport;

amenajari peisagere adecvate in vederea punerii in valoare a traseului

catre si dinspre Sala Palatului;

parcaje subterane si noduri de circulatii pentru accesul pietonal in si

din parcajele subterane;

adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere.


55





A.6.2.7.2. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-2

In zona de spatiu verde V3-2 sunt admise numai amenajarile, constructiile si

instalatiile specifice unui spatiu public plantat cu valenta publica destinat

activitatilor culturale in aer liber, activitatilor cotidiene si de asteptare, respectand

caracterul dat de proximitatea imediata a Salii Palatului, constand in:

spatii plantate;

circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru


mobilier urban, amenajari odihna si asteptare;

amenajari peisagere si arhitecturale adecvate in vederea punerii in

valoare a Salii Palatului;


din parcajele subterane;

pavilioane destinate serviciilor adecvate care functioneaza in raport cu

Sala Palatului (alimentatie publica, cultura);

adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere.

A.6.2.7.3. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3 - 3

In zona de spatiu verde V3 -3 sunt admise numai amenajarile, constructiile si

instalatiile specifice unui spatiu plantat cu valenta publica destinat odihnei

constand in:

spatii plantate;

circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru


mobilier urban, amenajari odihna;

spatii publice de tip piateta;

instalatii si amenajari de tip oglinda de apa/ fantana;

amenajari peisagere adecvate in vederea punerii in valoare a traseului

catre si dinspre Biserica Cretulescu;


din parcajele subterane.

A.6.2.8. Utilizari admise cu conditionari in zona de spatiu verde V3

In zona de spatiu verde V3 -1 se admit:

amenajari pentru activitati de joc si socializare, care sa nu intre in

neconcordanta cu specificul reprezentativ al zonei, in relatie cu


56





ansamblul Salii Palatului si sa nu afecteze vizibilitatea in acest sens

sau care sa creeze disconfort rezidentilor (str. Ion Campineanu).

In zona de spatiu verde V3-2 se admit:

instalatii pentru cultura, recreere, cu conditia ca supafata acestora

insumata la suprafata circulatiilor si a platformelor din subzona

functionala sa nu depaseasca 30% din suprafata totala a subzonei

functionale.

In zona de spatiu verde V3-3 se admit:

amenajari pentru activiatti de loisri, care sa nu intre in neconcordanta

cu specificul reprezentativ la zonei, in relatie cu traseul catre Biserica

Cretulescu, care sa nu creeze disconfort rezidentilor din imediata

proximitate.

In zona de spatiu verde V3-1, V3-2,V3-3 cladirile si amenajarile pentru diferite

activiatti din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea

separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii.

A.6.2.9. Utilizari interzise in zona de spatiu verde V3

In zona de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 se interzic orice interventii care

contravin legilor si normelor in vigoare. Se interzic orice schimbari ale functiunilor

spatiilor verzi publice si specializate.

Se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a spatiilor

plantate adiacente trotuarelor, atat in interior, cat si pe conturul exterior al

spatiilor verzi.

Se interzice taierea arborilor fara acordul emis de autoritatea locala abilitata.

A.6.2.10. Circulatii si accese

In zonele de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate

avizate conform legii.

Se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile

(pentru intretinere, aprovizionare). Se permite amplasarea acceselor carosabile

in si din parcajele subterane propuse pentru eliberarea de autovehicule a

spatiului public suprateran.

A.6.2.10.1. Stationarea autovehiculelor

In zonele de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 – Se interzice amplasarea de parcaje

supraterane in cadrul UTR sau in proximitatea acestora, pentru stationare fiind

permis accesul pietonal si carosabil in si din parcajele subterane N si S –

obiective prioritare de investitie.


57





A.6.2.11. Inaltimea maxima a cladirilor

In zonele de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 – Cu exceptia instalatiilor tehnice,

inlatimea maxima a cladirilor un va depasi regimul Parter (4m).

A.6.2.12. Aspectul exterior al cladirilor

V3-1, V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se

recomanda adecvarea arhitecturii constructiilor la caracterul diferitelor categorii

de spatii plantate.

V3-1, V3-2, V3-3 – Se recomanda ca pavilioanele construite sa aiba o structura

metalica zvelta cu inchideri complet vitrate care sa aiba un impact minim asupra

imaginii arhitecturale de valaore a zonei, permitand totodata o flexibilitate in

utilizare in functie de anotimp. In sezonul cald, aceste inchideri ar trebuie sa

permita o deschidere completa a spatiului interior (cu exceptia volumului opac

aferent anexelor). Acoperirea se va face in sistem terasat. Sistemele de colectare

si distributie a apelor pluviale un vor fi aparente, ci integrate in arhitectura

volumelor.

A.6.2.13. Conditii de echipare edilitara

V3-1, V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor

asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat

public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat in

care este admis accesul publicului.

A.6.2.14. Spatii libere si spatii plantate

V3-1, V3-2, V3-3 – Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice

pentru fiecare categorie de spatii plantate. Se recomanda, din considerente

ecologice si de economisire a cheltuielilor de intretinere de la buget, utilizarea

speciilor locale adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile

specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu carcater special. Se recomanda

amenajarea peisagistica conform unui studiu de specialitate, in spiritul si

respectand toate prevederile prezentului regulament.

A.6.2.15. Imprejurimi

V3-1, V3-2, V3-3 – Conform normelor specifice existente. Rampele de intrare si

iesire catre parcajele subterane vor avea parapeti transparenti sau acestia din

urma vor fi realizati din materiale care sa permita o integrare neinvaziva a

rampelor in imaginea urbana creata.


58





A.6.2.16. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

A.6.2.16.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT %)

V3-1, V3-2, V3-3 –POT cu constructii, platforme, circulatii de toate tipurile =

maxim 30% (raportat la intreaga suprafata a UTR V3, cumuland toate

constructiile, platformele si circulatiile existente in UTR V3).

A.6.2.16.2. Coeficient maxim de utiliare a terenului (CUT)

V3-1, V3-2, V3-3 – CUT maxim 0,35 mp. ADC/mp. Teren (raportat la intreaga

suprafata a UTR V3, cumuland toat econstructiile existente in UTR V3).

A.6.2.17. Prevederi UTR SP1 – Piete publice, spatii publice - loisir

A.6.2.17.1. Utilizari admise

Sunt admise numai amenajarile specifice loisirului, destinate utilizarii publice,

respectandu-se coerenta accesului reprezentativ catre Sala Palatului, cu gradene

si fantani in pardoseala, mobilier urban, plantatii, circulatii usoare (pietoni si

ciclsiti). Se admite completarea functionala in subteran cu functiunile specifice si

conexe loisirului si culturii sau destinate utilizarii publice.

A.6.2.17.2. Utilizari admise cu conditionari

Se admit instalatii temporarte pentru expozitii si activitati culturale in aer liber

(spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber), cu conditia ca suprafata

acestora insumata sa un depaseasca 30% din suprafata totala a unitatii teritoriale

de referinta. Se admit amenjarile pentru diferite activitati din spatiile publice, cu

conditia de a un avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii.

A.6.2.17.3. Utilizari interzise

Se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;

Se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor publice, pietelor

publice si spatiilor verzi;

Se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a

spatiilor plantate adiacente trotuarelor, atat in interior, cat si pe

conturul exterior al spatiilor verzi si al spatiilor publice, pietelor publice;

Se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.

A.6.2.17.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

A.6.2.17.5. Amplasarea cladirilor fata de aliniament



59





A.6.2.17.6. Amplasarea cladirilor fara de limitele laterale si posterioare ale parcelelor


A.6.2.17.7. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela


A.6.2.17.8. Circulatii si accese


Se va asigura accesul liber din circulatiile publice catre Sala Palatului,

prin zona reprezentativa de tip spatiu public.

A.6.2.17.9. Stationarea autovehiculelor

Se interzice amplasarea de parcaje supraterane, permitandu-se stationarea

autoutilitarelor (pompieri, salubritate) si autovehiculelor de aprovizionare in

imediata proximitate, care vor putea stationa numai pe o perioada scurta de timp,

limitata, in arealele care nu impiedica circulatiile usoare (pietoni, ciclisti).

A.6.2.17.10. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

Cu exceptia instalatiilor temporare sau a amenajarilor de tip mobilier urban,

iluminat, nu sunt permise constructii in arealul UTR, pastrandu-se vizibilitatea

totala si neobturata catre Sala Palatului.

A.6.2.17.11. Aspectul exterior al cladirilor

Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se recomanda adecvarea

mobilierului urban si a instalatiilor la caracterul diferitelor contexte arhitectural –

urbanistice.

A.6.2.17.12. Conditii de echipare edilitara

Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura:

alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public

conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu public in care este

admis accesul publicului.

A.6.2.17.13. Spatii libere si spatii plantate

Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare

categorie de spatii plantate. Se recomanda, din considerente ecologice si de

economisire a cheltuielilor de intretinere de la buget, utilizarea speciilor locale

adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia

segmentelor decorative cu caracter special.


60





A.6.2.17.14. Imprejurimi

Imprejurimile se vor realiza conform normelor legale in vigoare. Se interzice

imprejmuirea perimetrala totala, in sensul neobturarii accesului direct catre Sala

Palatului. Se recomanda o imprejmuire a spatiilor publice, cu ajutorul unor

bolarzi, care sa impiedice accesul carosabil sau parcrea abuziva, bolarzi cu o

inlatime de max. 60 cm – pentru delimitarea carosabilului de piete si scuaruri.

A.6.2.17.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT)

Se interzice construirea, astfel incat POT = 0%.

A.6.2.17.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

Se interzice construirea, astfel incat CUT = 0 mp ADC/mp.

A.6.2.18. Unitati teritoriale de referinta (UTR)

La nivelul “PUZ Spatiu Public Sala Palatului”, se regasesc 3 tipuri de unitati

teritoriale de referinta, ale caror prevederi sunt prezentate in subcapitolele de mai

sus. Acestea se clasifica dupa cum urmeaza:

CP3 – subzona centrala formata din insertii de cladiri realizate in

ultimele decenii in interiorul zonei protejate – ansamblul Salii Palatului

(pastrat din prevederile RGU al PUG al Municipiului Bucuresti);

V3 – Spatii verzi pentru agrement, prezent pe 2 areale, sud si nord, in

cadrul PUZ, cu cele 3 tipuri de subzone, V3-1, V3-2, V3-3;

SP1 – Piete publice, spatii publice – loisir.

Figura nr. 12 - Reprezentare UTR PUZ Spatiu Public Sala Palatului


61





Tabel nr. 18 - Bilant teritorial ponderi UTR - uri

A.6.2.19. Regimul juridic si obiective de utilitate publica

Spaţiul public urban constituie domeniu public al Municipiului Bucureşti şi face

parte din totalul de 29.393,30 mp proprietate publică a municipalităţii, conform

extrasului de carte funciară nr. 46847, pentru informare, număr cadastral 18362,

în baza dosarului cadastral nr. 102043/ 07.01.2009, emis de OCPIB Sector 1 în

data de 11.02.2009 sub nr. 127208.

Limitele de amplasament şi limitele de intervenţie ale proiectului sunt stabilite în

conformitate cu adresa OCPI (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară)

Bucureşti, răspuns faţă de solicitarea Primăriei Municipiului Bucureşti nr. 11406/

14.03.2013. Răspunsul OCPI a fost înaintat către proiectanţi de Primăria

Municipiului Bucureşti prin adresa nr. 5830/ 03.07.2013.

Documentele privind situaţia juridică primite de la Beneficiar pentru zona

studiată, până la data prezentului studiu, sunt următoarele:

Str. Ion Câmpineanu nr. 30 - Domeniu public (PROPRIETAR

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PROPRIETATE PUBLICĂ),

întabulat prin încheierea nr. 102043/11.02.2009 a OCPI sector 1; nr.

cadastral 18362, CFI nr. 46847

DIRECŢIA PATRIMONIU A P.M.B., Serviciul Evidenţă Domeniu Public

şi Privat - ADRESA NR. 1306 / 04.10.2010: „Terenul în cauză

reprezintă imobilul proprietate publică a Municipiului Bucureşti cu

adresa Str. Ion Câmpineanu nr. 30, sector 1, cu teren în suprafaţă de


62





29393,3 mp, individualizat cu numărul cadastral 18363 în Cartea

Funciară cu nr. 46847 a localităţii Bucureşti, sector 1. Terenul în cauză

cuprinde secţiuni din arterele de circulaţie Str. Ion Câmpineanu, Str.

Ştirbei Vodă ce se încadrează ca bunuri din domeniul public al

municipiului Bucureşti conform Legii nr. 213/1998 privitor la

proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia."

ANEXA NR 1 la Hotărârea C.G.M.B. nr. 235/2005 cu modificările şi

completările ulterioare; ANEXA NR 1 la Hotărârea C.G.M.B. nr.

254/2008 cu modificările şi completările ulterioare: „Str. Ion

Câmpineanu - între limitele Str. Ştirbei Vodă şi Bd. Nicolae Bălcescu

se află în sector 1, în administrare de catre Administraţia Străzilor; Str.

Ştirbei Vodă - între limitele Calea Victoriei şi Splaiul Independenţei se

află în sector 1, în administrare de către Administraţia Străzilor

acestea fiind sub incidenţa art. 1 si 2: Art. 1 Administrarea drumurilor

publice, inclusiv a pieţelor publice, are ca obiect proiectarea,

construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, intreţinerea şi

exploatarea reţelelor stradale, a lucrărilor de arta, proiectarea şi

materializarea reglementărilor de circulaţie. Art. 2 Administraţia

Străzilor va administra reţeaua principală de străzi, pieţele publice şi

lucrările de artă ale municipiului Bucureşti cuprinse în anexele 1 si 2."

Grădina Sălii Palatului este în sine, obiectiv de utilitate publică, ca zonă verde

conexă Parcului Cişmigiu, de interes municipal. Există o serie de obiective de

utilitate publică în afara limitelor, adiacente acestora, după cum urmează: Sala

Palatului şi Muzeul Naţional de Artă al Romaniei.

Tabel nr. 19 - Obiective de utilitate publică în interiorul limitei PUZ

Nr. Crt Obiective de utilitate publică în interiorul limitei PUZ

1

Grădina Sălii Palatului (parte a obiectivului de utilitate publică Grădina

Cişmigiu + Grădina Sălii Palatului)

Obiective de utilitate publică adiacente limitei PUZ

2

Muzeul National de Artă al României, Calea Victoriei 4953, cod 1112CB, R1,

6 (S+M)

3 Palatul Regal, Calea Victoriei 49-53. cod 1112CB, R1, 5 (S+M)

A.6.2.20. Dezvoltarea echiparii edilitare

S-au prevazut bransamente de apa proiectate pentru parcare, fantani, cismele si

pentru sistemul de udat spatii verzi. In cadrul investitiei se va realiza devierea

retelei de alimentare cu apa din zona unde urmeaza a se executa parcarea

subterana. Putul de apa existent in zona nordica a amplasamentului va fi

reconfigurat.


63





S-au prevazut racorduri de canalizare pentru parcare, fantani, cismele. In cadrul

investitiei nu se va realiza devierea retelei de canalizare din zona unde urmeaza

a se executa parcarea subterana. Apele pluviale de pe spatiul public suprateran

reamenajat vor fi preluate prin intermediul rigolelor si deversate in reteaua de

canalizare existenta in zona.

Amenajarea exterioara concretizata prin organizarea platformelor pietonale si a

spatiilor verzi nou create vor fi dotate cu instalatii de iluminat moderne. Se vor

prevedea instalatii electrice pentru fantanile arteziene si a instalatiilor pentru

udat. Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee LES. Devierea retelei

de alimentare cu energie electrica din zona unde urmeaza a se executa parcarea

subterana va respecta traseul propus in conformitate cu avizul tehnic emis de

catre Enel Muntenia Sud, care se va intocmi inainte de eliberarea autorizatiei de

construire. Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee LES si stalpi de

iluminat. Devierea cablurilor electrice (si a stalpilor, dupa caz) din zona unde

urmeaza a se executa parcarea subterana va respecta planul propus conform

studiului de solutie aprobat de catre Luxten, care se va intocmi inainte de

eliberarea autorizatiei de construire.

