bovis

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

SPECIAL

include suplimentul

HOLSTEINro magazin

nr. 9 noiembrie 2011

ANUL 8 NR. 5 (34)

noiembrie 2011

8,5 ron

4. Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi fi losofi i (III)48. Mai mult decât poate desluşi ochiulunui tehnician (Test: John Deere icombina de tocare a furajelor)

Investiţii în plină crizăactul I Agroind Focşani pag. 6

DN Agrar:tehnologiile vestului,

realităţile estului

Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani

pag. 14interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group

Calcululediţiei:

peste 63% dinpiaţa româneascăa m.s.c.-ului este

”la negru”

pag. 13

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

BOVILIS® RINGVAC

BOVILIS® IBR MARKER BOVILIS® BOVIPAST RSP

BOVILIS® BVD

PROTEC IE PENTR PER ORMAN

noiembrie 2011 3bovismagazin

BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Cuprins Nº 34

„Am afl at cu tristeţe vestea trecerii în nefi inţă a colegului şi prietenului nostru Sorin Bazavan. A fost un profesio-nist desăvârşit şi am pierdut un partener valoros. Îl vom păstra în aminti-rea noastra şi dorim să transmitem sincere condoleanţe familiei şi tuturor celor apropiaţi!Întreaga echipa DeLaval îl regretă enorm! Dumnezeu să îl odihnească!„

“Am pierdut omul care ne-a adus ani mulţi liniştea în fermă, un amic deschis şi corect.“dr. Cosmin Ghencioiu

Sorin Bazavan1 dec 1967 - 16 oct 2011

„S-a investit enorm, modernizarea este formidabilă, dar efectivele [de vaci] nu sunt cele pe care le dorim. În indus-tria laptelui capacităţile de producţie sunt de trei ori mai mari decât producţia şi sunt mai mari şi decât cota alocată de 3,15 milioane tone. Sunt repartizate neuniform în judeţe şi nu s-au dezvoltat pe baza planurilor de afaceri şi a unor analize clare de piaţă. Multe obiective de investiţii constru-ite prin SAPARD sunt în pericol de a fi lichidate pentru că cred că nu îşi vor atinge parametrii de performanţă fi xaţi în proiecte”, a declarat ministrul Valeriu Tabără, potrivit

Agerpres.

Deşi purtăm un respect deosebit funcţiei de Ministru al Agriculturii nu ne putem cenzura şi ne manifestăm surprinderea... Oare, în ultimii ani, cine a fost preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor? Oare cine a fost plătit din bani publici, i s-a oferit statut de demnitar şi ar fi trebuit să aibă o imagine de ansamblu a zootehniei şi industriei de procesare a laptelui din România? Oare cine ar fi trebuit să se implice activ în cristalizarea unei strategii naţionale a fi lierei laptelui?... oare cine?Declaraţia domnului ministru Valeriu Tabără este cel mai probabil un mix de ipocrizie, superfi cialitate şi impotenţă... mare păcat.

O analiză succintă

a fi lierei laptelui,

o analiză

responsabilă

sau ridicolă?...

dumneavostră

decideţi4 І Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi fi losofi i (III)

6 І Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul I

10 І DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus mamar

12 І 5 elemente de bază în aprecierea exteriorului

13 І Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie

14 І DN Agrar: tehnologiile vestului, realităţile estului

19 І Calculul ediţiei: peste % din piaţa românească a m.s.c.- ului este ”la negru”

30 І Angus, din nou în România, cu o altă fi losofi e de dezvoltare!

34 І Noutăţi tehnice din ferme (Echipamentul de tăiat siloz.)

35 І BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto) noul număr 1, în Franța, la rasa Holstein

36 І Software pentru managementul fermelor de taurine, conceput cu ajutorul medicilor veterinari români

37 І Afi Farm, instrumentul suprem de gestionare a managementului

38 І Ferma Schaumann din localitatea germană Hülsenberg are un nou adăpost care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor

39 І Tehnici moderne de includere a substanţelor minerale în furaj

40 І Testarea genomică - scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN)

42 І traktorpool - liderul promovării on-line a vânzărilor de utilaje agricole second-hand

48 І Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician (Test practic în câmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor)

54 І „Albastru până în măduva oaselor” (Test: tractorul New Holland T7.210)

4 bovismagazin noiembrie 2011

BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Piaţa laptelui românesc întrerealităţi, teorii şi fi losofi i (III) BIROUL EDITORIAL

str. Intrarea Vaselor, nr. , Mogoşoaia,cod , jud. Ilfov;

tel. -.e-mail: [email protected]

Director de publicaţie

Dr. Ionuţ Costin LUPU

Colaboratori

Prof. univ. dr. Alin BârţoiuDr. Cosmin Ghencioiu

Dr. Marian Ochea

Traduceri şi adaptări

Conf. Univ. C. GEORGESCU

Pre-Press & Tipar

AUROprint Bucureşti

CORESPONDENŢĂScrieţi-ne părerea dumneavoastră despre

revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi

despre ceea ce consideraţi că este inoportun

să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate

fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată

cu un abonament pe un an.

BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de

Agricultural Media Group.

Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.

Este interzisă reproducerea parţială sau totală

a materialelor cuprinse în această revistă.

Opiniile publicate în articole nu refl ectă

neapărat părerea editorilor ei.

Agricultural Media Group nu răspunde

pentru conţinutul materialelor publicitare şi

nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi

rezervă dreptul de a determina categoriile de

cititori care primesc revista gratuit.

ISSN 1841-0472

Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România / fost vicepreşedinte APRIL) a răspuns întrebărilor comunicate de

dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebare, fi e ea despre un caz

punctual sau general, legată de piaţa laptelui din România şi relaţia

dumneavoastră cu procesatorul partener, vă rugăm să ne contactaţi

la: [email protected] / 0723.66.43.94 (LUPU Ionuţ, editor

BOVISmagazin).

BOVISmagazin: Sunt cu adevărat procesatorii bulgari mai efi cienţi decât cei romani? Care sunt motivele pentru care, după achiziţionarea de lapte de pe piaţa românească, proce-satorii bulgari reuşesc să vândă mai ieftin produse lactate pe piaţa din România?

Dorin Maxim(Hochland România): Din informațiile statistice disponi-bile, în cazul procesatorilor de lactate din Bulgaria o cantitate relativ mică de lapte provine din România, cea mai mare parte din materia primă fi ind asigurată de pe piața bulgară, la prețuri inferioare celor din România. Realizând o medie ponderată, procesatorii din țara vecină reușesc să aibă, per total, costuri mai mici de achiziție a laptelui față de procesatorii români. Pe lângă aceasta, o posibilă economie de costuri a proce-satorilor de lactate din Bul-garia se poate baza și pe alți factori: un nivel estimat al

investițiilor directe în facilități de producție mai redus decât în România, costuri mai mici cu forța de muncă, dar și o fi scalitate mai relaxată față de piața românească. De asemenea, considerăm că analiza efi cienței trebuie să se bazeze pe un raport optim preț-calitate, prin asigurarea celui mai bun preț posibil pentru o calitate impecabilă. În cadrul companiei Hochland Româ-nia aceasta este preocuparea noastră continuă: să oferim consumatorilor produse la cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, la prețuri corecte, pentru pro-tejarea permanentă a intere-selor acestora.

Dorin Cojocaru(TRD Tnuva România): Este o întrebare serioasă sau o glumă? nu ştiu cum să reacţionez la o astfel de întrebare... nu vreau să jignesc pe nimeni, dar nu pot da un raspuns “tehnic” la astfel de întrebări, poate că “procesatorii bulgari” despre care vorbiţi au descoperit “magia tehnologiei“ şi pot face kg telemea din litri de lapte” şi restul... chimicale.Abordând însă acest subiect cu mult mai multă atenţie trebuie să sublinez următoarele puncte:. Aveţi date concrete sau nume de procesatori bulgari care au cumpărat lapte din România la preţuri mai mari cu -% şi au vândut telemea şi caşcaval cu % mai ieft in?. Sigur era telemea sau caşcaval? Nu era oare un produs obţinut din % lapte degresat ames-tecat cu grăsimi vegetale (ulei de palmier) şi adăugat sare de lămâie?Am auzit şi eu această abordare în presă şi aş dori să adresez câteva întrebări:. ar cumpăra oare aceste produse contrafăcute din Bul-garia, şi le-ar da copiilor lor să mănânce acele persoane care ne acuză că procesatorii bulgari sunt mai efi cienţi?. unde sunt aceşti “procesatori” în perioada de vară şi de ce apar doar în lunile de toamnă şi iarna?. oare cei care ne acuză că suntem inefi cienţi au auzit de

“piaţa neagră” a laptelui din Bulgaria?. aritmetica din clasa a -a nu cred că poate explica modul cum poate un produs fi nit să fi e mai ieft in decât valoarea materi-ei prime înglobate în el? (alte costuri nu mai adăugăm).

Nu îmi doresc să jignesc pe ni-meni dar consider că cititorii BOVISmagazin sunt oameni inteligenţi şi înţeleg care este

“Legenda procesatorilor bul-gari”...


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

În momentul ieşirii animalelor şi revenirea porţilor în poziţia - inchis - protecţiile din material plastic de consistenţă moale păstrează un climat de linişte în interiorul spaţiului de muls

La fi nele lunii septembrie a avut loc poate cel mai im-portant eveniment al anului pentru familia crescătorilor de vaci din judeţele din est-ul ţării: deschiderea ofi cială a noilor facilităţi din cadrul fer-mei Agroind Focşani SA.Maestrul de ceremonii şi gazda a fost domnul director Petrică

Azoiţei unul dintre cei mai populari fermieri din Româ-nia. Astfel, investiţia a fost realizată prin Măsura , iar costul total s-a ridicat la peste milioane de euro. Acestea in-clud un adăpost în valoare de .€, realizat împreună cu fi rma Hoermann Germa-nia şi MBM Construct SA

România, o sală de muls De-Laval în valoare de .€ şi utilaje agricole CLASS în valoare de .€. Având în vedere standardul investiţiilor am luat decizia de a acorda o atenţie sporită fi ecărui capitol din investiţia echipei Agroind Focşani SA. În acest număr al revistei BOVIS magazin vom

face o prezentare a sălii de muls care este printre cele mai mod-erne din ţără, la această oră. În următoarele numere vom pune accentul pe modul în care a fost construit adăpostul principal, sala de aşteptare dar şi investiţia în utilajele nec-esare realizării unui bun man-agement al dejecţiilor.

Investiţii în plină criză - Actul IAgroind Focşani

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Danish know-how

PremixVitamine & Minerale

SuplimenteVitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare,

specializată în produse nutriţionale pentru vaci.Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul

premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzăutelefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304,

e-mail: [email protected], web: www.vitfoss.com


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Noul tip de cântar de lapte

MM27 BC (blood & conductivity)este aprobat ICAR având o acurateţe deosebită care monitorizează de ase-menea orice urmă de sânge în lapte, conductivitatea electrică a laptelui, indică eventuale îndepărtări prin lovire a colectoarelor de pe uger sau intrarea accidentală a aerului în colector. De ase-menea, oferă o monitorizare rapidă a cantităţilor de lapte şi un control mai bun al sănătăţii animalelor. Folosind tehnologia de măsurare a laptelui prin fascicul de raze infraroşii, cântarul MM27 nu are părţi mecanice în mişcare şi în acest fel riscuri scăzute de defecţiuni.

Sala de muls aleasă de fermierii Agroind Afumaţi este Paralel P2100Proiectată pentru efi cienţa mulsului prin distanţele mici de mers, DeLaval P2100 oferă un randa-ment ridicat prin procese rapide de muls şi schimbări rapide de la un grup la altul: exact ceea ce aveţi nevoie pentru un sistem de muls profi tabil. Designul compact ajută, de asemenea, la păstrarea sub control a costurilor de construcţie.Este proiectat pentru confortul real al mulgătorului şi al vacii. Funcţiile de siguranţă includ canal pentru protecţia la lovitura cu copitele, apărătoare, design sen-sibil al marginii gropii. Vacile au o intrare uşoară în locul de muls şi o poziţie confortabilă, naturală pe durata mulsului. Sistemele de îndrumare controlate cu aer controlează fără piedici intrarea şi ieşirea din sala de muls.

Opţiuni de automatizare P2100 permite selectarea dintr-o gamă larga de soluţii de op-timizare, soluţia care se potriveşte mulsului şi bugetului; iar alte opţiuni includ o şină de suport, podea ajustabilă şi proiectoare uger. Suprafeţele netede cu un fi nisaj de calitate superioară per-mite curăţarea rapidă având părţile de lucru ascunse în siguranţă în cabineţi din otel inoxidabil pentru a economisi timp, muncă şi costuri. DeLaval P2100 este proiectată pentru instalarea rapidă şi uşoară. Construcţia bulonată robustă înseamnă că toate componentele sunt uşor de transportat, rapid de instalat: iar designul permite extinderea viitoare sau adăugarea de componente neincluse în prima instalare.

Duzele de spălare – parte componentă a sălii de muls - permite curăţarea spaţiului de contenţie a ani-malelor oricând se doreşte

Sistemul DeLaval VSD

(Variable Speed Drive), foloseşte o tehnologie avansată care constă în modifi ca-rea turaţiei electromotorului de la pompa de vacuum corespunzător cerinţelor de vacuum ale instalaţiei.Acest lucru aduce multiple avantaje:• reducerea consumului de electricitate cu până la 70%, • asigură un nivel de zgomot foarte redus comparativ cu sistemele clasice, • creşte considerabil durata de viaţă a pom-pei de vacuum

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile înalt productive având capacitate mare (360 ml) şi foloseşte tehnologia patentată Top-Flow. Prin această tehnologie lapte pătrunde în conducta de lapte prin partea superioară a colectorului fi ind preluat de la baza colectorului printr-un tub interior. În acest fel, se previne contaminarea încrucişata de la sfer-turile afectate la cele sănătoase. O alta caracteristică a acestui tip de colector este faptul că laptele este preluat din manşon direct în colector fără nici o restricţie de diametru; această caracteristică, împreuna cu tehnologia Top Flow, permite colectorului să menţină un vacuum stabil sub mamelon chiar în cazul unor debite foarte mari de lapte (face faţă debitelor de până la 15 l/min., aproape imposibil de atins de către vacile cele mai productive).Paharele de muls sunt confecţionate din otel inoxidabil iar colectorul propriu-zis este confecţionat dintr-un material transparent şi foarte rezistent la loviturile mecanice la care ar putea fi supus. Pentru a se putea plia pe particularităţile fi ecărei ferme, colectorul MC 53 poate fi echipat cu un sortimet variat de manşoane de muls.

Caracteristicile sălii de muls P2100

• Dimensiuni disponibile: 1 x 3 la 1 x 16, 2 x 3 la 2 x 40• Distanţa de la o vacă la alta: 711 mm (28”)• Grupuri de 3 sau 4 vaci ( grupuri de 2 vaci 2 pentru 1 x 5 şi 2 x 5)• Construcţie bulonată şi din cadru galvanizat la cald• Proiectată pentru un timp de muls de până la 12 ore pe zi• Suprafeţe netede pentru aspectul profesional al întregii săli de muls• Poţi glisante de intrare• Culoar de trecere larg de la intrare la boxele de muls• Porţi secvenţiale galvanizate, cu arcuri interne de retur• Rază mare la porţile secvenţiale permiţând o întoarcere de 90˚• Segmente de ieşire frontale puternice proiectate pentru spaţiu deschis• Întreaga sală de muls controlată prin aer compresat• Nivelurile presiunii aerului din ieşirea frontală, poarta de îndrumare şi poarta frontală pot fi setate independent

• All Exit: toate vacile de pe o parte sunt eliberate în acelaşi timp• All Indexing: toate vacile de pe o parte sunt împinse la groapa de muls împreună

• Apărătoare verticală cu canal foarte larg, protecţie coadă, protecţie lovire cu copitele• Foi metalice din inox dense de 3 mm pentru durată de viaţă rapidă• Design margine groapă de 3 mm (standard: galvanizat)• Open pit

Unitatatile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con-trolerele punctului de muls DeLaval MP 580 şi MP 680 benefi ciază de un design special, fi ind create pentru a maximiza producţia fermei printr-o rutină a mulsului corectă şi efi cientă. Prin intermediul acestor unităţi se pot controla toate funcţiile de urmărire şi înregistrare a datelor importante necesare. Practic MP580 /680 actioneaza ca o interfata pentru mulgator a progra-mului de management ALPRO.Pe langa functiile principale de pornit/oprit mulsul, pornire muls manual, actionarea portilor de selectie etc , MPC 580 are mai multe LED-uri si simboluri care indica mulgatorului mai multe alerte si alarme cum ar fi : vaca nu trebuie mulsa; laptele trebuie separat (contaminat cu an-tibiotic); separă vaca; cantitate redusa de lapte (cand la o mulsoare, de la o vaca se mulge o cantitate de lapte mai mica cu 20% decat media mulsorilor precedente).MPC 580 este prevazut cu un display cu LED-uri care confera o vizibilitate foarte buna pentru mulgator, care poate observa atat numarul vacii in alternanta cu cantitatea de lapte in timpul mulsului dar si alte functii si alarme cum ar fi : lapte contaminat, urme de sange in lapte, lapte cu conductivitate diferita, manson care aluneca de pe mamelon, colector lovit de vaca etcMPC 680 prezinta aceleasi insusiri cu MPC 580 si are in plus cateva caracteristici. Mai multe functii de o complexitate ridicata cum ar fi setarea unor coduri de reamintire in timpul mulsului sau acordarea unei portii de concentrate in plus (atunci cand sistemul include statii de hranire automate). MPC 680 are in componenta si alte functii suplimentare cum ar fi comanda portilor, indexarea sau comanda de la distanta a unitatilor MPC 580 pentru a putea citi sau modifi ca anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls .

Sala este dotata cu doua vase receptoare fi ecare avand capacitatea de 100l. Receptoarele de lapte sunt dotate cu pompe de lapte si cartus pentru fi ltrele de lapte. Filtrele sunt de inalta calitate nepermitand particulelor mai mari de 50 microni sa ajunga in tancul de racire.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Pompa LVP este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fi ind realizată din materiale cu o rezistenţă la exploatare foarte mare. Aceasta este de tip rotativ, cu rotor bilobat, fără ungere cu ulei, răcită cu aer şi este acţionată de un motor electric trifazat cu puterea de 9.0 kW prin intermediul curelelor trape-zoidale. LVP 3000 asigură un debit de vacuum de 3000 de litri/minut.Pompa este de o construcţie specială, fi ind realizată în SUA, unde asigură o durată îndelungată de exploatare în fer-mele cu vaci de lapte. Ea funcţionează fără lubrifi ere cu ulei, ceea ce duce la un grad de poluare şi un nivel de zgomot foarte reduse, realizându-se astfel un muls deosebit de calm. Are, de aseme-nea, integrat un sistem de autocurăţare care realizează curăţarea pompei fi e în timpul mulsului fi e în timpul spălării instalaţiei.

