Bãrãgan, jonglerii în Consiliu PSD-ului - indiscret.ro · pentru cultura autohtonã. Craiova, prin PNL poate deveni „gazda” culturalã idealã cu acces liber, dincolo de a

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 638 . 638 . 638 . 638 . 638 28 mar 28 mar 28 mar 28 mar 28 martie - 3 aprilie 20tie - 3 aprilie 20tie - 3 aprilie 20tie - 3 aprilie 20tie - 3 aprilie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

5Amãnunte

în pagina

8Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 9

2Amãnunte

în pagina

Bãrãgan,jongleriiîn Consiliuîn numelePSD-ului

















Cartierul chinezescdin Craiova se

întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat


întoarce la stat

Normeleantipoluareimpuse deUE, coºmarpentru CEOltenia

















Noul Schweighofer

al pãdurilor din

Vâlcea ºi Gorj Noul Schweighofer

al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din


al pãdurilor din

Vâlcea ºi Gorj

28 martie - 3 aprilie 2018 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

de senatorMario Ovidiu Oprea,

preºedintele PNL Craiova

Existã zeci de feluri în care pu-tem marca anul Marelui Cente-nar. Existã posibilitãþi tehnice ºi

financiare ºi resurse umane suficientepentru a face din acest eveniment unulextraordinar. Dar, oare, cum ar fi sã îlpriveascã cineva în simplitatea sa?Cum ar fi ca el sã însemne pe lângã olecþie istoricã de ascultat cu sufletulpietroi, reîntoarcerea spre anumite va-lori morale? Centenarul înseamnã sãreaducem tradiþii care s-au pierdut. În-seamnã sã nu eºuãm ºi sã înlocuimmãcar o zi socializarea indirectã de penet cu socializarea civilizatã faþã în faþã.Înseamnã sã scoatem oamenii din case,la promenadã, exact ca acum 100 deani, sã dãm ocazia ca familiile sã se cu-noascã, sã râdã cu poftã, sã se priveas-cã în ochi, sã punã þara la cale, sã simtãcã fac parte din tot ceea ce se constru-ieºte aici, în interiorul graniþelor. De ceam face asta? Pentru cã ºi acum 100 deani, PNL a fost în spatele dezvoltãriiaccelerate urbane ºi pentru cã azi PNLvrea sã fie mai bun mediator între ro-mâni ºi cei care au obligaþia sã-i consi-dere parteneri. Ce înseamnã Centena-rul României? Centenarul înseamnãMarea Unire, iar o Mare Unire presu-pune sã luãm în calcul toate categorii-le societãþii, înseamnã sã readucem lavedere oameni care ne pot învãþa de-spre bune maniere, despre respectulpentru cultura autohtonã. Craiova, prinPNL poate deveni „gazda” culturalãidealã cu acces liber, dincolo de a fi ohartã roºie, care de ani buni este þinutãdeparte de ideea de culturalizare, în fa-voarea dezvoltãrii dependenþelor. Mo-bilizaþi oamenii cãtre teatru, care acum100 de ani era destinaþia lor preferatã.Ce-ar fi sã îl readucem pe Caragiale pebuzele tuturor, pentru cã este atât deactual! Craiovenilor le plac ironia finã,hazul de necaz, gluma deºteaptã, invi-taþiile de a discuta despre vremurileapuse. Centenarul înseamnã ca locui-torii sã se simtã bãgaþi în seamã, nufolosiþi pentru a recepta mesaje de-agata. Înseamnã sã-i facem sã se simtãmândri de ceea ce pot realiza împreu-nã. Ce înseamnã centenarul României?Sã încurajãm generaþiile actuale sã pre-ia din obiceiurile celor mai în vârstã,

sã punem accentul pe ceea ce este tra-diþional ºi autentic românesc, pentru anu crea un dezechilibru între ceea cene aparþine ca tradiþie ºi ceea ce împru-mutãm. Ce înseamnã Centenarul? În-seamnã sã facem o incursiune în tre-cut, pentru a aduce în prezent adevãruldespre Marea Unire, care, la acel mo-ment nu a fost consemnat aºa cum unstat întreg ºi independent ar fi meritat.Nu toþi tinerii au avut ocazia sã studie-ze ori nu li s-a povestit niciodatã de-spre acest eveniment important care amarcat evoluþia noastrã ca popor. Cen-tenarul este despre a cãuta orice româncare a împlinit 100 de ani ºi sã îl adu-cem în faþa oamenilor. Ei nu numai cãpot explica cel mai bine ce au însemnatacele vremuri, dar meritã ºi cumva ono-raþi pentru rezistenþa lor ºi cine o poateface mai bine decât un partid liberal?

Într-o societate atât de minþitã ºi ma-nipulatã, Centenarul trebuie sã fie unsimbol al punerii accentului pe onesti-tate, pe adevãrul despre identitateanoastrã. A vorbi cu tinerii, a le explicadespre o mare lecþie a trecutului nostruca naþiune, este aproape o datorie decare PNL trebuie sã se achite în virtu-tea principiilor pe care le are. În sim-plitatea lui, Centenarul e despre a trans-fera în viaþa de azi ambiþia unui poporgreu încercat, dar niciodatã laº. Estedespre a înlocui mãcar o searã pove’ti-le despre supereroi recenþi cu o mãrtu-risire sincerã despre ce înseamnã Ma-rea Unire, despre sacrificiu ºi curaj,despre nevoia de a rãmâne o unitate,nu doar geograficã, ci ºi în interiorulgraniþelor. Noua întindere a statului ºinoua structurã socio-economicã au pro-dus acum 100 de ani schimbãri funda-mentale ale sistemului politic. Din celedouã partide mari ale Vechiului Regata supravieþuit doar Partidul NaþionalLiberal. Viaþa culturalã a cunoscut o pe-rioadã de efervescenþã fãrã precedent,manifestatã în artã ºi ºtiinþã. Probabil,existã infinite feluri de a-þi arãta pãsulfaþã de þara ta. Dar cred cã cel mai depreþ lucru pe care îl poþi face pentru eaeste sã-i laºi un „semn de carte” inseratîn prezentul copiilor, pe care îl putemface mai bogat cu 100 de ani sau maisãrac ca niciodatã.