In cadrul investitiei, se va realiza devierea retelie de alimentare cu gaz din zona

unde urmeaza a se executa parcarea subterana. Dezafectarea conductei

existente se va realiza dupa executia devierii. Lucrarile pentru deviere se vor

realiza in conformitate cu avizul tehnic emis de catre DISTRIGAZ SUD.

Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee de canalizatie si fibra

optica conform aviz NetCity. Devierea cablurilor si a canalizatiei subterane din

zona unde urmeaza a se executa parcarea subterana va respecta planul propus

conform studiului de solutie aprobat e catre NetCity, care se va intocmi inainte de

eliberarea autorizatiei de construire.

A.7. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ „SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI”

Obiectivele principale ale PUZ “Spatiu Public Sala Palatului” sunt urmatoarele:

Facilitarea circulatiilor usoare pe sit, cu o trama care sa poata

directiona si atrage publicul aflat in tranzit si sa creasca confortul

utilizatorilor prin punerea la dispozitie a unui traseu optim pentru

fiecare din punctele de interes ale zonei;

Realizarea unui parcaj subteran care sa contribuie la fluidizarea

tuturor tipurilor de trafic, eliminand blocajele si conflictele legate de

lipsa locurilor de parcare, inlaturand presiunea si pericolul asociate cu

parcarea dezorganizata, cu prevederea de spatii pietonale confortabile

si suficiente ca gabarit pentru numarul mare de persoane care se

intalnesc cu ocazia spectacolelor;


64





Realizarea unui spatiu public nou, atractiv, polivalent, adaptabil,

acoperind o mare varietate de utilizari: asteptarea in vederea

spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei, practicarea de activitati de

loisir;

Constituirea unei gradini publice cu caracter de reprezentativitate,

integrata corect in contextul teritoriului.

A.8. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

Planul Urbanistic Zonal “Spatiu Public Sala Palatului” face parte din Planul

Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bucuresti.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana urmareste implementarea urmatoarelor

prioritati identificate la nivelul Municipiului Bucuresti:

Recuperare:

Recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului;

Recuperarea zonei de la sud de Dambovita si reconectarea acesteia la

centrul Bucurestiului;

Recuperarea cartierelor traditionale degradate;

Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin reconversie.

Circulatie:

Prioritatea numarul 1 pentru fracilitarea circulatiei auto prin eliminarea

traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii;

Rezolvarea locurilor de parcare din zona centrala;

Incurajarea modalitatilor de transport durabile.

Spatii publice:

Valoarea si atractivitatea unui oras este sutinuta de calitatea si

diversitatea spatiilor publice ale acestuia:

Strazi si piete ca spatii publice prietenoase:

Spatii publice reprezentative:

Competitivitate.


65





Imagine nr. 4 - Aria de influenta a PIDU

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

B.1. CALITATEA AERULUI

Bucurestiul este primul oras din Romania care a fost dotat cu echipamente

automate de monitorizare a calitatii aerului.

Retaeua de monitorizare este constituita din 8 puncte fixe de monitorizare:

Balotesti – statie de fond regional ;

Magurele – statie de fond urban;

Lacul Morii – statie de fond urban;

Drumul Taberei, Titan, Berceni – statii industriale;


66





Mihai Bravu, Cercul National Militar – statii de monitorizare a traficului.

Poluantii monitorizati sunt: NO2, SO2, O3, CO (analizoare automate, sunt

transmise medii orare), particule (PM10 si PM2,5) si Pb (prelevare pe 24 ore si

analiza in laborator, medii zilnice).

Imagine nr. 5 - Amplasarea statiilor de monitorizare

Poluarea aerului in Bucuresti are un caracter specific, datorita in primul rand

conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inlatimi diferite ale

surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acstor surse, dispersate

pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti.

Sursele de poluare a aerului se pot clasifica in :

Surse fixe care sunt reprezentate de sursele industriale, de obicei

concentrate pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zonele

de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent pe verticala).

Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este

foarte variata: pulberi organice si anorganice care au si continut de

metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx,

NH3, HCL, CO, CO2), solventi organici, funingine etc.

Surse mobile – in Municipiul Bucuresti sursa cea mai importanta de

poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atat gaze anorganice


67





(oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon), cat si compusi organici

volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2,5 cu continut de metale.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic

supraaglomerate, unde dispersia poluantilor este dificil de realizat.

Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu

artere de trafic strajuite de cladiri inalte sub forma compacta, cre

impiedica dispersia. La departarea de arterele de trafic intens,

poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata in zonele

suburbane sau rurale.

Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de

compusi diferiti. Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de

compusi si grupuri de compusi.

Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea evidentierea se

concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii

umane sau care sunt considerati buni indicatori. Acesti poluanti, care sunt

urmariti in mod curent atunci cand se doreste evaluarea impactului generat de

traficul auto asupra clitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii:

Gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon,

ozonul;

Pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic

mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru componente ale

pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

compuşi organici volatili: benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta

următoarele substanţe principale:

vapori de apă = 13 % ;

bioxid de carbon = 13 % ;

azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de

calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în

cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi,

produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi

oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate

celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este

generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.


68





În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite

niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi

afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu

probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp

şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic

supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Surse de suprafata: in categoria surselor de suprafata intra in special

incalzirea rezidentiala, dar si alte surse difuze de combustie care sunt

lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte. O categorie

speciala o constituie santierele de constructii, surse care pot fi

incadrate, in functie de obiectiv, atat la surse fixe (pentru constructii de

cladiri) cat si la sursele de suprafata (pentru reparatiile, modernizarile

arterelor rutiere). Aceste surse, daca nu sunt organizate

corespunzator, aduc o contributie majora la poluarea cu pulberi.

B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5

Caracteristici generale:

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si

picaturi de lichid.

Surse naturale:

Eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia

polenului;

Surse antropice:

Activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa

de pneurile masinilor atat la oprirea acestora, cat si datorita arderilor

incomplete.

Efecte asupra sanatatii populatiei:

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O

problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic

de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare

provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli

cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.

Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai

multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe

gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili ,


69





deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in

copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului,

respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung

la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

Tabel nr. 20 - Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita 50 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

40 μg/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM2,5

Valoare tinta 25 μg/m3 - valoarea-tinta anuala

Valori limita 25 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015 20 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020

Pulberile monitorizate, conform cerintelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 si

PM 2.5, adica particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv

mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, intrucat pot

intra foarte adanc in sistemul respirator si cauza sau acutiza boli pulmonare.

Tabel nr. 21 - Emisii anuale de Pulberi totale


2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de pulberi (t/an)

764.77 1881.1 994.21 887.5

310.97

Tabel nr. 22 - Emisii anuale de Pulberi PM10


2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de pulberi (t/an)

297.2 1334.6 732.18 698.93

137.64

Tabel nr. 23 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM10 in anul 2011

Judet Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari

Concentratia anuala (μg/mc)

Numar depasiri VL

Bucuresti Buc Cercul Militar

Trafic PM10 155 37 25

Bucuresti Buc Mihai Bravu

Trafic PM10 224 39 39

Bucuresti Buc Titan Industriala PM10 321 36 69


70





Bucuresti Buc Drumul Taberei

Industriala PM10 298 43 79

Bucuresti Buc Balotesti Fond regional

PM10 172 38 41

Bucuresti Buc Magurele Fond suburban

PM10 296 37 54

Bucuresti Buc Lacul Morii

Fond urban

PM10 290 39 69

Bucuresti Buc Berceni Industriala PM10 326 33 49

Pentru acest poluant a trebuit intocmit Programul Integrat de Gestionare a

Calitatii Aerului. Si in anul 2011 concentratia medie anuala a depasit Valoarea

limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 μg/mc) insa doar la statia

Drumul Taberei.

Fata de anii anteriori, se observa o scadere a concentratiilor de pulberi PM10,

insa nu suficient, inregistrandu-se inca mai mult de 35 de zile cu depasiri la

aproape toate statiile de monitorizare

In ceea ce priveste pulberile PM 2.5, situatia statistica este prezentata in tabelul

urmator:

Tabel nr. 24 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM 2.5 in anul 2011

Judet Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari

Concentratia anuala (μg/mc)

Numar depasiri VL +MT

Obs.

Bucuresti Buc Cercul Militar

Trafic PM2,5 156 21 0

Bucuresti Buc Drumul Taberei

Industriala PM2,5 298 24 0

Bucuresti Buc Lacul Morii

Fond urban

PM10 211 21 0

Tabel nr. 25 – Evolutia concentratiei poluantului PM10 in anii 2008-2013 (valori medii anuale)

Statie monitorizare

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cercul Militar 53 50 41 37 0 34

Mihai Bravu 55 51 42 39 37 -

Titan 43 39 36 36 36 31

Drumul Taberei

53 50 38 43 44 47


71





Balotesti 28 29 24 38 28 37

Magurele 44 41 34 37 36 31

Lacul Morii 45 43 35 39 36 31

Berceni 49 42 31 33 34 30

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului.

Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a

oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

In privinta numarului de depasiri ale valorii limita ziolnice (VL zilnica = 50 µg/mc,

max. 35 depasiri pe an) se constata ca la toate statiile de monitorizare din

Bucuresti s-au inregistrat depasiri ale acestui prag in toata perioada de analiza

cu exceptia statiei Balotesti (2010) si Cercul Militar (2011). Valori foarte mari s-au

inregistrat la statia Mihai Bravu in 2006 – 2008, unde aproximativ jumatate de an

s-au inregistrat depasiri ale valorii limita. La nivelul judetului Ilfov, statia Balotesti

se incadreaza in limitele legale in toata perioada analizata in privinta numarului

de depasiri pe an cu exceptia anului 2011. Anul 2011 se remarca printr-o

crestere a numarului de depasiri ale concentratiei de PM10 la 6 din cele 8 statii

de monitorizare.

Figura nr. 13 - Numarul depasirilor valorii limita admise de PM10 in regiunea Bucuresti - Ilfov

(Sursa: Rapoartele privind starea factorilor de mediu la nivelul regiunii Bucuresti

– Ilfov 2002 - 2011)


72





B.1.2. Emisii anuale de SO2


Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator

care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale:

oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea

biomasei.

Surse antropice:

sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan,

centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie,

producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura

mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.


In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sanatatii umane.

Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp,

poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele

cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea

ca efect infectii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor:

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra

structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si

negre, frasinul alb , lucerna , murele.

Efecte asupra mediului:

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra

vegetatiei si solului. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidaria, vopselurile, fibrele,

hartia, pielea si componentele electrice.


LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Dioxidul de sulf - SO2

Prag de 500 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea


73





alerta aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori limita

350 μg/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

Nivel critic

20 μg/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie

Principalele emisii de SO2 evacuate in Bucuresti au fost:

Tabel nr. 27 - Variatii ale emisii anuale de SO2 in perioada 2007 - 2011 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti

11110 2157 3265 2400 2935

Figura nr. 14 – Evolutia emisiilor anuale de SO2

Tabel nr. 28 - Situatia statistica a concentratiilor de dioxid de sulf in anul 2011 Municipiul Bucureşti

Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)

Număr depăşiri VL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic SO2- 1h

633 7.8 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic SO2- 1h

4418 12.3 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h

3571 3.2 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială SO2- 1h

8356 5.1 0


74





Municipiul Bucureşti

Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)

Număr depăşiri VL

Obs.

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

SO2- 1h

0 Nu a funcţionat analizorul

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

SO2- 1h

1339 1.3 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

SO2- 1h

8158 10.8 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h

805 16 0


Trafic SO2- 24 h

28 8 0


Trafic SO2- 24h

194 12.4 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h

161 3.4 0


Industrială SO2- 24 h

357 5.3 0


SO2- 24h

Nu a funcţionat analizorul


SO2- 24h

60 1.4 0


Fond urban

SO2- 24h

358 10.8 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h

37 17.1 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate

încadrându-se în anul 2011 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125

μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la

acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Pentru dioxidul de sulf, în anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de

alertă la nici o staţie de monitorizare.

B.1.3. Emisii anuale de NOx


Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in

cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

Monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor si inodor;


75





Dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun – roscat cu

un miros puternic, inecacios.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun –

roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile

formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide

care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:

Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii

sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului

rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt

responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,

efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane.


Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat

si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare

decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi

fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la

acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii,

disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa

poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.

Efecte asupra plantelor si animalelor:

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea

sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care

seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce

imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa

Alte efecte:

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea

nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic

ambiental.


LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Oxizi de azot - NOx

Prag de alerta

400 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.


76





Valori limita

200 μg/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 μg/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

Nivel critic

30 μg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei

Tabel nr. 30 - Principalele emisii de NOx evacuate in atmosfera au fost: 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de NOx (t/an) Bucureşti

12899 20901 17642 17268 5676

Figura nr. 15 – Evolutia emisiile anuale de NO2

B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori

de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate

corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare,

miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi,

compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi

organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai

eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea încălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare,

încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la

un terminal la o staţie de benzină şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi

organici cu conţinut de compuşi organici volatili.

0

5000

10000

15000

20000

25000

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de NO2

Bucuresti


77





Tabel nr. 31 - Emisii anuale de COV 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de COV (t/an) Bucureşti

11478 15476 9153 9240 251

Figura nr. 16 – Evolutia emisiile anuale de COV

B.1.5. Emisii de metale grele

Metalele grele (toxice) provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor

menajere si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de

particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in

organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul

expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale,

respiratorii, hepatice.

In perioada 2005-2011 la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov valorile concentratiilor

medii anuale de Pb s-au situat sub valoarea medie anuala pentru protectia

sanatatii umane, insa se remarca o usoara tendinta de crestere in ultimii ani.

Incepand cu anul 2008 se monitorizeaza si valorile concentratiilor medii anuale

pentru Cd, acestea situinduse sub valoarea limita anuala pentru protectia

sanatatii umane (5ng/m3), insa, la aproape toate statiile s-a depasit pragul

superior de evaluare, fiind astfel necesara o atentie suplimentara.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu pentru Municipiul

Bucuresti, in anul 2011 valorile concentratiilor medii anuale de Pb au fost sub

valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (0.5µg/mc).

0 2000 4000 6000 8000

10000 12000 14000 16000 18000

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de COV

Bucuresti


78





Tabel nr. 32 - Emisii anuale de Cadmiu (tone) 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de Cd (t/an) Bucuresti

0.08 0.093 0.056 0.054 0.047

Figura nr. 17 - Evolutia emisiilor anuale de Cd Tabel nr. 33 - Emisii anuale de Plumb (tone)

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de Pb (t/an) Bucuresti

2.06 2.19 1.41 1.48 1.49

Figura nr. 18 - Evolutia emisiilor anuale de Plumb

0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de Cd

Bucuresti

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de Pb

Bucuresti


79





B.1.6. Monoxidul de carbon

Caractersitici generale:

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor,

inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se

formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.

Surse naturale:

Arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.

Surse antropice:

se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor

fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea

petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se

poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm

atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din

punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea

combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din

surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa,

nepunand in pericol sanatatea umana.


Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ

100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu

consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La

concentratii relativ scazute:

afecteza sistemul nervos central;

slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in

organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;

expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli

cardiovasculare;

determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare,

greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o

reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare,

persoanele anemice, fumatorii.

Efecte asupra plantelor:


80





La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte

asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Tabel nr. 34 - Situatia statistica a concentratiilor de monoxid de carbon in anul 2011 Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţiei Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (mg/mc)

Număr zile cu depăşire a VL


Trafic CO 4317 0.88 0


Trafic CO 8194 1.11 0

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 7855 0.14 0


industrială CO 8118 1.09 0


CO 2012 0.78 0


CO 7591 0.56 0


Fond urban

CO 6060 0.14 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 8569 0.32 0

În anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii

umane (10 μg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.