Maşina de spălat C200 este un echipament controlat electronic şi foarte uşor de programat în funcţie de particularităţile fi ecărei ferme. Este livrată având un rezervor integrat de 160 litri asigurând o spălare foarte bună cu costuri reduse de apă şi ener-gie.În plus, maşina este dotată cu pompe automate de do-zare a detergenţilor şi cu rezistenţe electrice care au rolul de a controla temperatura apei în timpul ciclului de spălare.Maşina de spălat este prevăzută cu sistem de afi şaj care indică diferite funcţii cum ar fi : fazele spălării, indicaţii daca spălarea s-a efectuat fără probleme sau diferite alarme care pot fi uşor înţelese de către personalul de deservire al sălii sau de către operatorul de sercvice.

Procesorul ALPRO reprezintă

piesa centrală a sistemului de

managementProcesorul controleaza identifi carea, sor-tarea sau hranirea animalelor. Dincolo de informatiile despre productiile de lapte, date de reproductie, depistarea caldurilor prin preluarea datelor din ora in ora direct din adapost, date despre principalele boli si medicatia acestora e.t.c in cazul unui sistem complet de dotare a fermei DeLaval , acesta poate fi conectat cu remorca tehnologica pentru prealuarea sau incarcarea datelor legate de furajare, cu sistemele automate de administrare a concentratelor sau de hranire a viteilor s.a.Procesorul este alimentat direct la reteaua de electricitate a fermei ca o unitate de sine statatoare si este dotat cu un sistem de ba-terii pentru stocarea datelor in caz de intre-rupere a energiei electrice.Alaturi de acest procesor fermierul primeste si programul de management ALPRO Win-dows care se utilizeaza prin conectarea procesorului la PC. De remarcat ca progra-mul de management ALPRO Windows este un produs licentiat Microsoft Windows si nu doar compatibil cu Windows ca la ma-joritatea competitorilor. In cazul pierderii accidentale a datelor despre animale din PC acestea pot usor recuperate fi ind stocate in acest procesor iar in cazul aparitiei unor probleme la Procesor aceste date pot fi im-ortate de pa PC. Este un sistem care pune la adapost fermierul de pierderea datelor despre animale.

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus mamar

pH urinar peste 8 – 8.5: ratie foarte alcalina – risc ridicat de hipocalcemie, retentie placentara!

pH urinar 7 – 8: ratie usor alcalina – limita maxima acceptata,

pH urinar 6 – 7: valori optime,

pH urinar < 6: limita minima acceptata,

pH urinar sub 5.5: probleme metabolice dupa fatare, reducerea consumului voluntar de furaje!

un material oferit de:

Marcu Marius ([email protected] / www.danutrition.ro)


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Lider mondial în geneticã bovinã

www.absglobal.com

Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti

Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931

70ANI

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

12 holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

1.

2.

lăţimea posterioară a ugerului - capacitate mare de stocare a laptelui A (de dorit)

A B

A B

înălţimea posterioară a ugerului - cu cât este mai sus prins cu atât numărul de lactaţii va fi mai mare. A (de dorit)

5 elemente de bază în aprecierea exterioruluiA B

A B

adâncimea călcâielor (talon) - cu cât este mai mare cu atât incidenţa afecţiunilor podale este mai redusă mai ales în condiţiile unei exploatări pe pardoseală de beton. B (de dorit)

ligamentul suspensor median - B (de dorit)

1. unghiul coastelor - cu cât este mai înclinat spre uger cu atât vaca va avea o capacitate toracică şi abdominală mai mare.2. distanţa dintre ultimele două coaste - cu cât este mai mare cu atât vaca va avea o capacitate toracică şi abdominală mai mare.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

13holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

Agromalim Arad, 8 - 11 septembrieConform celor declarate de organizatori, dar şi de către participanţi, şi ediţia din acest a a Agromalim, a fost un suc-ces. Cu problemele inerente organizării unui astfel de eveniment, de o importanţă notabilă în vest-ul ţării, Agro-malim ne-a atras atenţia prin consecvenţa tânărului fermi-er Alexandru Taşedan care s-a luptat să păstreze în cadrul târgului un show de animale organizat în conformitate cu regulile concursurilor euro-pene. Arbitrii bonitori au fost Ioan Huţu şi Ludovic Czister două personalităţi ale fami-liei crescătorilor de taurine din Banat, cunoscuţi în în-treaga ţară.Titlul de Miss Arad , pen-tru rasa Bălţată Românească, a fost decernat vacii Dolly din ferma Agro-Dan din locali-tatea Vladimirescu, judeţul Arad. Proprietarul acestui an-imal, domnul Dan Angheles-cu, a expus pentru a -a oară acest animal la Agromalim. Vaca Dolly se afl ă la cea de a -a lactaţie şi are conform celor declarate de posesor o producţie zilnică maximă de litri.Titlul de Miss Arad , pen-tru rasa Holstein a fost decer-nat vacii Cinderella deţinută de Alexandru Taşedan şi

Standul Semex / Kanata Farm de la Agromalim Arad a fost construit respectând elementele de bază ale fi losofi ei de marketing ale companiilor de top. Nu au lipsit aşa cum era normal animalele superbe, proprietarul lor, Alexandru Taşedan, şi nici reprezentantul Semex în România, Vasile Ciocan un om care nu mai are nevoie de nici o prezentare.

exploataă în ferma sa Alecs Genetics Lact din localitatea Curtici. Ca şi în cazul vacii Dolly, Cinderella nu este în anul de debut; în anul ocupând un loc pe lodium la categoria junici. Acum, primi-para Cinderella are o producţie de . litri după zile de

lactaţie.Fără îndoială că anii viitor nu vor aduce mari modifi cări în abordarea fermierilor faţă de expoziţiile naţionale de ani-male însă, cu siguranţă, primii paşi spre evenimente de profi l profesionist realizate au fost făcuţi.

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

Alexandru Taşedan alături deCinderella, Miss Holstein Arad 2011

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele

de taurine

Control înainte de pregătirea pentru montă, diagnos-tic de gestaţie

(precoce la 29-30 zile, prin ecografi e transrectală şi la 60 zile prin ETR),

transfer deembrioni de la

animale donatoare din ferma proprie.

Consultanţăde specialitate

privind importul şi selecţia de animale.

Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712

Dr. Schenker Dana 0722.240.712

Dr. Ochea Marian 0723.645.694

Dr. Bârţoiu Alin 0040.722.351.978

www.doctordevaci.ro, e-mail: [email protected]

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

BOVISmagazin: Am vizitat ferma DN Agrar Gârbova. Este un proiect „de la fi rul ierbii”. Cum este organizat şi ce se va mai întâmpla în acea locaţie din perspectiva dezvoltării fermei?Sorin Anderco: Ferma are adăposturi de vaci la muls cu o capacitate de capete fi ecare şi o sală de muls, swing-over de x . În acest moment avem un efectiv de doar . ca-pete în acea fermă însă intenţia noastră este aceea de a ajunge la

capacitatea maximă. Pe termen scurt vom construi un al -lea adăpost în lateralul complexu-lui de adăposturi deja construit şi să achiziţionăm încă ca-pete astfel încât să putem discu-ta la fi nele primăverii de o capacitate a fermei Gârbova de . capete la muls.

BOVISmagazin: Ferma de la Vai-dei, cea de a 2-a, diferă cu mult de aceasta de la Gârbova?Sorin Anderco: Da, ferma de la Vaidei este diferită. A fost

construită cu ceva ani în urmă şi în nu am făcut decât o renovare superfi cială în adăposturi. În acest moment adăposturile sunt complet funcţionale, la capacitate, însă intenţia noastră clară este aceea de a ne extinde şi în cazul aces-tei ferme cu un adăpost de capete şi o sală de muls foarte mare, care să o înlocuiască pe cea actuală. Ţinta noastră este ca la fi nele anului viitor şi acolo să putem mulge aproximativ . capete.

BOVISmagazin: Unde produceţi furajul pentru animalele din cele două ferme?Sorin Anderco: Fiecare fermă are arondată o anumită suprafaţă de teren. Astfel, fer-ma de la Vaidei dispune de o suprafaţă de cca. . ha, iar cea de la Gârbova . ha. În general, fi ecare fermă îşi pro-duce furajul de care are nevoie. Doar ceea ce este imposibil de produs se achiziţionează. Struc-tura raţie diferă de la o fermă la alta. Noi am ales ca mod de

DN Agrar:tehnologiile vestului,realităţile estului

interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

15holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

lucru să avem o raţie pe care să o testăm timp de maxim o lună. Dacă suntem mulţumiţi de răspunsul, prin producţie al animalelor, continuăm, iar dacă sunt lucruri ce trebuie modifi -cate ajustăm şi iarăşi urmărim ceea ce se întâmplă cu para-metrii productivi.Deşi poate părea curios ca două ferme ale aceluiaşi grup de companii să aibă raţii şi politici diferite eu pot spune că este o soluţie care la noi funcţionează. Am oferit libertate fi ecărui

BOVISmagazin: Când a început „povestea” DN Agrar în România?Sorin Anderco: În anul , atunci când grupul de in-vestitori pe care îi reprezint a vizitat sud estul Europei, nu numai România. Au ales ţara noastră pentru că eram un stat membru al Uniunii Europene şi acesta este un atuu din punct de vedere al comerţului intracomunitar. Mai mult decât atât suntem în Alba Iulia, aici afl ându-se conform analizelor din acel moment, terenuri agricole care au putut fi preluate. De asemenea, cantitatea de precitpiaţii anuală este mulţumitoare dar şi disponibili-tatea mânei de lucru şi al nivelului de salarizare. Toate acestea au fost factori care au infl uenţat în mod decisiv. Mai mult, să nu uităm că ne afl ăm într-o regiune unde creşterea animalelor şi a vacilor în mod special are o foarte îndelungată tradiţie. În acest moment operaţiunile DN Agrar se desfăşoară în mod preponderent în judeţul Alba însă datorită faptului că suntem interesaţi de suprafeţe comasate am fost nevoiţi să preluăm pentru exploatare terenuri şi din judeţele Sibiu şi Hunedoara. Deci, istoria DN Agrar în România a început atunci, în anul cu lucrarea terenului. În această perioadă exploatăm în jur de . hectare pe care avem rapiţă, grâu şi porumb. Terenul este împărţit, pentru o mai bună administrare, în mai multe ferme care sunt practic centre de cost separate şi care se pot efi cientiza mult mai bine. Fermele zootehnice sunt funcţionale din anul deşi proiectarea şi studiile de fezabilitate pentru una dintre ele, cea de la Gârbova (lângă Sebeş, judeţul Alba), a în-ceput în acelaşi an, , odată cu începerea derulării unui proiect FEADR. Cea de a -a fermă, de la Romos-Vaidei (judeţul Hunedoa-ra) este achiziţionată,în luna martie aanului . Deci,putem spune călapte producemîncepând cu anul.

Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group

[email protected]

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

manager de fermă să ia propri-ile decizii, iar atât timp cât nu sunt probleme iar rezultatele ne mulţumesc nu are rost să schimbăm. Deci, cei doi mana-geri sunt lăsaţi să ia singuri decizia legată de structura raţiei atât timp cât ne asigură constanţă pentru o producţie medie de litri per animal şi ne garantează o creştere treptată la litri.

BOVISmagazin: Este prima fermă în care am văzut că silo-zul de porumb şi cel de lucernă

sunt acoperite cu pământ şi nu cauciucuri. Credeţi că va funcţiona?Sorin Anderco: Da, este o tehnică pe care fermierii vest europeni încep să o folosească şi peste tot a dat rezultate. Peste silozul foarte bine tasat punem folie şi apoi un strat de aproximativ

cm de pământ. Este foarte adevărat că va fi mai multă muncă la decopertare însă pen-tru mine este mai importantă calitatea silozului, timpul de închidere al silozului şi costuri-le producerii lui. Deţinem de asemnea două re-morci tehnologice pentru ferma

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

Poarta de împingere permite conducerea fără stres a animalelor din sala de aşteptare către sala de muls, împingându-le uşor către aceasta. Rezultatul este reducerea timpului de lucru şi a efortului necesar mânuirii animalelor. Acţionarea este electro-hidraulică, uşor de instalat, efi cientă economic şi uşor de întreţinut. Dimensiunile prevăzute ptr. sala de aşteptare sunt de până la 11 m lăţime şi 15 m lungime.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

17holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

de la Gârbova, ambele cu melci verticali. Odată cu construcţia celui de al -lea adăpost vom fi nevoiţi să achiziţionăm cel mai probabil o a -a remorcă.

BOVISmagazin: Medicul veterinar din ferma din Gârbova, domnul Cândea Nicolae, ne-a mărturisit că pe perioada verii anului 2011 aţi luat decizia, împreună cu restul staff -ului, să nu forţaţi foarte mult animalele în sezonul cald printr-o furajare mult prea

„agresivă”. Ce a stat la baza acestei decizii având în vedere că ţinta fi ecărui fermier este să producă mereu cât mai mult?Sorin Anderco: Chiar dacă toată

lumea ştie că rasa Holstein este o „fabrică” de lapte noi am văzut cât de sensibilă poate fi şi preferăm să reducem la maxim riscul apariţiei unor pierderi masive datorită unei presiuni excesive. Mai mult, având în vedere că investiţiile nu au fost şi încă nu sunt aduse nici acum în totalitate la nivelul dorit iar numărul de ventila-toare montat nu este cel care să ne mulţumească am preferat să apelăm la această strategie… să eliminăm din raţie anumite materii prime chiar dacă în

lunile iunie, iulie şi august ne-au scăzut producţiile. Acestea acum revin la nivelul dorit, nu am avut pierderi de animale şi asta ne mulţumeşte.

BOVISmagazin: Aţi achiziţionat animale din foarte multe ferme fi ecare probabil cu un status sanitar veterinar diferit. Aţi avut probleme din acest punct de vedere odată cu începerea activităţii fermei din Gârbova?Sorin Anderco: Am încercat să fi m cât se poate de precauţi şi la mine, ca manager, nu au ajuns probleme cu adevărat impor-tante, altele decât cele care apar în mod normal într-o fermă în

Prerăcitorul cu placi PK 10 000 se monteaza pe circuitul laptelui de la sala de muls la tancul de racire, scopul lui fi ind de a scadea temperatura laptelui astfel incat tancul de racire sa raceasca numai cateva grade. Scopul principal al tancului este astfel doar de mentinere a temperaturii şi mai puţin de racire propriu-zisă. Folosind un prerăcitor cu plăci pe circuitul de răcire a laptelui agregatele tancului de racire sunt solicitate mai puţin, acest lucru conducând la economii însemnate de energie electrică. Sistemul de preracire a laptelui foloseşte ca agent termic apa din retea. În acest fel, laptele este adus la o temperatura cu aprox. 3ºC peste cea a apei folosite şi în acelaşi timp apa de răcire este încălzită la aprox. 26-30ºC. Dacă se foloseşte ca agent de răcire apa subracită, laptele poate fi adus instantaneu la temperatura de 4ºC. În acest caz este necesară o staţie de pregătire a agentului de racire (banca de gheaţă).

Sala de muls este un sistem SwingOver (2X30 Bradulet la 50°, cu ieşire rapidă), adica un singur set de 30 de aparate de muls deservesc ambele părţi ale sălii de muls prin intermediul unor braţe rotative. Avantajele acestei săli de muls sunt: raport preţ / costuri de exploatare / pro-ductivitae foarte convenabil, utilizarea efi cientă a spaţiului, deplasări scurte ale personalului în timpul lucrului, garantarea ajustării fl exibile la dimensiunile dif-erite ale animalelor, oferirea vacilor a unei intrări uşoare şi rapide fără probleme datorată porţilor de intrare mari şi aleilor, ieşirea rapidă frontală a întregii grupe de 30 de animale conduce la timpi de lucru reduşi, zona de lucru optimă pentru operator - din punct de vedere ergonomic - caracterizată prin acces optim la uger, cu aplicarea uşoară a unității de muls, poziţionarea rapidă şi optimă a animalelor, datorită porţii frontale, cu funcţie de indexare, drumuri scurte pentru operator şi nu în ultimul rând cces uşor pentru operator datorită gropii deschise şi a planşeului reglabil în înalţime a acesteia.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

care se importă animale. Oricum, nu am făcut nimic special decât am respectat procedurile sanitar veterinare naţionale şi europene. După cum cred că aţi observat avem în faţa sălii de muls zona unde se afl ă animalele cu pro-bleme. Numărul animalelor

care au afecţiuni podale este redus, numărul reformelor este redus… şi asta, susţin eu, este cauzată exclusiv de instaura-rea unor proceduri foarte clare, încă de la început, de la care nici un salariat din fermă nu-i este permis să se abată. Nu pot

să vorbesc de „chei ale succesu-lui” însă pot vorbi despre lucruri simple sau mai bine spus sim-plifi cate care să nu fi e niciodată făcute altfel decât s-a stabilit. Pentru noi ferma poate fi de , sau . capete însă dacă nu ai, ca responsabil de fermă

sau manager general, nişte pro-ceduri de la care să nu te abaţi, lucrurile nu merg. Oamenii din palierul de jos al fermei, munci-torii, nu trebuie să inoveze sau să găsească soluţii spectaculoase la rezolvarea unor probleme. Ei trebuie doar să facă extrem de

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

19holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

plan

oferit

de G

EA F

arm

Te

chn

olo

gie

s România a ajuns o ţară în care nimic nu este ceea ce pare. Acesta este motivul pentru care vă provoc să analizăm o reali-tate dată de cifrele ofi ciale ale ANARZ şi Ministerul Finanţelor, măcar pentru secunde atât cât durează citirea acestei coloane de text.

Calcul:• în România sunt 2.467.000 vaci, efectiv total.

• în România există 1.386.000 vaci matcă.

•în România s-au făcut 872.012 IA în 2010.

• numărul de doze consumate la nivel naţional: minim 2,5 buc./IA.

• numărul de doze consumate în anul 2010 în România: cca. 2.200.000 doze.

• valoare de piaţă medie a dozelor vândute: cca. 3,5€ / doză.

