Upload
sohangea
View
378
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA ldquoBABEŞ-BOLYAIrdquo
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER -CONSILIERE SCOLARA SI ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA
CONSILIEREA COPIILOR CARE AU PARINŢII PLECAŢI LA MUNCA IN STRĂINĂTATE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Lector UnivDr ADINA GLAVA
ABSOLVENT
BOTE CAMELIA IOANA
CLUJ-NAPOCA2008
CUPRINSArgumentIntroducerea lucrăriiCapitolul I Concepte utilizate icircn cercetare 1 Teorii 11 Teoria ataşamentului 12 Teoria anomiei sociale 13 Teoria etichetării 2 Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului 22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată 23 Consecinţele separării temporare de familie 3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu parinţii plecaţi in străinatate 4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate 5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Capitolul II Etape in consilierea copiilor cu parinţii plecaţi in străinătate 1 Rolul consilierului 2 Obiectivele principale ale consilierii 3 Consilierea suportivă 4 Consilierea cognitiv-comportamentală
Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea cercetării 1 Ipotezele şi obiectivele cercetării 2 Metodologia cercetării 21 Eşantionarea subiecţilor 22 Eşantionarea conţinutului 3 Prezentarea si analizarea studiilor de caz 4 Programul de intervenţie 5Analiza rezultatelor programului de intervenţie Concluzii şi recomandări Bibliografie Anexe
1
Argument
Azi viaţa de familie inconjurată de iubire fericire respect incredere ocrotire şiiire si
securitate nu mai este o prioritate
Ne aflăm icircn situaţia icircn care numărul de familii dezintegrate cu condiţii precare de locuit
sau icircn care există un climat tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare a
crescut semnificativ
Pentru puţini dintre noi astăzi familia continuă să reprezinte acel mediu icircncărcat de
autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme reguli atitudini comportamente
foarte importante pentru dezvoltarea sa
Icircn urma apartenenţei la Uniunea Europeană in Romacircnia s-au observat o serie de
schimbări icircn plan economic şi social Icircntacirclnim aşadar un fenomen aparte cu impact puternic
asupra societăţii şi asupra economiei tarii şi anume fenomenul de migraţie pentru munca icircn
străinatate
Icircn ultima perioadă din ce icircn ce mai multe persoane din categoria celor cu venituri
modeste şi sărace aleg să plece peste hotare motivacircnd lipsa unui loc de muncă icircn regiunea de
rezidenţă sau faptul că icircşi doresc obţinerea unui salar mai bun
Datorita conditiilor socio-economice scăzute din Romacircnia icircntacirclnim un caz aparte de familie
dezintegrată şi anume familia temporar separată prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la
muncă icircn străinătateCopiii din aceste familii raman acasa cu unul dintre părinţi cu bunicii alte
rude sau alte persoane
Separarea de părinti pe anumite perioade poate duce la probleme importante de adaptare
care ţin atacirct de sistemul familial social cacirct şi psihologic Această separare consituie o perioadă
de schimbari rapide atacirct icircn context familial cacirct şi social afectacircndu i direct pe copii şi părinţi
avacircnd impact negativ asupra relaţiei dintre aceştia Absenta părinţilor de acasă poate naşte la
copiii nesiguranşă şi icirci poate face vulnerabili
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi
stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copilului
2
Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele
didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate
Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea
perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate
icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare
şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc
Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care
icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn
nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu
sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi
importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor
3
Rezumatul lucrării
Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi
Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi
iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de
performanţe scolare sau de altă natură
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă
pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de
sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar
Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina
o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn
ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă
independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a
normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi
coerent debutul precoce al vieţii sexuale
Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate
deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări
depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe
termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de
nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la
situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe
4
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Ipotezele cercetării au fost formulate astfel
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi
Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe
activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare
şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la
situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea
creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi
relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu
teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de
copiii a exploatării prin muncă
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
5
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
CUPRINSArgumentIntroducerea lucrăriiCapitolul I Concepte utilizate icircn cercetare 1 Teorii 11 Teoria ataşamentului 12 Teoria anomiei sociale 13 Teoria etichetării 2 Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului 22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată 23 Consecinţele separării temporare de familie 3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu parinţii plecaţi in străinatate 4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate 5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Capitolul II Etape in consilierea copiilor cu parinţii plecaţi in străinătate 1 Rolul consilierului 2 Obiectivele principale ale consilierii 3 Consilierea suportivă 4 Consilierea cognitiv-comportamentală
Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea cercetării 1 Ipotezele şi obiectivele cercetării 2 Metodologia cercetării 21 Eşantionarea subiecţilor 22 Eşantionarea conţinutului 3 Prezentarea si analizarea studiilor de caz 4 Programul de intervenţie 5Analiza rezultatelor programului de intervenţie Concluzii şi recomandări Bibliografie Anexe
1
Argument
Azi viaţa de familie inconjurată de iubire fericire respect incredere ocrotire şiiire si
securitate nu mai este o prioritate
Ne aflăm icircn situaţia icircn care numărul de familii dezintegrate cu condiţii precare de locuit
sau icircn care există un climat tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare a
crescut semnificativ
Pentru puţini dintre noi astăzi familia continuă să reprezinte acel mediu icircncărcat de
autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme reguli atitudini comportamente
foarte importante pentru dezvoltarea sa
Icircn urma apartenenţei la Uniunea Europeană in Romacircnia s-au observat o serie de
schimbări icircn plan economic şi social Icircntacirclnim aşadar un fenomen aparte cu impact puternic
asupra societăţii şi asupra economiei tarii şi anume fenomenul de migraţie pentru munca icircn
străinatate
Icircn ultima perioadă din ce icircn ce mai multe persoane din categoria celor cu venituri
modeste şi sărace aleg să plece peste hotare motivacircnd lipsa unui loc de muncă icircn regiunea de
rezidenţă sau faptul că icircşi doresc obţinerea unui salar mai bun
Datorita conditiilor socio-economice scăzute din Romacircnia icircntacirclnim un caz aparte de familie
dezintegrată şi anume familia temporar separată prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la
muncă icircn străinătateCopiii din aceste familii raman acasa cu unul dintre părinţi cu bunicii alte
rude sau alte persoane
Separarea de părinti pe anumite perioade poate duce la probleme importante de adaptare
care ţin atacirct de sistemul familial social cacirct şi psihologic Această separare consituie o perioadă
de schimbari rapide atacirct icircn context familial cacirct şi social afectacircndu i direct pe copii şi părinţi
avacircnd impact negativ asupra relaţiei dintre aceştia Absenta părinţilor de acasă poate naşte la
copiii nesiguranşă şi icirci poate face vulnerabili
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi
stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copilului
2
Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele
didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate
Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea
perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate
icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare
şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc
Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care
icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn
nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu
sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi
importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor
3
Rezumatul lucrării
Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi
Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi
iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de
performanţe scolare sau de altă natură
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă
pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de
sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar
Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina
o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn
ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă
independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a
normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi
coerent debutul precoce al vieţii sexuale
Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate
deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări
depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe
termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de
nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la
situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe
4
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Ipotezele cercetării au fost formulate astfel
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi
Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe
activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare
şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la
situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea
creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi
relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu
teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de
copiii a exploatării prin muncă
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
5
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Argument
Azi viaţa de familie inconjurată de iubire fericire respect incredere ocrotire şiiire si
securitate nu mai este o prioritate
Ne aflăm icircn situaţia icircn care numărul de familii dezintegrate cu condiţii precare de locuit
sau icircn care există un climat tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare a
crescut semnificativ
Pentru puţini dintre noi astăzi familia continuă să reprezinte acel mediu icircncărcat de
autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme reguli atitudini comportamente
foarte importante pentru dezvoltarea sa
Icircn urma apartenenţei la Uniunea Europeană in Romacircnia s-au observat o serie de
schimbări icircn plan economic şi social Icircntacirclnim aşadar un fenomen aparte cu impact puternic
asupra societăţii şi asupra economiei tarii şi anume fenomenul de migraţie pentru munca icircn
străinatate
Icircn ultima perioadă din ce icircn ce mai multe persoane din categoria celor cu venituri
modeste şi sărace aleg să plece peste hotare motivacircnd lipsa unui loc de muncă icircn regiunea de
rezidenţă sau faptul că icircşi doresc obţinerea unui salar mai bun
Datorita conditiilor socio-economice scăzute din Romacircnia icircntacirclnim un caz aparte de familie
dezintegrată şi anume familia temporar separată prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la
muncă icircn străinătateCopiii din aceste familii raman acasa cu unul dintre părinţi cu bunicii alte
rude sau alte persoane
Separarea de părinti pe anumite perioade poate duce la probleme importante de adaptare
care ţin atacirct de sistemul familial social cacirct şi psihologic Această separare consituie o perioadă
de schimbari rapide atacirct icircn context familial cacirct şi social afectacircndu i direct pe copii şi părinţi
avacircnd impact negativ asupra relaţiei dintre aceştia Absenta părinţilor de acasă poate naşte la
copiii nesiguranşă şi icirci poate face vulnerabili
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi
stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copilului
2
Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele
didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate
Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea
perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate
icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare
şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc
Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care
icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn
nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu
sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi
importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor
3
Rezumatul lucrării
Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi
Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi
iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de
performanţe scolare sau de altă natură
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă
pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de
sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar
Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina
o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn
ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă
independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a
normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi
coerent debutul precoce al vieţii sexuale
Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate
deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări
depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe
termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de
nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la
situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe
4
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Ipotezele cercetării au fost formulate astfel
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi
Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe
activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare
şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la
situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea
creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi
relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu
teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de
copiii a exploatării prin muncă
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
5
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele
didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate
Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea
perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate
icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare
şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc
Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care
icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn
nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu
sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi
importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor
3
Rezumatul lucrării
Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi
Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi
iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de
performanţe scolare sau de altă natură
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă
pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de
sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar
Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina
o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn
ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă
independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a
normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi
coerent debutul precoce al vieţii sexuale
Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate
deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări
depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe
termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de
nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la
situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe
4
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Ipotezele cercetării au fost formulate astfel
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi
Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe
activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare
şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la
situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea
creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi
relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu
teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de
copiii a exploatării prin muncă
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
5
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Rezumatul lucrării
Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi
Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi
iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de
performanţe scolare sau de altă natură
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă
Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă
pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra
dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de
sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar
Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina
o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn
ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă
independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a
normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi
coerent debutul precoce al vieţii sexuale
Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate
deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări
depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe
termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de
nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la
situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe
4
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Ipotezele cercetării au fost formulate astfel
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi
Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe
activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare
şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la
situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea
creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi
relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu
teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de
copiii a exploatării prin muncă
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
5
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Ipotezele cercetării au fost formulate astfel
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi
Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe
activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare
şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la
situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea
creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi
relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu
teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de
copiii a exploatării prin muncă
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
5
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
6
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
Teorii
Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau
a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii
ani
Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important
atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei
familii
Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra
copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această
separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă
Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare
sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută
neglijarea situaţiei şcolare
1Teoria ataşamentului (Bowlby)
Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu
privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii
copilului
Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi
dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe
dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire
Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea
Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi
să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va
afecta viaţa lor de adulti
Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby
7
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului
a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau
bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă
Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se
plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultăţile vieţii
După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-
comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn
braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia
Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul
şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective
stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte
Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se
dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate
puternic echilibrată
Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei
tipuri de ataşament
tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun
ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au
curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor
tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili
de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre
raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să
exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre
detaşare şi funcţionare autonomă
tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi
icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-
constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi
protestează la orice şi pentru orice
8
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat
deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă
stresului datorat unei situaţii străine
Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii
incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de
mamă
Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a
reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip
D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la
aceste situaţii
Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin
afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi
de sprijin
Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt
-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele
transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia
-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul
Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice
1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment
de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor
existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o
permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a
individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi
capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru
funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi
2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de
cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va
asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului
icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze
predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu
va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a
9
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn
explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare
Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să
proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să
icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu
se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este
calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă
firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a
face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor
3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura
de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele
relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul
ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb
un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor
trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie
tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra
etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului
4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne
icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale
icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de
durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească
reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn
sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de
depăşirea acestei situaţii
Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor
depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului
Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi
normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii
Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de
plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii
10
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
2Teoria anomiei sociale
Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea
devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă
delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important
Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o
dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte
Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare
familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn
colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci
de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul
multiplicării comportamentelor deviante
Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin
sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie
Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau
creşteri rapide ale bunăstării
Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei
anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din
exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este
capabilă să-şi impună normele
Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate
genera delicte crime sinucideri
Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie
specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau
icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie
11
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
3Teoria etichetării sociale
Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită
caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această
reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul
normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei
care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune
Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale
arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei
infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii
acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare
Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către
oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele
lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context
social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul
Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte
sociale şi condiţii istorice specifice
Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale
interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin
interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea
noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social
Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd
compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă
Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii
ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are
bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem
plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte
12
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului
Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se
acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din
viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului
psiho-social
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel
icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată
O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se
desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient
Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor
Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi
bunăstarea membrilor săi
Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt
introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care
va continua să le servească drept bază de securitate
Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile
dintre ei şi grupul familial ca icircntreg
Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn
sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil
Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme
reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa
Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi
spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea
icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei
nu mai sunt indeplinite
Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete
identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă
13
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu
mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii
Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a
frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori
şi victime ale acestei perioade de stres
Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este
capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale
copilului
Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a
ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal
Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat
Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia
trebuie să rămacircnă unită
Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit
Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine
civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri
Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi
există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată
aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă
CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului
nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia
Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu
viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie
frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe
severe asupra dezvoltării acestuia
14
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată
Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care
poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi
indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt
foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc
condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-
culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul
afectiv stări afective
Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală
postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul
reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă
Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea
şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane
adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l
icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu
Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se
stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social
Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel
copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate
pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc
Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a
condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea
şi educarea propriilor copii
Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu
consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora
Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite
Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată
mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a
fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului
Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată
15
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această
despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil
Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin
imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce
priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa
părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai
concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine
neliniştit absentează de la şcoală nemotivat
Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi
diferiţi de alţi copii
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o
problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd
vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn
care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care
este starea lor interioară
Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale
copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat
fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de
dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi
adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale
copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de
sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este
pusă icircn pericol
Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută
manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de
zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se
răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor
Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile
cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora
16
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
23 Consecinţele separării temporare de familie
Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade
icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot
icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi
-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi
gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă
-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin
muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane
cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi
nesupravegheaţi
-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă
dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii
abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare
şi comunicare
-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional
a unui mediu sigur şi coerent
-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de
care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii
adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie
pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru
contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste
fragede
Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn
străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale
a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare
menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson
Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială
specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă
Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune
acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur
17
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa
autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări
de comportament
Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări
psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie
-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de
abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o
consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung
-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare
a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor
-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv
ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie
-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor
-absenţa aspiraţiilor pe termen lung
-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă
relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia
-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală
lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn
activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive
fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor
-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la
noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor
-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament
agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de
localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi
afecţiune nesatisfăcute
-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional
afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de
circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă
Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă
suferinţă
18
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate
Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu
mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii
copilului
Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat
familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate
mecanismul funcţionează perfect
Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a
personalităţii fiecarui individ
Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub
forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe
Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de
insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate
Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale
icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se
caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj
Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea
decacirct unul ce are o relaţie superficială
Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor
Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă
copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins
Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune
anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd
ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor
Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn
sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei
necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire
Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de
maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui
să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi
19
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există
pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice
I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor
1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de
psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile
pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi
vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon
2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei
cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie
gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie
afectarea imaginii de sine
3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe
moderată
4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi
gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment
Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt
plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a
familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă
dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi
părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu
este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios
Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar
felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii
Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele
nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului
Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării
Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile
lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta
pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor
psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea
20
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul
sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia
4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate
Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii
Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se
icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze
problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie
Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului
ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele
negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care
dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi
adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale
Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot
dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul
unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană
să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de
asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces
cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu
Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii
stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se
manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se
formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii
grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte
MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor
individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se
percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi
Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol
major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii
21
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a
propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi
asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine
care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul
reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente
acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia
mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un
anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul
viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor
Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive
emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul
fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez
etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă
percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)
Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn
acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin
nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau
mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu
Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor
folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă
adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele
pe care le are(Adriana Băban 2001)
Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată
Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile
aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea
aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care
individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare
De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi
caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd
individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei
icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine
22
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine
pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi
interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate
Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal
adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine
defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii
adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ
dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă
discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare
Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă
apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce
consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor
determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane
Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar
evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca
de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte
popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi
sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul
său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru
oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese
Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi
eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea
copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn
forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a
părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
copilului
Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal
emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi
acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi
dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un
mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce
au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi
23
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se
acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport
desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine
echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat
ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd
părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de
sine scăzută
Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi
le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul
lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea
unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi
icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd
controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că
trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti
nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de
persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor
manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale
grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră
manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)
Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn
proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere
icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i
dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se
simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn
stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar
judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de
a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea
unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita
conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează
imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile
făcute de ceilalţi
24
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe
negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se
confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de
alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le
primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt
prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii
aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de
bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să
cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu
părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor
de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta
relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise
pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel
afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează
o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le
icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare
5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului
Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau
psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei
de putere dintre persoana adultă şi un copil
Tipuri de abuz asupra copilului
-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil
acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin
legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului
muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc
25
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să
participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea
convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură
sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale
-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de
afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal
copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul
impune unele modele negative
Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la
comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului
Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece
absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de
afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi
Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte
legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn
parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude
Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de
copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor
părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea
emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire
Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte
plecat există riscul mai multor forme de neglijare
-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale
creşterii mese neregulate etc)
-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari
haine murdare)
- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)
-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de
control neaplicarea tratamentelor prescrise)
-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent
sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea
26
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de
icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire
şi supraveghere a situaţiei şcolare)
Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz
şi exploatare
Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate
1 Rolul consilierului
Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de
colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată
spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor
aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii
etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor
strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd
datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul
adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent
sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a
icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor
proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de
durată scurtă şi medie(A Baban2003)
Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt
ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de
informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)
Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de
conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori
Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece
gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera
o serie de probleme pe termen lung
27
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la
muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi
poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă
Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn
vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini
copilul de a colabora cu familia acestuia
Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau
ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a
manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament
dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită
acestei separări
Evaluarea initială
Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn
vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor
apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de
ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea
cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi
Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi
la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul
social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare
mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul
familiei raportarea copilului la situaţie
Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul
evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui
suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul
poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui
Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să
placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea
de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl
va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă
nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit
28
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
2 Obiectivele principale ale consilierii
Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn
generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)
Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată
este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)
Caracteristicile ale consilierii
- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite
intelectuale sau de altă natură
- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la
icircmbunătăţirea calităţii vieţii
- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i
icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi
dezvolta resurselor adaptative
- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc
şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ
- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil
- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor
profesorilor părinţilor
- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor
la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc
Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină
capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar
scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea
necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate
din relaţia copilpărinte
Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din
punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală
ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare
29
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative
opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a
comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a
dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză
Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase
pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului
de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru
propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau
Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn
străinătate
-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu
adulţii
-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de
vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă
-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive
-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii
-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale
Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn
funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are
Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn
grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de
consiliere este de maxim 45 de minute
30
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
3 Consilierea suportivă
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra
copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor
de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea
icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru
desfasurarea sedintelor de consiliere
Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn
străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte
icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode
cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet
Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de
a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn
străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul
icircntr-un mod greşit
De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci
vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt
dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că
aceştia i-ar putea abandona
Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de
a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar
apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată
situaţiei icircn care aceştia se găsesesc
Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul
pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a
promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor
31
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
4Consilierea cognitiv-comportamentală
Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani
cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi
activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii
cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul
analogic etc
Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi
dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative
ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel
icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul
trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor
Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a
acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea
cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile
administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a
exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc
Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici
icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este
necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le
au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor
strategii de adaptare şi de autocontrol
Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are
posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor
copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila
cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce
priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun
discuţia problematizarea fişele de lucru
32
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
1Ipotezele şi obiectivele cercetării
Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze
Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea
copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre
aceştia
Ipoteze particulare
Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe
formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci
problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora
Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor
mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi
Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional
care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de
activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă
Obiectivele cercetării
O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă
O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare
O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste
O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor
O5-Dezvoltarea autoeficacitătii
O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol
O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi
O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală
33
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
2Metodologia cercetării
Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul
Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma
plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic
derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai
Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a
urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru
evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea
un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către
icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare
Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara
orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de
la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau
uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră
S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de
formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur
activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea
unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi
autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea
de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi
instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă
Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe
care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija
cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură
cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de
feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii
34
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini
copiii icircn această perioadă
Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape
fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei
de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la
icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării
Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat
(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind
problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii
Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz
S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat
datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu
clasele I-VIII Ocna-Dej
21Eşantionarea subiecţilor
Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce
provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate
Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele
I-VIII
Parintii plecati in strainatate
Mama Tata Ambii parinti
4 6 4
Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4
copiii au ambii părinţi plecaţi
35
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Structura eşantionului
Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete
I 2 2 -
II 2 2 -
III 3 1 2
IV 2 - 2
V - - -
VI 2 - 2
VII 1 1 -
VIII 2 1 1
22Eşantionarea conţinutului
Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după
terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor
Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de
separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia
-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente
predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a
exploatării prin muncă
-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri
sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi
vinovaţi mai apoi
-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă
afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă
-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare
asertive cu cei din jur
36
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de
sine şi autoeficacităţii
-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori
trimiterea de poze deseneinternet telefon
3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz
Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a
căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a
copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas
copiii
S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport
ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul
naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de
copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia
şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber
comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care
este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din
cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn
icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de
icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de
icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn
icircngrijire
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe
perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat
tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii
37
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi
efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui
rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară
avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii
rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special
icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată
observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente
delincvente consum de alcool şi tutun
Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu
doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi
Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică
faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută
comparativ cu baietii
Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii
specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o
anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul
anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element
deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se
perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea
icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru
destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat
5Programul de intervenţie
Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej
copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru
traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai
apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de
adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc
38
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor
riscuri la care aceştia sunt expuşi
Teme de discutie abordate
Dorul de parinti
Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia
Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la
prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de
plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc
Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca
să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face
faţă
Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate
mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă
atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi
Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care
copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această
suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se
află
O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost
realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi
Vinovăţia
Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei
vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru
că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru
a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor
Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai
multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere
lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat
39
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi
faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi
asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor
Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori
cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă
platită mult mai bine icircn străinătate
Stima de sine
Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte
supraaprecierea ori subapreciere
Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri
de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi
accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor
Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează
o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt
lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie
şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă
S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini
de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de
descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi
Supraicircncărcarea cu sarcini
Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare
cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să
preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor
icircntreţinerea casei
De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală
colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători
sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi
abandonul şcolar
40
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si
responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta
anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului
Frica de a fi instituţionalizat
Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau
asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia
Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu
consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu
privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn
străinaăate
Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe
respect reciproc icircncredere şi sinceritate
S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul
că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul
Comportamentele predelincvente şi delincvente
Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii
să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi
sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce
tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale
Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil
să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o
creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea
nevoilor de apreciere
41
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării
Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme
artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care
sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască
profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a
exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de
urgenţă sau pentru a se informa
Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de
copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate
drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor
Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi
ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a
diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu
lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de
bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi
la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele
iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai
multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea
traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă
sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn
locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei
icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori
cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un
motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a
le da diverse obiecte
42
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Exemple de activităţi desfăşurate
1 Introducerea programului
Tema Cunoaşterea de sine
Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom
desfăşura icircmpreună
Forme de organizare frontal
Metode de lucru discuţiidezbateri
Materiale necesare -
Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie
şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună
Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca
fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut
să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape
de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de
conduită de adresare şi comunicare
Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi
nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca
toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce
icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau
premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate
de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o
individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn
acţiuni icircn comportament
43
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo
Tema Icircncrederea de sine
Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred
Forme de organizare frontal
Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo
Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească
citirea ei
Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea
băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care
merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca
profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru
Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu
baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi
ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi
3 Activitate bazată pe icircncredere
Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi
Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa
icircncrederii icircn ceilalţi
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la
ochi pe copii găleţi cu apă
Descrierea avtivităţii
La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi
importanţa icircncrederii icircn cei din jur
Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel
orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care
scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce
partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă
Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita
44
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat
la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său
După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit
atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce
uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi
vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo
4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I
Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo
Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi
de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii
Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori
Descrierea avtivităţii
Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără
a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred
Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci
cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se
simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare
După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei
care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi
Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că
mai sunt şi alţii ca ei
5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II
Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo
Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi
fericire bucurie tristeţe macircnie furie
Forme de organizare individuale de grup frontal
Metode de lucru joc de rol discutii
45
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente
Descrierea avtivităţii
Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a
sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo
Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de
diferite culori şi puse icircntr-o cutie
Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi
deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată
Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce
le-a placut să mimeze cel mai mult
6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo
Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din
jur
Forme de organizare individuale de grup
Metode de lucru activitate de grup dezbatere
Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri
Descrierea avtivităţii
Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul
acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la
adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo
Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o
foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana
La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri
deosebite s-au scris despre ei
7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II
Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo
Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor
a laudelor
46
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Forme de organizare de grup frontal
Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere
Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru
Descrierea activităţii
Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo
Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun
mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei
publicului
Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv
despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos
bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc
La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o
afirmaţie pozitivă
Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte
frumoase despre ei
47
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
6Analiza rezultatelor programului de intervenţie
Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un
mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost
monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului
stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua
etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi
diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii
pe parcursul intervenţiei
Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi
cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu
părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări
Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi
relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi
au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au
format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor
Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in
traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia
confirmacircdu-se ipoteza cercetării
48
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca
icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi
ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar
separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie
stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de
abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere
Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare
material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de
viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea
minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane
Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă
copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare
cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii
Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării
programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe
sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare
Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras
atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc
datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate
Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie
verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am
cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost
motivata să icirci ajut
Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile
copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi
sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să
observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne
49
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru
icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn
singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in
vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din
viaţa lor
Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială
aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă
consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării
copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru
sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri
50
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
BIBLIOGRAFIE
Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium
Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi
PedagogicăBucureşti
Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti
Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca
Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca
Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000
Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998
Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti
Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo
UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca
Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom
Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo
LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a
plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007
Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi
2003
Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997
Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne
Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo
Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR
Cluj-Napoca
Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de
Editura Viaţa Romacircnească
Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti
Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel
51
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti
2000
Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti
httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml
httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml
httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf
wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc
52
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
ANEXE
53
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL
1 Numele si prenumele
2 Data şi locul naşterii CNP ___
3 Domiciliul legal
4 Copilul locuieşte icircn prezent
La adresa telefon
Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _
1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire
5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil
6 Aspectul general al copilului
Igienă
Icircmbrăcăminte
7 Starea de sănătate
8 Situaţia şcolară
1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul
1048576 Icircnscris la şcoala
Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar
Performanţă şcolară generală
Conduita scolara
Absenteism şcolar
Este corigentrepetent
9 Conduita socială
Relaţionarea icircn şcoală
Timpul liber
Comportamente deviante
BDate despre familia copilului
1 Date despre părinţi
MAMA TATA
Nume şi prenume
Data naşterii şi CNP
54
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Ţara icircn care este plecat
Istoricul migraţiei
Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală
Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo
Comunicarea
Alte informatii relevante
Date despre fraţisurori
Relaţiile din cadrul familiei
Maritale
Parentale
Altele
4 Bugetul familiei
Venituri
Bunuri
5 Alte informaţii relevante
C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL
1 Nume şi prenume
2 Data naşterii
CNP
3Gradul de rudenie
4 Ocupaţia
5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire
Venituri
Bunuri
6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire
1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate
Conditiile locative sunt
Aici locuiesc ____ persaone
7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire
Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___
minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __
55
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 2 Grilă de observaţie
GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi
Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala
MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă
Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel
21 Icircşi exprimă emoţiile
Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des
56
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii
CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo
NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni
Menţionează pe scurt cacircteva
situaţii problematice
(dificultăţi) cu care te
confrunţi icircn următoarele
contexte
Icircn ce mod ai icircncercat să
rezolvi aceste dificultăţi
La cine apelezi dacă ai astfel
de dificultăţi
2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
6 Părinţii mei sunt
Ambii icircn ţară
Mama e plecată din ţară
Tata e plecat din ţară
Ambii sunt plecaţi din ţară
7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)
Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum
57
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 4
Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)
Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo
răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare
Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale
Nrcrt
Total de acord
De acord dezacord Total dezacord
1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane
2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune
3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat
4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult
6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi
7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi
8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic
9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi
10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor
VĂ MULŢUMESC
58
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE
Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru
fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau
greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale
1Ce crezi că reprezintă insuccesul
a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile
b)o forţă adversă de neicircnduplecat
c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare
2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor
a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine
b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui
c)trec peste această situaţie
3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni
a)iau o atitudine de aşteptare şi observare
b)mă apropiu de un grup mic
c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva
d)plec din grup
4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o
a)nu spun nimic
b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus
c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu
5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie
a)damă simt incomod
b)nu imi place situaţia
c)nu mă deranjează
6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive
a)icirci cer imediat explicaţii
b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează
c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor
d)mă simt foarte jignit
59
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă
a)da suport cu greu situaţiile conflictuale
b)nu sunt indiferent
c)dimpotrivă mă stimulează
8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă
a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest
b)o fac uneori dar este foarte supărător
c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă
9Eşti optimist cu privire la viaţa ta
a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii
b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită
10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin
a)citesc revista preferată
b)intru icircn conversaţie cu cineva
c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil
d)intru icircn faţă la racircnd
11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta
a)renunţ la propunere
b)icircncerc să-mi conving prietenii
c)persist icircn opinia mea
d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor
12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile
tale
a)da nu ratez această ocazie
b)nu nu cred că este cazul
c)da dacă persoana icircmi este simpatică
13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict
a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul
b)discut cu fiecare separat
c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine
14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută
a)da de cele mai multe ori
b)uneori fac acest lucru
c)nu nu fac acest lucru
60
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 6Povestea băieţelului
Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd
băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput
Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor
bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze
Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo
Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi
bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori
Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde
bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă
decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a
profesoarei era roşie cu tulpina verde
Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus
copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo
bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă
elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă
Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo
61
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata
bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara
bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate
formele şi mărimile
Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă
o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile
luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat
farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută
de profesoară
Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele
făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur
Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi
băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-
a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui
Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo
bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă
Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus
bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo
bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo
bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara
bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul
bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel
cum să ştiu cine l-a făcut rdquo
bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie
cu tulpina verde
62
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
Anexa 7 Floarea cu 6 petale
63
64
64