B.2. CALITATEA APEI

B.2.1. Calitatea apelor de suprafata

Clasificarea calității apelor de suprafață se face în conformitate cu prevederile

Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității

apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Acest

Normativ aprobă lista de elemente de calitate biologice, hidromorfologice,

chimice şi fizico-chimice în vederea stabilirii stării ecologice a ecosistemelor

acvatice continentale - râuri şi lacuri, naturale şi artificiale sau modificate

ireversibil.

Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale (râuri, lacuri

naturale și artificiale sau modificate ireversibil) trebuie să se facă pe baza

elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici,

chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici.

Evaluarea acestor elemente poate arăta prezenţa condiţiilor naturale, alterări

minore ale acestora sau amploarea impactului antropic si, respectiv, starea

calităţii corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp.


81





În cadrul Anexei nr. 1, a Normativului privind clasificarea calității apelor de

suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se regăsesc

elementele de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor și lacurilor,

prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 35 - Elemente de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor și lacurilor

Elemente de calitate Râuri Lacuri naturale

Biologice * compoziţia şi abundenţa

florei acvatice

* compoziţia şi abundenţa

macronevertebratelor

bentonice

* compoziţia, abundenţa şi

structura pe vârste a faunei

piscicole


biomasa fitoplanctonului

* compoziţia şi abundenţa altei

flore acvatice (fitobentos şi

macrofite)

* compoziţia şi abundenţa

macronevertebratelor


structura pe vârste a faunei

piscicole

Hidromorfologice * cantitatea de apă

* dinamica curgerii de apă

* conexiunea cu apa

subterană

* adâncimea râului

* variaţia lăţimii

* continuitatea râurilor

* structura substratul râului

* structura zonei de mal

* cantitatea de apă

* dinamica curgerii de apă

* timpul de retenţie

* conexiunea cu apa subterană

* adâncimea lacului

* cantitatea şi structura substratului

* structura ţărmului lacului

Chimice şi fizico-

chimice

* condiţiile de temperatură

* condiţiile de oxigenare

* mineralizarea

* acidifierea

* nutrienţii

* poluarea cu toate

substanţele prioritare

* transparenţa

* condiţiile de temperatură

* condiţiile de oxigenare

* mineralizarea

* acidifierea

* nutrienţii

* poluarea cu toate substanţele


82





descărcate în râu

* poluarea cu alte substanţe

periculoase identificate

descărcate în cantităţi

semnificative în cursul de apă

prioritare descărcate în lac

* poluarea cu alte substanţe

periculoase identificate descărcate

în cantităţi semnificative în lac

Astfel, incadrarea in clasele de calitate pe baza potentialului ecologic se face

astfel:

Râuri:

Stare ecologică foarte bună – Clasa de calitate I;

Stare ecologică bună – Clasa de calitate II;

Stare ecologică moderată – Clasa de calitate III;

Stare ecologică slabă – Clasa de calitate IV;

Stare ecologică proastă – Clasa de calitate V;

Lacuri naturale:

Stare ecologică foarte bună – Clasa de calitate I;

Stare ecologică bună – Clasa de calitate II;

Stare ecologică moderată – Clasa de calitate III;

Stare ecologică slabă – Clasa de calitate IV;

Stare ecologică proastă – Clasa de calitate V;

Gradul de trofie:

Ultraoligotrof;

Oligotrof;

Mezotrof;

Eutrof;

Hipertrof

Ecosisteme acvatice artificiale sau modificate ireversibil:

Potențial ecologic foarte bun – E;

Potențial ecologic bun – B;


83





Potențial ecologic moderat – M.

Directiva Cadru Apa defineşte în art.2 starea apelor de suprafaţă prin : starea

ecologică și starea chimică. Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea

ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile anexei V a

Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente

hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele

biologice, precum și prin poluanţii specifici (sintetici și nesintetici).

Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa, privind starea apelor, are la bază o

abordare nouă, integratoare, care diferă fundamental de abordările anterioare în

domeniul calităţii apei în care elementele hidromorfologice nu erau considerate,

iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa se face pe baza substantelor

prioritare avand in vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a

mediului in domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia

romaneasca prin HG 1038/2010. In cazul starii chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica buna - (B), s

stare chimica proasta - (P)

In tabelele urmatoare este prezentata starea de calitatea a apei de suprafata, in

sectiunile monitorizate, conform datelor Administratiei Bazinale de Apa Arges –

Vedea.

Tabel nr. 36 - Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata puternic modificate - rauri, monitorizate in anul 2011

Nr. crt.

B.H

Cursul de

apa

Denumire corp de

apa

Sectiune de monitorizare

Potential ecologic al elementelor

biologice


fizico- chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Stare finala

Stare chimica

1 Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popesti Potential Ecologic Maxim

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic Bun

Buna

Sursa datelor: Administratia Bazinala Arges Vedea SGA Bucuresti Ilfov

Tabel nr. 37 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa(rauri)tronsoane caracteristice (km) conform evaluarii potentialului ecologic pe anul 2011

B.H. Cursul de

apa Denumire corp de

apa Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii potentialului ecologic

Maxima Buna Moderata


84





B.H. Cursul de

apa Denumire corp de

apa Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii potentialului ecologic


km % km % km %

Arges Ilfov Dambovita:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

Dragomiresti 13,67 0 0 0 0 13.67 100%

Arges Dambovita Dambovita:am.ev.Apa Nova (Glina)-confl.Arges

Balaceanca 31.53 0 0 0 0 31.53 100%

Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popesti 17,49 0 0 17,49 100% 0 0

Arges Valea Saulei

Valea Saulei Am.confl. Colentina

5.9 0 0 0 0 5.9 100%

Tabel nr. 38 - Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata –lacuri de acumulare, monitorizate in anul 2011

Bazin hidrografic

Cursul de apa

Denumire corp apa

Denumire lac de

acumulare


biologice


fizico- chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Potential ecologic

Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati (Colacu) -

confl. Dambovita

Ac. Buftea Ac.

Buciumeni

Potential Ecologic Moderat


Potential Ecologic Maxim


Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii Potential Ecologic Moderat

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic

Bun


Tabel nr. 39 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa (lacuri acumulare) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluarii

B.H. Cursul de

apa Denumire corp de apa

Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii

potentialului ecologic


km % km % km %

Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati

Ac. Buftea Ac.

20,2 0 0 0 0 20,2 100%


85





B.H. Cursul de

apa Denumire corp de apa

Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii

potentialului ecologic


km % km % km %

(Colacu) - confl. Dambovita

Buciumeni

Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii

3,22 0 0 0 0 3,22 100%


Tabel nr. 40 - Situatia indeplinirii obiectivului de mediu (stare finala buna) la nivel Municipiului Bucuresti pe corpuri de apa, pentru anul 2011

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de mediu

Total

Global

%

Global

Corpuri de apa puternic modificate

rauri 1 100 % - - 1

lacuri - - 1 100% 1

Corpuri de apa artificiale rauri - - 1 100% 1

Total 1 - 2 - 3


Datorita faptului ca raul Dambovita este cel mai important curs de apa din cadrul

Municipiului Bucuresti, in urmatorul tabel vom prezenta evolutia calitatii apei in

perioada 2005 – 2010, conform Planului de Dezvoltare Regionala Bucuresti –

Ilfov 2014.

Tabel nr. 41 - Calitatea apei în secțiunile supravegheate pe râul Dâmbovița monitorizate de laboratorul serviciului de Gospodărire a Apelor Ilfov - Bucuresti

Secțiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brezoaiele (jud Giurgiu) III II II III III III

Arcuda - pod Joița (jud

Giurgiu)

III III II II II II

Dragomirești (amonte

lacul Morii - jud Ilfov)

III II III II III III

Bălăceanca (Cernica -

jud Ilfov)

V V V V V V


86





Post Hidrometric Budești

(jud Călărași –

confluență Argeș)

V V V V V V

(Sursa: Planul de Dezvoltare Regională București – Ilfov, 2014)

Urmărind graficul de evoluție al calității apei râului Dâmbovița, se poate observa

că în perioada 2005-2010, potențialul ecologic al acestui râu nu a înregistrat o

îmbunătățire a calității, mentinându-se într-o stare generală proastă, excepție

făcând secțiunea Arcuda, unde se constată începând cu anul 2007 o evoluție

pozitivă.

Figura nr. 19 - Evolutia calitatii apei raului Dambovita

B.2.2. Calitatea apelor subterane

In cadrul acestui subcapitol se va prezenta caracterizarea calitativa a corpurilor

de apa subterana, pe baza rapoartelor elaborate de catre autoritatile compenete

de mediu, care raspund de monitorizarea factorilor de mediu atat la nivelul

0

1

2

3

4

5

2005 2006

2007 2008

2009 2010

Cla

sa d

e c

alita

te

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brezoaiele (jud Giurgiu) 3 2 2 3 3 3

Arcuda - pod Joița (jud Giurgiu)

3 3 2 2 2 2

Dragomirești (amonte lacul Morii - jud Ilfov)

3 2 3 2 3 3

Bălăceanca (Cernica - jud Ilfov)

5 5 5 5 5 5

Post Hidrometric Budești (jud

Evoluția calității apei râului Dâmbovița


87





municipiului Bucuresti, cat si la nivelul judetului Ilfov. Astfel, pentru cele cinci

corpuri de apa subterana s-a prezentat evolutia starii chimice.

Figura nr. 20 - Starea chimica a corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Arges – Vedea (sursa: Plan de management al Spatiului Hidrografic Arges - Vedea).

In urma monitorizarii forajelor din reteaua nationala de observatii, s-a constatat

ca in perioada 2005-2010 mai mult de jumatate din forajele analizate din

regiunea Bucuresti Ilfov au inregistrat depasiri ale concentratiei legale admise la

diversi poluanti:

In anul 2005 in urma analizarii a 46 de foraje din reteaua de observatii s-au

constatat depasiri ale valorilor prag pentru nitrati la 27 de foraje (mai mult de

jumatate din foraje).

In anii 2006 si 2007 in urma analizarii de foraje reprezentative din reteaua de

observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la

44 de foraje.

În anul 2008 in urma analizarii a 46 foraje reprezentatitve din reteaua de

observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la

34 de foraje (cca 74% din foraje).

În anul 2009 in urma analizarii a 11 foraje reprezentatitve din reteaua de

observatii (4 corpuri de apa subterana) s-a constatat depasirea valorilor prag

la indicatorul plumb la un foraj (cca 9%).


88





In anul 2010 in urma analizarii a 84 de foraje din reteaua de observatii (6

corpuri de ape subterane) s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru

anumiti poluanti (dioxid de azot, amoniac, fosfat, cloruri, sulfati, amoniu,

azotiti) la 25 de foraje (mai mult de 25% din foraje)

B.3. CALITATEA SOLULUI

Fiind definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre, solul este format din

particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii.

Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care

indeplineste mai multe functii vitale:

Serveste drept platforma/ mediu fizic pentru oameni si activitatile

umane;

Patrimoniu geologic si arheologic;

Sursa de biodiversitate.

Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:

Eroziunea;

Contaminarea;

Pierderea biodiversitatii solului;

Alunecarile de teren si inundatiile.

In Bucuresti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:

Depunerile uscate si umede din atmosfera;

Depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale

pe terenuri neamenajate corespunzator;

Degradarea solului prin factori a caror actiune este favorizata de

practici gresite (despaduriri, lipsa unro lucrari de consolidare si

aparare etc.);

Poluarea cu plumb specifica pentru zonele cu trafic auto intens. Dintre

elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru

zonele cu trafic auto intens.

Solurile din Municipiul Bucuresti, puternic modificate antropic, au un continut

foarte mare de Pb provenit in cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor

din traficul rutier. Tipurile naturale de sol se intalnesc astazi doar pe suprafete

restranse din unele parcuri si din zonele periferice.


89





B.4. CALITATEA VEGETATIEI

In prezent, pe teren exista un numar mare de arbori si arbusti de dimensiuni

variabile, aflati la diferite stadii de dezvoltare.

Ca urmare a plantarii in etape diferite, fara urmarirea unei linii generale, arborii

sunt dintr-o gama larga de esente, au varste si grade de sanatate diferite.

Plantatiile de arbori inalti sunt amplasate perimetral, in timp ce cota terenului,

plantatiile sunt joase – gazon si arbusti.

Tabel nr. 42 - Bilant suprafata spatii verzi

Suprafata existenta de spatii verzi este de 15.129 mp. Aceasta se mareste cu

448 mp, in situatia propusa, rezultand pe amplasamentul analizat o suprafata

totala de 15.577 mp spatii verzi.

A. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATA SEMNIFICATIV

In perioada de executie a lucrarilor propuse in PUZ- ul analizat, exista

posibilitatea ca mediul inconjurator sa fie supus poluarii, insa activitatile

respective vor avea caracter temporar si nu vor influenta semnificativ factorii de

mediu.

Dintre activitatile ce pot influenta calitatea mediului se pot mentiona:

Aerul poate fi impurificat datorita:

Emisiilor de praf care pot aparea in timpul executiei lucrarilor proiectate;

Emisiilor de gaze de ardere generate de motoarele autovehiculelor.

Apa subterana, prin sursele de poluare de:

Aparitie a pierderilor accidentale de materiale, combustibili si uleiuri de la

masinile si utilajele din santier;

Nerespectare a programului de colectare si gestiune a deseurilor;


90





Ape poluate ce pot fi antrenate de apa pluviala in subteran.

Solul poate fi poluat prin urmatoarele actiuni:

Poluari accidentale prin deversarea unor substante periculoase pentru

mediu;

Repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii

neamenajate;

Apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare;

Nerespectarea programului de colectare si gestiune a deseurilor;

Emisii generate de trafic si motoarele autovehiculelor care se depun pe

sol.

Zgomotul care va fi generat in perioada de executie.

Biodiversitatea: in zona analizata nu se regasesc specii protejate de

flora si fauna care sa necesite conservare deosebita.

Se apreciaza ca prin implementarea Planului Urbanistic Zonal, factorii de mediu

nu vor fi afectati semnificativ negativ.

B. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE

RELEVANTA PENTRU PLAN

În prezent, pe teren există un număr mare de arbori şi arbuşti de dimensiuni

variabile, aflaţi în diferite stadii de dezvoltare.

Ca urmare a plantării în etape diferite, fără urmărirea unei linii generale, arborii

sunt dintr-o gamă largă de esenţe, au vârste şi grade de sănătate diferite.

Plantaţiile de arbori înalţi sunt amplasate perimetral, în timp ce în centrul

terenului, plantaţiile sunt joase - gazon şi arbuşti.

Suprafata existenta de spatii verzi este de 15.129 mp. Aceasta se mareste cu

448 mp, in situatia propusa, rezultand pe amplasamentul analizat o suprafata

totala de 15.577 mp spatiu verde.

In prezent pe amplasamentul vizat de plan exista un numar total de 406 arbori si

arbusti (224 arbori si 182 arbusti). Prezentul plan propune replantarea unor

arbusti (105), in pozitia lor initiala, dupa realizarea placii superioare a placajului.

Totodata, cei care se afla in stare de degradare irecuperabila nu vor fi pastrati.

Din cei 406 de arbori si arbusti existenti, se pastreaza 269 de exemplare (dintre

care 159 sunt replantati fie pe amplasamentul original, fie translatati) si se

propune plantarea a 105 noi arbori si arbusti, astfel incat numarul arborilor si

arbustilor din situatia propusa creste cu un numar de 22 exemplare fata de

situatia existenta (total existent – 406, total propus – 428).


91





Se vor proteja arborii mentinuti si se va completa plantatia inalta cu arbori noi in

zonele fara parcaj, precum si peste zona de parcaj dinspre Palatul Regal, unde

completarea de pamant este de cca. 3 m.