• valoarea m.s.c.-ului vândut la nivel naţional în 2010: 7.700.000€

• valoare cifrei de afacere a companiilorimportatoare şi producătoare de m.s.c.,active pe piaţa din România, în anul 2010:cca. 2.800.000€

• valoarea dozelor de m.s.c. tranzacţionate fără acoperire fi scală (“la negru“):cca. 4.900.000€ (cca. 64%)

La ce ne foloseşte această simplă punere în oglindă a informaţiilor ofi ciale?... Să dovedim, dacă mai era nevoie, că oamenii care “au gândit şi gândesc” ameliorarea efectivelor de bovine din România sunt efectiv “la furat“. Suntem cu toţii ridicoli atunci când vorbim despre cărţi de rasă, COP, Interbull, strategii naţionale sau valori de ameliorare în condiţiile în care piaţa românească a msc-ului este dominată de anarhie. Cum să vorbeşti de calitate la nivel naţional atunci când nu ştii ce, cât şi cine vinde de foarte mulţi ani?Aşadar, invităm “savanţii zootehniei naţio-nale”, directorii, preşedinţii, sforarii, analiştii, naţionaliştii, investitorii şi lista rămâne deschisă să nu se supere ipocrit atunci când spunem că zootehnia din România este o cloacă din care nimeni nu are interes să iasă... atât timp cât e nevoie de “bani negri” şi atât timp cât ţăranul este incredibil de uşor de prostit... şi în defi nitiv... lasă că merge aşa. Dacă greşim vă rog să ne corectaţi.Vom publica orice opinie pe această temă. Aşadar, vă rugăm să ne precizaţi viziunea dumneavoastră la adresa de email:[email protected]

corect, cât mai simplifi cat şi în cât mai scurt timp un set de acţiuni. Atât li se cere: să res-pecte corectitudinea acţiunilor pe care trebuie să le facă şi mai ales orarul prestabilit care este fi x acelaşi zi de zi. Medicul vete-rinar, de asemenea, are un pro-

gram foarte simplu, prestabilit. El are o planifi care anterioară şi ştie câte animale are de controlat şi ce tratamente face.Pe ce am insistat este ca nimic să nu fi e făcut haotic, adhoc, când îşi aduce aminte fi ecare dintre angajaţi.

BOVISmagazin: Experienţa dumneavoastră din Româ-nia alături de cunoştinţele administratorilor olandezi şi germani ai DN Agrar care în-treaga viaţă au crescut animale fac imposibile deraieri de la

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii

performanţei în creşterea taurinelor

HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

strategiile stabilite cu mare atenţie iniţial?Sorin Anderco: Aşa este, investi-torii DN Agrar sunt fi ecare fer-mieri care deţin peste . ca-pete şi lucrează efectiv în ferme de peste ani. În aceste condiţii ajungem practic la acea vorbă românească: „este imposibil să se vândă castraveţi grădinarului”. Majoritatea sala-ria-ţilor noştri sunt trimişi în Germania şi

în Olanda pentru instruire în ferme. Acolo stau în jur de luni şi sunt specializaţi în acele posturi pe care le vor ocupa ul-terior în ferma de la Gârbova sau Vaidei. În această perioadă de instruire angajatul nostru este monitorizat atent şi abia ulterior se ia decizia păstrării lui în echipa DN Agrar din România. Considerâm că astfel nu se poate da greş cu această

problemă, personalul, problemă cu care se confruntă majori-tatea fermelor de vaci. Personal cunosc de foarte mult timp, în detaliu, fermele de vaci din România şi am analizat evoluţia pieţei şi modul ei de abordare. În concluzie, din punctul meu de vedere, pentru a rezista pe piaţa laptelui din România este necesar să ai atitudine.BOVISmagazin: Gestionaţi

activitatea în două ferme foarte mari. Fiecare are particularităţile ei chiar şi din perspectiva naţionalităţii şefi lor de fermă. Daţi-ne vă rog mai multe detalii.Sorin Anderco: Pentru noi, aceşti şefi de fermă sunt per-soane care trebuie să aibă competenţe manageriale foarte bune, ei fi ind practic cei care pot aduce sau nu profi tul. Astfel,

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

21holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii

performanţei în creşterea taurinelorperformanţei în creşterea taurinelor

HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIAHL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fi zice (WISAN) după o metodă unică HL • supli-mente proteice energetice pentru fi ecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841

Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

în cazul fermei de la Gârbova avem un şef de fermă olandez iar la Vaidei unul român. Până în acest moment de ambii sun-tem foarte mulţumiţi. Nu avem o politică specială atunci când vine vorba despre selectarea unui şef de fermă. El trebuie să respecte procedurile interne, să cunoască vaca foarte bine şi să poată interacţiona cu oamenii. Atât le cerem. Nu s-a pus pro-blema să nu schimbăm, pentru ca acest lucru efectiv s-a impus, un manager german şi unul bri-tanic. Calitatea prestaţiei este cea mai importantă şi nu avem bariere legate de naţionalitate atunci când facem, aşa cum am mai spus, selecţia.

BOVISmagazin: Aţi găsit, în timpul vizitelor inopinante în ferme, salariaţi beţi?Sorin Anderco: Nici o pădure nu este fără uscături. Nu aţi văzut pentru că: au fost cazuri de acest gen şi în fermele noastre însă ele au fost eliminate. Nu ne putem permite să tolerăm astfel de cazuri. Ne-am confruntat cu astfel de probleme şi am decis

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

lama de împins furajul. Această lamă, relativ uşor de construit în orice atelier este ataşată pe încărcătorul frontal folosit şi la scosul dejecţiilor

sistemul de prelate laterale.

bara de genunchi. Bara de genunchi este mult mai grosă decăt în mod obişnuit însă dimensiunile ei asigură un mult mai bun confort vacii în timpul odihnei, conform celor declarate de domnul dr. Cândea Nicolae.

adăpătorile alese sunt de mari dimensiuni. Adăpătorile sunt amplasate pe un pedestal de beton de 15 cm şi sunt în număr de 16 per adăpost.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

laguna destinată dejecţiilor. La capătul adaposturilor este amplasată laguna cu o foarte mare capacitate de sto-care (15.000m3). Conform celor declarate de managerul DN Agrar România, domnul Sorin Anderco, laguna va folosi pentru stocarea dejecţiilor ce vor fi materia primă utilizabilă de centrala de biogaz. Aceasta va fi construită în cursul anului 2012 şi va alimenta un complex de sere amplasat în imediata vecinătate a fermei Gârbova.

canalele de acumulare a dejecţilor au la capetele adăposturilor fante de scurgere (vezi foto sus) şi una

dintre fosele prevăzute cu mixer tocător (vezi foto dreapta). Aceste canale de acumulare a dejecţiilor sunt divizate, pe întreaga lor lungime, în două părţi. Pe una dintre acestea sunt pompate, cu presiune, realizăndu-se un fl ux care împinge dejecţiile acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere.

una dintre cele două cisterne destinată preluării şi transportului dejecţiilor. Ferma din Gârbova a DN Agrar deţine două cisterne de vidanjare a dejecţiilor pe care le împrăştie pe propriile terenuri. Ferma are de asemenea contracte cu prestatori de servicii pentru preluarea dejecţiilor.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

25holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

să renunţăm defi nitiv la acea sintagmă: „lasă că merge şi aşa”… pentru că nu merge aşa.

BOVISmagazin: Am observat că îngrijitorii au fi ecare carneţele de buzunar în care îşi notează observaţii punctuale despre fi ecare animal din sectorul lui la care sesizează diferite probleme. Ulterior ei comunică observaţiile lor medicului veterinar sau şefului de fermă. Sunt cu adevărat utile aceste lucruri?Sorin Anderco: O da, sigur. Aces-tea sunt lucruri marunte dacă vreţi, de fi neţe, care au însă o ex-traordinar de mare importanţă în depistarea şi rezolvarea unor probleme de sănătate a ani-malelor sau în rezolvarea unor probleme de reproducţie.

BOVISmagazin: Care este struc-tura personalului din ferma DN Agrar Gârbova?Sorin Anderco: În total, inclusiv

departamentul care se ocupă de producerea furajelor, avem un număr de angajaţi. Dacă defalcăm pot spune că avem, doar în ferma cu vaci, opera-tori pentru sala de muls, îngri-jitori, şoferi care se ocupă de furajare şi curăţenia în fermă, un medic veterinar plus încă unul care va fi angajat plus şeful de fermă.

BOVISmagazin: În adăposturi nu sunt montate pluguri racloare. Cum şi când faceţi curat?Sorin Anderco: Împreună cu şefi i de fermă am stabilit să se cureţe adăposturile cu ajutorul unui mini încărcător frontal prevăzut cu lamă. Acest lucru va avea loc pe parcursul zilei, în timp ce grupele sunt duse la muls. Aici avem nevoie ca oa-menii să lucreze în echipă şi să nu sară etape pentru că daca nu fac curat într-un compartiment sau întârzie prea mult întregul

curăţenia adăposturilor se face cu

ajutorul unui încărcător frontal CASE prevăzut cu o lamă metalică ce are montatăîn părţile laterale două benzi solide din cauciuc.

sistemul de canale plasate în centrul adăposturilor (vedere spre cu-loarul care leagă adăpostul de sala de muls) canalele sunt acoperite cu grătare din beton.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

fl ux de activităţi în fermă este periclitat.

BOVISmagazin: Cum funcţionează activitatea în sala de muls?Sorin Anderco: În sala de muls avem câte femei operator per tură plus încă un ajutor care dirijează animalele dinspre şi spre adăposturi. Aceste salariate sunt din zonă şi aveau o oare-care experienţă la angajare. Ele

au mers înainte de începerea activităţii în Germania unde au stat timp de luni şi nu au făcut alceva decât s-au specializat în muls mecanic, s-au obişnuit cu aparatura şi au văzut efectiv care sunt problemele cu care se confruntă şi cum ar trebui să intervină. În ferma de la Gâr-bova se are în vedere, odată cu creşterea numărului de animale exploatate şi realizarea unei noi investiţii într-un rotolactor cu

o mare capacitate. În aceste condiţii vom selecta dintre ope-ratoarele care lucrează în acest moment în sala de muls şi, la fel, le vom trimite la speciali-zare având în vedere că unul dintre investitorii noştri deţine în Germania un rotolactor. Munca este în aceste condiţii mult mai precisă pentru că în această situaţie este mult mai puţin timp la dispoziţie pentru fi ecare poziţie/animal în parte.

Salariatul care lucrează în sala de muls nu trebuie să ştie multe lucruri ci doar să ştie ce să facă la timp şi mai ales corect.

BOVISmagazin: Investiţiile în partea de management al dejecţiilor din ferma Gârbova par a fi destul de importante. Puteţi să ne daţi mai multe detalii?Sorin Anderco: Avem o serie de canale colectoare făcute sub adăposturi: pe mijlocul adăposturilor şi la unul din-tre capete în care se scurg dejecţiile primare. Canalele de pe mijloc se varsă în cel din lateral, la capătul căruia sunt amplasate mixere tocătoare. De aici, dejecţiile sunt pompate în lagună unde vor fi lăsate pentru maturare. Ferma de la Gârbova este populată de relativ puţin timp şi în această perioadă în lagună nu se afl ă multe dejecţii, însă ea va fi utilizată pentru sto-carea dejecţiilor utilizate ca ma-terii prime pentru centrala de biogaz pe care o avem în proiect. În această perioadă lagunele sunt golite cu ajutorul a două vidanje de şi respectiv mc pe care le-am achiziţionat. De asemenea, folosim si un presta-tor de servicii dar doar atunci când acest lucru se impune.

BOVISmagazin: Ultimele IA realizate în ferma de la Gârbova au fost realizate cu

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

poarta de selecţie (vezi foto stânga) şi zona de izolare a animalelor ce urmează a fi controlate (vezi foto stânga). Animalele care revin de la muls sunt selectate de poarta de selecţie iar medicul veterinar, conform unui plan prestabilit le controlează. Trecerea prin băile de picioare se face o dată la 3 zile. Poarta de selecţie poate funţiona în sistem stand alone sau cuplată la sistemul de gestiune automată a cirezii. Selecţia se poate face prin comandă directă, inclusiv din sala de muls, sau se poate realiza o selecţie programată, prin intermediul sistemului de gestiune al cirezii.

animale afl ate în tratament (vezi foto sus) şi cele în ultimele zile de gestaţi (vezi foto jos). Amplasată între cele două adăposturi şi în faţa sălii de muls adăpostul animalelor cu un statut spe-cial este uşor de monitorizat afl ându-se într-o zonă prin care trec majoritatea angajaţilor foarte des.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

27holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

grupă de vaci care se îndreaptă spre muls. Animalele trec prin culoare care au dedesubtul lor canale de acumulare a dejecţiilor (vezi grătarele din beton). Sala de aşteptare pentru intrarea la muls este în pantă şi a fost dotată cu ventilatoare. La ieşire vacile trec prin porţi de selecţie; cele care necesită control sunt izolate în partea dreaptă a culoarului de retur (vezi foto sus).

fabrica de nutreţuri combinate şi depozitul de concentrate. Afl ată în vecinătatea adăposturilor hala destinată fabricii de nutreţuri combinate are o suprafaţă de 5.000 m2 şi adăposteşte două buncăre cu o capacitate de 2.500 m3 fi ecare, dar şi o moară şi un amestecător. Datorită suprafeţei importante hala poate fi folosită şi pentru stocarea concentratelor.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

noiembrie 2011

msc provenit de la tauri din rasele de carne. Acest lucru poate părea oarecum deplasat având în vedere interesele şi strategiile companiei pe care o reprezentanţi. Vă rog să ne oferiţi mai multe detalii despre aceste lucruri. Sorin Anderco: Avem o strate-gie care poate părea puţin diferită de cea a celorlate ferme din România. Viţele le vindem între şi săptămâni. Suntem nevoiţi să facem momentan acest lucru din considerente lo-gistice pentru că am realizat în acest an o achiziţie importantă de junici gestante şi vaci la prima lactaţie din Germania, Danemarca, Olanda şi Franţa. În anul vom derula o nouă investiţie considerabilă. Este vorba despre o fermă nouă, construită de la „fi rul ierbii” sau una existentă însă renovată, în care vom creşte doar tineretul femel. În această nouă fermă vom avea angajaţi doar salariaţi specializaţi în creşterea viţelelor. Astfel, tot tineretul femel obţinut din fermele noastre proprii de la Gârbova şi Vaidei va fi dus în această nouă locaţie. În acest moment nu avem nici logistica, nici spaţiul şi nici per-sonalul care să ne permită să facem această activitate le nive-lul pe care ni-l dorim. Probabil că pentru mulţi dintre fermieri

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

este ne la locul ei o astfel de decizie, având în vedere fap-tul că sectorul de reproducţie este cheia succesului într-o fermă, însă momentan am de-cis că aceasta este cea mai bună soluţie pentru noi. Este foarte adevărat însă că pe termen lung această strategie nu este viabilă pt că nu este posibil ca în fi ecare an să faci o achiziţie masivă de vaci de înlocuire. Capitalul, în condiţiile unei potenţiale pieţe oscilante, nu îţi permite mereu să faci astfel de investiţii. Până la un punct te poţi dezvolta aşa însă pe termen lung cu siguranţă nu.Pentru moment ne-am axat ex-clusiv pe efectivul achiziţionat, pe o producţie mare de lapte.

“Tractorul T8040 deţinut de DN Agrar este un tractor de producţie americană de 308 CP putere nominală şi 342 CP putere maximă. Tractoarele din seria T8000 ofera putere sporită şi moment mare pentru a satisface toate cerintele mediului de lucru. Toate modelele sunt dotate cu motoare de 8,3 litri turbo cu intercooler, prevăzute cu sisteme de injecţie Cummon Rail şi cu management avansat al puterii motorului. Pentru a asigura fi abilitate crescută noii serii de tractoare, New Holland a efectuat teste de anduranţă în diferite condiţii, echivalente cu peste 10 ani de utilizare a tractorului. Mai jos aveti cateva caracteristici tehnice (vezi www.nhr.ro)” - Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners Cilindree 8,3 l; Puterea nominală 308 CP la 2.200 rpm; Puterea maxima 342 CP; Cuplu maxim la 1500 rpm: 1367 Nm; Creşterea cuplului: 39%; Ventilator reversibil. Transmisia 4X4, powershift, 18 viteze inainte x 4 inapoi (max. 40km/h). Priza de putere 1000 rpm, arbore cu 21 caneluri. Cuplare electrohidraulica cu modulare. Intrerupator priza pe aripile roţilor din spate. Comandă automată a prizei.

Am cumpărat majoritatea vaci-lor în lactaţie astfel încât să avem lichidităţi imediate care să ne permită să ducem mai departe activitatea fermei. Din acest capital vom achiziţiona ulterior vaci până în momentul în care ne vom permite să avem acea fermă de creştere a tinere-tului… iar noi am estimat că cel mai probabil acest lucru va avea loc la fi nele anului .Dacă la fermele noastre, cu un efectiv de . capete vaci fi ecare, adaugăm şi efec-tivul de viţei şi tineret nu vom

reuşi niciodată să facem faţă cu numărul de oameni şi cu spaţiile proiectate.Viţeii sunt vânduţi pe piaţa naţională fi e către fermieri fi e către fi rme specializate în comerţul cu animale la nivel naţional şi european. Avem o listă de preţuri foarte bine stabilită de la care nu dorim să ne abatem şi suntem cât se poate de deschişi la toate pro-punerile de colaborare.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

BOVISmagazin: Când s-au pus bazele proiectului în Româ-nia? Cine sunt acţionarii şi unde sunt localizate fermele Karpaten Meat?Florina Muntean: Din anul am început să punem bazele producției de carne de vită din rasa Angus în Româ-nia. Sistemul de producție cu-prinde practic toate etapele de la producția vițeilor, la creștere și îngrășare și până la prelu-crarea cărnii. Compania Kar-paten Meat este administrată de elvețienii Samuel Widmer și Stefan Jung. Administratorii au mai mulți ani de experiență în domeniul agriculturii, a producției de carne și a comercializării acesteia. Kar-paten Meat administrează trei ferme în apropierea oraşului Sibiu. Am achiziţionat și ul-terior am modernizat fostele ferme de vaci pentru lapte din localităţile Marpod și Nocrich.