Cum sã dai 100 de ani într-o zi

În urmã cu apoximativ o jumãtate dean, Comisia Europeanã a adoptat oDecizie privind cele mai bune teh-

nici disponibile pentru instalaþiile de ar-dere de dimensiuni mari, care au urmasã intre în vigoare peste 4 ani de la pu-blicare, adicã în data de 17 august 2021.Prin aceastã Decizie au fost stabilite va-lori limitã de emisie în aer foarte strictepentru oxizi de azot, dioxid de sulf ºi pul-beri în suspensie. Ca element de nouta-te, au fost introduse valori limitã de emi-sie ºi pentru emisiile de mercur, precumºi cerinþe de monitorizare pentru mono-xid de carbon, acid clorhidric ºi acid flu-orhidric. Doar cã, pentru reducerea emi-siilor de oxizi de azot, centralele carefolosesc cãrbune trebuie sã ia o serie demãsuri care constau, în principal, în în-locuirea arzãtorilor de praf cãrbune afe-renþi instalaþiilor de ardere. În cazul CEOltenia, vorbim despre un numãr de 84de arzãtori aferenþi celor 14 cazane ener-getice. Problema este cã, doar pentrurealizarea lor, furnizorii de echipamentestimeazã cã producþia va dura aproxi-mativ doi ani, la care se adaugã alte ºaseluni necesare montãrii lor pentru fiecarecazan în parte. „Realizarea acestor in-stalaþii, din toate punctele de vedere(contractual, tehnic, montare, punere înfuncþiune), pânã la data de 17 august2021, pe lângã faptul cã este imposibilpractic de finalizat, indiferent de efortulfinanciar pe care ar fi dispusã CE Olte-nia sã îl facã, va avea un impact consi-derabil asupra asigurãrii cu energie elec-tricã a Sistemului Energetic Naþional,

Cel mai marCel mai marCel mai marCel mai marCel mai mare pre pre pre pre producătoducătoducătoducătoducătorororororde enerde enerde enerde enerde energie pe bază degie pe bază degie pe bază degie pe bază degie pe bază decărcărcărcărcărbune din Rbune din Rbune din Rbune din Rbune din Româniaomâniaomâniaomâniaomâniaar putar putar putar putar putea ajunge întrea ajunge întrea ajunge întrea ajunge întrea ajunge într-o-o-o-o-osituaţie difsituaţie difsituaţie difsituaţie difsituaţie dificilăicilăicilăicilăicilă

constând în indisponibilizarea, în perioa-da 2020 – 2021, a unei puteri instalatede minim 1.000 MW ºi maxim 1.500MW pe întreaga perioadã“, se aratã într-un document al CE Oltenia.

Se solicitã prelungirea cutrei ani a termenului limitã

Pentru evitarea acestei situaþii, repre-zentanþii Complexului spun cã este ne-cesarã ca autoritãþile europene sã fie deacord cu prelungirea termenului limitãpentru conformarea la legislaþia cu 3 ani,pânã în 2024. „Acest lucru ar asiguratimpul necesar implementãrii mãsurilormenþionate anterior, prin oprirea în per-manenþã pe perioada menþionatã a câteunui singur grup energetic de 330 MW,în comparaþie cu 1.000 – 1.500 MW învarianta conformãrii pânã în anul 2021,cu o perioadã de minim 6 luni, prin rota-þie, pentru realizarea tehnicã a lucrãrilornecesare, fãrã a fi afectatã substanþialcapacitatea de producþie de energie elec-tricã a CE Oltenia ºi, respectiv, cantita-tea de energie electricã necesarã Siste-mului Energetic Naþional“, susþin repre-zentanþii CE Oltenia.

În 2017, Complexul Energetic Oltenia,societate controlatã de stat prin Ministe-rul Energiei, a funcþionat în medie cu 8 grupuri energetice, acoperind o cotã depânã la 24% din piaþa de energie, iar înperioada de iarnã a funcþionat inclusivcu toate cele 11 grupuri energetice dis-ponibile, asigurând o treime din totalulproducþiei de energie a României.

Înãsprirea unor norme de mediu la nivel european riscã sãoblige Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producã-tor de energie pe bazã de cãrbune din România, sã opreas-cã pentru mai bine de un an grupuri energetice cu o putereinstalatã însumatã de pânã la 1.500 MW, reprezentândaproape jumãtate din puterea instalatã totalã a Complexului.Sistarea activitãþii ar fi necesarã pentru retehnologizareagrupurilor prin montarea unor echipamente care sã reducãemisiile de oxizi de azot ºi, spun reprezentanþii CE, ar aveaun impact major asupra sistemului energetic naþional.

Normeleantipoluareimpuse de UE,coºmarpentruCE Oltenia

















28 martie - 3 aprilie 2018www.indiscret.ro

Într-un an dominat demanifestãrile dedicateCentenarului MariiUniri, Consiliul Jude-þean Dolj þine drapelulsus, investind peste26 de milioane de leiîn instituþiile de cultu-rã din subordine.Printre multe alteproiecte care vor fiastfel finanþate, oparte din bani suntdestinaþi înfiinþãriiMuzeului Cãrþii ºiExilului Românesc, unproiect inedit care vagãzdui opere de ovaloare inestimabilã,scrise într-o perioadãtulbure din istoriaRomâniei.

În programul de investiþiidin bugetul pentru 2018,pentru capitolul „Culturã,

recreere ºi religie“ au fost alo-cate peste 26,6 milioane de lei,ceea ce reprezintã 13,8%. Dinaceastã sumã, 1,4 milioane delei vor merge cãtre înfiinþareaMuzeului Cãrþii ºi Exilului Ro-mânesc, demers pentru care CJDolj a accesat ºi un proiect cufonduri europene, în valoare de4,5 milioane de euro. Acestaprevede, printre altele, restau-rarea ºi consolidarea Casei Dia-nu - monument istoric, dar ºidotarea clãdirii pentru a puteagãzdui opere unicat, donate Bi-bliotecii „Aman“ de academi-cienii Basarab Nicolescu, DanBerindei sau Dinu C. Giurescu.„Proiectul este cu adevãratspectaculos ºi îºi propune sãpunã în valoare un imobil deo-sebit din centrul Craiovei, CasaDianu, care a aparþinut uneivechi familii boiereºti, renumi-tã prin personalitãþile pe care le-a dat Bãniei – magistraþi, oa-meni politici sau profesori. Esteun spaþiu aparte, iar vizitatoriivor descoperi cã multe dintre

Consiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean Dolj susţine fj susţine fj susţine fj susţine fj susţine financiar ininanciar ininanciar ininanciar ininanciar invvvvvesesesesestiţiile în culturătiţiile în culturătiţiile în culturătiţiile în culturătiţiile în cultură