Tabel nr. 43 - Situatia arborilor si arbustilor de pe amplasament

C. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT

CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE

MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

Obiectivele strategice de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi

avute in vedere in procesul de planificare a actiunilor pentru protectia mediului ca

pate intrinseca a oricarui plan care propune dezvoltarea unor activitati antropice,

sunt urmatoarele:

Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei;

Respectarea legislatiei privind colectarea, tratarea si depozitarea

deseurilor;

Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ

asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana);

Limitarea emisiilor in aer la niveluri care sa nu genereze un impact

semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili;

Limitarea, la surse, a poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la

zgomot si limitarea nivelurilor de vibratii;


92





Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei;

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural,

arhitectonic si arheologic;

Protectia sanatatii umane;

Imbunatatirea infrastructurii rutiere;

Minimizarea impactului asupra peisajului;

Limitarea impactului negativ asupra solului.

C.1. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE UNIUNII EUROPENE

Aderarea Romaniei la structurile UE impune transpunerea in legislatia

romaneasca a aquis – ului comunitar, implementarea si controlul implementarii

legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot

fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului incepute inca din anul

1973.

Decretul Unic European si Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale

de:

Protectie si imbunatatire a calitatii mediului;

Contributie la protejarea sanatatii umane;

Asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor nationale.

De asemenea, principiile “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului

trebuie sa fie rectificate la sursa” sunt identificate in articolul 130 din Decretul

Unic European.

Programul de actiune in domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru

comun, sansa noastra”, pune accentul pe prevenirea poluarii factorilor de mediu,

in special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deseurilor, utilizarea

durabila a resurselor naturale. De asemenea, programul este parte integranta a

Strategiei de Dezvoltare Durabila a Comunitatii Europene.

C.1.1. Protocolul de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto, care succeda Conventia – Cadru a Natiunilor Unite

asupra Schimbarilor Climatice, este unul dintre cele mai importante instrumente

juridice internationale in lupta impotriva schimbarilor climatice. Acesta contine

angajamente asumate de tarile industrializate in vederea reducerii emisiilor de

anumite gaze cu efect de sera, responsabile pentru incalzirea globala.

Protocolul de la Kyoto abordeaza problema emisiilor a sase gaze cu efect de

sera:


93





Dioxidul de carbon (CO2);

Metanul (CH4);

Oxidul azotos (N2O);

Hidrofluorocarburile (HFC);

Perfluorocarburile (PFC);

Hexafluorura de sulf (SF6).

Acesta reprezinta un important pas inainte in lupta impotriva incalzirii globale,

continand obiective obligatorii si cuantificate pentru limitarea si reducerea gazelor

cu efect de sera.

C.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23

aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze

cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020

Obiectivul suprem al Conventiei – Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor

Climatice (UNFCCC), consta in stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de

sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice orice perturbare antropogena

periculoasa a sistemului climatic. In opinia Comunitatii, exprimata cel mai recent

in special de Consiliul European din martie 2007, pentru ca acest obiectiv sa

poata fi indeplinit, cresterea globala a temperaturii medii anule la suprafata nu ar

trebui sa depaseasca nivelurile preindustriale cu mai mult de 20C, ceea ce

inseamna ca emisiile mondiale de gaze cu efect de sera ar trebui reduse, pana in

2050, cu cel putin 50% fata de nivelurile inregistrate in 1990. Emisiile de gaze cu

efect de sera din Comunitate, reglementate prin prezenta decizie, ar trebui sa

continue sa se reduca anual dupa 2020, in cadrul eforturilor Comunitatii de a

contribui la acest obiectiv global de reducere a emisiilor.

Tabel nr. 44 - Limitele emisiilor de gaze cu efect de sera ale statelor membre in temeiul Articolului 3

Limitele emisiilor de gaze cu efect de

sera ale statelor membre stabilite

pentru 2020 in raport cu nivelurile

emisiilor de gaze cu efect de sera din

2005

Belgia -15%

Bulgaria 20%

Republica Ceha 9%


94





Danemarca -20%

Germania -14%

Estonia 11%

Irlanda -20%

Grecia -4%

Spania -10%

Franta -14%

Italia -13%

Cipru -5%

Letonia 17%

Lituania 15%

Luxemburg -20%

Ungaria 10%

Malta 5%

Tarile de Jos -16%

Austria -16%

Polonia 14%

Portugalia 1%

Romania 19%

Slovenia 4%

Slovacia 13%

Finlanda -16%

Suedia -17%

Regatul Unit -16%


95





C.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene

Principalele obiective ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila

sunt urmatoarele:

Pentru schimbarile climaterice si energia curata:

Conformarea cu angajamentele Protocolului de la Kyoto;

Pentru transport durabil:

Obiectivul general: sa ne asiguram ca sistemul nostru de transport

satisface nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii,

minimizand impactul nedorit asupra economiei, societatii si mediului;

Obiective operationale si tintele:

Realizarea unor nivele durabile ale utilizarii energiei in transporturi si

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi;

Reducerea emisiilor poluante din domeniul transporturilor pana la

nivele care minimizeaza efectele asupra sanatatii umane si/ sau a

mediului;

Realizarea unei schimbari echilibrate catre moduri de trasnport

prietenoase fata de mediu pentru a realiza un sistem durabil de

transport si mobilitate;

Reducerea zgomotului din transport, atat la sursa, cat si prin masuri

de atenuare, pentru a se asigura ca nivelele generale de expunere

minimizeaza impactul asupra sanatatii;

Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport

public de calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai

buna pana in 2010;

Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport

public de calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai

buna pana in 2010;

In conformitate cu strategia UE asupra emisiilor de CO2 de la

vehiculele utilitare usoare, media noii productii de autoturisme trebuie

sa atinga emisii de CO2 de 140 g/km (2008/09) si de 120 g/km (2012);

Injumatatirea deceselor din transportul rutier.


96





C.2. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE TARII NOASTRE

C.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030

Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a

Romaniei la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg

impartasita pe plan mondial – cea a dezvoltarii durabile.

Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI,

dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia

de piata, Romania mai are de recuperat decalaje considerabile fata de celelalte

state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si transpunerea in

practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu

toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o

economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie

aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul

unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval

de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare

adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orietat spre

imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie

cu mediul natural.

C.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere; imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri

In scopul realizarii acestui obiectiv central se va pune accentul principal pe

cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin adoptarea unei

abordari policentrice in vederea unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor.

Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor ca poli urbani de crestere este propusa

a se realiza datorita:

Reabilitarii infrastructurii urbane si imbunatatirii serviciilor municipale,

inclusiv a celor de transport urban prin:

regenerarea fizica si functionala a cladirilor cu valoare istorica,

culturala sau artistica;

modernizarea spatiilor publice si infrastructurii aferente (reteaua

stradala, zone pietonale, trotuare, iluminat public etc.);


97





reglementarea traficului auto pentru reducerea congestionarii oraselor

(semaforizare si semnalizare, locuri de parcare) si modernizarea

transportului urban in conditii de sustenabilitate.

C.3. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU IN MUNICIPIUL BUCURESTI

C.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu

Planul Local de Actiune pentru Mediu ofera cadrul de abordare a celor mai

importante probleme de mediu si un plan pe termen lung pentru investitiile si

programele de mediu din Municipiul Bucuresti.

In cadrul acestui plan au fost stabilite obiective, tinte si indicatori privind protectia

mediului si sanatatea populatiei. Astfel, in ceea ce priveste poluarea atmosferei

generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament) a

fost stabilit ca obiectiv general pentru factorul de mediu aer, “reducerea cu minim

40% a emisiilor in lungul arterelor de circulatie in Bucuresti (diminuarea

concentratiilor de NOx, CO, metale grele, pulberi in suspensie si sedimentabile,

generate de traficul rutier)”, pentru ca acesta sa corespunda din punct de vedere

calitativ si sa fie asigurata sanatatea umana si a mediului inconjurator.

In tabelul, de mai jos, sunt prezentate cateva dintre obiectivele generale si

specifice din cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu care au fost luate in

considerare in elaborarea planului propus.

Tabel nr. 45 - Obiective generale si specifice din cadrul PLAM

Lipsa spatiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala

Obiectiv general: amenajarea de spatii Park & Ride in principalele puncte de acces in

Bucuresti

Obiectiv specific 1 -

Limitarea accesului

vehiculelor in zona centrala

a orasului

Tinta 1: reducerea fluxurilor de trafic in Bucuresti

Tinta 2: reducerea emisiilor atmosferice generate de traficul

rutier

Obiectiv specific 2:

amenajarea spatiilor de

parcare in zona inelului

exterior de circulatie.

Tinta 1: crearea de spatii sigure de parcare pentru vehiculele din

afara Bucurestiului

Tinta 2: asigurarea facilitatilor de transbordare catre mijloacele

de transport public.

Obiectiv specific 3: Tinta 1: Reorganizarea retelei de transport public, astfel incat,


98





Incurajarea transportului

public

sa fie asigurat accesul catre toate punctele de interes din

Bucuresti (spitale, institutii publice etc.)

Tinta 2: Imbunatatirea serviciilor de transport public prin

cresterea parametrilor calitativi (frecvcenta mijloacelor de

transport, scurtarea timpilor de asteptare, cresterea securitatii

calatorilor in vehicule etc.)

Indicatori:

Scaderea numarului de vehicule pe arterele principale;

Reducerea poluarii atmosferice pe marile artere principale;

Scaderea nivelului de zgomot si vibratii generate de traficul

rutier.

Actiuni tehnice:

Oganizarea spatiilor special destinate parcarilor;

Extinderea liniilor de transport public catre aceste puncte si

crearea de facilitati Park & Ride;

Introducerea sistemelor ecologice de transport public.

Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare

Obiectiv general: eliminarea parcarilor parazitare si redarea capacitatilor de suport pentru trama

stradala

Obiectiv specific: redarea

capacitatii de suport a

tramei stradale.

Tinta 1: normalizarea traficului, in special pe strazile cu 2 benzi

de circulatie;

Tinta 2: reducerea blocajelor de trafic;

Tinta 3: preluarea volumelor de trafic conform dimensionarilor

initiale prevazute pentru fiecare artera de circulatie.

Indicatori:

Reducerea stationarilor datelor blocajelor de trafic;

Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic;

Reducerea timpilor de deplasare.


99





Actiuni tehnice:

Alocarea de spatii de parcre pentru zonele afectate;

Introducerea sistemelor de circulatie cu sens unic.

Masuri economice:

Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier;

Atragerea de fonduri pentru amenajarea spatiilor

destinate parcarilor.

Actiuni de implementare:

Alocarea de spatii de parcare special amenajate in

vecinatatea zonelor afectate de parcarile parazitare;

Solutii alternative oferite pentru a realiza cererea de

mobilitate in oras.

C.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti

reprezinta un mijloc eficient pentu identificarea si solutionarea problemelor si

aspectelor de mediu la nivelul Municipiului Bucuresti si totodata, de implicare a

publicului in procesul de luare a deciziilor de mediu pe plan local. Implicit acesta

se coreleaza cu Planul Local de Actiune pentru Mediu, Planul National de

Dezvoltare si cu alte planuri care includ si componenta de mediu, impreuna cu

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti.

Obiectivele majore ale Programului Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

constau in:

Imbunatatirea conditiilor de mediu pe plan local, in general, si a calitatii

aerului, in principal;

Identificarea si selectarea prioritatilor de mediu materializate printr-un

plan de actiuni concrete;

Respectarea cerintelor legislative nationale, cat si a celor europene

care decurg din implementarea acquis-ului comunitar in domeniul

protectiei mediului.

Masurile in cazul depasirilor valorilor limita si/ sau ale valorilor tinta, datorate

surselor liniare (traficul rutier) prevad:

Pentru reducerea concentratiilor de NO2 si CO se vor amenaja zone

cu acces exclusiv pentru pietoni si biciclisti, in special in zonele


100





culturale sau de agrement. Autoritatile locale vor stabili zonele

accesibile biciclistilor si se vor amenaja trasee marcate/ semnalizate

corespunzator.

Asigurarea unei latimi minime a trotuarelor, care sa nu fie afectata

parcarii vehiculelor sau extinderii de constructii, astfel incat sa asigure

deplasarea in conditii de siguranta a pietonilor si biciclistilor;

Masuri de prevenire a poluarii aerului ambiant, prin promovarea unui

transport nepoluant si a masurilor de extindere si intretinere a spatiilor

verzi;

Plantari de arbori pentru scaderea concentratiei de NOx, CO si pulberi

in suspensie.

C.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti

Prioritatile pentru zgomot pot fi integrate cu actiunile pentru siguranta rutiera,

calitatea aerului, culoarul autobuzelor, pista pentru biciclisti, trotuarele si alte

imbunatatiri. Principalele obiective ale Strategiei de zgomot ambiental presupun:

Extinderea suprafetelor acoperite cu suprafete care reduc zgomotul pe

toate drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila, impreuna cu

lucrari de mentenanta mai bune;

Incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase;

Minimizarea generarii de zgomot la sursa;

Folosirea bicicletelor in locul masinilor pentru reducerea zgomotului

cauzat de trafic. Si ciclistii insisi ar avea de castigat de pe urma

reducerii poluarii fonice;

Asigurarea accesului public la spatiul exterior linistit si extinderea

Zonelor de Parcare Controlata;

Imbunatatirea conditiilor pentru pietoni si biciclisti in tot orasul.


101





D. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,

POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL,

APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE

ACESTI FACTORI

D.1. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Zona vizata de lucrarile propuse in proiect este o zona puternic antropizata, fiind

situata in centrul Municipiului Bucuresti, prin urmare importanta din punct de

vedere al vegetatiei, florei sau faunei este redusa, iar impactul asupra

biodiversitatii este redus si manifestat, cu precadere, in perioada de executie a

investitiei.

In perioada de exploatare se va manifesta un impact pozitiv asupra biodiversitatii,

prin marirea suprafetei spatiilor verzi existente cu 448 mp, ajungand la 15.577

mp spatii verzi, fata de 15.129 mp, in situatia existenta.

De asemenea, in urma interventiei, numarul arborilor si arbustilor creste de la

401, in situatia existenta, la 428 in propunerea de amenajare.

Pe amplasamentul analizat nu exista specii de plante si animale, protejate,

pentru care sa fie necesare masuri speciale de conservare.

D.2. IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI SANATATII UMANE

D.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ

Se apreciaza ca in perioada de executie a lucrarilor specifice se poate genera un

impact negativ asupra populatiei din imediata vecinatate a lucrarilor respective

prin generarea emisiilor de praf, emisiilor de gaze ca urmare a arderii

combustibililor in motoarele autovehiculelor, precum si prin generarea zgomotului

si vibratiilor, insa acestea se vor manifesta pe o perioada limitata de timp.

D.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ

Dupa finalizarea lucrarilor, populatia va beneficia de noi locuri de parcare,

precum si de imbunatatirea factorilor de mediu, datorita promovarii transportului

nepoluat si marirea suprafetei de spatii verzi.

Astfel impactul asupra populatiei va fi unul redus si manifestat, cu precadere, in

perioada de executie a lucrarilor propuse.


102





D.3. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI

Gradul de antropizare a amplasamentului face ca lucrarile sa nu produca un

impact semnificativ asupra faunei si florei.

Pe amplasamentul analizat nu exista specii de plante si animale, protejate,

pentru care sa fie necesare masuri speciale de conservare.

D.4. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

D.4.1. In perioada de executie

In perioada de amenajare a amplasamentului studiat, se vor desfasura activitati

specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra

solului si subsolului, insa acesta va fi unul nesemnificativ.

Se apreciaza ca situatiile de poluare sunt doar exceptionale, impactul generat, in

perioada de executie, putand determina urmatoarele modificari ale

caracteristicilor solului:

Impurificarea solului cu metale grele si hidrocarburi, local, in zona

amplasamentului unde se realizeaza lucrarile;

Modificari fizice care afecteaza caracteristicile si proprietatile solului

natural.

D.4.2. In perioada de exploatare

In perioada de exploatare, cea mai importanta sursa de poluare a solului este

reprezentata de deseurile de tip menajer aruncate necontrolat de catre populatie.

Prin cresterea procentului de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a

acestora, impactul asupra solului, in perioada de exploatare este unul pozitiv

semnificativ.