BOVISmagazin: Care este fi losofi a Karpaten Meat? În ce constă parteneriatul pe care îl propuneţi fermierilor?Florina Muntean: Filosofi a noastră este: de la iarbă la carne de vită de calitate.Aşa cum am menţionat deja sistemul nostru acoperă toate etapele de producție, în-cepe cu pășunatul ecologic și se întinde de la creșterea și îngrășarea bovinelor Angus pâna la prelucrarea cărnii. Ast-fel, ne dorim să punem bazele unui sistem de producție de carne de vită, practic o rețea Angus, organizată în sistemul unui program de parteneriat; să introducem pe piață carne de vită Angus şi nu în ultimul rând să dezvoltăm comer-cializarea cărnii de vită Angus, provenită din România, pe piața europeană.Programul Angus. Pentru dez-voltarea rapidă a efectivelor

de animale, dorim să stabilim parteneriate cu fermierii care să producă viței pe care apoi îi vom răscumpăra pentru îngrășare. Aceasta poate rep-rezenta o opţiune interesantă pentru fermele specializate în producţia de lapte care vor să se axeze și pe carne de vită, pentru fermele cu producţie vegetală care sunt dispuse să integreze şi producţia de ani-male sau pentru proprietarii de păşuni. În acest sens, oferim spre vân-zare partenerilor noştri tauri Angus pentru reproducţie cu genetică de top, viţele mai mari de luni şi juninci gestante. De asemenea, ferma noastră se obligă contractual să răscumpere viţeii rezultaţi din reproducţie. Karpaten Meat împreună cu partenerul său Angus Group, din Germania, pun la dispoziția crescătorilor parteneri experiența lor

în creșterea bovinelor An-gus și oferă consultanță în construcția unei ferme. Astfel, Karpaten Meat oferă carantină pentru animale, certifi cate de origine, consultanţă în do-meniul creşterii şi manage-mentului animalelor, consul-tanţa periodică şi control prin experţi. De asemnea, putem oferi consultanță în privința agriculturii biologice, eventual școlarizare şi practică la ferme-le proprii Karpaten Meat.Datorită asigurării prin con-tract a răscumpărării echita-bile a viţeilor rezultaţi din reproducţie, cumpărătorul are o piaţă de desfacere profi tabilă asigurată. Vițeii trebuie alăptați cel puțin – luni de către mamă înainte de a fi răscumpărați. Garanția de răscumpărare a vițeilor re-duce riscurile partenerului și îi asigură acestuia o piață de desfacere rentabilă. Investițiile

fotog

rafi i

Kar

pate

n M

eat

Angus, din nou în România,cu o altă fi losofi e de dezvoltare!

Mişcarea Angus a început în România la fi nele anilor ‘90 odată cu dezvoltarea unui proiect extrem de amplu de embri-otransferuri de către profesorul Robertson Edwin, şeful catedrei de Reproducţie a Facultăţii de Medicină Veterinară din Tennessee, SUA, şi un grup de fermieri români. Lipsa unei strategii naţionale coerente de dezvoltare a creşterii raselor de carne în România a condus la reducerea importanţei acestor rase, singurul apărător al Angus în România rămânând pentru foarte mulţi ani domnul dr. Vasile Pachiţanu. 10 ani mai târziu, doi investitori elveţieni încearcă să popularizeze în România o altă fi losofi e de creştere a acestei rase. Am reuşit să avem o scurtă discuţie cu doamna Florina Muntean, responsabil marketing în cadrul Karpaten Meat.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

sunt astfel amortizate într-un timp relativ scurt. În tot acest timp Karpaten Meat se poate concentra pe îngrășarea fi nală a vițeilor și pe vânzarea cărnii.

BOVISmagazin: De ce s-a pref-erat rasa Angus? Este piaţa europeană a cărnii de vită cu mult mai deschisa spre con-sumul de carne provenită din animalele Angus comparativ

cu rasele de carne franceze sau rasele mixte germane?Florina Muntean: În România, considerăm că cele mai bune condiții pentru producția de carne de vită sunt oferite de rasa Aberdeen Angus. Ma-joritatea fermierilor ştiu cu siguranţă că Angus este una dintre cele mai populare rase de carne aceasta ofer-ind crescătorilor numeroase

avantaje. Majoritatea raselor de carne care sunt preferate de crescătorii francezi sau italieni cum ar fi : Limousine sau Cha-rolaise sunt de talie mai mare decât vitele Angus şi au nevoie de furajare intensivă. Spre deosebire de Angus, la care -% din furaj este iarba. Din-tre toate rasele de carne Angus valorifi că cel mai bine iarba de pe păşune având un spor me-

diu zilnic de . - .g.Nimănui nu cred că îi mai sunt străine atuurile rasei An-gus în faţa raselor europene; pornind de la fătările uşoare în proporţie de peste ,% pentru că viţeii au o greu-tate de aproximativ kg la fătare, precocitate, vârsta la prima montă este de - luni, producţie bună de lapte sufi cient pentru alăptare şi creşetere rapidă în greutate a viţeilor, rezistentă şi uşor adaptabilă condiţiilor de exploatare suportând la tem-peraturi de -/+ºC şi nu în ultimul rând un randament foarte bun la sacrifi care cu carcase cu oase fi ne. De asemenea, nu cred că mai este nici un secret pentru fer-mierii români faptul că An-gus produce o carne fragedă și marmorată care este foarte căutată în gastronomia de vârf și în retail-ul de carne premium. Producția de carne obţinută din furajare naturală pe pășune este mai economică și mai utilă din punct de ve-dere ecologic, în comparație cu îngrășarea intensivă cu aju-torul preparatelor concentrate. Astfel, în cazul nostru durează o

Silozul este făcut pe platformă betonată şi nu în celule de beton. Pentru o mai bună rezistenţă silozul a fost acoperit, peste cele două folii cu o plasă realizată din fi r metalic (vezi plasa de culoare verde).


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

perioadă mai lungă îngrășarea, dar aceasta dă cărnii fi nețea și gustul desăvârșit.

BOVISmagazin: Contractul cu fermierii îi obligă pe aceştia să crească doar animale în rasa pură sau sunt acceptaţi spre răscumpărare şi metişii?Florina Muntean: Programul principal este cel de creştere a animalelor în rasă pură. În momentul de faţă suntem în dezvoltarea unui alt program pentru răscumpărarea viţeilor rezultaţi din încrucişarea ra-

sei Bălţată Românească şi taur Angus sau material seminal Angus.

BOVISmagazin: Care a fost efectivul matcă iniţial şi cum a evoluat acesta până în acest moment?Florina Muntean: În anul a început activitatea operativă prin cumpărarea unei ferme și luarea în arendă a alteia în localitatea sibiană Nocrich. S-a facut primul im-port de de junici Angus din Germania. În acel an au

început şi investiții în amena-jarea grajdurilor, în suprafețele de depozitare și personal. Astfel, s-au pus bazele unei producții proprii de furaje. În

anul a urmat un al doi-lea import de de junici Angus din Germania, iar în anul a început producţia în Romania a primilor viţei.

fotog

rafi i

Kar

pate

n M

eat

Karpaten Meatstr. Principală, FN, loc. Marpod, jud. Sibiutelefon: 0269.232.977 / fax: 0269.232.717web: www.karpaten-meat.com

În una dintre ferme a fost construit un adăpost nou, care are ca idee de bază efi cienţa şi simplitatea. Pentru detalii de construcţie echipa Karpaten Meat poate fi contactată direct.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

S-a arendat o a treia fermă în Marpod şi au început să se încheie primele parteneriate pentru construcţia unei reţele Angus în România. În am ajuns la . ha de păşune şi teren arabil în apropierea fer-melor noastre. Efectivul fer-mei a ajuns în acest moment (octombrie ) la aprox-imativ . capete fi ind în continuă expansiune urmând ca paşii viitori să fi e: începerea abatorizării şi procesării cărnii de Angus.

BOVISmagazin: Care este sistemul de creştere ales?Florina Muntean: Sistemul de creştere pe care noi l-am con-siderat cel mai potrivit şi reco-mandat pentru rasa de carne Angus este cel de creștere în sistem extensiv. Astfel, se pro-duce carne de vită premium cu costuri de întreținere scăzute. Animalele rămân pe păşune din luna aprilie şi până în noi-embrie în grupuri de câte de animale pe parcele îngrădite prin gard electric. Ele sunt su-pravegheate de către îngrijitori care le asigură apă sufi cientă şi sare minerală. Când iarba de pe acea parcelă nu mai are cal-itatea dorită şi nu mai este în cantitate sufi cientă animalele sunt mutate pe alte parcele.Astfel, bovinele Angus sunt robuste, iar la îngrășarea extensivă produc un randa-ment crescut de carne cu efort minim de îngrijire. Aceasta reprezintă un avantaj din per-spectiva concurenței în aceste vremuri în care decisive sunt: un management bun, costuri scăzute de producție și calitate crescută a carcasei. Bovinele îngrășate pe pășune sunt o bună alternativă a îngrășării convenționale prin furajare în grajduri. Pentru Karpaten Meat, îngrășarea pe pășune este o condiție esențială pen-tru producția de carne de vită de calitate.

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

noutăţi tehnice din ferme

Echipamentul de tăiat siloz.În ferma Karpaten Meat din localitatea Marpod am ob-servat un utilaj destul de rar întâlnit în fermele de vaci din România. Este vorba despre un tăietor de siloz care poate fi montat pe orice tip de încărcător frontal, telescopic sau nu. Acest echipament este proiectat pentru tăierea perfectă a silozului şi pentru diminuarea pierderilor rezul-tate în urma alimentării cu siloz a remorcii tehnologice. Un element de bază este acela că încărcătorul pe care se montează trebuie să aibă o putere hidraulică mai mică de l/min şi bar.Unele modele pot fi dotate cu sisteme hidraulice de împingere pentru descărcarea silozului tăiat.Pentru mai multe detalii puteţi consulta reprezentanţii Karpaten Meat.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

35holsteinromagazin

holsteinromagazin

noiembrie 2011

Valorile de ameliorare în Franţa sunt publi-cate la altă dată decât

cele internaţionale, INTER-BULL. Din acest motiv, ultimele informaţii referitoare la Index-ul taurilor au fost publicate de PrimHolstein pe data de oc-tombrie . Deşi noua listă de top nu oferă foarte mulți tauri noi, fi i Oman regăsindu-se în primii , a existat o foarte mare și pozitivă surpiză! În combinaţie cu informaţiile of-erite de la testarea în Ungaria şi testarea genomică în Franța, tau-

rul Holstein, BG ET, a crescut puternic şi se situează pe primul loc în topul francez cu o valoare totală de ameliorare ISU . Acest fi u din Shottle a fost folosit foarte intens deja în ultimele luni în Franţa, datorită valorilor sale extraordinare în Ungaria (Top pentru indexul total). BG ET, care este numit DT Benito sau Double Dutch DT Benito în Franţa, este unul dintre cei mai puternici amelioratori ai producției din ţară, cu valoarea de ameliorare pentru lapte de + kg pe baza franceză. El

atinge, de asemenea, valori ex-traordinare pentru Morfologie (+.), Uger (+.) şi Membre (+.). Toate valorile pentru trăsăturile de sănătate şi de fi t-ness sunt pozitive, de asemenea. Valorile sale pentru viteza de muls în Franţa şi Germania se bazează, la acest moment doar pe testarea genomică, pentru că Ungaria nu are un sistem ofi -cial de măsurare a acestora! Cu toate acestea, proprietarii fi icelor lui par a fi foarte mulţumiţi şi rapoartele de teren sunt încura-jatoare. Lista actualizată a tutu-

BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto),noul nr. 1 în Franța la rasa Holstein

ror taurilor francezi o puteți găsi aici: http://www.primholstein.com/index-taureaux-francais.html. Noile rezultate din Franța confi rmă calitățile extraordinare ale lui BG ET ca taur ameliora-tor al producţiei şi conformaţiei, astfel încât acest fi u din Shottle este cel mai utilizat tată de tați din Franța la acest moment! Mai mult decât atât, valorile sale ac-tuale conduc la anticiparea că, valorile INTERBULL de amelio-rare vor creşte în decembrie , în special în Germania, SUA şi Canada, unde deja a atins valori ridicate în august cu RZG , TPI și LPI .Sora bună a lui BG ET este cea mai bine cotată fi ică din Shottle în Franţa. Mama lui, Chemello Jockobenge, este candidată pen-tru concursul “Vaca Globală a Anului 2011”, în revista “Holstein International”. În plus, față de taurii testați prin fi ice BG ET, WIZZARD și GOLDINO, OHG vă oferă de asemenea, tauri foarte atractivi testați genomic, cum ar fi MAXIM, probabil cel mai complet fi u din Man-O-Man din întreaga lume, SUNDAY şi SUMMER, cea mai buni fi i Su-per pentru RZG şi RZE. Ambii taurii GeneScan LOCANO și LECTOR completează imag-inea pozitivă a geneticii Holstein Osnabrueck.

Portofoliul de tauri OHG este disponibil în România prin Alta Genetics România. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la telefon 0744.778677 sau prin email la [email protected].

Fiica taurului BG ET, 5635 Fiica taurului BG ET, 5480


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Cui se adreseaza?• Medicilor veterinari si operato-rilor de insamantari artifi ciale.• Fermelor crescatoare de vaci.• Unitatilor care efectuaza con-trolul ofi cial al productiei de lapte.• Asociatiilor de crescatori de tau-rine sau asociatiilor de operatori insamantari.

Ce poate face? Desi se adresea-za mai multor categorii de utili-zatori, baza programului o con-stituie partea de reproductie a vacilor. Astfel se pune un mare accent pe tinerea sub strict con-trol al efectivului de vaci si mai ales a tuturor aspectelor fi zio-logice prin care trec. Programul ofera rapoarte detaliate pentru a sti din timp “cand sa insamantezi”,

“cand sa confi rmi gestatia”, “cand sa intarci”, “cand sa introduci in maternitate”, ‘cand sa urmaresti pentru fatare’ etc… In imaginea alaturata (1) se prezinta detaliile unui animal (o vaca), asa cum se vad in program. Toate informati-ile curente de la ultima fatare sunt aratate in aceasta imagine, dar in acelasi timp tot istoricul ani-malului este de asemenea pastrat si disponibil doar la un click pe bara albastra din dreapta. Programul este intuitiv, extrem de usor de folosit, foloseste bu-toane destul de mari si vizibile

usor, este in limba romana ceea ce garanteaza faptul ca invatarea lui se face in maxim cateva ore. Dar sigur un program nu ar fi de folos nimanui daca datele pe care le introduci nu sunt si exploatate. In acest sens avem multe rap-oarte grupate in mari categorii: Operationale si de Sinteza. Rap-oartele Operationale sunt con-cepute pentru munca de zi cu zi, si raspund la intrebari de genul:

“Care animale trebuiesc urma-rite de calduri si insamantate?”

– vezi raportul A “Depisteaza caldurile si insamanteaza”. Iar in dreapta fi ecarui raport exista si un buton de ajutor pentru a sti cu exactitate ce prezinta raportul. Rapoartele de sinteza sunt INDI-CATORI foarte importanti pe ferma, cum ar fi Service Periodul si Calving Intervalul. In general aceste rapoarte necesita multa munca dar cu ajutorul progra-mului sunt disponibile printr-un singur click. In acelasi timp programul are module si parti mai dezvoltate pentru fi ecare categorie interesa-ta in parte. Astfel, pentru Medicii Veterinari si Operatorii de Insa-mantari partea de Clienti este dezvoltata mai mult pentru a le fi de mare folos deoarece pe ei ii deservesc. Exista un modul pen-tru Afectiuni si Tratamente care permite detalierea afectiunilor

Software pentrumanagementul fermelor de taurine, conceput cu ajutorul medicilor veterinari români

1.

suferite de un animal, tratamen-tele si medicamentele folosite si mai ales este posibila o facturare directa pentru Medicii Veterinari. In schimb pentru fermieri partea mai interesanta si necesara este cea de pedigree si posibilitatea de a printa “Certifi cate de Rasa”. Desi nu am acoperit tot ceea ce are programul in aceasta sectiune, mai bine trecem la partea de lac-tatie. Ea este interesanta numai pentru fermieri, si permite adau-garea controalelor efectuate (la sau zile). Odata adaugat un control se calculeaza automat cantitatile de lapte, grasime si proteine ale lactatiei in curs, pre-cum si curba de lactatie. Practic aceasta curba de lactatie iti arata productivitatea animalului si mai ales daca a fost sub media fermei sau deasupra ei.

Noutăţi şi benefi cii aduse de ultima versiune• Pretul accesibil (se porneste cu

modulul de reproductie in ju-rul sumei de RON cu TVA inclus). / • Actualizari de pro-gram automatizare si gratuite. / • Obtinerea unui indice de fecun-ditate cat mai bun prin antici-parea montelor. / • Clasifi carea animalelor in functie de curba de lactatie./ • Costuri extrem de reduse de mentenanta.

Planuri de viitor• Introducerea unui retetar de furaje si unor planuri de furajare automate pe categorii de varsta, stare fi ziologica si rasa (in colab-orare cu Institutul de la Balotesti). / • Portarea pe Web si constituirea nei baze de date unice pe tara. /• Introducerea unui modul de analiza economica directa (prac-tic sa-ti spuna cat este castigul real individual pe animal, tinand cont de mai multi factori si in ce directie se indreapta ferma din punct de vedere al profi tabili-tatii).

Răzvan Popa / offi [email protected] / 0724.526.991, 0752.230.95

2.

3.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

În ultimele trei decenii SAE Afi kim Israel a fost lider în industria tehnol-ogiei producţiei de lapte.

A introdus echipamente inovatoare pentru colec-tarea de date, prelucrare şi management,care permit fer-mierilor producători de lapte îmbunătăţirea abilităţilor lor manageriale. SAE Afi kim Is-rael iniţial a apărut în indus-tria laptelui cu primul debit-metru de lapte electronic şi a dezvoltat pedometrul pentru detectare de călduri la ani-male.Principiile de bază ale fi loz-ofi ei companiei:• o legătură puternică de încredere şi cooperare cu producătorilor de lapte,• gândirea managerială,• angajament la rezultate,• amabilitate şi simplitate,• promovarea noului in industria laptelui.