încãperile acestui edificiu seaseamãnã cu cele din Palatul«Jean Mihail», în care funcþio-neazã Muzeul de Artã. Craiovava fi astfel înnobilatã cu o nouãinstituþie de culturã – MuzeulCãrþii ºi Exilului Românesc,care va beneficia de documen-tele ºi volumele de carte pe careBiblioteca Judeþeanã «Alexan-dru ºi Aristia Aman» a reuºit sãle recupereze din Franþa ºi Spa-nia, prin intermediul unor oa-meni cu totul deosebiþi ºi draginouã, cum este ºi domnul aca-demician Basarab Nicolescu.Tot aici vor fi aduse donaþiiledomnilor academicieni Dinu C.Giurescu ºi Dan Berindei, pen-tru care vor fi amenajate sãlispeciale, dar va fi creatã ºi ozonã destinatã copiilor, demersprin care ne dorim sã-i atragempe cei mici cãtre lecturã“, de-clara preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa.

Brâncuºieste la Craiova

Un alt proiect inedit pentrucare CJ Dolj a alocat peste 15

3ADMINISTRAÞIE

milioane de lei din bugetul pe2018 îl reprezintã construireaCentrului Internaþional „Con-stantin Brâncuºi“, un demersextrem de important pentru sti-mularea turismului în judeþulDolj ºi regiunea Oltenia prinpunerea în valoare a bogatuluipatrimoniu cultural al acesteizone. Conform proiectului, Cen-trul, ce va fi ridicat în curtea Pa-latului „Jean Mihail“, ar urma sãgãzduiascã sãli de conferinþe ºispectacol, ateliere de discurs ºide creaþie, dar ºi o prismã de sti-clã de peste 12 metri unde vor fiexpuse interpretãri la scarã marea operelor celebrului sculptor.„Acesta nu va fi doar un obiec-tiv însemnat pentru noi, pentruConsiliul Judeþean Dolj, ci ºi unproiect reprezentativ la nivelnaþional, pentru cã vorbim de-spre un complex cultural dedi-cat în întregime unuia dintre ceimai cunoscuþi ºi mai valoroºiartiºti români, inegalabilul Con-stantin Brâncuºi. Cu atât mai ata-ºati suntem de acest demers cucât Muzeul de Artã Craiova, învecinãtatea cãruia va fi edificatcentrul international, deþine înpatrimoniul sãu ºase opere alemarelui sculptor“, spunea IonPrioteasa în momentul semnãriicontractului de execuþie al lucrã-rii.

Culele din Brabovaºi Cernãteºtivor fi reabilitateºi introduse încircuitul turistic

În planul de investiþii pentru2018 gãsim ºi douã proiectepentru care CJ Dolj a accesat ºifonduri europene, care prevãdreabilitarea, consolidarea ºi pro-movarea Culelor din Cernãteºtiºi Brabova. Dupã reabilitare,culele vor deveni puncte mu-zeale ºi vor fi incluse în circui-tul turistic „Istorie ºi tradiþiedoljeanã“, în care a mai fost in-clusã ºi Casa Bãniei din Craio-va, Secþia de istorie-arheologiea Muzeului Olteniei, dar ºi Mu-zeul Satului din Pieleºti.

Pe lângã aceste proiecte, Con-siliul Judeþean Dolj a mai alo-cat peste 5,5 milioane de lei, banicare vor ajunge la instituþiile deculturã din subordine, cum suntMuzeul Olteniei, Muzeul deArtã, Biblioteca Judeþeanã„Aman“ sau ªcoala Popularãde Arte ºi Meserii „Cornetti“,pentru diverse lucrãri ori achi-ziþii extrem de necesare.

Ion Prioteasa ºi academicianul Basarab Nicolescu

Centrul Brâncuºi în lucru

Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc ºi CentrulBrâncuºi, douã proiecteimportante


















Publ

icita

te

4POLITICÃ

Nicolae Giugea,deputat PNL Dolj

Toate lucrurile se schim-bã de când PSD-ul con-duce þara – guvernul

odatã la ºase luni, trecutulatunci când el devine supãrãtorpentru Dragnea, legile care îlpot trimite la închisoare pe ace-laºi Dragnea, sau chiar geogra-fia þãrii când ea împiedicã pe ci-neva sã punã mâna pe o insulã.Un singur lucru nu se schimbã– domnul Daea ºi obsesia luieternã – Mioriþa. Ca un elevcare a învãþat o singurã lecþiepentru bacalaureat ºi orice sub-iect i-ar pica el spune tot Miori-þa, dl. Daea ne repetã mereu cãþelul lui la minister este sã pro-moveze oaia.

Haideþi sã vedem ºi ce spuncifrele oficiale despre reuºitadomnului Daea în acest dome-niu. Conform statisticilor oficia-le în România sunt 10 milioanede oi, ceea ce ne plaseazã pelocul 3 în Europa la acest capi-tol. Consumul mediu anual pecap de locuitor este de 2,6 kgcarne de oaie. De asemenea.

România exportã animale vii învaloare de 315 milioane în spe-cial oi ºi capre.

În aceste condiþii, în super-marketurile din România preþulkilogramului de carne de oaienu scade sub 55 de lei. De undese vãd rezultatele acestei poli-tici dezastruoase promovate dedomnul Daea. Nu este pentruprima datã când domnul minis-tru dovedeºte cã nu ºtie cu cese ocupã ministerul domnieisale, din moment ce uitã cã rãs-

Publ

icita

te

punde ºi de domeniul industrieialimentare. De altfel, scopul fi-nal al agriculturii ºi zootehnieieste acela de a pune produse decalitate ºi la un preþ convenabilpe masa oamenilor. Nu creºte-rea în sine a oilor conteazã, cidacã românii pot sã cumperecarne de oaie la un preþ avanta-jos.

Din acest punct de vedere,politica oii a domnului minis-tru Daea este un exemplu deeºec total.

Politicaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oiiPoliticaeºuatã a oii

de Cosmin Pretorian

De ceva vreme, o „falan-gã“ universitarã grupa-tã în spatele unei aso-

ciaþii pe numele ei de scenãEDUCOL, folosindu-l pe „ser-vitorul“ de serviciu din adminis-traþia oraºului Craiova, vicepri-marul Stelicã Bãrãgan, se chi-nuie din rãsputeri sã punã mânape spaþiul de 800 de metri pã-traþi în care a funcþionat pânãmai zilele trecute IncubatorulTransfrontalier Tehnologic ºi deAfaceri Craiova. Clãdirea arveni ca o mãnuºã acestei aso-ciaþii anonime, a cãrei activita-te este nulã din toate punctelede vedere. În acest sens, la în-ceputul anului, organizaþia adepus o cerere pe adresa Primã-riei Craiova, delegându-l peBãrãgan drept lobby-ist ºef, res-ponsabil cu „mânãreala“ votu-rilor în Consiliul Local pentruca proiectul sã treacã. Conco-mitent cu cererea EDUCOL, oaltã asociaþie non-profit, multmai implicatã în activitãþi socia-le în judeþul Dolj ºi recunoscu-tã pe plan naþional ºi internaþi-onal pentru proiectele de mili-oane de euro derulate, este vor-ba de Asociaþia Românã a Ti-nerilor cu Iniþiativã (ARTI), asolicitat printr-o adresã scrisãacelaºi spaþiu pentru funcþiona-rea în respectiva clãdire a uneiºcoli generale cu clasele I-VIII,finanþatã din fonduri private. Însprijinul demersului sãu, ARTIa depus, odatã cu solicitarea, ºio lungã notã explicativã în care

îºi prezenta activitatea de 15 anila nivelul judeþului Dolj, unaprodigioasã din toate punctelede vedere. Numai cã, faþã deEDUCOL, ARTI are un mareneajuns: nu are un Bãrãgan alei care, de la înãlþimea funcþieide viceprimar, sã dirijeze dis-creþionar votul consilierilor lo-cali, sub pretextul cã este ordinde la partid sã ajungã spaþiul înadministrarea EDUCOL.

Individul, care în teorie artrebui sã se ocupe de destineleoraºului, ºi nu ale unei asocia-þii fantomã a stãpânilor sãi uni-versitari, ºi-a dovedit utilitateala începutul sãptãmânii aceste-ia, când în ºedinþele comisiilorConsiliului Local Craiova afost luat în discuþie un proiectde hotãrâre promovat de el princare primãria sã se asocieze cuEDUCOL ºi sã le punã la dis-poziþie spaþiul de pe Calea Bu-cureºti. Dacã în Comisia de în-vãþãmânt proiectul lui Bãrãgana fost trântit de consilieri caurmare a informãrilor pe carereprezentantul ARTI le-a fãcutîn plenul ºedinþei, la urmãtoa-rea comisie, cea de urbanism,Bãrãgan l-a folosit pe Nicoli pepost de portavoce, iar acesta i-a interzis delegatului asociaþieisã îºi expunã proiectul. ªi casã îºi desãvârºeascã „opera“slugarnicã, viceprimarul aavertizat cã la fel se vor desfã-ºura lucrurile ºi în celelalte co-misii, iar plenul ConsiliuluiLocal, dominat de PSD, vavota „proiectul lui“.

Poate cã vã întrebaþi ce îl

mânã în luptã pe acest slujbaºal nostru, plãtit bine ca sã seocupe de destinele Craiovei.Rãspunsul este unul simplu:înainte de a ajunge viceprimarPSD, el a fost salariat al Uni-versitãþii din Craiova, unde apromovat în funcþii de condu-cere ca urmare a prestaþiei salepolitice în sânul PSD Craiova.Ipoteticul proiect EDUCOLeste manageriat de angajaþi aiaceleaºi instituþii, Universitateadin Craiova, devenitã în ultimiiani o pepinierã de cadre pen-tru filiala localã a PSD. Acum,Bãrãgan trebuie sã întoarcã unserviciu cãtre unii dintre „stã-pânii“ sãi universitari ºi se fo-loseºte de numele partiduluidin care face parte pentru a in-fluenþa acest lucru. Numai cã,de la Bucureºti, Lia OlguþaVasilescu ºi Claudiu Manda,liderii filialei municipale ºi ju-deþene a PSD-ului, probabilhabar n-au de demersurile mes-chine ale individului. El, însã,la toate colþurile, afirmã con-trariul, târând partidul ºi lide-rii sãi într-un scandal cu graverepercusiuni nu numai pe planlocal, ci ºi naþional ºi interna-þional. Din lipsã de spaþiu, neoprim aici, în speranþa cã per-soanele care trebuiau sã înþe-leagã unde este telecomandadomnului viceprimar au înþe-les acum. În numerele viitoa-re, vom mai zãbovi puþin asu-pra prestaþiei publice a lui Bã-rãgan, mãcar pentru ca fiecaredintre noi sã înþelegem cui îiplãtim un salariu deloc modest.


5DEZVÃLUIRI

În dorinţa sa aprinsă de a întÎn dorinţa sa aprinsă de a întÎn dorinţa sa aprinsă de a întÎn dorinţa sa aprinsă de a întÎn dorinţa sa aprinsă de a întoaroaroaroaroarce serce serce serce serce serviciile unor univviciile unor univviciile unor univviciile unor univviciile unor univererererersitsitsitsitsitariariariariaricrcrcrcrcraioaioaioaioaiovvvvveni, viceprimareni, viceprimareni, viceprimareni, viceprimareni, viceprimarul Sul Sul Sul Sul Stttttelică felică felică felică felică foloseştoloseştoloseştoloseştoloseşte pare pare pare pare partidul pentrtidul pentrtidul pentrtidul pentrtidul pentru a pune mânau a pune mânau a pune mânau a pune mânau a pune mânape fpe fpe fpe fpe fososososostul Incubattul Incubattul Incubattul Incubattul Incubator Tor Tor Tor Tor Trrrrransfransfransfransfransfrontontontontontalier Talier Talier Talier Talier Tehnologic şi de Afehnologic şi de Afehnologic şi de Afehnologic şi de Afehnologic şi de Afaceriaceriaceriaceriaceri

CRITERIUExperienþãpersoanã juridicãiniþiatoare

Organizaþie iniþiatoare, non-profit cu 15 anivechime, experienþã în derularea de programeeuropene cu finanþãri de peste 5 mil de euro ºipeste 10 000 de beneficiari direcþi, cu peste 33de parteneri privaþi, autorizatã de MinisterulMuncii, Ministerul Educaþiei, recunoscutãpentru activitatea educaþionalã de cãtre 12ambasade, având finanþari anterioare acordatede National Democratic institude for Interna-tional Affairs (prin USAID), Guvernul Românieidar ºi prin numeroase fonduri bilaterale.