D.5. IMPACTUL ASUPRA APEI

D.5.1. Impactul asupra apei de suprafata

D.5.1.1. In perioada de executie

Zona propusa pentru realizarea investitiei nu se afla in relatie directa cu apele de

suprafata, astfel incat impactul asupra apei de suprafata este inexistent.


103





D.5.1.2. In perioada de exploatare

Nu se pune problema poluarii apei de suprafata in perioada de exploatare a

investitiei propuse datorita faptului ca nu exista nici un curs de apa de suprafata

in apropierea amplasamentului investigat.

D.5.2. Impactul asupra apei subterane

D.5.2.1. In perioada de executie

Procesul de urbanizare actioneaza asupra apei subterane si implicit apa

subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane. Un caz general al interactiunii

dintre apa subterana si diverse structuri subterane, in cazul unei asezari urbane

dezvoltate este reprezentat de metrou, fundatiile unor cladiri adanci, parcari

subterane, reteaua de alimentare cu apa si de canalizare.

Interactiunea dintre apa subterana si mediul urban are ca efect modificarea

circuitului apei. Aceasta problema implica:

pe de o parte, o serie de factori ce conduc la reducerea alimentarii

naturale a sistemelor acvifere: schimbarea utilizarii terenului,

impermeabilizarea albiei raurilor si a lacurilor, lucrarile subterane cu

efect de dren;

pe de alta parte o serie de componente ale mediului urban actioneaza

ca noi surse de alimentare a acviferelor (reteaua de canalizare,

sistemele de alimentare cu apa si irigatiile);

modificarea circuitului apei din zona urbana afecteaza in mod direct

nivelul apelor subterane;

cresterea nivelului apelor subterane ce poate afecta o serie de

componente ale mediului urban: inundarea subsolurilor, cresterea

subpresiunii asupra fundatiilor care, la randul ei afecteaza stabilitatea

si durabilitatea contructiilor, cresterea riscului aparitiei cavernelor, a

fenomenului de eroziune interna si a lichefierii;

scaderea nivelului apei subterane ce poate conduce la aparitia

fenomenului de subsidenta (care ar putea afecta stabilitatea

constructiilor), modificarea nivelului apelor de suprafata (lacuri, rauri,

izvoare), cresterea exfiltratiilor din reteaua de canalizare.

Tabel nr. x – Clasificarea structurilor subterane si efectul lor cumulativ asupra

apelor subterane

Structuri

subterane

Efecte asupra

apelor

subterane

Consecinte


104





Tuneluri (metrou) Efect de dren

Efect de bariera

Schimbarea spectrului natural

de curgere ;

Variatii ale nivelului

piezometric;

Inflitratii in tunel si in statiile de

metrou

Fundatii, parcari subterane,

pasaje pietonale

Efect de bariera Schimbarea spectrului natural

de curgere;

Variatii ale nivelului

piezometric;

Inundarea structurilor

subterane.

Reteaua de alimentare cu

apa

Alimentarea acviferului Cresterea nivelului piezometric

Poluare

Reteaua de canalizare Efect de dren Infiltratii in reteaua de

canalizare;

Debit marit in conductele de

canalizare;

Probleme la statiile de epurare

datorate debitului marit de apa

uzata.

Alimentarea acviferului Variatii ale nivelului

piezometric.

Sursa: Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu


105





Gradul mare de ocupare al subteranului de catre elementele de infrastructura

urbana si constructii in zonele marilor asezari urbane, precum si ritmul crescut de

dezvoltare al lucrarilor subterane, conduce la aparitia unor fluctuatii importante

ale nivelului acestor ape.

Nivelul apei subterane poate fi afectat de lucrarile de interventie cum ar fi: lucrari

noi de captare si pompare a apelor subterane, oprirea unor pompari vechi sau

efectul de bariera al lucrarilor subterane.

Aceste variatii au consecinte asupra comportarii unor lucrari subterane cum sunt

parcarile subterane, subsolurile adanci care nu sunt etansate corespunzator,

fundatii adanci tip radier, rezervoare subterane etc. Nivelul piezometric poate

fluctua si in urma lucrarilor de irigatii, bazinelor de infiltratie sau a exploatarilor

miniere abandonate. Scaderea nivelului piezometric poate conduce si la

fenomenul de tasari sau in unele cazuri subsidenta.

Studii recente au aratat ca dezvoltarea urbana poate produce in general

cresterea nivelului apelor subterane. Aceasta se datoreaza de obicei aportului de

apa rezultat din pierderile retelelor de apa urbana.

Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in care

acestea au fost proiectate si construite in perioadele in care nivelul apelor

subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa

creasca.

In acest sens, in literatura de specialitate au fost semnalate probleme in

numeroase orase europene, legate de tuneluri subterane de cale ferata sau de

metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor etc. In acelasi timp este

important de mentionat faptul ca structurile urbane produc ele insele efect de

bariera impermeabila asupra fluxului apei subterane.

In cele ce urmeaza sunt prezentate patru exemple diferite cu privire la influenta

urbanizarii asupra apei subterane.


106





Figura nr. 21 - Impactul dezvoltarii urbane asupra apei subterane

In fig. nr. 21 este evidentiat efectul urbanizarii treptate asupra apelor subterane:

Alimentarea se realizeaza prin puturi de pompare insa directia de curgere

si nivelul apei subterane nu sunt influentate. Descarcarea apelor uzate se

realizeaza direct din acvifer.

Nivelul apei subterane incepe sa fie afectat si se observa o coborare a

acestuia. Descarcarea apelor uzate se realizeaza direct in acvifer fara o

epurare prealabila. Creste riscul de aparitie a fenomenului de subsidenta.

Apele subterane de mica adancime sunt poluate.

Acviferul de sub oras este abandonat din cauza calitatii precare. Nivelul

apei subterane de sub orase creste datorita opririi pomparilor. Directia de

curgere a apei subterane se schimba spre extremitatile orasului.

Nivelul de apa subterana creste extrem de mult si astfel apare riscul de

inundatie.

D.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane

In zonele urbane, principalele surse de realimentare sunt: retelele de alimentare

cu apa, precipitatiile, lacurile si raurile, si sistemele de canalizare.

Modificarile utilizarii terenurilor produse in urma dezvoltarii urbane conduc la

modificari ale circuitului hidrologic natural. Realimentarea sistemului acvifer este

puternic modificata; realimentarea directa realizata prin inflitrarea precipitatiilor

este redusa, la fel si evapotranspiratia. Totusi realimentarea acviferelor creste, in


107





urma dezvoltarii urbane, ca urmare a pierderilor din sistemul de alimentare cu

apa si a celor din retelele de canalizare. Estimarea contributiilor acestor elemente

la circuitul hidrologic urban este dificila si nu poate fi standardizata.

Evaluarea realimentarii in mediile urbane este diferita fata de cea din mediul

natural, din doua motive ce includ o experienta limitata si implicarea unor

procese (surse) diferite. In ceea ce priveste al doilea punct trebuie mentionat ca

desi infiltrarea directa este redusa substantial de zonele betonate si pavate din

orase, acest efect este puternic contrabalansat de realimentarea indirecta.

Pierderile din retelele de alimentare cu apa si din sistemele de canalizare

reprezinta surse importante de realimentare a acviferelor. Desi exista metode de

cuantificare a acestor surse de alimentare, validarea acestora ramane insa o

sarcina dificila.

Figura nr. 22 - Asocierea dintre extinderea impermeabilizarii terenului datorita dezvoltarii urbane si reducerea alimentarii acviferelor

D.5.2.3. In perioada de exploatare

Odata realizata investitia este necesara monitorizarea impactului acesteia asupra

apelor subterane cu scopul evitarii oricarei potentiale surse de impact produs de

investitie asupra apelor subterane, precum si urmarirea impactului apelor

subterane asupra investitiei.


108





D.6. IMPACTUL ASUPRA AERULUI SI FACTORILOR CLIMATICI

D.6.1. In perioada de executie

In perioada de executie a lucrarilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin

urmatoarele actiuni:

activitatea utilajelor de constructie genereaza emisii de gaze si pulberi

provenite de la arderea combustibililor;

executia propriu – zisa a diferitelor lucrari la nivelul solului genereaza

pulberi in aerul atmosferic;

transportul materialelor de constructii genereaza emisii de gaze si

pulberi ca urmare a arderii combustibililor in motoarele

autovehiculelor.

Sursele de poluare a aerului pot fi nedirijate, difuze, cu impact strict local si

produc asupra factorului de mediu aer un impact negativ nesemnificativ.

D.6.2. In perioada de exploatare

Planul propus va determina un impact pozitiv asupra aerului, prin reorganizarea

sistemului rutier de transport si prin marirea suprafetelor de spatii verzi.

In scopul evidentierii impactului pozitiv generat de implementarea proiectului,

in continuare este prezentata analiza comparativa a calitatii aerului in situatia

existenta si in situatia propusa, analiza realizata pe baza datelor furnizate de

Studiul de trafic elaborat pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului.

In acest sens, utilizand un program de calcul al emisiilor de poluanti, realizat de

catre dr. ing. Iancu Iulian din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii

Bucuresti, in anul 2007, au fost evaluate noxele rezultate din arderea

carburantiilor (motorina si benzina) in motoarele autovehiculelor din zona de

interes, in timpul varfurilor de trafic inregistrate dimineata si dupa amiaza, pentru

principalele bulevarde/ strazi.

1. Calea Victoriei la intersectia cu str. Stirbei Voda

a) Varful de trafic inregistrat dimineata

Tabel nr. 46 - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor

Natura Poluant

Situatie Existenta benzina

Situatie propusa benzina

Situatie existenta motorina

Situatie propusa motorina

NOx 2667,05 2222,2 13530,4 11273,6


109





CO 24328,7 20270,8 11682,98 9734,32

VOC 5958,58 4964,72 2615,01 2178,84

N2O 6,505 5,42 39,03 32,52

CO2 258899 215716 10113974 8427016

Pulberi 0 0 1301 1084

Pb 35,127 29,268 0 0

SO2 119,692 99,728 3213,47 2677,48

Consum (g/km vehicul) 81052,3 67533,2 320956,7 267422,8

In continuare sunt prezentate graficele comparative pentru poluantii rezultati in

situatia existenta si in cea propusa.

Figura nr. 23 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de NOx

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000





NOx 2667.05 2222.2 13530.4 11273.6

Emis

ii

NOx


110





Figura nr. 24 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO

Figura nr. 25 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de VOC

0

5000

10000

15000

20000

25000





CO 24328.7 20270.8 11682.98 9734.32

Emis

ii

CO

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000





VOC 5958.58 4964.72 2615.01 2178.84

Emis

ii

VOC


111





Figura nr. 26 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de N2O

Figura nr. 27 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO2

0 5

10 15 20 25 30 35 40





N2O 6.505 5.42 39.03 32.52

Emis

ii

N2O

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000




Situatie propusa

motorina

CO2 258899 215716 10113974 8427016

Emis

ii

CO2


112





Figura nr. 28 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pulberi

Figura nr. 29 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pb

0

200

400

600

800

1000

1200

1400




Situatie propusa

motorina

Pulberi 0 0 1301 1084

Emis

ii

Pulberi

0 5

10 15 20 25 30 35 40




Situatie propusa

motorina

Pb 35.127 29.268 0 0

Emis

ii

Pb


113





Figura nr. 30 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de SO2

Figura nr. 31 - Grafic comparativ al consumului de carburant

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500




Situatie propusa

motorina

SO2 119.692 99.728 3213.47 2677.48

Emis

ii

SO2

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000




Situatie propusa

motorina

Consum (g/km vehicul) 81052.3 67533.2 320956.7 267422.8

Emis

ii

Consum (g/km vehicul)


114





Figura nr. 32 - Grafic centralizator al noxelor rezultate din arderea carburantilor

Analizand graficul centralizator al noxelor rezultate din arderea combustibililor, se

observa faptul ca se reduce cantitatea de emisii pentru poluantul CO2, cu

1.686.958 g/km pe vehicul, in situatia propusa, fata de situatia existenta.

b) Varful de trafic inregistrat dupa amiaza

Tabel nr. 47 - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor

Natura Poluant




Situatie propusa

motorina

NOx 2529,7 2103,3 12844 10680,8

CO 23075,8 19186,2 11090,3 9222,46

VOC 5651,72 4699,08 2482,35 2064,27

N2O 6,17 5,13 37,05 30,81

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

NOx CO VOC N2O CO2 Pulberi

Pb SO2 Consum (g/km

vehicul)

Situatie Existenta benzina 2667.05 24328.7 5958.58 6.505 258899 0 35.127 119.692 81052.3

Situatie propusa benzina 2222.2 20270.8 4964.72 5.42 215716 0 29.268 99.728 67533.2

Situatie existenta motorina 13530.4 11682.98 2615.01 39.03 10113974 1301 0 3213.47 320956.7

Situatie propusa motorina 11273.6 9734.32 2178.84 32.52 8427016 1084 0 2677.48 267422.8

Emis

ii


115





CO2 245566 204174 9600890 7983898

Pulberi 0 0 1235 1027

Pb 33,318 27,702 0 0

SO2 113,528 94,392 3050,45 2536,69

Consum (g/km vehicul) 76878,2 63919,8 304674,5 253360,9

In continuare sunt prezentate graficele comparative pentru poluantii rezultati in

situatia existenta si in cea propusa.

Figura nr. 33 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de NOx

Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice de NOx, se

reduce cu 2.1632,2 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia existenta.

0

5000

10000

15000




Situatie propusa

motorina

NOx 2529.7 2103.3 12844 10680.8

Emis

ii

NOx


116





Figura nr. 34 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO

Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice de CO, se

reduce cu 1.867,84 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia existenta.

Figura nr. 35 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de VOC

Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice

de VOC, se reduce cu 418,08 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de

situatia existenta (pentru consumul de motorina).

0

5000

10000

15000

20000

25000





CO 23075.8 19186.2 11090.3 9222.46

Emis

ii

CO

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000





VOC 5651.72 4699.08 2482.35 2064.27

Emis

ii

VOC


117





Figura nr. 36 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de N2O


de N2O, se reduce cu 6,24 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia

existenta (pentru consumul de motorina).

Figura nr. 37 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO2


de CO2, se reduce cu 1.616.992 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de

situatia existenta (pentru consumul de motorina).

0 5

10 15 20 25 30 35 40





N2O 6.17 5.13 37.05 30.81

Emis

ii

N2O

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000





CO2 245566 204174 9600890 7983898

Emis

ii

CO2


118





Figura nr. 38 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pulberi


de Pulberi, se reduce cu 208 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia


Figura nr. 39 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pb


de Pb, se reduce cu 5,616 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia


0

500

1000

1500




Situatie propusa

motorina

Pulberi 0 0 1235 1027

Emis

ii

Pulberi

0

10

20

30

40




Situatie propusa

motorina

Pb 33.318 27.702 0 0

Emis

ii

Pb


119





Figura nr. 40 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de SO2


de SO2, se reduce cu 513,76 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia


Figura nr. 41 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru consumul de carburant

0

1000

2000

3000

4000





SO2 113.528 94.392 3050.45 2536.69

Emis

ii

SO2

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000




Situatie propusa

motorina

Consum (g/km vehicul) 76878.2 63919.8 304674.5 253360.9

Emis

ii

Consum (g/km vehicul)


120





Figura nr. 42 - Grafic centralizator al noxelor rezultate din arderea carburantilor

Analizand graficul centralizator al noxelor rezultate din arderea combustibililor, se

observa faptul ca se reduce cantitatea de emisii pentru poluantul CO2, cu

1.616.992 g/km pe vehicul, in situatia propusa, fata de situatia existenta

(pentru consumul de motorina).

Din analiza graficelor prezentate anterior se observa o reducere a tuturor

poluantilor analizati rezultati din arderea combustibililor, ceea ce conduce la

imbunatatirea calitatii aerului in zona Salii Palatului.

