5/28/2018 BCH PROT(1)

1/70

METABOLISMUL PROTEICProteinele (P) au urmatoarele roluri:

- principal - plastic(realizeaza structura debaza materiei vii)- funcional (principalele molecule active: enzime,hormoni,etc.)

- secundar - energetic(~20%)Necesarul de proteine al organismului pe unitatea de timpse determin:

cantitativcalitativ .

Pe plan cantitativ:Azotul reprezint16,5 % din masa P. Nse eliminprin urin(95% ca uree),transpiraie, fecale. Masurand continutul de azot din alimente se obtine N de aport alimentar,

Masurand continutul de azot al produsilor de excretie ( uree iamoniac din urina itranspiratie,proteine nedigerata din fecale ) se obtine N excretat.Diferenadintre N de aport alimentar iN excretat = BILANAZOTATAcesta poate avea urmatoarele valori :

0 (zero) - organism sntos,adult;+ (pozitiv) - cretere,gestaie,lactaie,convalescen;

- (negativ) - boli consumptive, hemoragii, nutriiedezechilibrat.Pe plan calitativ, necesarul de proteine depinde de tipul aminoacizilor din constitutie.Din cei 21 aminoacizi proteinogen i:

11sunt biosintetizabili ( pot fi sintetizati de catre organism );2( Arg, His ) sunt parialbiosintetizabili(aportul exogen este necesar doar in perioada de

crestere)

8 ( Val, Leu, Ile, Met, Liz, Phe, Trp, Tre ) sunt nesintetizabili (eseniali),aportul lor exogenfiind obligatoriu .

5/28/2018 BCH PROT(1)

2/70

Valoarea biologic a proteinelor alimentare:-reprezintpractic raportul dintrebilanulazotat iasimilarea de N proteic

-se msoarprin comparareaproporieide AA esenialidin hrancuproporia

necesarpentru obunnutriie.

V.B.= (Nreinut/Ningerat) x 100

-scara etalon de comparatie atribuie albuuluide ou val.biol. = 100.

Valoarea biologica principalelor proteine alimentare

Sursde proteine Valoare biologic

Ou( albusul de ou ) 100

Lapte 93

Pete,carne de vit 75

Porumb 72

Gru 44

-un regim alimentar normal (Pveg. + Panim.) are valoareabiologic= 70,

ObservatieVal Biol a Panim. > ale ValBiol a Pveg..

5/28/2018 BCH PROT(1)

3/70

Digestia i absorbia proteinelorDigestia Pare loc n tubul digestiv, catlizata de enzime proteolitice (peptidaze)AA

absorbiiprin mucoasa intestinal.

Clasificare enzime:

endopeptidazescindeazCO-NHin interiorul lantului proteic

exopeptidazescindeazCO-NH de la capatul:

N-terminalaminopeptidazeC-terminalcarboxipeptidaze

Peptidazele se sintetizeaza ca forme inactive catalitic: proenzim sau zimogen.

Activarea zimogenior: are loc prin nlturare unor secvente polipeptidice =>

demascarea centrului activ al enzimei proteolitice.Peptidazele se gsescn sucul:

gastric,

pancreatic,

intestinal.

5/28/2018 BCH PROT(1)

4/70

I. Digestia gastricIn stomac:

-la pH2(HCl), proteinele alimentare se denatureaza

-proteinele denaturate sunt scindate (10-20%) de endopeptidazele din stomac.-sucul gastric contine:

pepsina,

gastricsina i

chimozina.

a)Pepsinapepsinogenul pierde44 AA (N terminal) la pH=2 sub actiunea HCl.

-scindeaza legatura -NH-CO- dacaNHNH2 (Phe sau Tyr).

-actiuneaza la adult

b)GastricsinapH=3

30-50% din activitatea peptidazica la adult~100% din activitatea peptidazica la sugar.

Chimozina (labfermentul)pH 4-5

-coaguleaza laptele matern reinndu-l n stomac circa 2 ore.

- hidrolizeazaparial proteinele din lapte.

-este specifica la sugar

5/28/2018 BCH PROT(1)

5/70

II. Digestia proteinelor la nivel intestinalIn intestin:

-lapHalcalin-polipeptidele sunt scindate la AA,disi tripeptide

-actioneaza enzime din sucul pancreatic si intestinala)Sucul pancreaticcontine:Tripsinatripsinogen-6AA(N terminal); endopeptidaza

-scindeaza legatura -NH-CO-daca COCOOH(Lys sau Tyr)-este inhibata de antitripsina (pe traseulpancreasintestin)

Chimotripsinachimiotripsinogen-4AA(2 dipeptide);endopeptidaza

-scindeaza legatura -NH-CO- daca COCOOH(Phe,Tyr sauTrp)Elastazaproelastaz(activatde tripsin);endopeptidaza-scindeaza legatura -NH-CO-din elastine si P ce contin AA hidrofobiGli, Ala.

Carboxipeptidazaprocarboxipeptidaza(activatde tripsin);exopeptidaza-scindeaza legatura -NH-CO- de la capatul C - terminal al peptidelor.

b)Sucul intestinalcontine:Aminopeptidazele-scindeaza legatura -NH-CO- de la capatul N -terminal al peptidelor.Dipeptidazele- scindeaza legatura -NH-CO- din dipeptide

Aminoacizii, di- i tripeptidele traverseaza peretele intestinal prin sistemul de transport alAA.

5/28/2018 BCH PROT(1)

6/70

III.Absorbia aminoacizilor la nivel intestinalLoc:intestinul subtire

Realizata de: 7 sisteme de transport a AA

Se transporta:doar L-aminoacizii ,

Transportul poate fi:

-activ - cu consum de energie (majoritar)

-pasivfara consum de energie, prin difuziune (minoritar).

AAvenaportficatcirculaiasistemic; concentraiaAA(singe) 20 - 30 mg%.AA in celule prin transport activ contra gradientului de concentaie, concentraia

intracelulara AA = 10 X CAAsinge .

ObservatieLa fetus inou nscut:

-peptide pot fi absorbite si prin peretele stomacal

-proteine intacte pot fi absorbite prinpinocitozin intestinul subire.-procesul este important pentru transferul anticorpilor de la mam la ft, pentru

asigurarea imunitatiipnla posibilitatea sintezei proprii de anticorpi.

5/28/2018 BCH PROT(1)

7/70

Prelucrarea metabolic a aminoacizilor

Fondul comun al aminoacizil or: rezerva totalde AA liberi n mediul intern i

intracelular (~ 50 g)

Un AAindividual trece de 5-6 ori prin fondul comunpncnd este degradat ireversibil.

Surse de AA:

aportul alimentar (absorbtie intestinal),

biosintezendogeni

catabolismul proteinelor endogene.

Principaleleutilizriale AA:sinteza proteinelor ipeptidelorproces prioritar imajoritar,

sinteze de compusi nonproteici importani: hem, baze purinice, pirimidinice, coenzime..

secundar, ca substrat energetic (capacitate caloric- 5,5 kcal/g).

Sinteza zilnicde proteine este de 200-400 g (iaceeaicantitate este degradat),n timp ce

aportul alimentar necesar este < 100 g.Hormonii de stress(cortizolul, adrenalina) sau citokinele, stimuleazcatabolismul proteic n

dauna sintezei.

AA sunt catabolizain principal prin:

dezaminare isecundar prin

decarboxilare .

5/28/2018 BCH PROT(1)

8/70

5/28/2018 BCH PROT(1)

9/70

Regenerarea proteinelorRegenerare continu a structurilor celulare, implica apoptoza celulara si valorificarea

componentelor celulare prin metabolizare inclusiv proteinele .

Moleculele proteice se rennoiesc continuu, n aa numita stare dinamic a

proteinelorstabilitcu ajutorul izotopului15

N(N15

turnover).Timpul de rennoire este diferit:

4 zilefibrinogenul,

10 zileproteinele din ficat, intestin, pancreas,plasm,

100 zileproteinele musculare, Hb, citocromii,

300 zilecolagenulRegenerarea proteinelor se bazeaz pe resinteza !!! Resinteza se face pe seama AA-

cizilor proveniti din catabolismul proteic, proces ce are labazun mecanism ATP-dependent

n care este implicatoproteinglobularnumitubiquitin(Ubq).

Rolul Ubqeste de a marca proteinele ce urmeaza fi catabolizate.

Ubqse leaga covalent, prin glicinade la captulC-terminal, de gruprile-aminoale

resturilor de lizin din proteina ce urmeaz a fi catabolizata, proces ce decurge cu consum

energetic, furnizat de ATP.

Ataarea ubiquitinei de proteina int presupune intervenia a trei enzime numite E1

(enzima activatoare a ubiquitinei), E2 (enzima de conjugare a ubiquitinei), E3 (ubiquitin-

protein ligaza)

5/28/2018 BCH PROT(1)

10/70

5/28/2018 BCH PROT(1)

11/70

5/28/2018 BCH PROT(1)

12/70

Degradarea propriu-zis a proteinelor marcate de ubiquitin este realizat de un complex

proteazic numit proteozomsau proteozom 26S, alctuit din doua componente:

o componenta cu activitate catalitic cu masa 20S i

o componenta cu aciune reglatoare cu masa 19S.Componenta 20S

are o greutate de 700 kd

este formatdin 28 subunitiomologe,

este dispusa n 4 inele, fiecare a cte 7 subuniti,formand o structurcu aspect de

butoia.

cele doua inele dispuse la capete sunt numite subuniti

cele doua inele centrale se numesc subuniti.

Componenta 19S

are rolul de a controla accesul n interiorul structuriiare o greutate de 700 kd ieste formatdin 20 subuniti

se gasetedispusla ambele capete ale componentei 20S

are proprietatea de a se ataade lanuriledepoliubiquitin.

5/28/2018 BCH PROT(1)

13/70

Timpul de via (t1/2) al proteinelor citosolice este puternic influenat de tipul AA de la

captul N-terminal (regula N-terminal). Exemplu: o protein ce conine la captul N-

terminal metioninare un timp de injumtirede peste 20 ore, n timp ce o proteincu

argininan aceastpoziieare un timp de injumtirede aproximativ 2 minute.

Timpul de via (t1/2

) al proteinelor n funcie de AA de la capatul N-terminal

Aminoacid N-terminal( t 1/2)

protein

Metionina, glicina, serina, valina, alanina,treonina

>20 ore

Izoleucina, glutamina 30 minute

Tirozina, acid glutamic 10 minute

Prolina 7 minuteLeucina, fenilalanina, asparagina, lizina 3 minute

Arginina 2 minute

5/28/2018 BCH PROT(1)

14/70

AA-zii de la capatul N terminal pot fi clasificati in:

aminoacizidestabilizatori, cum ar fi Arg,Liscare favorizeazo ubiquitinilare

rapid.

aminoacizistabilizatori (Met,Promrescdurata de viaa proteinei

Alte tipuri de semnale sunt:casete de distrucie (secvena N-terminalde tipul Arg-Thr-Ala-Leu-Gly-Asp-

Ile-Gly-Asn) din structura ciclinelor mitotice,

coninutulcrescut de Pro,Glu Ser,Tre

Cai generale de utilizare a aminoacizilor in organismAminoacizii pot avea urmatoarele utilizari:

-Sinteza peptidelor iproteinelor

-Substrat energetic - 5,5 kcal/g, asigurnd aproximativ 20% din energia

organismului;

-Sinteze de compusi neproteici (hem,baze purinice si pirimidinice,coenzime,amine biogene, etc)

Aminoacizii sunt catabolizain special prin decarboxilare idezaminare.

5/28/2018 BCH PROT(1)

15/70

CR

H

COOH

NH2

CO2

R-CH2

NH2

H2O O2

NH3 H2O2

CRO

H

H2O

H2

AA

decarboxilazaCR

OH

O

MAO

H2O O2 NH3 H2O2

NH2-CH2-R-CH2-NH2(DAO)

H2N-CH2-R-CH2-CO

H

Decarboxilarea aminoacizilor1)Decarboxilarea enzimatica a AAR-NH2

2) Este decarboxilat doar COOH legat de C.