Organizaþie iniþiatoare,non-profit, vechime 3 ani,fãrã niciun proiectimplementat din 2015,având ca membrifondatori UniversitateaCraiova, ADR Oltenia ºiAsociaþia absolvenþilor.

5 000 000 euro din proiecte europene782 608 euro din contribuþii private (taxe,sponsorizãri, donaþii)200 000 euro din servicii de formareprofesionalã ºi mediere

0Sume investite lanivel local de laînfiinþare

Destinaþia spaþiului Unitate de învãþãmânt nivel primar ºi gimnazial Incubator de afacerisociale

Beneficii directe Numãr de beneficiari direcþi:- 252 de elevi în Craiova pânã la clasa a VIII-a- 518 elevi din scoli asociate ce beneficiazã desprijin logistic gratuit- Acordarea sistemului de francizã socialãcãtre Sibiu, Piteºti, Bucureºti ºi RâmnicuVâlcea- în prezent 27 de angajaþi, în fiecare ansuplimentând cu minim alte 6 posturi, reuºindsã menþinem în Craiova tineri care altfel ar fiplecat sã profeseze în alte þãri, oferindu-lesalarii competitive la nivel European

Numãr de beneficiaridirecþi:nu este asumat niciunindicator în acest sens

Contribuþie la politicile locale ºi congruenþã cuSIDU

Contribuþie la politicilelocale ºi congruenþã cuSIDU

Suplimentare numãr de locuri disponibilepentru ºcolarizarea elevilor din Craiova cu 28de locuri anual

Nu se oferã nicioestimare a numãrului deafaceri nou-create.

Durata de asociere:Minimum 10 ani cu dorinþa prelungire

Durata de asociere:4ani, cu posibilitatea de aîncheia mai devreme

Costurile:- preluarea datoriilor accumulate- toate costurile necesare pentru schimbareade destinaþie a spaþiului- asigurarea plãþii utilitãþilorasigurarea investiþiilor necesare, inclusivpentru predarea cãtre proprietar în stareutilizabilã

Costuri:- asigurarea costurilor derenovareasigurare cheltuieliloroperaþionale

Nivelul investiþiei:

- investiþia iniþialã este estimatã la 50 000 deeuro (execptând cheltuielile privindschimbarea de destinaþie)-- anual vorbim de un angajament financiar de313 000 de euro din fonduri private. Astfel,finanþarea angajatã este de 1 252 000 europentru urmãtorii 4 ani.

Nivelul investiþiei:

La Capitolul 2, articolul 1,aliniatul 4 semenþioneazã un acordmultianual semnat întreEducol ºi GlobalGivingprin care se menþioneazãun sprijin financiar pentruprogramul deantreprenoriat social, fãrãa menþiona valoarea de 1000 000 USD lansatã decãtre Asociaþia Educolprin adresa 40/28.02.2018.

Asociaþia EDUCOL arecont pe aceastãplatformã, cumulând untotal de 80,930 $, fãrãniciun proiect înregistratpe platformã. (conformprint-screenului cereprezintã Anexa 1 laprezenta solicitare).Totodatã, este menþionatnumãrul de înregistrare2089 pentru GrantulGlobal Giving al cãruiacord de finanþare esteataºat, acest acordreprezentând un formatelectronic, neasumat prinsemnãturã digitalã sauolografã, având rol descrisoare de informare,neavând îndeplinitecriteriile de încadrare încategoria contractelor.

Calcul spaþiunecesar pentruderularea activitãþii:

Spaþiul necesar:

Clãdire independentã faþã de alte structuri,suprafaþa utilã minimã de aproximativ 800 mp(conform standardelor sunt necesari min.1.8 –2 mp/elev, cu excepþia spaþiilor comune) ºiteren aferent pentru pauze de aproximativ 400mp (numãrul maxim de elevi pânã la clasa aVIII-a va fi de 252, terenul pentru pauzeurmând a fi de minimum 0.8 mp/copil ºi încã200 mp necesar activitãþilor sportive),respectând astfel standardele în vigoare.

Spaþiul necesar:

Nu existã nicio estimareprivind aceastãnecesitate.

„Sluga”Bãrãgan,jongleriiîn Consiliu înnumele PSD-ului

















de Virgil Dumitrescu

fasciºti” precum Stelian Popes-cu, Nichifor Crainic, RaduDemetrescu-Gyr º.a. Moºteni-rea lui Virgil Carianopol în-seamnã peste 30 de volume li-rice, memorialisticã ºi cãrþipentru copii. Ca student, nurareori vizitându-l pe str. Mier-lei nr.15, din Bucureºti, am fostsurprins sã-mi spunã: ”Vino,nene, ºi stai la noi sã înregis-trezi, am sumedenie de lu-cruri...” Nu ºtiam ce pierd, amamânat înregistrarea pe bandãmagneticã pânã n-a mai fostposibilã. Pierdusem cele douãvolume din ”Scriitori care audevenit amintiri”. În 1982, ul-tima sa vizitã la Slatina, a fostprezent pe scena Casei de Cul-turã a Sindicatelor. Atunci,pentru prima ºi ultima oarã,îndatã ce lecturase poezia sapreferatã despre fericirea tardi-vã, în faþa unei sãli arhipline,i-am zãrit între pleoape câtevacristale Swarovski. Pe lângã ooperã mustind de cântece olte-neºti ºi româneºti, de elegii ºielegii, Virgil Carianopol ne-alãsat amintiri de nepreþuit.Când, alãturi de soþia sa, Lili,de Ion Potopin (cel ce a con-dus Cenaclul ”G. Cãlinescu” alAcademiei), de Mihail Dru-meº, ªtefan Popescu º.a., co-bora în Caracal, urbea natalã încare o stradã avea sã-i poartãnumele, se simþea în largul sãu,ca un corãbier peste vremi. Atrecut în nefiinþã la 6 aprilie1984. Pentru simplitatea versu-rilor sale, de mare simþire ºireflecþie, publicul l-a aplaudatîn picioare, cum, îmi place sãcred, îl aplaudã ºi în prezent...