D.7. IMPACTUL DATORAT ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR


In prezent, poluarea datorita traficului este una dintre cele mai raspandite

probleme de mediu in zonele urbane. Zgomotul datorat traficului are o contributie

de aproximativ 80% din totalul zgomotului urban, devenind in conditiile actuale o

problema importanta si care trebuie luata in considerare in planificarea urbana.

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000

10000000

NOx CO VOC N2O CO2 Pulberi

Pb SO2 Consum (g/km

vehicul)

Situatie Existenta benzina 2529.7 23075.8 5651.72 6.17 245566 0 33.318 113.528 76878.2

Situatie propusa benzina 2103.3 19186.2 4699.08 5.13 204174 0 27.702 94.392 63919.8

Situatie existenta motorina 12844 11090.3 2482.35 37.05 9600890 1235 0 3050.45 304674.5

Situatie propusa motorina 10680.8 9222.46 2064.27 30.81 7983898 1027 0 2536.69 253360.9

Emis

ii


121





In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse

prin PUZ se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in

limitele impuse de legislatia in vigoare, chiar daca perioada de executie are

durata limitata.

Zgomotul la sursa si zgomotul din zona apropiata organizarilor de santier au

caracteristici acustice corespunzatoare naturii si locului de functionare a

echipamentelor in perioada constructiei.

Zgomotul la distanta este influentat de factori externi, cum ar fi viteza si directia

vantului, gradientul temperaturii si vantului, absorbtiei undelor sonore de catre

teren/ sol (efectul de sol), absorbtia in aer (in functie de presiunea, temperatura,

umezeala relativa, frecventa zgomotului (tipul de teren si de vegetatie).

Ca si masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea

zonelor locuite se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata

executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante

care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de

carburanti.


Avand in vedere reorganizarea circulatiei in zona investigata, se estimeaza ca

zgomotul produs de traficul rutier se incadreaza in limitele admisibile de legislatia

si normativele in vigoare.

In acest sens, a fost evaluat zgomotul specific circulatiei rutiere prin intermediul

unui program de calcul al nivelului de zgomot (Leq) considerand momentele de

trafic de varf (dimineata si dupa amiaza) pentru principalele bulevarde/strazi.

Programul de calcul a fost dezvoltat de dr. Ing. Iancu Iulian, din cadrul

Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, utilizand metodologia franceză

cuprinsă în “Guide du Bruit des Transports Terrestres. Previsions des niveaux

sonores. Nov. 1980”.

Pentru evaluarea nivelului de zgomot s-a folosit următoarea relaţie din ghidul

menţionat mai sus:

Leq=20+10log(Vu+E·Vg)+20logV-12log(d+lc/3)

În care:

Vu şi Vg: sunt debite orare de vehicule uşoare respectiv grele

V – viteza admisa de circulatie a vehiculelor


122





E: factor de echivalenţă acustică în Vu şi Vg. Este 10 in situatia cea mai

defavorabila (transmisia zgomotului de la sursa se propaga foarte usor –

autostrada in camp). S-a apreciat egal cu 7.

d: distanţa de la marginea platformei (m)

lc = lăţimea totala a platformei drumului (m), fara rigole

Astfel, datele preluate din Studiul de trafic aferent “PUZ Spatiu Public Sala

Palatului”, au fost prelucrate prin intermediul programului mentionat anterior.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate, in forma tabelara si grafica, valorile

comparative ale nivelului de zgomot inregistrat in situatia existenta si in cea

propusa, in scopul evidentierii impactului produs de traficul autovehiculelor in

cele doua situatii.

1. Calea Victoriei la intersectia cu str. Stirbei Voda

a) Varful de trafic dimineata

Tabel nr. 48 - Valorile Leq in situatia existenta si cea propusa

Situatia existenta Situatia propusa

Leq 81,49 80,7

Nr. vehicule usoare 1952 1626

Nr. vehicule grele 650 542

Nr. total vehicule 2602 2168

Figura nr. 43 - Grafic comparativ al nivelului de zgomot generat de circulatia vehiculelor in situatia existenta si in cea propusa

80.2

80.4

80.6

80.8

81

81.2

81.4

81.6


Leq 81.49 80.7

Leq


123





Analizand valorile obtinute, precum si graficul comparativ, se poate observa ca in

urma implementarii planului, respectiv in situatia propusa, nivelul de zgomot

generat de traficul autovehiculelor scade, contribuind la reducerea impactului

negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si a sanatatii umane.

b) Varful de trafic dupa amiaza

Tabel nr. 49 - Valorile Leq in situatia existenta si cea propusa


Leq 81,26 80,46

Nr. vehicule usoare 1852 1540

Nr. vehicule grele 617 513

Nr. total vehicule 2469 2053

Figura nr. 44 - Grafic comparativ al nivelului de zgomot generat de circulatia vehiculelor in situatia existenta si in cea propusa

Analizand valorile obtinute, precum si graficul comparativ, se poate observa ca in

urma implementarii planului, respectiv in situatia propusa, nivelul de zgomot

generat de traficul autovehiculelor scade, contribuind la reducerea impactului

negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si a sanatatii umane.

80

80.2

80.4

80.6

80.8

81

81.2

81.4


Leq 81.26 80.46

Leq


124





D.8. IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL, ARHITECTONIC SI

ARHEOLOGIC

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt stabilite urmatoarele

prioritati:

Recuperarea (recuperarea unei identitati urbane pentru centrul

Bucurestiului, revitalizarea si reconectarea zonelor cu caracter divers

care constituie centrul Bucurestiului);

Circulatia (facilitarea circulatiei auto printr-un sistem integrat de

parcari, incurajarea modalitatilor de transport durabile);

Spatiile publice (introducerea unui sistem de parcari subterane care va

permite recastigarea spatiului public de la suprafata, tratarea strazilor

si pietelor ca spatii publice publice prietenoase, reabilitarea spatiilor

reprezentative pe principii moderne);

Competitivitatea (un plan strategic pe termen mediu si lung, flexibil si

care poate oferi variante diferite de finantare, de la fonduri europene la

parteneriate public – private).

Recuperarea se manifesta in cazul planului de fata prin punerea in valoare a Salii

Palatului, o cladire cu importanta istorica si functionala deosebita, precum si a

spatiului public determinat in vecinatatea sa, de caracter reprezentativ.

Spatiile verzi din Gradina Salii Palatului sunt lipsite de dotari atractive si

functioneaza ca spatii de tranzit, nefiind utilizate ca parc sau spatii publice, iar

cele cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal, nu pun in valoare Sala

Palatului si sunt inaccesibile publicului. Suprafetele asfaltate de mari dimensiuni

si parcarile supraterane de capacitate mare sunt totusi insuficiente, luand in

considerare numarul minim necesar, sufocand zonele pietonale si intrerupand

conectivitatea intre acestea. Amenajarea supraterana este, in acest moment,

lipsita de spatii suficiente de parcare, dar si de spatiile pietonale necesare

functionarii unei institutii culturale cum este Sala Palatului. Cele doua functiuni

contradictorii ale spatiului public (parcare si pietonal) se concureaza in mod

agresiv seara, in perioada desfasurarii evenimentelor, in timp ce, in perioada

diminetii, spatiul nu este folosit de pietoni si utilizat intr-o foarte mica masura ca

spatiu de parcare. In zona sudica, desi cele trei obiective – Muzeul National de

Arta, Biserica Cretulescu si blocul Humanitas sunt apropiate, la nivel pietonal

spatiul public este fragmentat, neatractiv.

Avand in vedere aceste aspecte, realizarea unui spatiu public nou, atractiv,

polivalent, adaptabil, acopera o mare varietate de utilizari: asteptarea in vederea

spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei, practicarea de activitati de loisir.


125





D.9. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI


Un posibil impact negativ se va manifesta numai in perioada de executie. In

vederea diminuarii unui potential impact negativ se recomanda ca deseurile

rezultate sa fie depozitate corespunzator in locuri special amenajate si evacuate

periodic de catre firmele abilitate.


In perioada de exploatare, impactul asupra peisajului este pozitiv datorita

lucrarilor ce vor da un aspect ingrijit zonei.

D.10. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ASUPRA MEDIULUI PRIN METODA „UNITATILOR DE IMPACT NEGATIV”

Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative

asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de

mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea

formelor de impact generate de implementarea planului.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni

cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita

evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/ aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in

vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

mediului trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen

scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au

efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact

semnificativ sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza

un efect combinat.

Efectele activitatilor propuse asupra mediului se pot cumula sau combina

generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate

pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii,


126





considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire

spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate.

In ceea ce priveste PUZ “Spatiu Public Sala Palatului”, evaluarea efectelor

cumulate asupra mediului au fost analizate prin metoda “Unitatilor de impact

negativ”.

Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului, are la baza

transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de

impact negativ (N), atat in situatia aplicarii, cat si a neaplicarii obiectivelor din

cadrul PUZ – ului analizat.

Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul

impactului suportat direct catre factorul de mediu sau indirect prin actiunea

cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care PUZ –ul

are un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte

negative, se considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu

afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat

(0).

Tabel nr. 50 - Interpretarea efectelor asupra componentelor de mediu

INTERPRETAREA EFECTELOR / IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE

MEDIU

P Efect pozitiv

0 Neafectat

1N Usor afectat

2N Afectat in limite admisibile

3N Afectat peste limite admisibile

4N Afectat grav

N – unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive, dar si lipsa de efect asupra factorilor

de mediu se consemneaza intr-un tabel, conform celui de mai jos, in functie de

cele doua aspecte analizate (cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ – ului propus).

Tabelul este impartit pe trei categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.


127





Tabel nr. 51 – Tabelul unitatilor de impact

Componenta de

mediu (cm)

Impact asupra

mediului fara

aplicarea Planului

de management

(IFP)

Impact asupra

mediului cu

aplicarea Planului de

management propus

(IAP)

Impact maxim

cuatificat pe

componente de

mediu

IMCcm

APA 0 0 0

AER 1N P 1

SOL 1N 1N 2

BIODIVERSITATE 1N P 1

ASEZARI UMANE 1N P 1

PEISAJ 2N P 2

Unde:

IFP – Impact fara aplicarea PUZ – ului propus;

IAP – Impact cu aplicarea PUZ - ului propus;

IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu;

1N – Unitate de impact negativ;

Cm – componenta de mediu/ factor de mediu.

IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al

impactului asupra fiecarei componente / factor de mediu (cm). Indicele rezultat

pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de

impact acordata, fie cu implementarea obiectivelor propuse prin PUZ, fie fara

implementarea acestora, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de

neafectarea factorului de mediu. (Ex.: Daca prin aplicarea PUZ-ului propus,

factorul de mediu este neafectat (0), iar prin neaplicarea acestuia, nivelul

impactului va fi 3N, atunci valoarea indicelui va fi 3).

In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat de

planul studiat, acest lucru resimtindu - se si in calculul pentru stabilirea impactului

total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica.

Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC)

aplicand Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut intr-

unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului

asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.


128





Formula Mediei IMCcm:

ITC = IMCApa + IMCAer + IMCSol + IMCBiodiversitate + IMCAsezariumane + IMCPeisaj /

nr.cm,

Unde:

ITC – Impact total cuantificat;

IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator

componentei de mediu Apa;

nr. cm – numarul componentelor de mediu.

Pentru PUZ-ul studiat:

ITC = (0+1+2+1+1+2) / 6 = 7 / 6 = 1,16.

Tabel nr. 52 - Interpretarea impactului total cuantificat asupra mediului

INTERPRETAREA IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA

MEDIULUI

0 Mediu neafectat

(0 – 1] Mediu usor afectat

(1 – 2] Mediu afectat in limite admisibile

(2 – 3] Mediu afectat peste limite admisibile

(3 – 4] Mediu grav afectat

Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza in

intervalul (1 – 2].

Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de

aplicarea planului propus corespunde unui mediu afectat in limite admisibile.

Analiza “Spectrala” are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra

componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a PUZ-

ului studiat, in cele doua situatii, respectiv cu aplicarea sau neaplicarea planului

propus.

Cu ajutorul acestei analize se creaza imaginea de ansamblu, completa asupra

tuturor efectelor provocate de implementarea Planului de Management, precum

si a Regulamentului aferent acestuia.


129





Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana corespunzatoare

IMCcm, iar efectele / impactul asupra componentelor de mediu se inlocuiesc dupa

cum urmeaza:

Tabel nr. 53 – Corespondenta efectelor/impactului in spectrul de impact

Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact

P Verde

0 Alb

1N Galben

2N Orange

3N Rosu

4N Negru

Va rezulta, in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarei

situatii analizate, cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ –ului propus. Acest tabel

reprezinta obiectul principal pe baza caruia se realizeaza analiza propriu – zisa,

in urma careia se pot observa cu usurinta o serie de aspecte importante,

contribuind la evaluarea cat mai corecta a impactului provocat de fiecare obiectiv

in parte:

Tabel nr. 54 - Tabel Spectrul de Impact

Componenta de mediu (cm) IFP IAP

Apa

Aer

Sol

Biodiversitate

Asezarile umane

Peisajul

Analiza propriu – zisa:

Tinand cont de toate elementele de analiza si comparand rezultatele evaluarii

(fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal) se observa ca:


130





1) pentru situatia actuala, fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal,

tendinta in evolutia factorilor de mediu poate fi caracterizata ca fiind

una potential negativa pentru factorii de mediu aer, sol, biodiversitate

si peisaj;

2) in situatia neaplicarii Planului Urbanistic Zonal ar continua sa se

manifeste disfunctionalitatile din situatia existenta;

3) prin aplicarea Planului Urbanistic Zonal se observa o schimbare a

calitatii factorilor/ aspectelor de mediu, prin aparitia impactului pozitiv

semnificativ.

In tabelul de mai jos este prezentat detaliat, pe factori/ aspecte de mediu,

potentialul impact cumulat, precum si eventualele interactiuni intre factorii de

mediu, plecand de la premisa ca efectele secundare si indirecte asupra mediului

sunt acele efecte care un rezulta direct din implementarea unui plan, ci pot sa

apara la distanta fata de efectul initial sau ca rezultat al unei cai de propagare

complexe. (Ex.: implementarea unui proiect care atrage la randul sau alte lucrari

de amenajare).

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului mediu “zgomot si

vibratii”. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele

umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru organismele umane,

dar exista posibilitatea ca valorile limita sa poata afecta si alti receptori cum sunt

fauna terestra sau constructiile.

In tabelul, de mai jos, este prezentat detaliat impactul cumulat si interactiunile

dintre efectele cumulate ale prevederilor planului propus cu factorii, respectiv

aspectele de mediu cu care interactioneaza.

Tabel nr. 55 - Impact cumulat si interactiuni

Factor/ aspect de mediu Efecte cumulate ale

prevederilor planului

Factor/ aspect de

mediu cu care

interactioneaza

Comentarii privind

interactiunile potentiale

Mediul urban, inclusiv

infrastructura rutiera

Principalele forme de

impact sunt asociate

cresterii gradului de

complexitate, de coerenta

si de flexibilitate in ceea

ce privesc obiectivele

PUZ-ului; adaptarii

infrastructurii rutiere la

cerintele de dezvoltare

ale Bucurestiului

Populatia si

sanatatea umana,

Solul, Flora, Aerul,

Zgomotul si vibratiile,

Peisajul

Implementarea

obiectivelor planului va

determina asigurarea

mijloacelor urbanistice

pentru dezvoltarea socio

– economica a

Bucurestiului


131





Populatia si sanatatea

umana

Implementarea planului,

in conditiile protectiei

mediului va determina un

impact cumulat apreciat

ca fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban, Aerul,


Solul, Peisajul

Implementarea

prevederilor planului

determina imbunatatirea:

conditiilor de trafic,

calitatea aerului,

reducerea nivelului de

zgomot si vibratii

Mediul economic si social Implementarea planului,




ca fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban, Mediul

economic si social,

Flora si fauna, Aerul,


Peisajul

Implementarea planului

va determina

imbunatatirea mediului

urban penru toate

componentele sale

(circulatie, mediu etc.)