Aspiraţia companiei estede a fi factorul principal în succesul unei ferme de lapte.O înţelegere a psihologiei bo-vine combinată cu facilităţi bine concepute, senzori elec-tronici pentru a colecta date esenţiale şi soft ware-ul care efectuează analiza inteli-genta a datelor cu caracter global va reduce atat stresul fermierului cât şi cel al vitelelor sale. Bunăstarea ani-malului a devenit o parte es-entiala in gestionarea calităţii. In mediul actual de afaceri dur, producătorii de produse lactate necesită instrumente

efi ciente de management care simplifi ca munca lor de zi cu zi,gestioneaza operaţiunile, analizeaza situaţia actuala şi ofera asistenţă in luarea de-ciziilor pentru planifi carea pe termen lung.Afi Farm este cel mai cuprin-zator soft ware din lume pen-tru gestionarea fermelor de lapte şi al managementului ci-rezii. Datele colectate în mod automat, evenimente ale ani-malelor, informatiile zilnice ale cirezii sunt inregistrate si stocate în baza de date extinsa si dinamica Afi Farm. Aceste informaţii sunt analizate in detaliu pentru a furniza o gamă largă de rapoarte analit-ice care să acopere mai multe variabile diferite pentru ca fermierul să monitorizeze şi să acţioneze in mod compe-tent. Acestea includ randa-mentul, sănătatea, fertilitatea şi nutriţia. Pentru planifi carea strategică, sistemul utilizează modele ştiinţifi ce de analiză a performanţei, estimarea productiei şi planifi carea de înlocuire a vacilor. Sinergia generata prin combinarea di-verselor date şi resurse com-plete de management al ci-rezii creează un sistem fi abil de suport de decizie, care permite managerului sa prof-ite de timpul său preţios, prin reducerea numărului total de rapoarte de management de zi cu zi. În plus, la nivel de animal, managementul prin excepţie este o forţă motrica a soft ware-ului şi atenţia este acordată numai pentru ani-

malele care necesită control specifi c. Fermierul de ieri este mana-gerul profesionist de astazi, care are nevoie de cat mai multe informaţii la indemana sa. Sistemul Afi F-arm a fost dezvoltat de către inginerii care inteleg nevoile fermierilor si de fermieri care înţeleg tehnologia.Afi Farm este instrumentul suprem pentru managerii fer-melor de lapte fi e ca ei conduc ferme mici de lapte sau mega-ferme cu multiple sali de muls. Sistemul poate fi instalat pe un singur calculator sau pe o reţea de calculatoare pentru a gestiona simultan mai multe efective.

Avantajele software-ului• Afi Farm oferă un control to-tal asupra cirezii ca un întreg permiţând în acelaşi timp sa se concentreze pe animale în mod individual.• rutinele zilnice de manage-ment sunt simplifi cate prin rapoarte generate automat.• planifi carea se face mai uşor prin instrumente inteligente de analiza.• Afi Farm reduce puter-nic sacrifi carea involuntară permiţând astfel selecţia con-tro-lată de animale genetic superioare şi identifi carea animalelor cu productie de lapte scăzuta.• depistarea la timp a vacilor cu probleme de fertilitate.• Problemele de sănătate, cum ar fi mastita şi şchiopătarea

,care pot avea impact grav asupra rentabilităţii, sunt de-

Afi Farm, instrumentul suprem degestionare a managementului fermei

tectate timpuriu.• Afi Farm stocheaza istoricul fi ecarui animal şi al cirezii.

Caracteristici de gestionare zilnică• producţia de lapte este monitorizată la nivelul cirezii, in grup si individual.• Rapoartele zilnice de repro-ducere selecteaza animalele pentru inseminare in ziua curenta.• avertizarea de mastita sub-clinica previne pierderea de lapte şi reduce costul trata-mentelor. • Avertizarea de boli meta-bolice vă permite tratarea ani-malelor, cu o pierdere minimă de productie de lapte şi de re-producere.• Controalele Veterinare sunt generate automat pe baza conditiilor prestabilite. Fermierul stabileşte o data pentru controlul veterinar şi programul Afi Farm cauta in baza de date listand animalele ce necesita a fi controlate.• Furajarea individuala fl exi-bila se bazeaza pe productia de lapte, pe un califi cativ al vacii, pe componenta laptelui (grasime, proteina, lactoza, uree, etc), greutatea corporala si alte citerii ale fermierului.

Caracteristicile Managementului Strategic• analizaza rapoartele de fer-tilitate pentru a evalua rata de detectie a sarcinii.• diagnostic de sănătate al cirezii sub forma de raport sau în for-mat grafi c pentru a monitoriza istoricul si progresul cirezii.• planifi carea randamentului si al cirezii, pentru optimiza-rea producţiei pe tot parcursul anului.• Monitorizarea efi cienţei mul-sului: supravegherea mulsului; utilizarea mai efi cientă a insta-latiei de muls şi analiza echipa-mentului de muls.

Sergiu Irimescu / 0722.287.446 / offi ce@afi banat.ro / www.afi banat.ro / fax: 0256.306.899

Peste 1,5 milioane de vaci ce produc 10 miliarde de litri de lapte in peste 5000 de

ferme in mai mult de 50 de tari sunt gestionate cu Afi Farm.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Pentru ferma experimentală Schaumann din localitatea germană Hülsenberg anul a fost un an excelent. Cantitatea de .kg lapte a putut fi “depăşită’’ la sfârşitul anului, un nou grajd cu de cuşete (pe rânduri de x ) a fost populat, iar după asana-rea şi reconstruirea vechiului grajd cu boxe şi alei de acces s-au creat de locuri de odihnă şi boxe pentru ani-male înaintea fătării.Ambele grajduri au fost dotate cu acoperişuri izolatoare care şi-au dovedit efi cienţa pe tim-pul verii în situaţii de tempera-turi exterioare ridicate.Admisia laterală de aer curat poate fi dirijată prin interme-diul rulourilor rotative care se pot deschide atât din partea de sus cît şi din partea de jos.O latură a noii construcţii este

dotată cu o saltea de cauciuc, ceea ce s-a dovedit a fi foarte bine pentru sănătatea copite-lor animalelor.Acest nou adăpost este folosit, în primul rând, pentru caza-rea vacilor proapăt fătate, care pot profi ta de mai mult spaţiu pentru mişcare, de mai puţin stres şi de un confort ridicat datorită acestor noi condiţii. Rezultatul obţinut este o mai bună asimilare a furajului, chiar de la începutul perio-adei de lactaţie. Noua com-partimentare a adăposturilor a făcut posibilă organizarea a două grupe de animale, a câte capete fi ecare, în care se pot realiza studii comparative odată cu administraea unor specialităţi nutriţionale.Datorită organizării fl uxului, la întoarcerea de la muls, vaci-le trec prin mijlocul grajdului

şi trebuie astfel sa traverseze locul unde se afl a depozitat pentru administrare furajul. Pentru asigurarea unei igiene mai bune a zonei de furajare şi pentru evitarea impedimente-lor, cum ar fi trepte, s-a instalat o structură metalică similară unei platforme pe care se administrează nutretul şi care poate fi ridicată pe perioada dintre etapele de furajări, astfel încat ea sa fi e în orice moment curată. Aleile din interiorul spaţiului de cazare a animalel-or este pavat cu saltele de cau-ciuc. Ca aşternut în boxele ani-malelor se foloseste un amestec din paie tocate şi calcar. O altă particularitate sunt cele trei coloane de adăptori dotate cu sisteme de dozare prin care se pot administra substanţe lichide suplimentar, cum ar fi de exemplu produse din gama

Tirsana -produse care asigură un aport energetic înainte şi după fătare.În grajdul vechi se vor ame-naja spaţii pentru vacile în lactaţie ( cuşete), pentru vacile înţărcate cât şi pentru junici gestante afl ate în ultima fază ( cuşete). Pereţii laterali ai adăpostului au fost complet îndepărtaţi şi înlocuiţi cu un nou rulou de prelată perforată contra vântului. Pentru fătări dar şi pentru vac-ile afl ate sub tratament exista, compartimente cu aşternut din paie, compartimente care s-au putut amenaja prin demolarea vechii săli de muls şi a corpului tehnic. Prin intermediul acestor noi amenajări s-au creat condiţii mai bune pentru vacile din ferma Hülsenberg şi s-au pus bazele unei extinderi viitoare.

Ferma experimentală Schaumann din localitatea germană Hülsenberg are un nou adăpost care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Nur in unseren RINDAMIN- und RINDAVIT-Produkten sind die Wirkstoffe BOVIN-S-Komplex und ASS-CO FERM enthalten.Mit den RINDAMIN- und RINDAVIT-Pro-duktkonzepten optimieren Sie Ihre Futter-

ration mit allen hochwertigen Mineral- undWirkstoffen. Für eine hohe Futteraufnahmeund beste Futterverwertung. Das Ergebnis: Hochleistende, gesundeund fruchtbare Kühe.

Weitere Informationen unter: 0 4101/2 18-0

Unsere Produktehaben’s in sich.

Produsele noastre se prezinta prin ele singure.

Substantele active BOVIN-S-Complex si ASS-CO FERM se gasesc concentra-te numai in produsele noastre RINDAMIN si RINDAVIT. Prin intermediul conceptelor produselor RINDAMIN si RINDAVIT va puteti optimiza ratia de nutret cu toate

substantele active si minerale. Pentru o asimilare buna a nutretului si pentru cea mai buna valorificare a lui. Rezultatul:Vaci cu un randament ridicat, sanatoase si producatoare.

Alte informatii la : 04101/218-0

Reducerea accelerata a RINDAVIT ASS-CO

35

30

25

20

15

10

5

0Fan Larba insilozata Porumb insilozat

ADF-rata de reducere in stomac Proba de control

ISF

În centrul atenţiei se afl ă, de asemenea, procesul de optimi-zare a întregii raţii. Vacile cu un randament mare au nevoie de administrarea de furaje cu o densitate energetică mai mare. Dacă totuşi, se neglijea-ză aprovizionarea structurală, atunci vaca va suferi probabil de acidoză ruminală, primeşte mai puţină energie şi în plus va avea probleme podale. Asemănător, se întâmpla şi cu substanţele minerale. Ad-

minis-trarea anumitor com-ponente în cantitate mai mare este puţin productivă, după cum acelaşi efect are şi în lipsa lor. Riscul apariţiei unui efect reciproc negativ între diferitele elemente ar putea creşte foarte mult.Un program de nutritiţie echilibrat mineral trebuie să corespundă unor cerinţe diferenţiate. La acesta se adaugă diferitele sisteme de cazare a animalelor (în

Ferme în plină dezvoltare, randamente în creştere şi folosirea în măsură tot mai mare a produselor secundare - avantajoase ca preţ - au ridicat permanent solicitările impuse procesului de furajare în industria producţiei de lapte.

Tehnici moderne de includere a substanţelor minerale în furajul vacilor

adăposturi în care animalele pot fi legate sau în stabulaţie liberă), diferite procedu-ri de nutriţie (TMR, ratii parţial mixte sau prezentări diferenţiate ale nutreţului con-centrat), raţii cu o structură diferenţiată şi cele mai difer-ite componente de furaj de bază şi de furaj concentrat. Raţiile pot fi diferite numai în raport cu silozul de iarbă sau de porumb. Silozul de iarbă provenit din soluri calcaroase au un conţinut vizibil diferit de elemente comparativ cu cel provenit din solurile acide. De asemenea, cantitatea de energie şi albumină pot să

difere foarte mult de la o coasă la alta şi să depindă de momentul în care are loc rec-oltarea. În urmă cu câţiva ani se folosea cu precădere numai şrotul de soia ca adjuvant de albumină. Unele ferme îl în-locuiesc însă astăzi aproape complet cu şrot de rapiţă, crescând astfel necesarul de iod pentru vacile în lactaţie şi astfel cresc şi cerinţele privi-toare la compoziţia în min-erale a furajului. Programul de furajare Schau se compune din câteva game de produse care s-au dovedit de top, şi anume: Rindamin, Rindavit şi Rindavital. Rin-


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

daminul înlocuieşte baza solida pentru completarea furajului de baza sau al TMR-ului. Produsele Rindavit au un conţinut calitativ mai bun şi cuprind complexele S-Bovin şi Ass-Co Ferm (drojdie vie). Gama de produse Rindavital include produse special care îmglobează microelemente deosebit de importante, cu vi-tamine şi substanţe active. Pe lângă elementele clasice ale nutreţului avem şi produsele de lins Schaumann pentru cu un conţinut ridicat de substanţe minerale şi ac-tive pentru păşuni şi pentru stabulaţie. Ele previn apariţia unor carenţe de substanţe şi ajută la stabilizarea ran-damentului animalelor de păşune.

OXIMIN În situaţii de stres s-a dovedit deosebit de nocivă prezenţa “radicalilor liberi”. Complexul Oximin de prote-jare a celulelor combină vita-mina E, antioxidanţii naturali şi cei sintetici, seleniul care se gaseşte în rumen şi în in-testinul subţire, mineralele cuprul, zincul şi manganul legate într-un sistem unic de apărare cu o acţiune vastă şi sigură. Complexul în trei trepte pentru protejarea ce-lulelor neutralizează radicalii liberi deja formaţi şi minimali-zează formarea altora noi. Se susţine repararea unor părţi ale pereţilor celulelor deja afectate, se întăreşte sistemul imunitar si se diminueaza dereglarile privind fertilitatea. Riscul aparitiei unei mas¬tite si a unor afectiuni ale copite-lor se reduc considerabil.

ASS-CO FERM conţine droj-die vie care sprijină dezvolta-rea bacteriilor în rumen. Droj-dia vie stimulează numărul tipurilor de bacterii care descompun celuloză şi ajută la valorifi carea acidului lactic.

Bacteriile care descompun ce-luloza măresc capacitatea de digerare a fi brelor stimulând astfel procesul de asimilare a nutreţului (vezi grafi cul 1). Reducerea formării acidului lactic în rumen duce la stabili-zarea valorii pH-ului. Evitarea formării lactozei şi a scăderii pH-ului este deosebit de efi cientă în cazul conţinutului ridicat de amidon şi de zahar în raţiile administrate şi a nivelului crescut din nutreţul concentrat. Fermentaţia din rumen este mai stabilă, asimi-larea nutreţului este mai bună tocmai în primele luni de lactaţie, iar cantitatea de lapte creşte cu cca. , kg per vacă zilnic.

BOVIN-S-KOMPLEX diferiţele produse din gama Rindavit conţin complexul Bovin-S, care stimulează în totali-tate metabolismul în ru-men. Cercetările efectuate au demonstrat o creştere a sintezei microbiene a albumi-nei, s-a observat în special o creştere a metioninei şi a liz-inei. Pe lângă acestea a crescut considerabil conţinutul în seleniu din plasma sangvină şi metabolismul laptelui de vacă a fost infl uenţat în mod pozitiv.Prin intermediul produselor Rindamin, Rindavit şi Rin-davital fi rma Schaumann oferă soluţii inovatoare pen-tru orice situaţie de necesitate a vacilor de lapte în perioada lactaţiei. Diferitele combinaţii de substanţe active asigură un randament ridicat şi în fazele în care metabolismul vacii şi rumenul sunt foarte mult so-licitate.Astfel, solicitaţi sprijinul specialistului Schaumann care poate prelucra împreună cu dumneavoastră un concept individual pentru fermă şi vă poate sprijină în transpunerea lui în practică.

Testarea genomică Scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN), partener Semtest BVN Târgu Mureş

BOVISmagazin: Ce reprezintă testarea genomică, cum se realizează

aceasta şi care sunt benefi ciile?

dr. Johannes Aumann: Testarea genomică este realizată prin sistemul de analizare SNP-Chip care are capacitatea de a citi simultan bazele nucleare ale unui număr de 54.000 poziţii (loci) din genomul bovin. Astfel, până să avem tauri bătrâni, care să aibă atât tes-tare genomică dar şi evaluarea prin descendenţ, prin aceste teste este posibil să estimăm valoare de ameliorare doar pe baza informaţiilor genomice.

BOVISmagazin: Care sunt laboratoarele europene specializate în teste

genomice şi care sunt costurile orientative?

dr. Johannes Aumann: În Europa există numeroase laboratoare care pot face teste cu SNP-Chip, însă combinarea acestor informaţii cu testarea taurilor prin descendenţă conduce la obţinerea celor mai bune rezultate. Acesta este motivul pentru care doar câte-va organizaţii, foarte puţine, fac estimări ale valorilor de ameliorare prin teste genomice ale tăuraşilor.

BOVISmagazin: În Bavaria cine plăteşte pentru realizarea unui test genomic: fermierii care sunt proprietarii tăuraşilor, asociaţiile în care aceşti fermieri sunt membri sau companiile private producătoare de

m.s.c. care sunt interesate de achiziţia tăuraşilor valoroşi?

dr. Johannes Aumann: În Bavaria există mai multe modele. În unele cazuri fermierul plăteşte pentru testarea genomică. În alte cazuri asociaţia este aceea care plăteşte aceste teste. În mai multe sau mai puţine situaţii, centrele de IA (companiile producătoare de m.s.c.) care vor exploata tăuraşul returnează aceste sume fermierilor sau asociaţiilor. În prezent, centrele de IA plătesc în plus 1.000 euro pentru fi ecare tăuraş testat genomic achiziţionat în Bavaria. Costurile pentru testarea genomică a unui tăuraş din rasa Fleck-vieh este de 140 eur şi pentru unul din rasa Holstein de 100 eur.

BOVISmagazin: Care este procentajul fermierilor bavarezi care folosesc doar tauri testaţi genomic înainte de fi nalizarea testării convenţionale

prin fi ice? Care este trend-ul în Germania din acest punct de vedere?

dr. Johannes Aumann: Având în vedere faptul că valorile de ameliorare au fost publi-cate pentru prima dată în august 2011 este imposibil să dau un răspuns precis. Estimăm că utilizarea de tauri testaţi genomic va fi de aproximativ 30% din toate însămânţările ceea ce include şi aproximativ 20% pentru testările prin descendenţă.

BOVISmagazin: Care este procedura pentru testarea convenţională a taurilor în Germania (fermierii în a căror ferme se testează tauri prin descendenţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii / Primesc fer-mierii care acceptă să utilizeze m.s.c. de la taurii în testare compensări în condiţiile în care valoarea de ameliorare a acestuia este sub media valorilor asociaţiilor? Care sunt preţurile m.s.c.-ului provenit de la taurii

în testare prin descendenţă comparativ cu taurii testaţi genomic )?

dr. Johannes Aumann: Multe dintre centrele de IA din Bavaria vor continua şi în următorii ani testarea convenţională. Numărul de tauri ar putea fi de 30% sau mai puţin, deoarece încercăm să evităm să mai testăm prin descendenţă tăuraşi care s-au dovedit a fi necompetitivi după testele genomice.

BOVISmagazin: Vă rugăm să ne precizaţi care este sunt relaţiile din-tre fermierii – asociaţiile –companiile din Bavaria (Cazul 1: fermierul produce un tăuraşi pe care îl vinde direct unei companii private care produce msc şi care devine proprietarul tauraşului / Cazul 2: fermierul (membru al asociaţiei) produce tăuraşul, îi face testele genomice şi foloseşte un centru de tauri pentru producţia de m.s.c. pe care o vinde ulterior asociaţia)?

dr. Johannes Aumann: În mod normal fermierul vinde tăuraşul direct către un centru IA. Există însă 2 modalităţi: 1. plata doar pentru taur, 2. plată mai redusă pentru tăuraşul achiziţionat şi suplimentar un anumit procent din doza de m.s.c. vândută.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

BOVISmagazin: Ce estetraktorpool şi cui i se adresează?Luis Aguiar: Traktorpool este unul dintre liderii de piaţa în promovarea online a tractoarelor şi echipamentelor agricole. Plat-forma traktorpool este operată de către grupul german de presă agricolă Landwirtschaft sverlag GmbH din Münster,la rândul său, cea mai importantă editură germană de profi l şi una dintre cele mai importante din Eu-ropa. Landwirtschaft sverlag este cunoscută fermierilor din întreaga Europă pentru publica-rea revistelor TopAgrar (cea mai importantă publicaţie germană destinată fermierilor progresivi) şi Profi (publicaţie care aduce în prim plan cele mai importante lansări, teste şi prezentări de uti-laje agricole).Utilizatorii platformei traktor-pool sunt producători şi dealeri de utilaje agricole şi din do-meniul construcţiilor precum şi contractanţi şi fermieri care cumpără sau vând echipamente agricole noi sau second-hand.Obiectivul nostru este indis-

cutabil acela de a sprijini realiza-rea celor mai uşoare şi efi ciente posibil tranzacţii cu utilaje agri-cole din întreaga Europă.