Vã mai amintiþi? VirgilCarianopol: ”E primã-varã, iarãºi primãva-

rã!/ Pe fiecare margini defãgaº/ Îºi scot strãmoºii dege-tele-afarã/ De ghiocei, de crini,de toporaºi”. Mai e acolo unvers de pus în ramã: ”Aruncãprimãvara peste tot cu vrãbii”.ªtiu cã în România cu atâteaprobleme pe cap de locuitor,numai de poezie nu vã arde. ªiatunci, îmi asum aceste enun-þuri sub formã de monolog. Da,îmi amintesc: ”E primãvarã, ia-rãºi primãvarã” a þâºnit nu odatã din orchestraþia spectaco-lului ”Primãvara simfonic”avându-l ca protagonist pe Tu-dor Gheorghe. Ca sã mã dau”cult la cap”, în expresia Ora-colului din Bãlceºti, trei, pepuþin, sunt poemele lui VirgilCarianopol puse pe note ºi in-terpretate mãiestru de artist:”Primãvara”, ”Cântec olte-nesc” ºi ”Mama”, acesta dinurmã având premiera la Izbi-ceni, în faþa autorului, unde ve-nise, vorba lui, ”sã ne vadã”.Noi, cei câþiva care am mai rã-mas de pe vremea întâlnirilorcu Nea Virgil (Aretzu, Botar,Voinescu), avem un legãmântnescris, de a ni-l/ de a vi-l rea-minti. Discut cu mine sã audãlumea. Nãscut la Caracal în 29martie 1908, a debutat edito-rial în 1931 atras de avangar-dism, pentru a se cantona în tra-diþionalism, neoclasicism, ima-gism. Între 1956 ºi 1963, a fostîncarcerat întrucât frecventasecenaclul condus de Virginia,sora lui Pamfil ªeicaru, în ju-rul cãruia au gravitat ”ziariºti

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Carianopol ºi Oltenia Pe 22 martie, am sãrbãto-rit Ziua Mondialã a Apei.Aceastã zi a fost aleasã încadrul Conferinþei Naþiuni-lor Unite asupra MediuluiÎnconjurator de la Rio deJaneiro din 1992.

Sãrbãtorirea Zilei Mon-diale a Apei are ca scop adu-cerea în atenþia opiniei publi-ce, prin diferite acþiuni deconºtientizare, a necesitãþiiprotejãrii mediului înconju-rãtor ºi a apelor.

De asemenea, aceastã fes-tivitate mondialã este un bunprilej de a reaminti cât de pe-riculoasã este poluarea apei,una din resursele indispensa-bile pentru viaþa omenirii.

Administraþia Bazinalã deApã Olt, cu sprijinul Minis-terului Apelor ºi Pãdurilor ºial Administraþiei Naþionale“Apele Române”, a organi-zat cu aceastã ocazie, în pe-rioada 19- 23 martie 2018,acþiuni educative în ºcoli curol de conºtientizare a impor-tanþei calitãþii apei ºi conser-vãrii resurselor de apã.

În acest an, la invitaþiadomnului director ABAOlt, ªtefan Pralã, un eve-

niment important a fost ºedin-þa Comitetului de Bazin Olt,din 21 martie, care a reunit re-prezentanþii A.N. “Apele Ro-mâne”, ai prefecturilor, primã-riilor, consiliilor judeþene ºiagenþilor economici din bazi-nul hidrografic Olt.

ªedinþa a fost prezidatã deprefectul judeþului Vâlcea,Florian Marin, în calitate depreºedinte al Comitetului deBazin Olt. Alãturi de alþi invi-taþi de seamã, directori ºi ºefide instituþii, ne-au onorat cuprezenþa ºi preºedintele Con-siliului Judeþean Vâlcea, dom-nul Constantin Rãdulescu,subprefectul judeþului Vâlcea,doamna Aurora Gherghina,

viceprimarul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, doamna Ma-ria Preda, inspectorul ºcolargeneral IªJ Vâlcea, doamnaAndra Bicã.

Pe ordinea de zi a fost pre-zentat mesajul domnului IoanDeneº, ministrul apelor ºi pãdu-rilor. “Trebuie sã înþelegem cãmanagementul apei este multmai eficient ºi cu rezultate multmai durabile dacã refacem su-prafeþele de pãdure ºi zoneleumede, dacã restabilim conec-tivitatea râurilor cu luncileinundabile ºi dacã creãm zonetampon, de protecþie cu vege-taþie, în lungul cursurilor deapã. Acestea vor atenua viitu-rile, vor reduce aportul de nu-trienþi în ape ºi vor contribui lao mai bunã alimentare ºi rege-nerare a apelor subterane’’.

Mesajul domnului VictorSandu, Directorul General alAdministraþiei Naþionale “Ape-le Române”: “Cãlãuziþi de me-sajele profunde ale acestei zileaniversare, în calitate de spe-cialiºti ºi gospodari ai resurse-lor de apã, suntem datori sãpropunem ºi sã regândim mo-dul de reintegrare armonioasãa unor soluþii «prietenoase» cumodul de infrastructurã tradi-þionalã a sistemului de gospo-

dãrire a apelor”.Totodatã, a fost prezentatã ºi

“Fazarea proiectului WATMAN– sistem informaþional pentrumanagementul integrat al ape-lor - Etapa I, un proiect care areca scop continuarea lucrãriloraferente Fazei 1 a POS Mediu2007-2013”. Implementareaproiectului conduce la reduce-rea pagubelor asociate princi-palelor riscuri accentuate deschimbãrile climatice, în prin-cipal de inundaþii.

Igienizarea albiilorpe cursurile de apã,un subiect intensdezbãtut

De asemenea, au fost prezen-tate materiale despre calitateaapei în Bazinul Hidrografic Oltºi o interesantã prezentare “Ro-lul pãdurii în circuitul apei înnaturã”, pentru care mulþumimdomnului director al DirectieiSilvice Vâlcea, ing. GheorgheMihãilescu.

Un alt subiect intens dezba-tut a fost igienizarea albiilor pecursurile de apã din administra-re. ªedinþa s-a desfãºurat într-oatmosferã deschisã ºi construc-tivã.