Solul Implementarea planului,




ca fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban,

populatia si sanatatea

umana, Mediul

economic si social,

Flora si fauna, Aerul,


Peisajul


va determina

imbunatatirea

functionalitatii mediului

urban. Cresterea

procentului de spatii

verzi va avea efect

benefic asupra solului,

peisajului si sanatatii

populatiei

Flora si fauna Principalele forme de


cresterii si organizarii

spatiilor plantate

Solul, Apa subterana,

Factorii climatici,

peisajul

Implementarea

obiectivelor planului cu

privire la spatiile verzi, va

determina imbunatatirea

valorii estetice a

peisajului, cu efecte

benefice asupra

potentialului turistic,

respectiv asupra

mediului social si

economic

Apa Implementarea planului

va determina un impact

cumulat neutru

Solul, Peisajul,

Populatia si

sanatatea umana


va determina efecte

benefice asupra

conditiilor de viata si

sanatatii populatiei,


132





mediului economic si

social, peisajului

Aerul Principalele forme de

impact sunt asociate, pe

de o parte, reorganizarii si

imbunatatirii infrastructurii

de transport si promovarii

industriei nepoluante

Populatia si

sanatatea umana,


Mediul urban

Imbunatatirea

infrastructurii de

transport va determina

nu numai reducerea

concentratiilor de

poluanti in aer, ci si

reducerea nivelurilor de

zgomot si vibratii, cu

efecte benefice asupra

sanatatii umane si

mediului urban.

Zgomotul si vibratiile Pricnipalele forme de


imbunatatirii infrastructurii

de transport

Populatia si

sanatatea umana,

Aerul, Mediul urban

Modernizarea

infrastructurii de

transport va determina

reducerea nivelurilor de

zgomot si vibratii, cu

efecte benefice asupra

sanatatii umane si

mediului urban

Factorii climatici Principalele forme de


cresterii si reorganizarii

spatiilor plantate, precum

si diminuarii debitelor

masice a emisiilor de

poluanti. Ca urmare,

impactul se apreciaza ca

fiind pozitiv

Populatia si

sanatatea umana,

Solul, Flora si fauna,

Apa, Peisajul

Conditiile climatice au

influenta asupra calitatii

vietii si sanatatii

populatiei, regimului

hidric al zonei, asupra

solului si habitatelor,

conditiilor de dezvoltare

a vegetatiei.

Peisajul Principalele forme de


prevederilor referitoare la

amenajarea spatiilor verzi

Mediul urban,

Populatia si

sanatatea umana,

Mediul economic si

social, Solul, Flora si

fauna, Factorii

climatici.

Crearea unui peisaj

adecvat va determina

imbunatatirea calitatii

mediului urban si a

calitatiii vietii. Extinderea

si organizarea

corespunzatoare a

spatiilor verzi va influenta

pozitiv solul, flora, fauna


133





si factorii climatici

E. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Evaluarea impactului transfrontalier se poate realiza prin prisma urmatoarelor

aspecte:

Conform prevederilor Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie

1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. In contextul acestei legi si a

Conventiei de la Espoo, impact transfrontiera inseamna orice impact,

nu neaparat de natura globala, produs de o activitate propusa in

limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti, a carui origine fizica se

situeaza, total sau partial, in cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte

parti.

Conform prevederilor Conventiei privind efectele transfrontiere ale

accidentelor industriale, adoptata la Helsinki la 17 martie 1992,

ratificata prin Legea nr. 92/2003. Aceasta Conventie se aplica

societatilor comerciale care desfasoara activitati periculoase definite

ca fiind activitatile in care una sau mai multe substante periculoase

sunt ori pot fi prezente in cantitati egale sau superioare cantitatilor

limita enumerate in Anexa I la Conventie si care poate avea efecte

transfrontiera.

In ceea ce priveste planul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului

transfrontalier.

F. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

F.1. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU APA

F.1.1. In perioada de executie

In zona de interventie, nu exista ape de suprafata, astfel incat impactul asupra

acestora este inexistent.


134





F.1.2. In perioada de exploatare

Din activitatea specifica de realizare a lucrarilor proiectate, tipurile de ape uzate,

vor fi reprezentate de apele pluviale cazute pe carosabil, care pot fi poluate cu

eventuale scurgeri de hidrocarburi.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate evacuate in

perioada de executie a lucrarilor propuse, se vor incadra in limitele normativului

NTPA 002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de

canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

F.1.2.1. Conditii de fundare propuse pentru constructia proiectata

F.1.2.1.1. Lucrari de sustinere a excavatiei

Toate lucrarile de fundatii vor fi realizate intr-o excavatie generala adanca, cu

pereti ingropati (panouri sau piloti secanti) ce depasesc stratul de argila

intermediara. Se estimeaza ca adancimea maxima a excavatiei va fi la circa -

13,00 m.

Proiectantul va justifica, atat prin calcul, cat si prin descrierea tehnologiilor de

executie optiunile propuse. Se vor lua in considerare toate aspectele relevante cu

privire la influenta lucrarilor de excavatie si de constructie asupra drumurilor si

utilitatilor existente in vecinatate in concordanta cu NP 120/ 2006.

La alegerea solutiei de sprijinire a excavatiei si a cotei de fundare a acesteia, se

va tine seama de nivelul apei subterane.

Daca sistemul de sprijinire a excavatiei face parte integranta din infrastructura, el

va trebui sa fie dimensionat ca element definitiv.

Pentru asigurarea stabilitatii excavatiei, solutia de sprijinire va fi calculata la

solicitarile provenite din presiunile exercitate de masivul de pamant si apa

subterana, precum si la incarcarile tehnologice sau accidentale, impunandu-se

totodata o limitare a deformatiilor acestuia pentru evitarea oricaror influente

semnificative asupra vecinatatilor.

Se recomanda ca la dimensionarea solutiei de sprijinire a excavatiei sa se tina

seama de variatiile posibile ale nivelului apei subterane.

Date fiind caracteristicile constructive ale obiectivului precum, caracteristicile

geotehnice ale terenului din amplasament si, in acelasi timp, examinandu-se

propunerea de rezolvare a parcajului, sistemul de sustinere a peretilor ingropati

care se recomanda pentru prezenta lucrare este sustinerea prin plansee de

beton armat (cunoscut si sub numele de “top – down”).


135





Se recomanda o deosebita atentie la o eventuala utilizare a ancorajelor in cazul

in care punctul de strapungere a peretelui ingropat se afla sub nivelul apei

subterane, situatie in care se impune o tehnologie adecvata care sa asigure

etanseizarea fara riscul de patrundere a apei cu antrenarea particulelor de

pamant.

Data fiind descrierea mare a excavatiei sistemul de sutinere prin spraituire nu

este recomandabil datorita aglomerarii excesive a incintei cu spraituri,

contravantuiri etc.

Urmarirea comportarii incintei in perioada de executie a excavatiilor se va realiza

prin dispozitive inclinometrice in baza unui program stabilit de proiectant.

F.1.2.1.2. Sistemul de epuizmente

Datorita faptului ca nivelul apei subterane se afla cu circa 8 m deasupra nivelului

excavatiei sunt necesare lucrari de epuizment pentru executia excavatiei in

uscat. Stratul de argila de la cota de fundare estimata nu este suficient de gros

pentru a contracara tendita de umflare sub presiune hidrostatica si se prevad

necesare si puturi de denivelare al celui de-al doilea acvifer, pe perioada de

executie a lucrarii. Sistemul de epuizment si sitemul de denivelare al celui de-al

doilea acvifer, pe perioada de executie a lucrarii. Sistemul de epuizment si

sistemul de denivelare se vor dimensiona astfel incat sa poata extrage apa

existenta, apa provenita din eventualele precipitatii si infiltratii, cat si sa mentina

nivelul hidrostatic su cota radierului pe intreaga perioada de executie a structurii,

fara sa afecteze constructiile si retelele vecine.

Dupa oprirea epuizmentului, subpresiunea exercitata de apa subterana asupra

structurii va fi preluata prin pilotii de fundare, solicitati la intindere (fenomenul de

up – lift) deoarece greutatea structurii ce se va realiza un este suficienta pentru a

contra – balansa sub - presiunea apei.

Foarte important este ca epuizarea apei din interiorul incintei sa se realizeze

treptat, pe masura ce se executa planseele de subsol. Astfel, nivelul hidrostatic

se va mentine in permanenta la un metru sub cota platformei de lucru (sub cota

sapaturii de la un monet dat).

F.1.2.1.3. Recomandari privind realizarea sistemului de fundare

Tinand seama de conditiile de teren, rezulta ca este necesar sa se adopte

sistemul de fundare radier pilotat. Pilotii sunt necesari atat datorita tehnologiei de

executie “Top - Down”, dar si pentru a prelua impingerea data de apa subterana,

tinand cont de faptul ca lipsa suprastructurii un permite echilibrarea impingerii

date de apa subterana cu greutatea proprie a structurii.


136





In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor se va calcula

prin metode prescriptive conform NP 123: 2010 si SR EN 1997 – 1:2004, pe

baza parametrilor geotehnici ai straturilor. Conform reglementarilor romanesti in

vigoare este necesara incarcarea de proba la nivelul de calitate N2 la sarcini

verticale de compresiune si intindere.

In baza acelorasi normative se prevede si efectuarea incercarilor pilotilor pentru

nivelul de calitate N3 pe parcursul executiei sistemului de fundare pe piloti.

F.1.2.1.4. Consideratii finale

Urmarirea in timp a lucrarilor va fi organizata astfel incat sa fie cunoscute in orice

moment al executiei si in exploatare eventalele deplasari ale elementelor de

constructie, ale constructiei in ansamblul sau si ale constructiilor invecinate.

Proiectul va cuprinde elementele necesare pentru urmarirea comportarii in timp a

lucrarii si a constructiilor existente invecinate.

In principal, programul de urmarire in timp al constructiei propuse, in perioada de

executie si in cea de exploatare, trebuie a cuprinda urmatoarele observatii:

Masuratori ale deformatiilor in profunzime ale terenului de fundare (cu

dispozitive tasometrice);

Masuratori ale deplasarilor peretilor incintei excavate (cu dispozitive

inclinometrice);

Urmarirea variatiei in timp a nivelului apei subterane (in puturi de

observatie).

Daca in timpul executiei, sapaturile vor intercepta alte tipuri litologice decat cele

prezentate in capitolele anterioare sau diverse elemente accidentale la nivelul de

fundare, acestea se vor aduce de urgenta la cunostinta intocmitorului studiului

geotehnic pentru adaptarea solutiilor de fundare la noile conditii intalnite pe

amplasament.

F.2. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU AER


Masurile de prevenire a impactului asupra aerului, in perioada de executie,

presupun urmatoarele activitati:

marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului

aferent constructiei;

semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare;

activitatile din cadrul organizarii de santier necesita Acord de mediu cu

precizarea masurilor necesare pentru protectia aerului.


137





amplasamentele alese pentru organizarile de santier/ punctele de lucru sa nu

creeze conflicte cu asezarile existente;

pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de dirijare si asigurare

a fluentei circulatiei in vederea minimizarii emisiilor si a nivelului de zgomot

din surse mobile;

se va lucra numai in timpul zilei pentru a nu deranja locuitorii din zona;

se vor lua masuri pentru umectarea prafului din zonele de acces ale

santierului in zilele secetoase si cu temperaturi ridicate, in vederea prevenirii

antrenarii acestuia in atmosfera;

lucrarile de organizare de santier trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, prin care sa se reduca emisiile de noxe in aer.

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste

nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de

esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor

defectiuni;

se recomanda ca in timpul executiei lucrarilor sa se foloseasca numai utilaje

si mijloace de transport performante dotate cu motoare Diesel care sa nu

genereze emisii semnificative de Pb si monoxid de carbon;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu

vant puternic sau se va urmari o umectare intensa a suprafetelor afectate.


Masurile de prevenire a impactului asupra mediului in perioada de exploatare se

refera la:

realizarea lucrarilor de monitorizare, intretinere si reparatii, realizarea

la timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a

acestora;

dupa finalizarea lucrarilor se vor evacua toate materialele ramase si

zona de desfasurare a lucrarilor va fi curatata.

In perioada de exploatare se poate inregistra o imbunatatire a calitatii factorilor

de mediu, prin intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si prin reducerea

emisiilor de noxe rezultate in urma traficului rutier.

Recomandam respectarea masurilor propuse pentru eliminarea oricarei forme de

poluare.

Aplicarea masurilor de diminuare a impactului, generat de realizarea investitiei,

impreuna cu obligatia constructorului de a respecta legislatia de mediu, in

vigoare, vor contribui la reducerea oricarui potential impact asupra mediului.


138





F.1. MASURI DE PROTEJARE A SOLULUI


In perioada de executie se vor lua urmatoarele masuri:

antreprenorul va asigura realizarea unei organizari de santier

corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;

in cadrul organizarii de santier trebuie asigurata scurgerea apelor pluviale,

astfel incat acestea sa nu spele suprafete pe care pot exista diferite pierderi

de substante poluante si care se pot infiltra in subteran, poluand solul si

stratul freatic;

scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin

imprastierea unui strat de nisip absorbant, dupa care vor fi eliminate prin

depozitarea in container special amenajat si vor fi eliminate de pe

amplasament, prin firma specializata;

in vederea reducerii impactului se vor limita lucrarile la zona afectata de

proiect, astfel incat impactul asupra solului sa fie unul minim;

deseurile refolosibile se vor precolecta pe categorii, in locuri amenajate

corespunzator si se vor refolosi sau valorifica;

deseurile inerte de beton/ ciment rezultate din demolarile existente vor fi

concasate si reutilizate;

deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in pubele

tipizate, amplasate in locuri special destinate acestui scop.

pubelele vor fi preluate periodic de catre serviciile de salubritate, pe baza de

contract;

interzicerea depozitarii de pamant excavat sau materiale de constructii in

afara organizarii de santier;

pamantul in exces rezultat din sapaturi se va transporta la locul desemnat de

catre beneficiar;

dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru redarea la starea initiala

a terenului pe care a fost organizarea de santier.


Se recomanda ca stratul de sol care va acoperi platforma betonata a parcarii

subterane, sa aiba asigurata o grosime care sa permita dezvoltarea vegetatiei de

talia arbustilor si conditiile de drenare a excesului de umiditate (minim 3 m).

Activitatile din cadrul parcarilor subterane se desfasoara in subteran, in spatii

betonate, amenajate special si prevazute cu izolatii, astfel incat posibilitatea

poluarii subsolului este eliminata.


139





Deseurile generate pe amplasamentul analizat si in interiorul parcarilor subterane

vor fi gestionate corespunzator, cu respectarea Legii 211/ 2011 privind regimul

deseurilor, fara a se pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului

prin:

generarea riscurilor pentru aer, apa, sol, flora sau fauna;

disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

impact negativ asupra peisajului sau zonelor de interes special.

F.2. MASURI PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR


Masurile de reducere a zgomotului si vibratiilor in perioada de executie sunt

urmatoarele:

se recomanda executia lucrarilor numai in perioada de zi, cu

respectarea perioadei de odihna a locuitorilor;

amplasarea unor constructii ale organizarii de santier se vor executa

astfel incat sa constituie ecrane de protectie intre santier si locuinte;

depozitele de materiale necesare organizarii de santier trebuie

realizate astfel incat sa se constituie in ecrane de protectie intre

santier si locuinte;

in situatia in care se vor inregistra reclamatii din partea populatiei se

vor modifica traseele de circulatie;

utilizarea panourilor fonoabsorbante reprezinta o solutie eficienta,

necesara a se folosi in zona receptorilor sensibili;

respectarea prevederilor STAS 10009/1988 privind nivelul de zgomot.


Prin constructia parcarii subterane de la Sala Palatului, se asigura izolarea

mediului exterior fata de zgomotul produs in situatia existenta.

In ceea ce priveste nivelul zgomotului in interiorul parcarii, se estimeaza faptul ca

acesta se va incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare si nu va prezenta

un impact negativ asupra mediului.