BOVISmagazin: Când a fost

lansat site-ul traktorpool şi

care a fost evoluţia sa până în

acest moment?

Luis Aguiar: Traktorpool a fost fondat în noiembrie , în acest moment ajungând la aproximativ . de anunţuri stocate, licenţe şi cooperări în ţări şi ceea ce este cel mai im-portant, este disponibil într-un număr de limbi. Deţinem în jur de . de dealeri de utilaje agricole înregistraţi, în Germania şi în întreaga lume, . – . anunţuri din partea fermierilor în fi ecare lună şi .. vizite/lună şi , milioane de accesări/lună (ianuarie ). Rezultatul acestor valori se traduce simplu prin: de utilaje raportate ca fi ind vândute zilnic ca urmare a promovării pe traktorpool. În afară de platforma web trak-torpool poate fi accesat şi de pe iPhone în întreaga Europă în limbile engleză, germană şi

din de oraşe din întreaga ţară. Acest lucru plasează România pe poziţia a a în topul statelor, ca număr de vizitatori traktorpool imediat după: Germania, Austria, Polonia, Elveţia şi Olanda.Pentru anul ţinta noastră este aceea de a creşte numărul de dealeri români de echipamente agricole care îşi promovează produsele pe platform traktor-pool dar şi al vizitatorilor. De asemnea, am planifi cat ca pentru anul să vizităm expoziţii pentru a interacţiona cu cât mai mulţi dealeri şi vizitatori ai trak-torpool. BOVISmagazin: Care este nivelul actual de acoperire a traktorpool în Europa şi care sunt aşteptările pentru următorii doi ani?Luis Aguiar: Am stabilit nume-roase cooperări în majoritatea statelor europene fi ind de părere că fermierii şi dealerii de uti-laje agricole din fi ecare ţară au nevoiele lor specifi ce iar acestea pot fi satisfăcute cel mai bine doar dacă partenerii noştri, care administrează traktorpool, fac acest lucru ca pe propria afacere. Traktorpool are deja % din trafi c realizat în alte ţări decât Germania, deci atenţia noastră este îndreptată către dezvoltarea platformei traktorpool în colabo-rare cu parteneri străini aşa cum este publicaţia BOVISmagazin.

traktorpoolliderul promovării on-line a vânzărilor de utilaje agricole second-hand

Bucu

reşt

i

scurt interviu cu domnul Luis Aguiar, manager traktorpool

Partenertraktorpool.ro

franceză (peste . de down-load-uri în luni, peste . de pagini vizualizate lunar). Newsletter-ul traktorpool apare inserat asemeni unui supliment în revista Profi dar şi în alte reviste europene din Marea Brit-anie, Franţa, Rusia, Belarus, Polo-nia, Ungaria, Austria, Elveţia şi nu în ultimul rând în BOVISmaga-zin din România. Prin această promovare utilizatorii pot găsi mai mulţi fermieri interesaţi de utilajele vândute, suplimentar faţă de cei peste , milioane de vizitatori care intrâ lunar pe site-ul traktorpool. Aceste publicaţii conţin anunţurile pe care le puteţi regăsi pe site. La scurt timp înainte de termenele limită de publicitate ofertele online vor fi reportate şi tipărite în revistele partenere traktorpool. În plus, imprimăm o revistă specială, cu tiraje diferite, pe parcursul tu-turor târgurilor europene unde traktorpool participă.

BOVISmagazin: Care sunt principalele elemente care caracterizează evoluţia traktor-pool şi ce vă doriţi să construiţi în România?Luis Aguiar: Principalul nos-tru obiectiv este să avem o cât mai bună vizibilitate pe Google. Avem în echipa noastră specialişti care au ca obligaţie principal optimizarea platfor-mei traktorpool pe motoarele de căutare. Promovarea în cele mai cunoscute reviste de agricultură din întreaga Europă este de ase-menea de ajutor pentru dezvolta-rea proiectului traktorpool aşa cum este astăzi. Acum, în mod curent, avem peste . de vizi-tatori români lunar care provin


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

10/2011

Toat

e pr

eţur

ile n

u in

clud

TVA

10/2011

Revista

www.traktorpool.ro

1523213 Amazone ZA-M Comp. 1000

Detalii produs: 1.639 €Contact: HaGE Technik GmbH,tel. +49 (0) 481 850 4512,[email protected]

1405278 Amazone ZA-U 1501

Detalii produs: 1.303 €Contact: Günter Poggensee KG,tel. +49 (0) 4537 18 20 0, [email protected]

1426072 Brix TWIN Compactor 1504449 Case IH 5130 Plus

1521896 Case IH 844 XLA

Detalii produs: 8.900 €, 6.961 ore, an 1981Contact: Thomas Gruber KG,tel. +49 (0) 8636 502-92, [email protected]

1527558 Case IH MX 135 1172609 Case IH MXM 155 1519734 Claas Ares 657 ATZ

1482680 Claas Axion 820 1194685 Claas CORTO 290 FS 1212795 Claas Corto 3000 F 1493878 Claas Corto 8550 C Plus

1523027 Claas Dominator 88 VX 1529413 Claas Jaguar 695 Mega 1529958 Claas Jaguar 970 1405642 Clark C 500 YS 60 PD

1354851 DC 20 1506934 Deutz-Fahr Agrolux 320 1394036 Deutz-Fahr AGROPLUS 70 1367712 Deutz-Fahr Agrotron 135 M

Detalii produs: 22.232 €, 6.700 ore, an 2000Contact: tel. +43 (0) 664 3843872,[email protected]

Detalii produs: 31.075 €, 4.490 ore, an 2003Contact: Hecker GmbHtel. +49 (0) 5248 8001 0,[email protected]

Detalii produs: 48.001 €, 1.740 ore, an 2007Contact: Fritz BrandtLandmaschinenhandel, tel. +49 (0) 421 259252, [email protected]

Detalii produs: an 2011Contact: BRIX GmbH,Tel: +49 (0) 4646/322,Fax: 1022, www.brix-international.de

Detalii produs: an 1995, 12.055 ore, 12.500 €Contact: Bernard Krone,GmbH - agropark, Tel. +49 (0) 5977 935-262, [email protected]

Detalii produs: 20.000 €, an 2007Contact: Meier Bunge Landtechnik GmbH,tel. +49(0)577494910, [email protected]@meier-bunge.de

Detalii produs: 4.034 €,Contact: Link GbR Land-u. Baumaschinen,tel. +49 (0) 6667 919292, [email protected]

Detalii produs: 23.950 €, 6.100 ore, an 2000Contact: Karl Kaltenschnee Inh: HaraldKaltenschnee, tel. +49 (0) 6042 2264,[email protected]

Detalii produs: 21.900 €, 4.300 ore, an 1997Contact: Lgh. Gen. Freistadt reg. Gen.m.b.H,tel. +43 (0) (0)664 5935139,[email protected]

Detalii produs: 22.689 €, 240 ore, an 2010Contact: Joachim Bornmann Landtechnik,tel. +49 (0) 5658 92000,[email protected]

Detalii produs: 1.260 €, 2011Contact: Delta-Competent GmbH,Wood Chipper, Tel +49(0)2291 908050,[email protected]

Detalii produs: 22.700 €, 4.800 ore, an 1991Contact: Wilhelm Fricke GmbH,tel. +49 (0) 4281 71216,[email protected]

Detalii produs: 48.000 €, 1897 ore, an 1999Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG,tel. +49 (0) 4431 8907-20,[email protected]

Detalii produs: 51.000 €, 4750 ore, an 2009Contact: Fricke Landtechnik GmbH,tel. +49 (0) 39 98 27 29 17,[email protected]

Detalii produs: 1.681 €, an 1991Contact: MHS GmbH Langewiesen,tel. +49 (0) 3677 80440,[email protected]

Detalii produs: 326.891€, 930ore, an 2008Contact: Treu Rudi GmbH & Co KG,tel. +49 (0) 731 77 33 2,[email protected]

Detalii produs: 4.900€, an 2001Contact: H&K Kneidinger GmbH,tel. +43 (0) 7282 6366, [email protected]

prezintă cu încredere


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Toate preţurile nu includ TVA 10/2011

1418702 Deutz-Fahr Agrotron 4.85S 1463771 Deutz-Fahr DX 3.30

1504729 Deutz-Fahr DX 6.50A 1528262 Deutz-Fahr DX 80 1475205 Massey Ferguson 7278Cerea

Detalii produs: an 2003, 1.672ore, preţ 68.900€,Calculator de bord, Cabină, Aer condiţionat,Dispozitiv de sortare rapiţă, stânga

1494062 Case IH MX 285

Detalii produs:an 2003, 8.150ore, 317 PS,preţ 47.900 €, Tracţiune pe toate roţile, Instalaţiepneumatică, Reglaj electrohidraulic elevator

1536317 Fendt 307 E netto !! 1523251 Fendt 6300C 1525769 Lemken Vari Diamant 7

Detalii produs: an 1998, preţ 22.500€,Protecţie antişoc, Corp striat

1511486 Amazone Catros 5500

Detalii produs: an 2007, preţ 24.900€,Lăţime de lucru: 5,50 m, Faruri

1204178 Fendt 714 Vario 1532569 Fendt 818 Vario TMS 1506806 Amazone ZG-B 10001 1533046 John Deere 8410

Detalii produs: an 2001, 9850ore, 270 PS,preţ 53.900 €, Tracţiune pe toate roţile,Instalaţie pneumatică,Reglaj electrohidraulic elevator

1507165 Fendt 818 VARIO TMS 1532015 Fendt Favorit 614 LSA 1530482 Fendt 924 Vario 1512575 Kongskilde Terra XHT 700

1398957 Fendt Xylon 522 1227873 Fiat FR 160 1317545 Lemken Smaragd 9/600 1498261 Horsch Terrano 6 FX

Detalii produs: 5.400 €, 21.008 ore, an 1996Contact: Greving Landmaschinen,tel. +49 (0) 2561 9846-13,[email protected]

Detalii produs: 12.900€, 6.618ore, an 1985Contact: Gebr. Lorch GmbH & Co.,tel. +49 (0) 7124 310,[email protected]

Detalii produs: 14.706€, 6.200ore, an 1986Contact: DEUFA Landmaschinenvertriebs GmbH, tel. +49 (0) 7305 96170,[email protected]

Detalii produs: 10.388€, 9.397ore, an 1981Contact: Hermann Meyer Landtechnik e.K.,tel. +49 (0) 4455 224,[email protected]

Detalii produs: 26.000€, 5.900oreContact: Agrarservice,tel. +49 (0) 173 8811232, [email protected]

Detalii produs: 132.500€,Contact: HaGe Technik GmbH Husum,tel. +49 (0) 48 41 83 63 - 18,[email protected]

Detalii produs: 29.000£, 7.392ore, an 2003Contact: Chandlers (Farm Equipment) Ltd,tel. +44 (0) 1476 590 077,[email protected]

Detalii produs: 79.500€, 2.152ore, an 2009Contact: Thommen - Schwall Landmaschinen,tel. +32 (0) 80 41 0150,[email protected]

Detalii produs: 20.500€, 9.300ore, an 1993Contact: Carl Beutlhauser Baumaschinen,tel. +49 (0) 9453 991107,[email protected]

Detalii produs: 30.000€, 6.850ore, an 1995Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG,tel. +49 (0) 4431 8907-20,[email protected]

Detalii produs: 49.600€, 5.480ore, an 2003Contact: Agravis Technik Südhannover GmbH,tel. +49 (0) 5067 24 74 11, [email protected]

Detalii produs: 17.500€, 9.130ore, an 1987Contact: Wilhelm Fricke GmbH,tel. +49 (0) 4281 71216, [email protected]

Detalii produs: 10.900€, an 1999Lăţime de lucru: 6,00 m



Detalii produs: 54.900€, 8.934ore, an 2000Tracţiune pe toate roţile, Instalaţiepneumatică, Elevator frontal, Cabină

Detalii produs: an 1998, preţ 12.990€,Capacitate recipient: 7.000,00 l,Lăţime de lucru: 36,00 m


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Toate preţurile nu includ TVA10/2011

1500679 Fiatagri 45-66 1507532 Goodyear 650/75R32 1534987 Grillo FD 1500 1464095 Horsch Sprinter 6 ST

1510948 Hürlimann H-5110 1504005 JCB 531-70 617468 John Deere 1550 WTS 1352007 John Deere 2250 SG2

961109 John Deere 3140A 1404070 John Deere 592 1309721 John Deere 592 Premium 1533268 John Deere 6300 A

1327442 John Deere 6320 1535622 John Deere 6800 1531569 John Deere 6900 1416179 John Deere 6920 S

1536284 John Deere 7710 1522194 John Deere 7920 1413945 John Deere 8220 1529844 John Deere 8320

1533682 John Deere 8400T 1406455 John Deere 864 Premium 1398925 JUNIOR ROTO 1397012 Kioti CK 35 HST

Detalii produs: 13.025€, 2.500ore, an 1988Contact: Agravis Technik Heide-Altmark GmbH,tel. +49 (0) 4149 900911,[email protected]

Detalii produs: 1.513€, an 1998Contact: Heinz Pütz Landtechnik,tel. +49 (0) 2252 1021,[email protected]

Detalii produs: 7.000€, an 1983, 8.800oreContact: tel. +49 (0) 1738670240

Detalii produs: 54.900€, 230ore, an 2010Contact: Agravis Technik BvL GmbH,tel. +49 (0) 5935 939312,[email protected]

Detalii produs: 9800€,Contact: Resch Landmaschinen,tel. +49 (0) 8427 98 84 00,[email protected]

Detalii produs: 18.500€, an 2003Contact: A1 - Traktor.de,tel. +49 (0) 4282 9327 50,[email protected]

Detalii produs: 37.895€, an 2002Contact: Schlichting Landmaschinen,tel. +49 (0) 4185 79780,[email protected]

Detalii produs: 20.588€, an 1996, 9.650 oreContact: Alfred Scheidel LandmaschinenGmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5826 285,[email protected]

Detalii produs: 10.000£, an 1996, 4.540 oreContact: tel. +44 (0) 844 8128157,[email protected]

Detalii produs: 49.916€, an 1999, 4.850 oreContact: Greiving Landmaschinen,tel. +49 (0) 2561 9846-13,[email protected]

Detalii produs: 61.890€, an 2006, 7.304 oreContact: Hörmann VerwertungenGmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 7303 929690,[email protected]

Detalii produs: 35.400€, an 2009Contact: Landtechnik Oberlausitz GmbH,tel. +49 (0) 3585 46850,[email protected]

Detalii produs: 3.361€, an 2002Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 4471 189 15,[email protected]

Detalii produs: 26.050€, an 2010, 5 oreContact: Schaumburger Landtechnik GmbH,tel. +49 (0) 5723 9461-34,[email protected]

Detalii produs: 59.000€, an 2005, 5.230 oreContact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel,tel. +49 (0) 421259252,[email protected]

Detalii produs: 48.000€, an 2004, 6.600 oreContact: Charter Agro-Masz,tel. +48 (0) (0)65 546 49 49,[email protected]

Detalii produs: 42.500€, an 2005, 7.090 oreContact: Berbard Krone GmbH - agropark,Tel. +49 (0) 5977 935-262,[email protected]

Detalii produs: 18.908€, an 1996, 6715 oreContact: Gerhard Reese Land- u. Gartentechnik,tel. +49 (0) 5382 5001,[email protected]

Detalii produs: 29.500€, an 2009Contact: Günter Proggensee Kg,tel. +49 (0) 4537 18 20 0,[email protected]

Detalii produs: 26.197€, an 1995, 6.800 oreContact: Landmaschinen Vertrieb BennigsenGmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0,[email protected]

Detalii produs: 56.723€, an 2010Contact: BayWatel.: +49 (0) 8459 327475,[email protected]

Detalii produs: 29.498€, an 2009Contact: Eder GmbHtel. +49 (0) 8990 9077880,[email protected]

Detalii produs: 72.500€, an 2005Contact: Grabenkamp GmbH,tel. +49 (0) 5771 854,[email protected]

Detalii produs: 12.815€, an 1989. 7.200oreContact: Greving Landmaschinen,tel. +49 (0) 2561 9846-13,[email protected]


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Toate preţurile nu includ TVA 10/2011

1516991 Lamborghini R3 EVO 100 1364288 Lindner 1500 1533289 Massey Ferguson 6270 1512934 Massey Ferguson 7245 SAL

1423323 Morawetz 3100 1453426 New Holland CR 9090 ELEVA 1323055 New Holland CS 640 HD 1432923 New Holland FX 38

1523100 New Holland LM415A 1528253 New Holland T 5050 1398575 New Holland T8050 1532666 New Holland TL 70 Turbo

1471875 New Holland TM 190 1318353 New Holland TM 190 1252524 New Holland TN 70 VA 1519860 New Holland TSA135

1524602 O&K MH 6 F 1533634 Rau Spridotrain 1529443 RF-101 1495849 Same Explorer II 90

1399005 Steyr 9105 MT 1535195 Unia Ares TXL Drive 6 1373348 Zetor Forterra 115 1261439 Zunhammer Holmer WA

Detalii produs: 46.500€, an 2010, 90 oreContact: Landtechnik F. Zechmeister KG,[email protected]

Detalii produs: 21.900€, an 2011Contact: Agrartechnik Volker Landgraf GmbH,tel. +49 (0) 9777 2368,[email protected]

Detalii produs: 36.200€, an 2011, 1 orăContact: Jaskot, [email protected]. +48 (0) (0)75 724 44 03,

Detalii produs: 72.269€, an 1999Contact: Zunhammer GmbH, tel. +49 (0) 8669 8788 0,[email protected]

Detalii produs: 189€, an 2011Contact: LTZB Preglertel. +49 (0) 9971 76 66 77, [email protected],Utilaj auxiliar electronic

Detalii produs: 7.136€, an 1992Contact: Wilhelm Mayer Gottenheim,tel. +49 (0) 7661 903081,[email protected]

Detalii produs: 11.800€, an 1990, 10.500oreContact: Schütz Landmaschinen OHG,tel. +49 (0) 9451 942610,[email protected]

Detalii produs: 6.500€, an 1984, 4.000 oreContact: BNG Baumaschinen / NutzfahrzeugeGmbH, tel. +49 (0)4765 8314990,[email protected]

Detalii produs: 38.000€, an 2003, 3.300 oreContact: Bernardi,tel. +33 (0) 3 23 59 96 95,[email protected]

Detalii produs: 40.336€, an 2009, 94 oreContact: Otema GmbH,tel. +49 (0) 9193 63 74 30,[email protected]

Detalii produs: 38.844€, an 2008, 3.100 oreContact: Alfred Scheidel LandmaschinenGmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5826 285,[email protected]

Detalii produs: 37.950€, an 2003, 7.747 oreContact: August Bruns Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 447118915,[email protected]

Detalii produs: 34.900€, an 2007, 941oreContact: Maschinenhandel HöingGmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 2542, 955555,[email protected]

Detalii produs: 33.571€, an 2011, 941oreContact: Agrotec GmbH & Co. KG,tel. +49 (0) 2865 20455 11,[email protected]

Detalii produs: 96.500€, an 2008, 850oreContact: Zörb Landtechnik e.K.,tel. +49 (0) 6403 97274 0,[email protected]

Detalii produs: 14.083€, an 2000, 5.200oreContact: Landtechnik Peter EidenhammerGmbH & Co KG, tel. +43 (0) 6415 5607,[email protected]

Detalii produs: 45.000€, an 2000, 3.753oreContact: Claas Centrum Landsberg,tel. +49 (0) 34602 2840,[email protected]

Detalii produs: 151.261€, an 2011, 2oreContact: BAG-Hohenlohe Raiffeisen eG,tel. +49 (0) 791 9314111, [email protected]

Detalii produs: 115.000€, an 2004, 1.120oreContact: Groupe LeCoq,tel. +33 (0) 2 37 33 46 00,[email protected]

Detalii produs: 190.000€, an 2008, 912oreContact: Agravis Technik BvL GmbH,tel. +49 (0) 5935 939312,[email protected]

Detalii produs: 3.2500€,Contact: Deschberger Adolf,tel. +43 (0) 7751 8080,[email protected]

Detalii produs: 29.832€, an 2002, 4.550oreContact: Abendschein Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 7953 342,[email protected]

Detalii produs: 18.900€, an 1992, 4.000oreContact: LTC Kirchdorf,tel. +43 (0) 7582 64240-1070,[email protected]

Detalii produs: 40.000€, an 2010, 870oreContact: ASR AgrarserviceRhinow GmbH,tel. +49 (0) 33875 35511,[email protected]

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


fotografi i Landwirtschaftsverlag

Test practic în câmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor

Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician

Modul în care a fost gândită forma exterioară a combinei de tocare a furajelor de la John Deere a suferit uşoare schimbări în ultimii ani. Nu se poate spune acelaşi lucru despre ceea ce se afl ă în interiorul ei, acolo unde i s-au adus numeroase modifi cări. Acest test în câmp al noului model John Deere 7750i confi rmă că timpul folosit pentru a aduce îmbunătăţiri nu a fost irosit.

Pare că totuşi contează modul în care arată? Pentru unele lu-cruri da, însă, pentru mulţi din-tre utilizatori performenţele contează şi mai mult. Şi la acest scor inginerii Deere se pare că au fost ocupaţi. Toate modifi cările au fost însă ne-cesare pentru ca utilajul să rămână competitiv pe o piaţă destul de aglomerată. Pe drum, Deere pare că a săpat o nişă doar pentru sine odată cu in-troducerea sistemului avan-sat de măsurare a umidităţii furajelor ce urmează a fi re-coltate, dar şi a sistemului de măsurare a producţiei – şi una din consecinţele minimalizării importanţei designului se tra-duce prin reducerea dimen-siunilor în partea posterioară a combinei ceea ce a condus

la îmbunătăţirea vizibilităţii. Aceasta s-a putut întâmpla mulţumită utilizării în con-tinuare a motoarelor John Deere din generaţia a IIIa, cu toate că persistă întrebarea: acea parte posterioară sveltă va supravieţui Etapei IIIb? Probabil, nu vom şti curând răspunsul la acestă întrebare întrucât producătorii vor continua să comercializeze generaţia a IIIa de motoare până la fi nele anului . Există speculaţii conform cărora reprezentanţii uzinei din Mannheim vor prezenta noua generaţie, a IVa, de mo-toare pe combina de tocare furaje la Agritechnica … vom vedea. Cu toate acestea, actualul motor de , litri PowerTech Plus

cu cilindri în linie generează o putere de kW/hp/ps (ECE R) pentru modelulul i, cu kW/hp/ps la o viteză normală. Aliniat pe şasiul utilajului, acest mo-tor impresionează cu carac-teristicile şi economicitatea sa. Niciodată nu a cedat în condiţii de sarcină indiferent dacă recoltează iarbă sau po-rumb. Dacă va fi necesar, se va menţine turaţia la .

– .rpm, dacă altceva nu dă sufi cientă încredere utiliza-torului. Această modalitate de abordare de tipul “nu cedează sub nicio formă” presupune că va lucra efi cient la .

– .rpm; şi măsurătorile au arătat că, în acest fel, produc-tivitatea în cazul porumbu-lui creşte cu - % în timp

ce consumul de combustibil scade cu – %. În mod nor-mal am măsurat producţia de furaj în cazul ierbii care are % substanţă uscată sau chiar mai mult. De această dată însă, condiţiile au fost ceva mai difi -cile, cu materie uscată în jur de ,% şi o producţie de t/ha. Nu am putut utiliza sistemul de cântărire de la bordul com-binei pentru a verifi ca valorile Green Star, dar un test de cali-brare făcut dinainte confi rmă că impresionanta valoare de t/oră furaje tocate este corectă, ceea ce se poate con-verti în t/oră de materie uscată. Acestea sunt statistici impresionante, chiar dacă nu includ intervalele de timp petrecute la capătul parcelelor, etc. Consumul de combustibil fot

ogra

fi i La

nd

wir

tsch

afts

verl

ag

autor GE

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

49bovismagazinnoiembrie 2011

a fost de , litri pentru fi ecare tonă de furaj tocat sau sub , litri/tona de materie uscată.

În ciuda condiţiilor, noua masă John Deere pentru iarbă, 630C, a funcţionat fără nici o problemă pe perioada testului. Versiunea grea a mesei utilizează lagăre / cuzineţi, în detrimentul sis-temelor de inele din plastic pentru tăvălugurile cu came ale mesei, care sunt asamblate prin buloane ce sunt mai uşor de schimbat când se uzează şi au răzuitoare reglabile care să se potrivească lăţimii de proce-sare. Lucrul cu această masă este uşor. În mod opţional, roţile de adâncime se pot de-plasa hidraulic înăuntru şi în afară şi, deci, nu este necesar să cobori din cabină pentru acest lucru. Şi, atâta timp cât nu mai există un tambur central care să sprijine, opţiunea noului cadru pivotant prezintă o capacitate bună de a urmări conturul ter-enului. Un nou tambur pentru compresarea furajului rec-oltat cu “degete” ajustabile se deplasează sub controlul unui amortizor cu azot, ajutând la împingerea furajului în jos, către melc, şi permiţând o preluare uniformă a masei recoltate. În cazul în care se

blochează, masa poate fi rotită în sens invers doar cu ajutorul unui buton plasat pe joystick-ul din cabină, indife-rent dacă acest blocaj este sus sau jos.

Am folosit un heder pentru porumb pentru 10 rânduri, Kemper Champion 375plus pe această combină John Deere 7750i. Acesta este similar cu Champion plus pentru rânduri însă va fi disponibil pentru piaţă din anul . În ciuda pierderilor ocazionale de ştiuleţi, acesta are performanţe destul de bune, şi, chiar şi acestea pot fi elimi-nate prin reducerea vitezei de rotaţie a hederului. Porumbul este tras în interiorul hederului în mod uniform, iar blocările nu sunt practic o problemă, însă plantele de porumb mai lungi de m pot sfârşi prin a se aşeza peste dispozitivele exterioare de adunat şi nu vor fi strânse. Răspunsul, în cazul unei culturi de porumb care are o înălţime foarte mare, este seria de hedere Kemper care are unităţi de strângere mai mari.

Utilajul pentru testare a so-sit cu pachetul opţional iIV. Acesta include măsurarea conţinutului de umiditate

Harvest-Lab, măsurarea rec-oltei HarvestDoc, înregistrarea recoltei, ajustarea lungimii de tăiere AutoLoc, un monitor Green-Star şi, pentru o acurateţe mai bună, versiunea SF a receptorului GPS iTC a companiei StarFire. Pe utilajul folosit la teste, direcţia automată se datorează sistemului RowSense care combină GPS cu detectarea fi zică a poziţiei. Aceasta este o realizare majoră:bazat pe braţele de cauciuc ori-entate în faţă ale hederului, este ajustabil în partea din spate şi oferă un ghidaj fără greşeală prin şirurile de plante la o viteză de km/h. RowSense oferă operatorului o gamă largă de opţiuni şi, în practică, funcţionează bine. Are:• compensare automată în pantă;• comutare automată pe ghidaj bazat pe GPS dacă dispare semnalul senzorului de şir;• comutare automată pe ghidaj bazat pe senzorul de şir dacă dispare semnalul GPS;• capacitatea de comutare între metodele de ghidaj în orice mod de măsurare a arătat că, astfel, rezultatul, la porumb, a crescut cu %-%, în timp ce combustibilul utilizat a scăzut cu %-%.

Cum evaluează Profi John Deere 7750i

Hederul Kemper Champion 375 plus

Conectare / înlocuire

Debitul la recoltare*

Pierderi

Riscuri de blocare*

Controlul porumbului depozitat

Urmărirea conturului terenului

Adaptarea vitezei

Direcţie automată

Trecerea câmp-drum

Hederul pentru colectarea ierbii 630 C

Conectare-înlocuire

Urmărirea conturului terenului

Întoarcere şi Pierderi

John Deere 7750i

Caracteristicile motorului

Consum de carburant

Transmisie

Cantitatea de material procesat

Calitatea tocăturii

Detector metale

Detector pietre

Exhaustor

Jgheab

Automatizarea jgheabului

Cameră jgheab

Măsurare inoculanţi

Manevrabilitate

Umfl area cauciucului central

Masa/sarcina pe ax faţă

Transport

Zgomot în cabină

Comenzi

Înregistrarea activităţii

Măsurarea productivităţii

Detectarea nivelului umidităţii

Vizibilitate

Acces pentru service

Calitatea fabricaţiei

Sistemul de evaluare: foarte bine;

bine; mediu; sub medie;

slab.

*) acolo unde plantele măsoară peste 4 m

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


uscată. Considerăm că aceste cifre – care sunt înregistrate doar când combina toacă – sunt relative bune. Adevărul este că, în alte cazuri, valori-le au fost ceva mai bune, dar recolta mai puţin înaltă, par-cela de porumb din acest test cu plante crescute neuniform au necesitat viteze de teren mai mari care, la rândul lor, au condus la înregistrarea unui consum de furaj mai mare. Combina John Deere şi-a salvat atuurile pentru consumul de combustibil, şi anume uniformitatea aces-tor valori în toate condiţiile de test şi, chiar şi atunci când rulează pe drum. La acest capitol managementul de viteză al motorului Deere străluceşte. Acest aspect, în tandem cu transmisia fără trepte a utilajului Pro-Drive, contribuie la felul în care rpm ale motorului şi pute-rea se potrivesc cerinţelor în diferite condiţii: la rulaj cu sarcină uşoară (atât pe parcelă, cât şi la capetele acesteia), în staţionare sau pe drum. Exploatarea mana-gementului de viteză a mo-torului în moduri de operare diferite a dat cifre de consum per ansamblu între l/ha şi l/ha. Ne-am uitat de ase-menea la calitatea tocăturii.

fotog

rafi i

Lan

dw

irts

chaf

tsve

rlag

Motorul John Deere de 13,5 litri cu 6 cilindri furnizează performanţe excepţionale şi are un bun consum de combustibil

Cu această ocazie o fotografi e nu mai face cât 1000 de cuvinte - în realitate, brazda avea o umiditate crescută şi era foarte densă.

Degetele reglabile situate pe ruloul compresor au rolul de a pastra un fl ux constant de material

Hederul pentru iarbă, 630C are un redactor de viteze mai rezistent şi un ambreiaj de protecţie repoziţionat

Porumb siloz, John Deere 7750i; Porumb siloz 33,1-35,6% materie uscată;producţia 47,2 - 56,2 t/ha; 15,6 - 19,5 t/ha materie uscată

Greutate la recoltare Substanţă uscată Suprafaţa lucrată

Mărimea de tocare Producţie Consum de

combustibil

Producţie Consum de

combustibil

Producţie Consum de

combustibil

6 mm 203,6 t/oră 0,53 l/t 69,8 t/oră 1,55 l/t 3,84 ha/oră 28,2 l/ha



Greutăţile sunt notate ca urmare a valorilor înregistrate în buncăr. Valorile sunt nete şi exclud timpii consumaţi la întoarceri sau opriri. Determinările în cazul materiei uscate au fost efectuate de către Institutul de Maşini Agricole din Bonn, Germania.

Iarbă, John Deere 7750i; iarbă 20%-23% materie uscată; producţia 30-38/ha; 6,1-7,9t/ha materie uscată. Lungimea de tocare 20mm.

Greutate la recoltare Substanţă uscată Suprafaţa lucrată

Producţie Consum

motorină

Producţie Consum

motorină

Producţie Consum

motorină

281,8 t/oră 0,40 l/t 59,2 t/oră 1,89 l/t 8,98 ha/oră 12,61 l/ha

Câteva detalii despre viteza de preluare a furajului. În mod normal am măsurat producţia în funcţie de trei mărimi diferite de tocare.

Tocând la mm, mm şi mm, combina pe care am utilizat-o în test a tocat în-tre şi t/oră de furaj. Din punct de vedere al ma-

teriei uscate recoltate, aceste lucruri se traduc între şi t/oră la o umiditate de

– %. Privind aceste cifre dintr-un alt punct de vedere, când motorul este funcţional la capacitate maximă, fie-care CP produce între şi kg furaj tocat per oră, iar din punct de vedere al con-sumului de furaj, calculaţia arată , – , l/t de furaj sau , – , l/t de materie

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


fotog

rafi i

Lan

dw

irts

chaf

tsve

rlag

Proportion of sample

Chop length set

0%6mm 10mm 12.5mm

20%

40%

60%

80%

100%

< 2mm

2 - 3mm

3 - 6mm

6 - 10mm

10 - 15mm

15 - 25mm

25 - 40mm

> 40 mm

proporţiile tocăturii

Distribuţia lungimii tocăturii,John Deere 7750 i

6mm 10 mm 14 mm

lungimea tocăturii

Dimensiuni şi preţuri

John Deere 7750 i

Rezultat maxim la ECER120 458kW/614 Cp la 623rpmConsum motorină pt porumb 25-30 l/haDiametrul cilindrului 610mmLăţimea cilindrului 805mmCuţite 56 (4 x 14)Număr de tăieturi 16.800/minZona în care acţionează axul burlanului (Pilot Spout) 225°Timp de rotaţie burlan 16/34secsÎnălţimea de descărcare 6,21mViteze maxime

Viteza 1 (câmp) 20km/hrViteza a 2-a (câmp) 40km/hrCerc pentru întoarcere (l/r) 14.10mZgomot cabină 75dB(A)Masă pe ax faţă 8,54 tMasă pe ax spate 7,46 tAnvelope faţă 800/65 R32Anvelope spate 580/70 R26Preţ de listă, specifi caţii de bază £ 258.990

Colectarea ierbii John Deere 630 C

Lăţimea de lucru 3mPreţ de listă, specifi caţii de bază £ 15.938

Heder porumb, Kemper Champion 375 plus

Rânduri 10Lăţimea de lucru 7.65 mGreutatea 3,93 tTimp de montare/demontare 35 sec / 22 sec

John Deere 7750i şi Kemper Champion 375 plus

Lungime 10,32 mLăţime 3,47 mÎnălţime 3,98 mÎnălţimea de la sol de la care taie 0,36 mGreutatea neîncărcată 19,93 tÎncărcarea pe axe 15,37 t / 4,96 t

Ne aşteptam la rezultate bune şi le-am primit – vezi graficul ataşat – ca urmare a îmbunătăţirilor la tamburul de mm x mm şi cele cuţite ale sale. Cu o lungime a tocăturii setată la mm, % din furaj este tocat la o lungime cuprinsă în-tre şi mm (zona verde din partea de mijloc a graficului). Tocând la mm, acest interval este redus la % iar numărul fragmentelor tocate la

mm creşte între şi % (zona verde închis din grafic).Indiferent de cât şi cum a fost setată lungimea, doar un foarte mic procentaj (în cel mai rău caz ,%) din frag-mentele tocate au fost mai lungi de mm. La o altă extremă a scalei, nu mai mult de % din furajul tocat a avut mai puţin de mm. Acestea din urmă sunt rezultate medii. Maşina de test s-a “distrat” cu zdrobitorul de porumb cu dinţi cu suprafaţa de crom – o opţiune de £. Setată la un decalaj de mm, aceasta a reuşit să zdrobească toţi ştiuleţii cu toate că opţiunea de troliu presupunea că ru-lourile merg cu o viteză mai mare cu % decat cea de % din setarea standard. Acest lucru conduce la o uzură mai

Măsurătorile realizate de către Institutul din Bonn au arătat că 7750i are 56 de cuţite care au o ca-pacitate de tocare excelentă şi produce o lungime precisă, conform celei setate

Includerea inoculantului a fost setată separat în cazul combinei testate. Întegrarea sa în sistemul Green Star ar fi ideală

Noul prototip de exhaustor John Deere permite aruncarea furajului la distanţe foarte mari.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


fotog

rafi i

Lan

dw

irts

chaf

tsve

rlag

apă sau la modul în care se descarcă furajul din buncăr indiferent dacă tractorul cu remorca în care se descarcă se află în lateralul sau în spatele combinei. Nu am văzut însă nici o diferenţă în ceea ce priveşte jgheabul de descărcare, care în con-tinuare se roteşte la °, are două viteze, se roteşte singur şi are o funcţie de parcare.Firma Deere face o menţiune legată de cutia de viteze pentru jgheab care este mai solidă, deci ne putem baza mai mult pe ea. Rotaţia jgheabului ar putea fi făcută alegând din cele poziţii de comutare ceea ce este diferit faţă de dispunerea existentă (aceea cu o singură poziţie), plus selectare automată a vitezei de rotaţie rapidă după un răgaz prestabilit sau setat anterior. O nouă opţiune specială este finisajul Dura-Line pentru stratul de uzură. Costând £, şi având funcţia de a reduce rata de uzură în timp ce sprijină cu uşurinţă economia şi rezul-tatele DuraLine formează un strat neted, dar dur pe toate suprafeţele care vin în con-tact cu recolta, de la cilindru la jgheab. JD nu elaborează o compoziţie DuraLine fără a menţiona firma Busatis, firmă austriacă specializată

în finisaje dure. Este suficient cât am discutat despre piese care se învârt şi mărunţesc.Pentru a încheia, să trecem la cabină unde sunt puţine schimbări şi asupra căreia cei care lucrează cu utilajul au fost de acord că este bine structurată. Nivelul de zgo-mot este redus la dB(A)-dB(A). Există bineînţeles climatizare şi un scaun de-cent hydraulic şi o reglare pe verticală a volanului în trepte.Aspecte mai puţin favora-bile legate de jgheab şi de spaţiu pentru picioare în ca-zul şoferilor înalţi, cu toate că, pentru a recupera aceste neajunsuri, trebuie spus că ergonomia joystick-ului şi a panoului principal de con-trol sunt bune.

Alte chestiuni:Fără un heder şi chiar de pe câmp, i cântăreşte t. Adăugând dispozitivul Kem-per’s şi hederul pentru porumb, ajunge la t din care t sunt plasate pe axul frontal. Aceste cifre sunt ceva mai mari în cazul utilajului de curăţare Deere. Roata pe care se transportă hederul de porumb ajută în timpul deplasării reducând sarcina pe axul frontal cu până la tone. În timpul transportului

rutier, jgeabul de descărcare ajunge la aproximativ mm în spatele combinei. O cu-plare cu o singură oprire pen-tru partea de hidraulică şi electrică ar accelera ataşarea sau scoaterea hederului. Hederul pentru iarbă este prevăzut cu o grilă folosi-toare peste melc ceea ce ţine zona de preluare a furajelor curată. Combina testată este dotată cu un rezervor de l de apă în spatele axei poste-rioare şi un sistem Silaspray pentru împrăştierea inocu-lantului este montat lângă cabină. Integrarea controlu-lui distribuţiei de inoculant în sistemul GreenStar ar fi un lucru benefic. O combină de recoltat fura-

jele John Deere i cu un heder pentru iarbă C este listată în Marea Britanie la preţul de £, fără TVA.

În rezumat: John Deere’s 7750i a atins maturitatea. În ciuda unor ezitări pe parcursul timpului de acomodare pentru utiliza-tor, acest utilaj livrează rezultate bune, o calitate de tocare şi o economie de carburant adecvată – nu mai puţin datorată atuuri recente legate de manage-mentul vitezei motorului şi de măsurarea conţinutului de umiditate HarvestLab.

Cotiera cu butoanele de control şi joystick-ul sunt uşor de folosit şi oferă un control facil. Consola pentru mana dreaptă are un design familiar pentru proprietarii de utilaje John Deere şi este extrem de uşor de folosit.

Monitorul GreenStar este bine poziţionat şi are un sistem de reaşezare. Din păcate însă nu este amplasat în punctul cel mai bun pentru o operare confortabilă a utilajului.

Combina testată a fost livrată cu o cutie de viteze rotativă care este mult mai robustă şi deci mult mai de încredere.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


Colţul cu informaţii cheie

MotorFPT NEF – Etapa 3b sau TIER 4A de 6.7-litri, şase cilindri, injecţie electronică common-rail, patru valve/cilindru. Putere nominală 121kW/165CP la 2.200rpm (ISO14396); putere maximă cu EPM (managementul puterii motorului) 156kW/212CP; cuplu maxim 766Nm la 1.500rpm sau 912Nm cu EPM.

Transmisie şi priza de putereNew Holland Auto Command CVT, 200m/h

- 50km/h la 1.700rpm. Trei turaţii la priza de putere, 540/540E/1.000rpm.

Ridicator hidraulicCapacitate de ridicare 8.257kg spate, 3.568kg faţă (opţional), pompă hidraulică cu debit variabil 113 l/min la 1.800rpm. Max. 5 valve hidrulice; opţional valve de presiuneşi retur liber.

Alte caracteristiciGreutate minimă 6.000kg, greu-tate admisibilă maximă 11.500kg.Frâna pe ţeavă de eşapament şi puntea faţă cu suspensie TerraglideTM suntstandard ca şi frânarea pe faţă.

New Holland T 7.210

Mulţi dintre dumneavoastră cunosc termenul: Reducere Catalitică Selectivă (SCR) care se referă la soluţia tehnică pentru tratarea noxelor aleasă de mulţi dintre fabricanţii de tractoare pentru încadrarea în cerinţele Etapei B (TIER A). New Hol-land este un astfel de jucător pe piaţa tractoarelor care a optat pentru soluţie de uree AdBlue (sau DEF) pentru tractoarele sale de peste CP, şi, tot din această nouă familie, fac parte modelele T, care înlocuiesc modelele mari din seria T şi întreaga gamă T dintr-o singură mişcare.

Tractoarele T Power Com-mand vor dispărea din oferta New Holland în următoarele luni, fi ind înlocuite de noile variante T. Această schimbare aduce tehnologia CVT la un număr mai mic de “cai” (cai putere) din

“ograda” New Holland, la T., T., T. şi la modelul asu-pra căruia ne concentrăm atenţia pe parcursul acestui test, T. care câstigă o nouă variantă de trasmisie. Conform celor prezen-tate de New Holland, acest lucru este o opţiune importantă pen-tru fermierii cu ferme vegetale care aşteptau o cutie de viteze

automată, dar fără o creştere foarte mare în greutate a trac-torului. Noul Auto Command, mai mic, cântăreşte doar cu kg mai mult decât echivalentul său powershift , în timp ce deja în-vechitul TVT cântarea cu aprox-imativ kg mai mult. Şi, pentru că veni vorba, noul sistem de nu-merotare New Holland se refera la puterea maximă a fi ecărui trac-tor.Mai întâi, totuşi, să ne concentrăm asupra motoru-lui NEF de 6,7 litri realizat de Fiat Powertrain Technologies (FPT).

Din punctul de vedere al com-paniei New Holland, există doar avantaje cu privire la SCR în comparaţie cu tehnologia Filtru-lui de Particule Diesel preferată de către unele dintre fi rmele concurente. Pentru respecta-rea legislaţiei anterioare legate de emisiile de noxe, obiectivul era să se reducă cât mai mult posibil oxizii de azot (NOx) şi particulele materiale (PM) în interiorul mo-torului, prin recircularea gazelor de eşapament. New Holland a ex-plicat că pentru Etapa b motorul însuşi este mai puţin complex, avand un sistem de răcire similar

„Albastru până în măduva oaselor”Test: tractorul New Holland T7.210

Tractorul T7.210 este un număr de top pentru New Holland. Acesta este unul dintre noile tractoare din familia cu echipare SCR (Reducere Catalitică Selectivă), care ies de pe linia de producţie a fabri-cii din Basildon şi care se remarcă şi prin noul sistem compact Auto Command CVT. Merită oare mai multă atenţie ?Cu siguranţă. Jurnalistul Profi UK, Marvyn Bailey, a supus noul „T” unui scurt test.

New Holland T7.210 este cel mai puternic model al grupului care benefi ciază de Auto Command CVT

autor GE

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


cu cel din Etapa, dar produce un cuplu mo-tor mai mare: un maxim de Nm la . rpm în cazul T. faţă de Nm la . rpm la tractorul T. Temperaturile ridi-cate din interiorul cilindrilor sunt rezultatul unei arderi mai bune a combustibilului şi au ca efect reducerea emisiilor de particule ma-terial (PM), însă o creştere a nivelului de NOx, însă acestea din urmă neutralizate prin uti-lizarea tehnologiei SCR (reducere catalitică selectivă).

Teoria de bază este că gazele de eşapament provenite de la motor sunt tratate cu o cantitate mică de DEF (Ad-Blue) injectată pe traseul de evacuare înainte de intrarea în catalizatorul SCR din capătul ţevii de eşapament, unde au loc reacţii chimi-ce în urma cărora se reduc emisiile de NOx. Un senzor evaluează evacuarea noxelor şi, dacă se atinge un nivel prea ridicat, senzorul informează modulul de control SCR. Când se opreşte motorul, se poate auzi cum pompa evacuează din sistemul de conducte soluţia AdBlue astfel încât acesta să nu îngheţe în sis-temul de conducte. Pentru gama de tractoare T şi mai mici, New Holland plănuieşte să folosească sistemul de recirculare a gazelor de eşapament răcite si fi ltru de particule. Cu acest sistem, lucrurile se vor întâmpla în mod invers: Noxele sunt controlate (sau NOx, adica oxizii de azot, sunt controlaţi) la nivelul cilindrilor, iar particulele sunt tratate în ţeava de eşapament. Gazele răcite ce urmează a fi evacuate sunt retrimise în motor, scăzând nivelul de oxigen şi temperaturile de com-bustie. Reprezentanţii companiei susţin că aceste modele mai mici generează volume

mai reduse de gaze de eşapament şi, deci, nu există un impact semnifi cativ asupra mărimii grupului de răcire pe ansamblu. Utilizând sistemul CEGR (Cooled Exahaut Gas Recir-culation / sistemul de recirculare a gazelor de eşapament răcite) se evită de asemenea am-plasarea rezervorului de AdBlue şi a canistrei de SCR pe un tractor cu şasiu mai mic. În ceea ce priveşte combustibilul şi depozitarea AdBlue, un rezervor de litri pentru DEF (AdBlue) a preluat parţial capacitatea rez-ervorului de motorină, dar, pentru a fi siguri că tractorul nu rămâne fără combustibil, un al -lea rezervor a fost adăugat pe partea dreaptă a şasiului standard de la T.Deci, în realitate, tractoarele din gama T au câştigat o capacitate suplimentară de litri faţă de predecesorul lor, modelul T.Pentru cei care utilizează această serie de tractoare în zone de climă mai rece, există un dispozitiv de încălzire în rezervorul cu AdBlue – pentru cazul în care temperaturile scad sub - ºC, temperatură la care AdBlue îngheaţă. Dacă se întâmplă ca tempera-turile să atingă acest nivel, tractorul poate funcţiona de minute în timp ce AdBlue se dezgheaţă. În momentul în care în rezervorul de AdBlue nu mai există decât % din acesta, o alarmă sonoră alertează operatorul, în timp ce la %, motorul va reduce constant sarcina, reducerea accentuându-se când se ajunge la %. În afara faptului că se adaugă un indica-tor de nivel de AdBlue, nu există schimbări majore la cabina Horizon, cu exceptia con-solei multifuncţionale Sidewinder II şi moni-torului IntelliView III care sunt standard. Întorcându-ne la transmisia T, tehnologia CVT compactă complet nouă a trebuit să

AdBlue (DEF) se adaugă în gazele de eşapament între turbină şi canistra SCR (catalizatorul SCR). Un convertor furnizează tensiune de 24V în sistemul SCR.

Grila radiatorului are aceeaşi mărime ca la modele anterioa-re; un ventilator reversibil poate fi montat opţional.

Un rezervor suplimentar de motorină a fost montat în partea stângă, crescând capacitatea rezervoarelor de motorină la 330 litri.

O cantitate de 48 litri de AdBlue (DEF) este sufi cientă pentru două plinuri de motorină. Pentru a se evita confuziile gura de alimentare a rezervorului de AdBlue (DE) este mai îngustă şi nu este compatibilă cu duza de alimentare diesel.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


preia două din cele game care se regăsesc la modelele mari Au-toCommandTM, ceea ce înseamnă că ajunge la sarcina mecanică maximă la km/h şi la km/h; în restul timpului, foloseste o can-titate mare de putere hidraulică. New Holland menţionează că cele două game (care se schimbă automat) sunt aliniate la cele mai utilizate viteze de tracţiune/de

New Holland T7

Vechiul model

Noul model

Putere nominală

T6050 T7.170 125/171 CP

T6070 T7.185 140/188 CP

T6080 T7.200 155/203 CP

T6090 T7.210 165/212 CP

T7030 T7.220* 167/218 CP

T7040 T7.235* 185/234 CP

T7050 T7.250* 200/250 CP

T7060 T7.260* 215/260 CP

T7070 T7.270* 228/269 CP

Puterea este conform ISO 14396 in

cai putere (CP), iar puterea maxima

include EPM (managementul

puterii motorului) * modelul cu

ampatament marit; ** Numai la

Power Command (full powershift, nu

AutoCommand=CVT= transmisie

variabila continuu).

câmp. Variatorul hidraulic a fost mutat de asemenea din lateral în zona carcasei volantei, econo-misindu-se astfel spaţiu. Pentru mersul înapoi, exista o singură gamă aşa că km/h este viteza maximă în marşarier. În ceea ce priveşte tehnica CVT la trac-toarele mai mari pentru game, uleiul hidraulic şi cel de trans-misie sunt folosite simultan pen-tru o capacitate suplimentară de răcire; cei litri trebuie înlocuiţi la .h de funcţionare (pentru motor intervalul de schimb de ulei este de ore). Deoarece tractoarele AutoCommand funcţionează la turatii ale mo-torului mai mici, debitul nominal al pompei hidraulice este măsurat la . rpm. Pompa standard are o capacitate de litri/min, dar există un dispozitiv opţional care adaugă încă litri/min.Lista de opţionale este completată de o valva de presiune şi retur liber (Power Beyond) care se montează din fabrică precum şi de o a cincea valvă hidraulică comandată elec-tronic. În aceeaşi tendinţă, New Holland a redus şi turaţia mo-torului pentru obţinerea turaţiilor prizei de putere la . rpm. Pentru moment, acestea sunt de /E/.rpm, cu toate că, ulterior, vor exista optional pen-

care se atinge la doar ,rpm.Pentru cei care utilizează frecvent utilaje New Holland, nu va fi o surpriză să descopere că Mana-gementul Puterii Motorului continuă să joace un rol im-portant în experienţa “albastră”

– pentru transport, priza de putere şi funcţii cu consum hidraulic mare.Odată ce criteriile relevante au fost satisfăcute, se aprinde o lumină verde care indică un sur-plus de kW / CP la puterea nominală sau CP la puterea maximă care va fi automat utili-zat la nevoie. Încă un avantaj pen-tru cultivatorii de rădăcinoase

tru /,/,Eco. Există şi o opţiune de £ pentru priza sincronă. În partea posterioară, T. şi T. se pot mândri cu o construcţie mai puternică decât modelele T şi T pe care le înlocuiesc. Tractoarele noi au frâne cu disc dublu şi armătură de carbon, şi, datorită puterii su-plimentare pentru oprire, sarcina utilă a crescut cu kg, ajungând la ,t. În Marea Britanie şi Irlan-da, tractoarele AutoCommand se deplasează cu km/h şi, ca urmare au sistem de frânare pe puntea faţă şi o frână pe ţeava de eşapament. Dacă maneta de schimbare a sensului de depla-sare este acţionată brusc în spate, se realizează şi un anumit grad de frânare corelat cu un efect de întârziere similar cu cel de la transmisia powershift . Toate trac-toarele T pentru Marea Britanie sunt construite pentru km/h la , rpm, în timp ce pe alte pieţe viteza maximă este de km/h,

este că sunt disponibile roţi cu un diametru mai mare pentru cul-turi prăşitoare chiar din fabrică. Dimensiunile acestora sunt / R pe faţă şi de / R pe spate. Pentru lăţimi mai apro-piate de lăţimile standard pentru cauciucuri, modelele T. şi T. pot utiliza pe spate roţi în-alte pe jante de , cm ( inch), importante pentru un tractor de CP, respectiv CP.

Rezumat: Concluzia este că aceste motoare noi şi mai “curate” funcţionează mai efi cient şi cu costuri de operare mai reduse. Şi, dacă treci pe lângă un T. care tractează o remorcă încărcată de t, motorul FTP confi rmă faima sa proverbială. Ca şi la modelele mai mari, sistemul AutoCom-mand este uşor de folosit şi aduce mai multă versatilitate gamei me-dii de tractoare New Holland.

Un indicator digital arată nivelul DEF

Odată cu transmisia AutoCommand devine standard şi consola multifuncţională Side Winder.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K



BOVISmagazin

C MY K

C MY K

noutăţi | management | alimentaţie | genetică | patologie | tehnologie | mediu | procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru

BOVIS magazin

Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia

documentului care certifi că plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România.

NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................

TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................

Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei):

......................................................................................................................................................................................

strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. ..........

sector/judeţul .................................................... localitatea .........................................................................................

Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fi scală pentru suma achitată, pentru fi rma: ..............................................

............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................

Am achitat suma de:

o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani)

• mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de .....................................................

pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la

Raiff eisen Bank Piatra Neamţ.

Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

R E V I S T Ã A C R E S C Ã T O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A

GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor

Compania Activitate Adresa Web Contact Pag.

CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3

Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj [email protected] ing. Dorina Chezan, Mob.> 25

Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 41

Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 12

ABS Global / PIC România Genetică Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti [email protected] ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240 11

Farm Tech Utilaje Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov offi [email protected] Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554 43

Intervet România Medicamente Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna [email protected] dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 31

Vitfoss România Furaje Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău [email protected] ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26 7

Limagrain România Seminţe/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov [email protected] ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23 C4

Pfi zer Animal Health Medicamente Şis. Bucureşti-Ploieşti, nr. 172-176, clădirea B, et. 6 andreea-cristina.pata@pfi zer.com Andreea Paţa, Mob.: 0724.515.034 23

IPSO Utilaje Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov [email protected] Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 29 / 57

TopNutrition Nutriţie Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa [email protected] ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 21

G-A Nutriţie Animală Furaje Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău offi [email protected] ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111 27

Viking Genetics / DaNutrition Genetică T\rgu Mureş, jud. Mureş [email protected] dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032 53

Noack România Furaje Str. Ion Urdăreanu, nr. 34, et. 5, Bucureşti [email protected] ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527 5

Ecolab Detergenţi Str. Sf. Lazăr, nr. 50, loc. Iaşi, jud. Iaşi [email protected] Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124 10

Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2 [email protected] Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 39

fotog

rafi e

Kar

pate

n M

eat


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI

Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - [email protected]. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

11111111111111

Vaccin efi cace si sigur

Defi nirea unei strategii de

lupta

Vaccinare Imunizare Protectie

Identifi carea bolii

333333333333333

4444444444444444444

555555555555555

2222222222222222222Diagnosticarea

bolii

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt. Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind e cacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani cat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti cială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani cat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti cială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

®

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

Documents

bovis