3)Enzimaaminoacid

decarboxilaza piridoxal-fosfat dependent

(exceptie metionindecarboxilaza )

4) Aminele biogene sunt degradate rapid de monoaminoxidaze(diaminoxidaze)

5/28/2018 BCH PROT(1)

16/70

Aminoacidul Derivatul aminat Rol biologic

Tyr Tiramin Hormon tisular

prin modificrisuplimentare mai

rezult

Dopamin Catecolamin

Noradrenalin Catecolamina

Adrenalin Catecolamin

Trp Triptamin Hormon tisular

prin modificrisuplimentaremai rezult

Serotonin Neurotransmitator

Melatonin Hormon tisular

His Histamin Hormon tisular

Cis CisteaminTaurina Constituent al CoA-SHAcizi biliari conjugati

Asp Beta-alanin acidul pantotenic

GluAcid gamaamino-

butiricNeurotransmitor

Ser Etanolamin Constituent fosfatide

Lys Cadaverin Produi de degradareBacterian

ornitin Putrescein (A)

Propandiamin

(B)

A i B au rol n bio-sinteza poliaminelorspermidina (A-B) ispermina (B-A-B)

5/28/2018 BCH PROT(1)

17/70

*Dezaminarea aminoacizilor in tesuturi (cu exceptia tesutului

muscular)1) Dezaminarea AA poate fi realizata prin:

A)dezaminare oxidativacetoacid + amoniac

B)transaminarecetoacid+AA

2)Dezaminarile oxidative sunt realizate de

a)D-Aminoacid oxidaze flavinice (FAD)

-doar in rinichi

-specifice D-AA, => glicocoluluiAA+ Flavoprotein+ H2O -cetoacid+ NH3 + FlavoproteinH2

FlavoproteinH2 + X (O2) Flavoprotein+ XH2 (H2O2)

b)L-Aminoacid oxidaza flavinica(FMN)

-in ficat, rinichi (slab activa)

-nu acioneazGli,Glu,Gln,Asp,Asn,Lis,Ornc)L-Aminoacid oxidaze NAD+ dependente

-toate celulele (NUin celula musculara); foarte active,

-Glutamat dehidrogenaza NAD+ dependent.Enzima alosterica regalata de :

ATP, GTP, NADH - factori inhibitori

ADP factor stimulator

5/28/2018 BCH PROT(1)

18/70

COOH

CH2

CH2

C

COOH

NH2H

COOH

CH2

CH2

C

COOH

NAD+ NADH + H+

Glu iminoacid instabil(alf a-iminoglutarat)

COOH

CH2

CH2

C

COOH

O

acid alf a-acetoglutaric

H2O NH3

NH

NADPH + H+NADP+

3) Trasaminazele (cofactor piridoxal fosfatul)catalizeaz transferul gruprii amino

NH2 intre unaminoacidsi un -cetoacid(mecanism ping-pong).

R1 C COOH

O

R2 C COOH

O

R1 CH COOH

NH2

R2 CH COOH

NH2

++

Transaminazele se gsescn toate celulele, cele mai rspnditefiind :- alanin transaminaza, care catalizeazreacia:

Ala+ cetoacidPiruvat+ AA

- glutamat transaminaz, catalizeazreacia:

Glu+ cetoacizicetoglutarat + AA

5/28/2018 BCH PROT(1)

19/70

*Glutamat transaminaza.Localizare. Actiune.Rol biochimic

Localizare:in toate tesuturile

Specificitatea: - mare pentru: - alanin + piruvat

- acid glutamic + -cetoglutarat- relativ pentru AA.

Afinitatea glutamat transaminazei in raport cu a 14 AA scade in ordinea:

Asp,(GOT) Ala (GPT), Val, Leu, Ile, Tir, Phe, Met, Trp, Arg, Cis,Gli, His, Ser

Afinitate f.mica: Thr, Pro, Ho-Pro, Lis.

Glieste dezaminat cu eliberarea direct a NH4+.

Deoarece glutamat transaminaza are cea mai mare rspndire i vitezele cele mai mari de

reacie, dezaminarea majoritii aminoacizilor se realizeaz n cadrul procesului cuplat.

cetoacid

AA

Ala(AA)

piruvat(cetoacid)

cetoglutarat

glutamat

NAD+

NADH,H+

Glutamattransaminaza

glutamatdehidrogenaza

NH3

5/28/2018 BCH PROT(1)

20/70

*Dezaminarea aminoacizilor in tesutul muscularn celula muscular, NU e prezenta glutamat dehidrogenaza !!!.

Dezaminarea se realizeaz prin ciclul purin nucleotidelor

Glu care a colectat gruparile NH2 de la AA, transamineaza cu oxalacetatul

aspartatciclul purin nucleotidelor.Reacia global:

Asp + 2H2O + NAD+ Oxaloacetat + NH3 + NADH,H

+

C

H2

HOOC CH

NH2

COOH

Asp

GTP GDP + Pi

IMP Adenilo-succinatadenilosuccinatsintetaz

AMP

IMP

adenozindezaminaza

H2O

NH4+

transaminazOxaloacetat

Fumarat

Malat

H2O

Citrat

malatdehidrogenaz

NAD+ NADH,H+

5/28/2018 BCH PROT(1)

21/70

*Semnificaia medical a transaminazelor

Clinic:GOT (glutamat-oxalacetat transaminaza) sau ASAT (aspartat aminotr ansferaza)

GPT (glutamat-piruvat transaminaza) ALAT (alanin aminotransferaza)Deoarece Cenzima(celula) = 10

4Cenzima(ser)=> concentraiemare n ser indic:

liza celulara naturinflamatorie

necroz( naturischemic)

Localizarea esutuluilezat - GOTpreferenialcelula muscularmiocardic- GPTpreferenialcelula hepatic

V.N. GOT: 2-20 UI/L ;

GPT:2-16 UI/L

*P ibiliti de catabolizare a scheletului hidrocarbonat

5/28/2018 BCH PROT(1)

22/70

*Posibiliti de catabolizare a scheletului hidrocarbonatRezultatul dezaminarii: compusi ternari(C,H,O) ce pot fi:

a) intermediari n catabolismul Glc, sau ai gluconeogenezei: AA

glucoplastici puri

b) acetil-CoA, acetoacetatil (interm. in met.lip): AA cetoplastici puric) unele poriunidin scheletul hidrocarbonat al AA sunt intermediari

atit ai glicolizei

cat iai metabolismului lipidic: AA micti(atit gluco cat si cetoplastici)

Utilizari- elibereazunitimonocarbon:

- N5N10-metilen-Fol H4 Ser- N10-formilFol H4 His

- N5-formiminoFol H4 His

- N5-metilFol H4 Met

folosite in: sinteza bazelor purinice

pirimidinice,

reconstituirea Met,

metilri(colamina, noradrenalina).

5/28/2018 BCH PROT(1)

23/70

*Clasificarea AA-cizilor din punct de vedere al catabolismului inorganism

AA glucoplasticipuri: Gli, Ala,Val,

Cis, Met,Ser, Tre,

Asp, Asn, Glu, Gln,

His, Arg, Pro.

AAcetoplasticipuri: Leu, Lis.

AAmicti(gluco- icetoplastici): Ile, Trp, Phe, Tyr.

5/28/2018 BCH PROT(1)

24/70

*Legatura metabolismului proteic cu cel glucidic si lipidic

5/28/2018 BCH PROT(1)

25/70

Metabolismul amoniacului

Amoniacul este o substantoxic(neurotoxic). El este transformat intr-o forma netoxicaUREE- care este vehiculata sanguin si eliminata renal.

Sursele de amoniac ale organismului.

ToiAAdezamineaza prin sistemul -cetoglutaratglutamat, cu excepiaGli.

Gli (glicinoxidaza-FolH4)NH3Surse principalede amoniac: dezaminarea AA(transaminazeia GluDH)

catabolismul nucleotidelor pirimidinice ipurinice,

oxidarea aminelor (MAO, DAO)

Surse secundare de amoniac:-descompunerea ureei n lumenul intestinal (sub aciuneaureazei bacteriene)

-din Gln respectiv Asn prin hidroliza enzimatica (glutaminaza, asparaginaza)

5/28/2018 BCH PROT(1)

26/70

*Ureogeneza - ciclu KREBS-HENSELEIT (1932)Ureea (solubila,netoxica) se eliminprin urin,sudoare, sucuri digestive (0.3-0.6mol)

Localizare:in ficat

Loc celulara: 2 etape in mitocondrie3 etape in citoplasma

Proces:energofag, consuma 4 ATP(3 vizibile)

Sursa de amoniac:glutamin - elibereaza enzimatic 2 molecule de NH3,

enzime: glutaminaza i glutamat dehidrogenaza.

Gln glutaminaza NH4+ + Glu

glutamatdehidrogenazaGlu + NAD+ + H2O NH4+ + NADH + KG

Semnificatie:- asigura transformarea NH3 (toxic)uree(netoxica), pe seama a 2N din Gln

- se obtine Arg (prin etapele 2,3,4)AA relativ esential

5/28/2018 BCH PROT(1)

27/70

Ureogeneza Semnificaia medical Patologie

5/28/2018 BCH PROT(1)

28/70

Ureogeneza.Semnificaia medical. Patologie

Concentratiaureei n snge depinde de:produciahepaticeliminarea renal(V.N.= 20-40 mg%, >50 mg% => patologic)

CretereaconcentraieiUcauze:Intensificarea catabolismului proteic:exces proteic alimentarnfometareproteolizmuscularaccentuat.Hemoragii digestive: absorbieintensde AA => ureogenezintensificat.Insuficienarenal: numai daca conc.creatinina.

Patologiea)Cauze genetice:exprimarea defectuoasa a enzimelor din ciclub) Alterarea generala funcieihepatice:ciroz.

Consecinte:hiperamonemie sever=> encefalopatie.

Defectele enzimatice de cauzgeneticDefectele enzimaticehiperamonemie iconc. precursorului enzimei defecte.- defectul ornitin-carbamoil-P-transferazeihiperamonemie- defectul carbamoil- fosfatsintetazei hiperamonemie- defectul arginino-succinatsintetazei hiperamonemie + citrulinemie- defectul argininosuccinazei hiperamonemie + argininosuccinat

- defectul arginazei hiperamonemie + hiperargininemie

5/28/2018 BCH PROT(1)

29/70

*Transportul NH3n organism

Catabolismul AAare loc n toate esuturile,

NH3

uree(in ficat) sau

eliminat ca NH4+in rinichi.

Transportul NH3din esuturi ficat i rinichi se face prin intermediul Gln.

Glu + NH3

Glutaminsintetaza

Gln

ATP ADP + Pa

Prin aceasta reacie se:

colecteaza si fixeaza NH3din celule,

se realizeaza forma de transport: Gln

=> Conc. sanguina aGln este cea mai mare dintre toti AA(8 mg%) !!!!!

5/28/2018 BCH PROT(1)

30/70

*Rolul ficatului in metabolismul NH3Glncare este naveta amoniacului este captat de ficat.Sub actiunea glutaminazeiNH3Sub actiunea glutamatdehidrogenazeiNH3

Gln + H2O Glu + NH3Glutaminaza

Glu

Glutamatdehidrogenaza

KG + NH3

NH3 H2NCONH2(ureogeneza) functie de echilibrul acido-bazic al organismului.

n acidoz: NH3 din ficat este fixat din nou ca Glnsangerinichi.n rinichi: Gln (glutaminaza renala) NH3 (+Glu)NH4+, eliminat urinar sub forma de

saruri.

Gln Glu KG GlcGlutaminaza

NH3 NH4+

In acidoza: >50%NH3(total) rinichi.=>ureogeneza,consumul de HCO3=>se reduce acidoza.Concluzie: utilizarea NH3depinde n primul rnd de echilibrul acido-bazic.

5/28/2018 BCH PROT(1)

31/70

Relaii tisulare n metabolizarea aminoacizilorConc.AAn snge este meninutala valori relativ constante.

Rol principal:esutulhepatic, tesutul muscular

Ficatul toate operaiunile de prelucrare a AA (ureogeneza igluconeogeneza

exclusiv)

Muchiidepozitulde AA sub forma proteinelor musculare.

Alte esuturi: esutulrenal ( amoniogenez,metabolismul Gln) i

esutulintestinal, intrarea a AA din hrana.

*Relatii tisulare in metabolizarea AA;Postprandial precoce

Dupa prinzconc. AA din singe (20% ramificati)

Ficatulretine o parte din AA => 60% din AA circulanti sunt ramificati.

AA circulanti sunt captaide esuturi(esutulmuscular cel mai activ)Dupa 1-3 ore, esutulmuscular extrage excesul de AA-cizi circulanti.

AA retinuti sunt:

catabolizati

fie folositi pt. sinteza proteinelor musculare (forma de depozit)

AA ramificati NUsunt retinuti, ei find pastrati ca sursa energetica pt. tesutul nervos

*Relatii tisulare in metabolizarea AA;Postprandial tardiv

5/28/2018 BCH PROT(1)

32/70

Relatii tisulare in metabolizarea AA;Postprandial tardiv

n nfometare: se mobilizeaza rezervele.n muchi:proteolizintensAAeliberain circulaie. (> 50%Gln iAla).

Alaeste captatpreponderent de ficat. Ala precursor in gluconeogeneza

Glntransportor al NH3 catabolismul muscular al AA.Gln este captatde intestin irinichi; dupdezaminare AlaiSercirculatie.captaide ficat iutilizain gluconeogenezsau n ureogenez

Creier

Val

Gln

Rinichi

Intestin

Ala +Ser

20% AA ramificati

Ala

60% AA ramificati

Muschi FicatUreeGlucoza

Gln

Ala

Ala

Piruvattransaminare

Biosinteza aminoacizilor

5/28/2018 BCH PROT(1)

33/70

NADH,H+ NAD+

Biosinteza aminoacizilor

8 AA-eseniali - Met, Tre, Phe, Liz, Trp, Val, Ileu, Leu.

2 AA parial sintetizabili- ARG, HIS

11AA sintetizabili- Tyr, Gli, Ser, Cis, Asp, Asn, Glu, Gln, Pro, Se-Cis,Ala

Biosinteza aminoacizilor sintetizabili depinde de existena Glu.

*Aminoacizi sintetizati prin transaminare5 AAse obtin direct prin transaminarea-cetoacidului corespunztor

GLU KG

ALA Piruvat

ASP OXALOACETAT

GLI GLIOXILAT

SER HIDROXIPIRUVAT 3P-Gliceric

5/28/2018 BCH PROT(1)

34/70

*Aminoacizi obtinuti prin reactii de amidificare

Gln Glu

Glu + NH3

glutaminsintetaza

Gln

ATP ADP

ATP AMP + PPa

Asp Asn

asparaginsintetaza

5/28/2018 BCH PROT(1)

35/70

*Glicina. Sinteza si catabolism

Glicocolul (glicina)- AA neesential, glucoplasticAnabolism:sinteza in 3 variante:

CHO

COO

Glioxilat

Transaminaza

H2O2

NH3

O2

Glicin oxidaza

Gli1.

-

H2N CH

CH2

COOH

OH

2.

Ser

Fol H4 Metilen FolH4

Serin hidroximetiltransferaza

Gli

3. CO2 + NH4+ +NADH,H+

Glicinsintetaza

enzima de clivare

Gli + NAD+

FolH4N5,N10-CH2 -FolH4

C t b li

5/28/2018 BCH PROT(1)

36/70

Catabolism

Reaciile1 i3 functioneaza in sens invers in catabolsim

Principala cale cataboliceste dezaminarea Gliglioxilat. Acesta, n continuare se

transformpe mai multe ci:

COOH

COOH

CH2OH

COOH

Glioxilatul

oxidare

-CO2

reducerecondensare

cu KG

N10-Formil-FolH4

acid glicolic

acid

acid oxalic

-hidroxi-3-cetoadipic

5/28/2018 BCH PROT(1)

37/70

*Glicina. Rol fiziologic. Patologie

Rol fiziologic

biosinteze de porfirine, baze purinice, creatin,glutationconjugare cu acid colic acizi biliari conjugai

conjugare cu acid benzoic acid hiupuric

Procesele de conjugare fac parte din mecanismul de detoxifiere i eliminare a

xenobioticelor !

Patologie

1. Hiperglicinemia noncetonic,congenitaldeficitul enzimei de clivare

2.Oxaloza metabolicblocreacailor ce metabolizeazglioxilatul

oxaloza I - defectul enzimei ce reduce glioxilatul la acid glicolic

oxaloza II - defectul enzimei ce condenseaza glioxilatull cu -KG

5/28/2018 BCH PROT(1)

38/70

AlaninaAA neesential glucoplastic- se obtine prin transaminarea acidului piruvic.

*Metabolismul serineiSerinaAA neesential, glucoplastic.Anabolism:porneste de la 3-fosfoglicerat:

CH2

O

CH

COO

P

OH

COOH

C

CH2

O

O P

COOH

CH

CH2

NH2

O PO3H

2

3 - P- glicerat

NAD+ NADH,H+

dehidrogenaz

P - Hidroxipiruvat

AA -KA

transaminaz

P-serin

Pi

Serin

-

Catabolism: calea principala

FolH4

metilen

FolH4

Hidroximetiltransferaz

Ser Glicin

isecundar prin transformare n acid piruvic

Ca si constituient al proteinelor asigura legarea acestora (prin CH2OH) de:-glucide,-lipide,

Molecula precursor in sinteza:-glicinsi cistein-aminoalcooli (colamin,colin,sfingozin)

-lipide (fosfatidilserine).

5/28/2018 BCH PROT(1)

39/70

*Metabolismul acidului aspartic;asparagina

Acidul aspartic AA neesenial, glucoplastic.

Transamineaza cu Glu acidul oxalaceticRol n: ureogenez, ciclul purinnucleotidelor, sinteza purinelor i pirimidinelor.

AsparaginaAA neesenial, glucoplastic Gruparea amidic se formeaz pe baza azotului

din Gln.

Asparaginsintetaz

Asp + Gln Asn + Glu

Mg - ATP MgAMP+PP

5/28/2018 BCH PROT(1)

40/70

*Metabolismul acidului glutamic

Acidul glutamic:AA neesenial, glucoplastic.

Metabolismul acidului glutamic este legat de cel al -KG.

Anabolism:

Gluare rol esential: sistemul Glu--KG este implicat n dezaminarea tuturor AA.!!!

Gluprecursor: sinteza Pro, Orn, Arg, Gln, His

Gluprecursor: -aminobutiric(GABA) sau glutation.

Gluimplicat in coagularea sngelui: -carboxilarea a 10 resturi de Glu din

prototrombinaactivarea trombinei iiniiereacoagularii.

5/28/2018 BCH PROT(1)

41/70

*Metabolismul glutaminei. Rol fiziologic

GlutaminaAA neesenial, glucoplastic

Rol: Glnreprezinta forma sub care se vehiculeaza NH3intre tesuturiGlnimplicata in

amoniogenez,ureogenez,transfer de grupare amino,sinteza de baze azotate.

Metionina i cisteina

5/28/2018 BCH PROT(1)

42/70

MetAA esential,glucoplastic

CisAA neesential glucoplastic.

CisMetprin transferul SpeSer

Necesar urgent de energie:homocisteina ketobutirat.

h-Cisteinadesulfhidraz

Ketobutirat

H2S NH3

-

Necesar de Met homocistein

h - Cis

N5- metil FolH4

FolH4

Met

Aceastreaciereprezintsingurulcaz ncare FolH4transfero grupare metil.S-adenozilmetionina (SAdzMet) esteprincipalul donator de grupe metil !!!!!!

5/28/2018 BCH PROT(1)

43/70

*Cisteina.Catabolism

5/28/2018 BCH PROT(1)

44/70

C s e .C bo sCiseste catabolizata in principal astfel:

PAPS:principalul agent de sulfatare din organism. PAPS implicat in sinteza:sulfatidelor,gangliozidelor,

heparinei etc.Calea secundarde catabolizare a Cispiruvat iS2O32-(intoxicare cu CN-).

*Cisteina Rol biochimic

5/28/2018 BCH PROT(1)

45/70

Cisteina.Rol biochimicCis(in principal) un rol reductor(CH2-SH).

Cuplul Cistina = cisteina constitue un sistem oxidoreductor:

2 Cistein SH CisSSCis + 2 H

Cistina

Cisreprezinta situsul reducator din glutation.

Cisdecarboxileaza cisteamina, precursor pentru Coenzima Asi taurina.

CH2

CH2

SO3H

NH2CO2

Cis Cisteamin

CoA

Taurin

5/28/2018 BCH PROT(1)

46/70

*Patologia metabolismului metioninei i cisteinei

1.Hipermetioninemia(congenitala)se manifestprin retardare mintal.Defect enzimatic al metioniladenozil transferazei.

2.Cistinuria congenital.eliminare masiva de AA; calculi renali

Defect de reabsorbierenala Cissi AA bazici

3.Cistinoza. acumulare de cistinn lizozomi insuficienrenal

Defect de transport al Cis prin membranele lizozomale.

4.Hiperhomocisteinemia.acumulare (singe)de h-Cis iMet retardare mintal

Defect enzimatic al cistationinsintetazei,.

* i i i

5/28/2018 BCH PROT(1)

47/70

*Metabolismul prolinei

Prolina AA neesenial, glucoplastic.Anabolism:

C

O

HCH

2 CH

2 CH

NH2

COOH

CH2

CH

NCH COOH

CH

NH

COOH

Glu

NADH, H+ ATP NAD+ ADP + Pi

Glutamat semialdehid

spontan

H2O

-pirolidin-5-carboxilat1

reductaz

NADH,H+ NAD+

Prolin

H2 CCH2

CH2

H2C

Pro poate fi hidroxilat, obinndu-se 3 respectiv 4hidroxiprolina.Catabolism:Pro utilizeaz aceleai reacii din procesul de sintez, dar n sens invers(enzime diferite). Produsul final al catabolizrii este Glu.Pro i derivaii hidroxilai constituie principalii componeni ai proteinelor colagenice.

5/28/2018 BCH PROT(1)

48/70

5/28/2018 BCH PROT(1)

49/70

Arg Orn Alfa - cetoglutarat

Gamasemialdehida

acidului glutamicAcid glutamic

Prolina

NO-sintetataz

*Metabolismul arginineiArgininaAA semiesential, glucoplastic.

Sinteza: rinichicitrulinasintetizata in intestin

Catabolism:are loc prin intermediul ornitinei.

Rol: intermediar in ciclul UprecursorPro,Orn,Gluprecursorcreatina, creatininaprecursor NO (oxid de azot)

Larginin+NADPH,H+ Lcitrulin + NO + NADP+

*Creatina *Creatinina

5/28/2018 BCH PROT(1)

50/70

Creatina. CreatininaSinteza:rinichi(reactia1)ficat(reactia2)

Transport:sanguinmuschi, creier.

In muschi:Creatinacreatin fosfat (compus macroergic) rezerva energetic a muchiului.Creatin fosfatcreatinina(muschirinichi) form de eliminare a N

Creatina = f(masa muscular) =>Conc. creatininei =f(masa muscular). VN=0,71,4 mg%

*Metabolismul histidinei

5/28/2018 BCH PROT(1)

51/70

Metabolismul histidineiHistidina AApartial esenial,glucoplastic.Catabolism:

Anabolism: necesit 5-fosforibozil-1-pirofosfat (PRPP) i ATPRol:

Principalul ligand ntre proteine i metale Ex: hemFe2+.Furnizor de grupri monocarbonSinteza de carnozin i anserin(dipeptide ce activeaza miozin ATP-aza)Sinteza de histaminCarena FolH4 ncrcarea cu His; in urina este prezent acid N-formiminoglutamic.

Patologie

Histidinemiahistidaza defecta. NU se produce UROCANAT.His A. Imidazolpiruvic => acumulare de His(snge,urin)=> retardare mintal.

*M t b li l t i t f l i C t b li

5/28/2018 BCH PROT(1)

52/70

*Metabolismul triptofanului.CatabolismTriptofanul. AA esenial,mixt.

Catabolism:are mai multe cai !!!!

Inprincipalalanin(glucoplastic) i acetoacetat (cetoplastic)

Secundar:

Trp

CO2

Intestindecarboxilare

bacterian Triptamin

Scatolul i indolul daumirosul specific al fecalelor

oxidare

INDOXIL

reabsorbtieintestinal

- in ficat esterificare

sulfatare

Indoxil- sulfat(INDICAN)

Eliminare urinar, indicatoral putrefactiei intestinale

NHINDOL

SCATOL

NH

CH3

N

OH

-

NH

O SO3-

*M t b li l t i t f l i R l bi hi i P t l i

5/28/2018 BCH PROT(1)

53/70

*Metabolismul triptofanului.Rol biochimic.Patologie

Rol:

-precursor Ala,serotonin,triptamin,melatonin.-precursor NAD+,=>provitaminPP(la adult asigura tot B6)

Patologie:

1) Deficitul de vitamin B6 afecteaz activitatea enzimei kinurenidaz =>

kinurein i acid xantureicurina (coloraiegalben-verzuie caracteristic).Simptom n diagnosticul careneide vitamina B6.

2) Boala HARTNUPdeficit de:

absorbiaintestinali

reabsoriarenala Trp.

conc. indicanului urinar.

produciade NAD+, =>o simptomatologie de tippelagr.

N - Formil KinureninTrp

5/28/2018 BCH PROT(1)

54/70

NH

CH2 COOHCH

NH2

C

O

NH

CH

O

CH

2

CH

NH2

COOH C

O

NH2

CH

2

CH

NH2

COOH

CH3

OH

CH2

CH

NH2N

COOH

OH

CH2

CH2

N

NH2

CH2

CH2

OCH3

N

NH C

O

CH3

Formamidaz

H2OKINURENINA

FORMIAT

HCOOH

oxigenaz

O2+

O2

H2OHidroxilaz

estrogenifemeile maipredispuse lapelagr

3 - HO - KINURENINA

Kinureninaz (B6)

Ac. 3 - HO antranilic

O2Oxidaz

Ac. 2 - amino - 3-carboximuconic semialdehida

Acetoacetil - CoA Acid picolinic

Urin

Acidchinolinicfosforibozil

transferaz

Acid kinurenic(Neurotransmittor)

Ala

Glu KG

ciclizare

KG

Glu

ciclizare

Acid xanturenic

NAD+

50%

din necesar

PPi PRPP

CO2

Trp-5monooxigenaz

TB4

TB2

5 -HO- Trp

CO2

decarboxilaz

5-HO-Triptamina(SEROTONINA)

acetil-CoA

N-acetil-5-metoxitriptamin(MELATONINA)

CoA

CO2

*Catabolismul fenilalaninei. *Tirozina.Sinteza si metabolism

5/28/2018 BCH PROT(1)

55/70

FenilalaninaAA esenial,mixt.

TirozinaAA neesenial,mixt Phe(in ficat)

n lipsa Phe, Tyr devine AAesenial.

*Patologia metabolismului fenilalaninei (1,2,3)

5/28/2018 BCH PROT(1)

56/70

Patologia metabolismului fenilalaninei (1,2,3)1)Fenilcetonuria(a)deficit al enzimei fenilalaninhidroxilaz.( nou nascuti)=>

Acumularea de Phe (50-100 mg %).

Pheacid fenil-piruvic (cetoacid).

Conc. Phe si A.fenil-piruvic din snge lezeaz grav SNC.=>retardare mental:idioiafenil -piruvic.Deficitul de Tir => depigmentare la nivelul ochilor ipielii. Prezenain

urina: A. fenil-piruvic + FeCl3=> coloraieverzuie

Tratament: dieta saraca in Phe timp de 6 ani.

(b) defectului de biopterin. Tulburare mai grav!! (catecolamine i serotonina).

Tratament: alimente bogate inbiopterin.

2)Alcaptonuriadeficitul: homogentizat oxigenaz.

concA. Homogentizic n snge => urin.

A. homogentizic + aer chinon(polimerizeaz)pigment negru.

Diagnostic: urina se inegrestein contact cu aerul

Pigmentul se depune la nivelul oaselor i articulaiilor ocronoz (nnegrirea i

necroza esuturilor)=> artrit.

3)Albinismulabsenaenzimei tirozinaza. (DOPA-DOPA-chinone)

Lipsa melaninelor incidenacancerului de piele; la ochi fotofobia.

5/28/2018 BCH PROT(1)

57/70

*Patologia metabolismului tirozinei (2,3,4)

4)Tirozinemiidefecte genetice al enzimelor catabolismultirozinei.

Efect: conc.Tirn snge => afectat SNC .

TipI deficitulfumaril-acetoacetat hidrolazei.

cocnc. fumaril-acetoacetatului imaleil-acetoacetatului (alchileazADN) =>

incidentacancerului.

Tulburrirenale, blocaj hepatic ipolineuropatii.

Tip IIdeficitul transaminazeitirozineiconc.Tir n snge => retardare mentali

leziuni oculare.

Tip IIIdefect al: oxigenazeiacidului homogentizic=>tirozinemia nou-nscutului

*Metabolismul lizinei

5/28/2018 BCH PROT(1)

58/70

*Metabolismul lizineiLizina AA esenial,cetoplastic. Rol:sintezacarnitineiDe regula: Lis nu transamineaza !!!Catabolism: prin transaminare la gruparea -NH2.

Patologie: 2 tulburrimetabolicelizina:1)Hiperlizinemiadeficit desaccaropin dehidrogenaz=>conc. Lis si saccaropin

n snge (afeciunebenign).2)Lizinuriadeficienade transport a Lis (in intestin irinichi) conc. Lis,Arg,Orn

in singe => hiperamonemie (se administreaza citrulina),reducerea esutuluimuscular,

osteoporoz.

*M t b li l i il ifi ti

5/28/2018 BCH PROT(1)

59/70

*Metabolismul acizilor ramificatiValina, leucina iizoleucina: AA esentiali(Val-gluco, Leu-ceto, Ile-mixt)

Patologie

Defect genetic al dehidrogenazelorcetoacizilorVal,Leu,Ile =>

boalaur inei cu miros de sirop de arar

conc. cetoacizilor ia aminoacizilor n snge

eliminarea urinara masiva cetoacizilorcetonurie

Urina are un miros specific de: mal( RO ) isirop de arar( USA ) =>

retardare mental,tulburrineurologice, deces la nou nascut

Val Leu Ile

5/28/2018 BCH PROT(1)

60/70

- KG

transaminaz

Glu

- cetoacizi- cetoizovalerianic

decarboxilare oxidativ (dehidrogenaz)

izobutiril Co -A

propionil - CoA

succinil - CoA

acil - CoA

izovaleril CoA

hidroxi metilglutaril - CoA

liaz

Acetil -CoA

Acetoacetat

metil - butiril - CoA

metilacetoacetil - CoA

Acetil -CoA

- ceto - metil - valerianic

- cetoizocapronic

Propionil - CoA

- -

Metabolismul hemoglobineil bi ( ) h i l bi h ( )

5/28/2018 BCH PROT(1)

61/70

Hemoglobina (900g): heteroprotein= globine + hem (35g).

Metabolismul globineimet.proteinelor.

Metabolismul hemului: particular.

*Sinteza hemuluiLoc:teoretic n toate celulele. Majoritar:mduvaosoasa (70%) + ficat (15 %)

Celular:mitocondrie (prima iultimele 2 reacii)in citoplasm.

Precursori:succinil-CoAiglicina.

Enzima:-aminolevulinat sintetaza piridoxalfosfat (PALPO) dependenta

COOH

CH2

CH2

CO S CoA

-ALA-sintetaza

(PALPO)

Glicocol CoA-SH

COOH

(CH2)2

C

HC NH2

O

COOH

-amino-cetoadipic

CO2

COOH

(CH2)2

C

CH2NH2

O

acid -aminolevulinic

Sinteza porfobilinogenului

5/28/2018 BCH PROT(1)

62/70

p gSinteza acidul -aminolevulinic: mitocondrie

Sinteza porfobilinogen : citosol

Sistemul enzimatic: -aminolevulinatdehidraza

COOH

CH2

CH2

C

CH2

H2

O

COOH

CH2

CH2C

CH2H2N

O+ ALA-dehidraza

COOH

CH2

C

C

CH2H2N

COOH

CH2CH2

C

CH2N

porfobilinogen (PBG)

2 H2O

COOH

CH2

C

C

CH2H2N

COOH

CH2CH2

C

CH

NH

Sinteza uroporfirinogenului I i III.

a. Formarea unui compus tetrapirolic aciclic.

NH

NH

NH

NH

NHCH2H2N

A P A P A P A P

CH2H2N

A P

4dezaminare

compus tetrapirolic liniar

3 NH3

b Formarea uroporfirinogenului I i III

5/28/2018 BCH PROT(1)

63/70

b. Formarea uroporfirinogenului I i III

NH

NH

NH

NHCH2H2N

A P A P A P A P porfobilinogen-dezaminaza

NH3

uroporfirinogen I uroporfirinogen III

A=AcetilP=Propionil

HN

NH HN

NH

I

II

III

IV

A P

A

P

AP

P

A HN

NH HN

NH

I

II

III

IV

A P

A

P

AP

A

P

Prin ciclizarea compusului heterociclic liniar se obine uroporfirinogen I.Uroporfirinogen III, sub actiunea uroporfirinogen-I-sintetazei i uroporfirinogen-III-cosintetazei (nucleul IV sufero rotaiecu 180odupcare se face ciclizarea).

P

M MP CH=CH2

5/28/2018 BCH PROT(1)

64/70

M

M

M M

M

M

PP P

P P

NH

NH

NH

NH

NH

NH HNHN

Uroporfirinogendecarboxilaza

- 4 CO2(proveniti dindecarboxilareasubstituentiloracetil )

Coproporfirinogenoxidaza

- 2 CO2- 4 H

COPOROPORFIRINOGEN III

(1,3,5,8 tetrametil-2,4,6,7 tetra-propionil porfirinogen )

PROTOPORFIRINOGEN III(1,3,5,8 tetrametil-2,4 divinil-6,7 dipropionil porfirinogen )

NH

NH

N N

N

N N

N

Fe

M

M

M

M

V

V

P

P

Protoporfirinogenoxidaza

-4 H(din puntileCH2)-2 H(din 2 grupari NH)

PROTOPORFIRINA III (9)

M

MM

M

V

V

P

P

Ferochelataz(GSH,ergotionein)

... ...

2H+

HEM

Fe2+

CH=CH2

*R l i t i h l i

5/28/2018 BCH PROT(1)

65/70

*Reglarea sintezei hemului

1.Reglarea de substrat: sinteza depinde de disponibilul de succinil CoA iFe2+. Deficitul

de Fe2+ anemii.

2. Reglarea enzimatic:-aminolevulinat sintetaza enzima de ritm.

Enzima este inhibatde: hem(alosteric),hemin,Glc.

Sinteza enzimei este indusa de: barbiturice 3,5dicarbethoxy1,4

dihidrocolidin()

3. Influenapresiunii oxigenului:

presiuneaO2, sinteza de hem iinduce cretereanumruluide hematii.

O2, se inhibsinteza enzimelor implicate n sinteza hemului

5/28/2018 BCH PROT(1)

66/70

*Patologia sintezei hemuluiPorfirii:dereglriale metabolismului hemului, congenitale sau dobndite n care are

loc formarea de intermediari nefiziologici ai sintezei hemului.

Doar protoporfirina III (9)Hem

Catabolizarea porfirinelor are loc doar pentru sistemul hem + Fe+ globin.

Porfirinele nefiziologice: nu se catabolizeaza !!=> acumuleaza n snge:

-fie se depun in tesuturi

-fie sunt eliminate urinar.Intermediarii porfirinogenici sunt incolori, fotosensibili !!

Compuiiporfirinici sunt coloraiinuprezintfotosensibilitate !!!!

Formarea derivailor nefiziologici => conc. hemului => activarea -aminolevulinat

sintetaza =>conc. compuilornefiziologici.

*Catabolismul hemului.Etapa prehepatica

5/28/2018 BCH PROT(1)

67/70

Catabolismul hemului.Etapa prehepatica

Catabolism:numai pentru hem + globin.

Hemul catabolizat: provine 85% hematiI mbtrnite15 % din alte hemoproteine.

Localizare:

splin,

ganglioni limfatici,

mduvhematoformatoare i

ficat (primele etape)

Cantitate:6.5 g Hb =>0.4 g hem /zi.

Celular:n microzomi (etapa1)hemoxigenaza(3O2 + NADPH,H+).

Se scindeaza ciclulpuntea -metin (MVMV)

C -metin CO(singurasursde CO din organism !!).COsangeplaman

Hemoglobina (rosie) biliverdina(verde)bilirubina (galbena)(ultimii: pig. biliari)

5/28/2018 BCH PROT(1)

68/70*Catabolismul hemului.Etapa hepatica

5/28/2018 BCH PROT(1)

69/70

Bilirubina (insolubil)plasma + albumina seric (4g alb.ser.70 mg bilirubin).

Bilirubin insolubil, neconjugat sau indirect.

Ficat(bilirubin-albumin)=> (in hepatocit) bilirubin se leaga de ligandin (1:1).

CH2-CH2COOH sunt esterificati cu GlcA bilirubina diglucuronid.Bilirubina conjugat(solubila) bilirubina posthepatic, conjugat sau direct.

NH

NH

NH

NH

O

CH3CH=CH2

CH3CH2 CH2 CH3 CH3

CH=CH2

O

bilirubina

UDP-glucuronil-transferaze

UDP-glucuronat

UDP UDP

2 UDP-glucuronat

2

CH2

C

OO O

COOH

CH2

COOH

NH

NH

NH

NH

O

CH3CH=CH2CH3

CH2 CH2 CH3CH=CH2

O

CH2

C

OO O

COOH

CH2

C

O

O

O COOH

bilirubinmonoglucuronid bilirubindiglucuronid

*Catabolismul hemului.Etapa posthepatica

5/28/2018 BCH PROT(1)

70/70

Bilirubina conjugata(calebiliar)intestin.

Intestin:Bilirubina conjugata(deconjugare) bilirubina liberurobilinogen (incolor)

urobilinogen (incolor)(oxidare)urobilinistercobilin(pigmeniai fecalelor).

20% urobilinogen (reabsorbit) ficat: urobilinogenbilirubinsecretatbiliar. 1%

urobilinogensnge rinichiurina.

V.N.: bilirubinei 0,3-1mg%, (250mg/zi)

0,2-0,7 mg% bilirubina neconjugat

0,1-0,3 mg % bilirubina conjugat.

Bilirubina neconjugat(ataatde albumin)NUurina.

Bilirubina neconjugatafinitate pt.membraneafecteazain special SNC

Bilirubina conjugaturina, conc.=> urina galbenmaronie