F.3. MASURI DE PROTECTIE A POPULATIEI SI SANATATII UMANE

In capitolul B1 – Calitatea aerului au fost prezentate principalele efecte ale

poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane. Analizand rezultatele estimative

privitoare la emisiile de poluanti atmosferici, dupa implementarea obiectivelor


140





planului propus, se observa o reducere a acestora, ceea ce conduce la limitarea

riscurilor generate de poluantii atmosferici asupra sanatatii umane.

Efectele zgomotului asupra sanatatii populatiei, se manifesta, in primul rand, la

nivelul aparatului acustic (de la hipoacuzie la surditate) si asupra sistemului

nervos (cu scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, fatigabilitate, astenie,

scaderea randamentului in munca), cat si asupra aparatului cardio – vascular (cu

modificari ale ritmului cardiac, cresterea rezistentei vasculare periferice etc.).

Reducerea poluarii fonice, prin propunerile PUZ-ului analizat, contribuie la

imbunatatirea calitatii vietii polulatiei si a sanatatii umane.

Un rol important asupra sanatatii umane deriva si din cresterea procentului de

spatiu verde amenajat, in conditiile intretinerii corespunzatoare a acestuia.

F.4. MASURI DE PROTEJARE A PATRIMONIULUI CULTURAL SI ISTORIC

Planul propus urmareste punerea in valoare a patrimoniului istoric si cultural

artistic, in acord cu statutul de capitala europeana, prin ameliorarea calitatii

spatiului urban si sporirea prestigiului urban, ca importanta sursa de atragere a

investitiilor si implicit, de crestere economica a orasului.

Masurile de protejare vor fi aplicate in perioada de executie, cu respectarea Legii

nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

F.5. MASURI DE PROTEJARE A PEISAJULUI

Masurile propuse de planul analizat:

Stabilirea unor indicatori urbanistici (POT, CUT, regim de inaltime) mai

restrictivi decat cei actual admisi in ceea ce priveste suprafata spatiilor

verzi;

Amenajare de noi spatii verzi care vor da un aspect placut zonei de

studiu.

G. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

G.1. VARIANTA „0” – FARA IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL

SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI

G.1.1. Avantaje

Se va evita deranjul datorat organizarii de santier, in perioada de

executie a lucrarilor propuse prin plan;


141





Se vor pastra arborii propusi spre desfiintare in vederea implementarii

obiectivelor planului.

G.1.2. Dezavantaje

Principalele dezavantaje ale variantei “0” sunt urmatoarele:



Spatiile verzi cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal si

nu pun in valoare Sala Palatului;

Nu se mareste suprafata spatiilor verzi;

Nu creste numarul copacilor propusi a fi plantati in zona analizata;

Nu vor fi inlocuiti arborii aflati in declin biologic;

Supafetele asfaltate de mari dimensiuni si parcarile supraterane de

capacitate mare, sunt insuficiente din punct de vedere al numarului

necesar, sufocand zonele pietonale si intrerupand conectivitatea intre

acestea;

Amenajarea supraterana este in acest moment lipsita atat de spatii

suficiente de parcare, cat si de spatiile pietonale necesare functionarii

unei institutii culturale cum este Sala Palatului;

Nu se rezolva problema locurilor de parcare din zona Salii Palatului.

Figura nr. 45 – Imagine situatie existenta – Varianta „0”


142





Figura nr. 46 – Imagine situatie existenta – Varianta „0”

G.2. VARIANTA „1” DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI SPATIUL PUBLIC SALA

PALATULUI

G.2.1. Avantaje

Varianta 1 ilustrează amenajarea supraterană a unui parc plantat cu gazon,

vegetaţie înaltă şi suprafeţe permeabile în zona pavilioanelor, unde se propune

realizarea unor zone circulabile din pietriş stabilzat. (Vezi Plan anexa – situatia

propusa varianta nr. 1).

G.2.2. Dezavantaje

În această configuraţie a spaţiului urban, suprafaţa verde scade de la 15129

mp existenţi la 14823 mp propuşi.

G.3. VARIANTA „2” – IMPLEMENTAREA PUZ – ULUI SPATIU PUBLIC SALA

PALATULUI

G.3.1. Avantaje

Întrucât prima variantă nu satisfăcea obligativitatea nereducerii suprafeţelor verzi,

varianta 2 a urmărit să crească bilanţul verde. Astfel, suprafaţa permeabilă din

pietriş stabilizat a fost înlocuită cu gazon stabilizat cu mesh, rezistent la călcare şi

s-a mărit gabaritul a câteva dintre insulele verzi din S Grădinii Publice. (Vezi

Planuri anexa).

Mai mult, varianta 2 propune dispunerea de noi copaci în zona reprezentativă de

acces în Sala Palatului (piaţetă agrementată cu fântâni în pardoseală), care să


143





crească atractivitatea utilizării acesteia pe timpul verii şi, în acelaşi timp, să

coreleze din punct de vedere peisagistic cele două areale verzi ale spaţiului

urban.

Varianta 2 dispune de o suprafaţă verde de 15577mp, cu 448 mp mai mult

decât in situatia existenta

De asemenea, in urma interventiei, numarul arborilor si arbustilor creste de la

401, in situatia existenta, la 428 in propunerea de amenajare.

Figura nr. 47 – Imagine situatie propusa – Varianta „2”

Scenariul recomandat propune o interventie cu un grad ridicat de calitate din

punct de vedere al designului urban, cu o imagine actuala, atractiva si cu un grad

inalt de adaptabilitate ulterioara, din perspectiva evolutiei continue a vietii urbane

si a necesitatilor utilizatorilor.

Figura nr. 48 – Imagine situatie propusa – Varianta „2”


144





Incadrarea iesirilor pietonale din parcaj in perimetrul zonei studiate, dintre care

una este legata de pavilionul de tip expo – galerie prevazut la nivelul terenului,

contribuie la eliberarea spatiului public de elemente fixe, vizibile, si permite o

amenajare aerisita care pune in valoare fundalul Salii Palatului.

Rezolvarea denivelata a parcarii subterane, cu urmarirea pantei terenului,

minimizeaza costurile de investitie in conditiile asigurarii unui numar mai mare de

locuri – 561 fata de cel al variantei orizontale de parcare – 450 locuri (care este

mai costisitoare in cazul de fata, in care terenul natural este in panta).

G.3.2. Dezavantaje

Deranjul datorat organizarii de santier, in perioada de executie a lucrarilor

propuse prin plan;

Desfiintarea unui numar total de 88 de arbori (arbori in declin biologic, arbori

in declin biologic desfiintati si inlocuiti pe acelasi amplasament si arbori

desfiintati in urma amenajarii.

G.4. ALEGEREA VARIANTEI „2” – DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI SPATIU

PUBLIC SALA PALATULUI

Analizand variantele prezentate in subcapitolele anterioare consideram optima

din punct de vedere al protectiei mediului alegerea variantei “2” de implementare

a PUZ-ului Spatiul Public Sala Palatului.

H. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de

Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul

identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate

de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa

permita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti

indicatori trebuie sa fie stabiliti astfel incat sa faciliteze identificarea modificarilor

induse de implementarea planului.

Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este

responsabilitatea titularului planului/ programului.


145





Conform art. 27 din HG 1076/2004 „titularul planului sau programului este obligat

sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii

monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.”

Tabel nr. 56 - Program de monitorizare pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului

Factor/ aspect de

mediu

Indicatori monitorizati Tinte Frecventa

monitorizarii

Vegetatia Amenajarea peisagistica

Numar de arbori plantati

Numar arbori aflati in declin

biologic care sunt inlocuiti

Numar de arbori

transplantati

Suprafata spatii verzi

amenajata

Punerea in valoare a spatiilor

verzi

Intretinerea corespunzatoare

a spatiilor verzi

Marirea suprafetei de spatii

verzi

Plantarea de noi arbori si

arbusti

Reducerea emisiilor de

poluanti

Anual

Populatia si sanatatea

umana

Indicatori specifici pentru

calitatea factorilor de mediu

(apa, aer, sol)

Stadiul de realizare a

amenajarii spatiilor verzi

noi propuse

Imbunatatirea starii de

sanatate a populatiei in

relatie cu mediul

Satisfacerea nevoii de

parcare a cetatenilor prin

realizarea celor doua parcaje

subterane

Promovarea transportului

pietonal si a transportului

alternativ

Anual


146





Realizarea unui spatiu public

functional si adecvat

Respectarea OUG nr.

114/2007 pentru modificarea

si completarea OUG

195/2005 privind protectia

mediului.

Respectarea Legii nr.

24/2007 modificata de Legea

nr. 47/2012 privind

reglementarea si

administrarea spatiilor verzi

din intravilanul localitatii

Apa Modul de asigurare a

alimentarii cu apa

Modul de asigurare a

colectarii apelor uzate si

evacuarea in reteaua de

canalizare urbana

Modul de respectare a

masurilor prezentate in

Studiul geotehnic cu privire

la “condiitiile de fundare

propuse pentru constructia

proiectata”

Reducerea cantitatii de ape

poluate evacuate in emisar

Anual

Aer Concentratiile de poluanti in

aerul ambiental in raport cu

valorile limita admise pentru

protectia populatiei si a

vegetatiei


amenajate

Reducerea emisiilor de

poluanti in atmosfera

Anual


147





Sol Respectarea prevederilor

PUZ – ului propus


amenajate

Marirea suprafetei de spatii

verzi cu 448 mp, de la 15129

mp in situatia existenta la

15577 mp in situatia propusa

Scaderea procentului de

ocupare a terenului pentru

spatiile verzi de la 28% cat

este in situatia existenta la

23% in situatia propusa

Cresterea ponderei

circulatiilor usoare (pietoni si

velo)

Eliminarea parcajelor

parazitare de la suprafata

Anual

Zgomotul si vibratiile Nivelul zgomotului la

receptori

Managementul adecvat al

circulatiei auto

Reducerea poluarii fonice

datorita traficului auto in zona

centrala

Reducerea nivelului de

zgomot la receptori

Refacerea aliniamentelor de

protectie de-a lungul

traseelor rutiere

Anual

Peisajul Respectarea prevederilor

PUZ –ului cu privire la

asigurarea esteticii

peisajului, plantarea de

arbori noi si marirea

Realizarea unui grad ridicat

de calitate din punct de

vedere al designului urban,

cu o imagine atractiva si cu

un grad inalt de adaptabilitate

ulterioara, din perspectiva

Anual


148





suprafetei de spatii verzi evolutiei continue a vietii

urbane si a necesitatilor

utilizatorilor

Patrimoniul cultural

istoric

Respectarea prevederilor

PUZ –ului

Conservarea patrimoniului

cultural existent, asigurarea

infrastructurii si serviciilor

necesare valorificarii acestuia

Anual

I. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Amenajarea propusa pentru spatiul public din jurul Salii Palatului urmareste

respectarea obiectivelor de utilitate publica: Gradina Salii Palatului (parte a

obiectivului de utilitate publica Gradina Cismigiu si Gradina Salii Palatului) si

obiectivele de utilitate publica adiacente limitei PUZ: Muzeul National de Arta a

Romaniei, Palatul Regal.

Prin construirea parcarii subterane ca obiectiv major si prioritar de investitie, se

elibereaza spatiul public supraterean de prezenta agresiva a masinilor, redand

pietonilor intreaga esplanada.

Partial plantat si partial pavat, cu locuri de odihna, asteptare, relaxare acoperite,

umbrite si descoperite, cu gradene si fantani arteziene de mici dimensiuni, spatiul

public isi va recastiga valoarea de spatiu de primire, specific unei institutii

culturale de mare importanta, atragand atat publicul rezident si cel aflat in tranzit,

cat si spectatorii evenimentelor organizate la Sala Palatului. Functionarea

spatiului pe timpul zilei si pe timpul serii asigura o prezenta continua a

utilizatorilor si o atmosfera animata. Prin realizarea acestor investitii va fi pusa in

valoare, la adevaratul potential, o cladire emblematica pentru Bucuresti, lipsita in

prezent de un spatiu de primire corespunzator.

Spatiile publice nou propuse sunt atractive, polivalente si adaptabile, acoperind o

mare varietate de functiuni: asteptarea spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei,

practicarea de activitati recreative, expozitii in aer liber.

Ca replica la adresa amenajarii socialiste a spatiilor, cu peluze inaccesibile care

servesc doar drept prim – plan pentru cladirile carora li se alatura, fara a fi

destinate utilizarii de catre publicul urban, amenajarea propusa invita si permite

locuitorilor sa experimenteze si sa parcurga, in functie de interes, spatiului public

special amenajat.

Sala Palatului face parte din “camera de cultura clasica”, un ansamblu care se

intinde de la Piata Revolutiei pana la Sala Palatului si care cuprinde marile


149





institutii culturale bucurestene: Muzeul de Arta – Palatul Regal, Biblioteca

Centrala Universitara, Ateneul Roman, Sala Palatului. Functiunea predominant

culturala a zonei o transforma in destinatie principala a publicului in vederea

participarii la spectacole si evenimente artistice, si, concomitent, constituie o

sinteza de istorie moderna si recenta pentru bucuresteni, cat si pentru turisti, o

oprire obligatorie – poate cea mai importanta in cursul exploatarii centrului

Capitalei.

In ceea ce priveste impactul realizarii investitiilor propuse asupra mediului acesta

va fi unul potential negativ, in perioada de executie, iar in perioada de exploatare

se va transforma intr-un impact pozitiv prin asigurarea necesarului de locuri de

parcare, integrate intr-un peisaj intretinut si atractiv.

In ceea ce priveste impactul asupra mediului, acesta se incadreaza in limite

admisibile in perioada de executie a lucrarilor propuse si va fi unul pozitiv dupa

implementarea obiectivelor planului, prin scaderea emisiilor de poluanti in

atmosfera si reducerea poluarii fonice.

De asemenea, un rol important in ceea ce priveste imbunatatirea calitatii mediului

este dat si de cresterea procentului de spatii verzi, de la 15.129 mp, in situatia

existenta, la 15.577 mp, in situatia propusa, precum si de marirea numarului de

arbori si arbusti plantati, de la 406, in stituatia existenta, la 428, in situatia

propusa.

Obiectivele planului propus nu reprezinta un impact negativ asupra mediului

deoarece:

nu constituie o sursa de poluare;

nu se reduce suprafata spatiilor verzi;

nu sunt afectate monumentele istorice sau culturale;

se reduc emisiile de poluanti atmosferici in zona de interventie a

planului propus;

se reduce poluarea fonica in zona de interventie a planului propus;

asigura o parte din necesarul de locuri de parcare inregistrat la nivelul

zonei centrale;

contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului Integrat de

Dezvoltare Urbana.

Altaturi de celelalte planuri si proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare

Urbana, “PUZ Spatiu Public Sala Palatului”, constituie o prioritate in ceea ce

priveste facilitarea circulatiei auto si eliberarea spatiului ocupat de masini, in

favoarea pietonilor si a biciclistilor.


150





J. BIBLIOGRAFIE

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti;

Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General

al Municipiului Bucuresti;

Plan de Management al Spatiului Hidrografic Arges-Vedea;

Rapoarte anuale privind starea factorilor de mediu la nivelul

municipiului Bucuresti – Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti;

Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu, Editura

Conspress Bucuresti, 2014.

J.1. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA

www.pmb.ro;

www.rowater.ro/daarges/;

www.alpa.ro;

www.anpm.ro;

K. ANEXE

K.1. PARTE DESENATA

Plan de incadrare in zona;

Plan situatie propusa varianta nr. 1;

Plan situatie propusa varianta nr. 2 – varianta aleasa;

Plan aviz circulatie.

K.2. PARTE SCRISA

Avizele deținătorilor de echipamente edilitare ale Capitalei (ApaNova

București, Distrigaz Sud, Enel Muntenia, Luxten Lighting Company,

Netcity Telecom, RomTelecom Radet, RATB).

http://www.pmb.ro/

http://www.rowater.ro/daarges/

http://www.alpa.ro/

http://www.anpm.ro/

Documents

AVIZ DE MEDIU RAPORT DE MEDIU - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM BUCURESTI/AUTORIZARI/Pagina WEB SEA/2014... · Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea