Bil 17

1. Tularemia este o boală in fecţ ioasă cu focal i tate natura lă caracterizată pr in intoxicaţ ie , febră ş i a fectarea gangl ioni lor l imfat ic i .Etiologic Agentul tu laremie i — Francise l la tularensis McCoy et Chapin (genul Francise l la) face parte d in fami l ia Bruce l laceae , ordinu l Eubacte-r la les . Bacter i i le tu laremice s înt microorganisme imobi le foarte mic i , cu un pol imorfism pronunţat , avînd d iametru l între 0,1 ş i 0 ,5 urn.

Epidemiologie. Tularemia este o zoonoză cu focar natura l . în prezent se cunosc peste 60 speci i de animale, care const i tuie rezervorul afecţ iuni i . Sursa pr inc ipală a in fecţ ie i în condi ţ i i natura le este const i tu i tă de numeroase roză toare : şoarece de c împ ş i de casă, şobolan de apă, ondatra, hamster , iepure a lb de pădure ş i iepure de c împ.

Patogenie. Baci lu l tu laremie pătrunde în organism pr in p ie le ş i mucoase, intacte sau puţ in lezate. La poarta de int rare pe pie le sau pe mucoase deseor i apare afectu l pr imar cu l imfadenită reg ionară pr imară (bubon) corespunză toare.

Tablou clinic. Per ioada de incubaţ ie osc i lează înt re c î teva ore ş i c î teva z i le . în major i tatea cazur i lor ea durează 3—7 z i le , uneor i p înă la 10 z i le . Boala debutează acut , cu f r ison ş i ascens iune termică vert ig inoasă p înă la 38,5— 40°C. Se acuză cefa lee v io lentă, vert i j , inapetenţă, mia lgi i în membre, spate ş i lombalg i i . în cazur i severe apar vomă, ep istax is . S înt caracter is t i ce t ranspi raţ i i profuze , dereglăr i a le somnulu i (somnolenţă sau insomnie) . Del i ru l , ha luc inaţ i i le , obnubi larea s înt fenomene excepţ ionale. Mult mai caracter is t ice s înt eufor ia ş i ag i taţ ia motor ie pe fond febri l .

C las ificarea c l in ică a tu laremiei se prez intă precum urmează :I . După local izarea procesului . A . Tu laremie cu afectarea p ie l i i , mucoa se lor ş i ganl ion i lor

l imfat ic i : 1) bubonică ; 2) u lcero-bubonică ; 3) ocu lo-bubonică ; 4) angino-bubonică ; 5) cu a l te lez iun i a le tegumente lor . B . Tu la remie cu lezare predominantă a v isce relor : 1) a organelor respi rator i i ; 2) a tubulu i digest iv ; 3) a a l tor v iscere.

I I . După durata evoluţ ie i : 1) acută ; 2) latentă ; 3) rec idivantă.I I I . După gravitatea procesulu i : 1) uşoară; 2) medie ; 3) gravă.Diagnost icu l de laborator a l tu laremiei la bo lnavi se bazează pe intrader-moreacţ ia

a lerg ică ş i pe reacţ i i le sero log ice. D iagnost icul bacter iologic (meto da b io log ică) este acces ib i lă doar în condi ţ i i de laboratoare ut i late specia l .

Cea mai răsp îndită metodă de d iagnost ic sero log ic este reacţ ia de aglut inare . Ea se cons ideră poz i t ivă în d i luţ ia seru lu i 1 : 100 ş i devine poz i t ivă începînd cu a 2-a săptămînă de boală. în cazur i dubioase reacţ ia de aglut inare se va re lua de 2—3 or i . însă mult mai sens ib i lă s -a dovedit a fi reacţ ia de he-maglut inare pasivă, care dev ine poz i t ivă cu 1—2 z i le mai devreme decît reac ţ ia de aglut inareTratamentulde fond în tu laremie se face cu preparate ant ibacter iene cu acţ iune specifică asupra bacter i i lor tu laremice : tetrac ic l ine , aminogl icoz ide (neomic ină, kanamic ină) , s trep-tomic ină, levomicet ină.

2. Manifestările dermatologice au la origine cauze infecţioase (bacteriene, fungice, virale, parazitare) sau neinfecţioase, inflamatorii (tip dermatita atopică, dermatita seboreică, psoriazis, erupţii medicamentoase, vasculite HIV-asociate, deficite nutriţionale) sau maligne (sarcom Kaposi).

Date de laborator:

1. Dovedirea deficitului şi a perturbărilor imu-nologice caracteristice: număr de celule T CD4+, celule T CD8+, raport CD4/CD8, teste cutanate cu diverse antigene (urlian, Candida, Trichophyoton, PPD), nivelul imuno-globulinelor serice (în special Ig G şi IgA).

2. Dovedirea infecţiei cu HIV se bazează pe determinarea anticorpilor specifici anti-HIV (teste curente, de screening), evidenţierea antigenului p24 sau prin detectarea ADN-ului proviral sau a ARN HIV prin teste de amplificare genetică (PCR).

In mod curent, detectarea anticorpilor anti-HIV-1 şi/ sau HIV-2 se face prin teste imunoenzimatice (ELISA)

Detectarea antigenului p24 este util la persoanele suspecte de infecţie acută sau cu debut recent, la care anticorpii pot lipsi.

1. Inhibitori de reverstranscriptază (IRT)

Nucleozidici (INRT)

Abacavir (ABC, Ziagen™) Didanozina (ddl, Videx™) Emtricitabina (FTC, Emtriva™) Lamivudina (3TC, Epivir™) Stavudina (D4T, Zerit™) Tenofovir (TDF, Viread™) Zidovudina (AZT, Retrovir™)

2. Inhibitori de protează (IPAtazanavir (ATV, Reyataz™) Fosamprenavir (FPV, Telzir™/Lexiva™) Indinavir (IDV.Crixivan™) Lopinavir(LPV,coformulare - Kaletra™)

Non-nucleozidici (INNRT)Delavirdine (DLV, Rescriptor™) Efavirenz (EFV, Stocrin™/Sustiva™) Nevirapine (NVP, Viramune™)

3. Inhibitori de fuziune (IF)Enfuvirdide (T-20, Fuzeon 1

4. Formulări comerciale de asocieriCombivir ™ (CBV; AZT+3TC) Kivexa™/Epzicom™ (KVX; 3TC+A8C) Trizivir™ (TZV; AZT+3TC+ABC)

Truvada™ (TVD; FTC+TDF) Kaletra™ (LPV/RTV)

3. Infectia meningococica vs Herpetica

Infectia meningococica-Semne de hipertensiune intercraniana,cefalee difuza,varsaturi,fotofobie,bombarea fontanelei,semnele iritatiei meningiene,hiperestezie cutanata,t*39-41 *C,frisoane,eruptii polimorfe eritematoase,semne meningeale:kerning,redoarea cefei,brudzinschi,punctie lombara(LC).izolarea meningococului.Herpetica-Virus herpetic 1,2 Evolutia relativ benigna,LCr clar,hipertensiv,nr de celule crescut,izolarea virus herpetic din LCR,ADN viral prin PCR,Ac IgM antiherpetic.