Ziua Mondialã a Apei,sãrbãtoritã de

Administraþia Bazinalãde Apã Olt

TTTTTema anului 20ema anului 20ema anului 20ema anului 20ema anului 20111118 –8 –8 –8 –8 –”N”N”N”N”Naturaturaturaturatura pentra pentra pentra pentra pentru Apă”u Apă”u Apă”u Apă”u Apă”


7ADMINISTRAÞIE

Primãria Râmnicu Vâlceaa adoptat Declaraþia deReunire cuRepublicaMoldova
















Primãria Râmnicu Vâlceaa adoptat Declaraþia deReunire cuRepublicaMoldovaPrimãria MunicipiuluiRâmnicu Vâlcea aadoptat marþi, 27martie, o Declaraþie deReunire a Românieicu Republica Moldo-va. Evenimentul aavut loc în cadrulºedinþei solemne aConsiliului LocalRâmnicu Vâlcea,convocatã cu prilejulîmplinirii a 100 de anide la Unirea Basara-biei cu România.

de Marielena Popa

„Consiliul Local ºi PrimãriaMunicipiului Râmnicu Vâlcea

1. Îºi exprimã solidaritateadeplinã cu toate Consiliile Lo-cale, Raionale ºi Judeþene dinRepublica Moldova ºi Româniaºi toate celelalte entitãþi care ºi-au afirmat deschis declaraþiile

de reîntregire naþionalã;2. Îndeamnã toate unitãþile

administrativ-teritoriale dinRepublica Moldova ºi Româniasã urmeze cu încredere ºi curajacest exemplu de demnitate na-þionalã;

3. Condamnã pactul Ribben-trop-Molotov, încheiat întreUniunea Sovieticã ºi Germanianazistã la 23 august 1939, pactcare a dus la anexarea Basara-biei de care URSS, la arestãri ºiexecuþii publice, la deportãri înmasã, la înfometare ºi desnaþi-onalizare;

4. Solicitã Parlamentelor Re-publicii Moldova ºi Românieisã emitã e declaraþie comunãprivind REÎNTREGIREA ÞÃ-RII ªI A NEAMULUI ROMÂ-NESC, dupã care sã colaborezeºi sã aprobe în regim de urgen-þã un pachet de legi pentruREUNIREA BASARABIEICU ROMÂNIA”, se aratã înconþinutul declaraþiei cãreia i-a

dat citire Mircia Gutãu.La întrunirea solemnã au mai

participat ÎPS Varsanufie, Arhi-episcopul Râmnicului, preºe-dintele Consiliului JudeþeanVâlcea, Constantin Rãdulescu,prefectul Florian Marin, FlorinEpure, directorul Direcþiei Ju-deþene de Culturã Vâlcea, oa-

meni de litere, elevi, jurnaliºti.Toþi cei prezenþi au semnataceastã Declaraþie de Reunire,care se încheie cu nãzuinþa uneiRomânii fãrã graniþe între fraþi:„Ne exprimãm dorinþa de a sãr-bãtori împreunã CentenarulUnirii fãrã ca pãmântul româ-nesc sã abã graniþa la Prut”.

Seria manifestãrilor organi-zate cu ocazia Zilei Mondialea Apei a fost demaratã în in-cinta Grãdiniþei cu programprelungit “N. Balcescu”, dinRâmnicu Vâlcea, coordonatãde doamna prof. Maria Apro-du, unde ne-am întâlnit cu co-pii din grupa mijlocie, expli-cându-le, pe înþelesul lor, ceînseamnã apa pentru ei. Micu-þii au fost fascinaþi de filmule-þele prezentate în cadrul aces-tei întâlniri. La finalul acþiu-nii, ei s-au bucurat de cadou-rile primite (diplome, sucuri,baloane ºi dulciuri) din parteaAdministraþiei Bazinale deApã Olt.

În aceeaºi zi, la ªcoala Gim-nazialã nr.5 ne-am întâlnit cuelevii clasei a IV-a B, îndru-maþi de prof. Diana Ciobanuºi cu elevii clasei a III-a C,îndrumai de prof. FlorianaGrigore. Þinându-ne de pro-misiunea fãcutã în anul 2015,i-am vizitat din nou ºi am con-statat, cu mare plãcere, cã nuau uitat ce am discutat în urmãcu doi ani despre protejareaapei. ªi de aceastã datã au de-monstrat, prin discuþii ºi prindesene frumos colorate, viziu-nea pe care o au asupra apei, arolului pe care aceastã resur-sã naturalã îl joacã în viaþa lor.La finalul acþiunii, elevii aufost recompensaþi din parteaAdministraþiei Bazinale deApã Olt cu dulciuri, rãcoritoa-re, cãrþi de poveºti ºi diplome.

În spiritul unei bune colabo-rãri între ABA Olt ºi ºcoliledin municipiul Rm. Vâlcea,vineri, 23 martie, am onoratinvitaþia doamnei prof. Vochi-þu Carmen, de la ColegiulEnergetic, unde, alãturi de ele-vii claselor a IX-a G ºi a X-aG – profil protecþia mediului,am asistat la prezentarea sus-þinutã de eleva Vlãdoi Mãdã-lina “Apa – esenþa vieþii”.Dezbaterile pe baza materia-lului au reflectat implicarea ti-nerei generaþii în protejarea re-sursei de apã.

Pe tot parcursul anului vomcontinua demersul nostru de a-i informa pe cei mici în spiritecologic: sã înveþe ºi sã res-pecte legile naturii, sã contri-buie la refacerea naturii, men-þinând curãþenia, sã înþeleagãnecesitatea protejãrii apei.

Ziua Mondialã a Apei a fostmarcatã în tot bazinul hidro-grafic Olt prin acþiuni de eco-logizare, cu participarea anga-jaþilor sistemelor de gospodã-rire a apelor din subordineaABA Olt, acolo unde vremeaa fost prielnicã, acest gen deacþiuni desfãºurându-se pe totparcursul anului.

“Apa este o avuþie care tre-buie gospodãritã cu grijã, atâtpentru noi, cât mai ales pen-tru viitorul copiilor noºtri’’, asubliniat directorul ABA Olt,ec. ªtefan Pralã.


8ADMINISTRAÞIE

Datul cu stângul în drep-tul se încãpãþâneazã sãrãmânã o specialitate

româneascã. Vrem lucrãri decalitate, durabile în timp, darfluturãm criteriul preþului celmai scãzut la stabilirea câºti-gãtorului unei licitaþii. Vremabsorbþia cât mai mare de banieuropeni, dar am reglementatde aºa naturã contestaþiile peachiziþiile publice încât proiec-te de zeci ºi sute de milioanede euro stau blocate din acestmotiv vreme îndelungatã.

Vrem sã accelerãm dezvol-tarea, dar ”mai catolici decâtPapa” ne inventãm singuri noifrâne. Dezbaterea absolut ne-cesarã privind modificãrile laLegea Achiziþiilor publice toc-mai acest rost îl are: sã elimi-ne aceste frâne fãrã însã a afec-ta transparenþa administrativã.

Mã voi referi în aceste rân-duri la nevoia unor noi regle-mentãri privind ieºirea din spi-rala neproductivã a contestaþi-ilor care însoþesc achiziþiilepublice. Aceastã nevoie vinedin realitatea unor blocaje dedezvoltare.

Sunt suficiente cazuri carene aratã cã proiecte de zeci ºisute de milioane de euro nu potfi derulate pentru cã în justiþies-a decis suspendarea pe pe-rioade de un an ºi peste a pro-cedurilor de achiziþie.

Zeci de proiecte din cadrulProgramelor cu Fonduri

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

Structurale bat pasul pe loc dinpricina contestaþiilor recipro-ce la procedurile de achiziþii.Suspendãri ale procedurilor delicitaþii care se suprapun înmod total nefericit peste dura-ta lungã a derulãrii proceduri-lor în sine ale proiectelor. Fiecã vorbim de proiecte de in-frastructurã (alimentare cuapã, gaze etc.) sau de proiectedin zona creºterii competitivi-tãþii economice.

Ce putem face?Sã nu fim mai catolici decât

Papa! Chiar aºa! Adicã sãavem acelaºi mod de operare/reglementare ca în UniuneaEuropeanã.

La nivelul UE, încheiereaunui contract de achiziþii asu-pra cãruia existã contestaþii sepoate face dupã decizia primeiinstanþe. La noi, acel contractnu poate fi încheiat decât dupãverdictul Curþii de Apel carepoate dura luni întregi, dacã nuani. Ceea ce creeazã aceastãspiralã pãguboasã a întârzie-rilor.

Sper sã avem cât mai repe-de un proiect legislativ care sãelimine aceastã spiralã inhiba-toare de dezvoltare.

Nu putem aºtepta rezultatediferite decât dacã aºezãm re-glementãrile potrivite la bazasperanþelor noastre de accele-rare a dezvoltãrii ºi moderni-zãrii.

Publ

icita

te

Ieºirea din blocaj.Despre achiziþiile publice

Agenþia ar urma sãincludã cartierul delocuinþe de pe stradaCaracal în programulde construcþii locuinþecu credit ipotecar,asigurând finanþareaproiectului, în timp cemunicipalitatea craio-veanã se obligã sãinvesteascã în realiza-rea reþelelor de utili-tãþi.

de Nicuºor Fota

Mãsura face obiectulunui proiect de hotã-râre aflat pe ordinea

de zi a ºedinþei din 29 martie aConsiliului Local MunicipalCraiova. «1. Se aprobã trecereadin domeniul public, în dome-niul privat al municipiului Cra-iova, a terenului în suprafaþãtotalã de 67.511 mp. ºi a struc-turilor existente, situate în intra-vilanul municipiului Craiova,strada Caracal nr.132, nr. cadas-tral 214726, înscris în CarteaFunciarã nr.214726 UAT Cra-iova, identificate în anexele nr.1ºi 2 la prezenta hotãrâre. Art.2.Se aprobã transmiterea în folo-sinþã gratuitã, cãtre Agenþia Na-þionalã pentru Locuinþe, pânã lafinalizarea lucrãrilor, a terenu-lui în suprafaþã totalã de67.511mp, identificat la art.1din prezenta hotãrâre, din care:a) amprenta la sol construcþiiedificate – 13.214 mp., conformanexei nr.1 care face parte inte-grantã din prezenta hotãrâre; b)rest teren, compus din spaþii afe-rente organizãrii de ºantier, in-

TTTTTerererererenurile luatenurile luatenurile luatenurile luatenurile luate de la MApN şi bre de la MApN şi bre de la MApN şi bre de la MApN şi bre de la MApN şi brumaumaumaumaumade consde consde consde consde constrtrtrtrtrucţii rucţii rucţii rucţii rucţii realizatealizatealizatealizatealizate de chinezi sunte de chinezi sunte de chinezi sunte de chinezi sunte de chinezi suntarararararuncatuncatuncatuncatuncate de primărie în bre de primărie în bre de primărie în bre de primărie în bre de primărie în braţele ANLaţele ANLaţele ANLaţele ANLaţele ANL

clusiv teren pentru construcþiineedificate – 54.297mp. Art.3.Se aprobã transmiterea cãtreAgenþia Naþionalã pentru Lo-cuinþe a construcþiilor edificateîn stadiul fizic de execuþie, con-form anexei nr.2 care face par-te integrantã din prezenta hotã-râre. Art.4. Se aprobã transmi-terea cãtre Agenþia Naþionalãpentru Locuinþe a imobilului înstructura prevãzutã la articole-le 2 ºi 3 din prezenta hotãrâre,în vederea includerii în „Progra-mul de construcþii locuinþe cucredit ipotecar”», se aratã înproiectul de hotãrâre supus dez-baterii consilierilor locali.

Soluþia ANL, venitãpe turnantã

Proiectul cu pricina vine lanumai o lunã dupã ce aleºii lo-cali prevãzuserã în bugetul pe2018 o sumã de aproximativ 2milioane de euro pentru dema-rarea lucrãrilor la trei dintre blo-curile de pe Caracal, pentru aedifica cele 250 de apartamen-te ce trebuie predate angajaþi-lor MApN, primele ce trebuiefinalizate din totalul de 1.800 deapartamente. Edilii explicã înraportul anexat proiectului de ces-au rãzgândit. „În acest con-text, mãsura specificã viza re-zolvarea cererii de cumpãrarepentru personalul M.A.N., darîn acelaºi timp, þinând cont deinteresul deosebit al cetãþenilor

Municipiului Craiova pentrucumpãrarea unei locuinþe ºi înconsiderarea faptului cã fondulexistent la nivelul autoritãþii lo-cale este insuficient pentru aco-perirea nevoilor pe plan local,conducea la accentuarea proble-mei locative cu care se confrun-tã comunitatea localã. Având învedere situaþia cererilor de lo-cuinþã ºi þinând cont de condi-þiile impuse de Ministerul Apã-rãrii Naþionale referitoare laacordarea unui drept de preem-þiune la cumpãrare, în limita a250 unitãþi locative, prin adre-sa cu nr.39521/07.03.2018, ne-am adresat Agenþiei Naþionalepentru Locuinþe cu rugãminteade a analiza posibilitatea inclu-derii imobilului situat în Craio-va, Strada Caracal nr.132 în«Programul de construcþii lo-cuinþe cu credit ipotecar», insti-tuþia noastrã urmând sã ia în celmai scurt timp toate mãsurilenecesare privind transmiterea înfolosinþã gratuitã a terenului ºia construcþiilor existente pe du-rata execuþiei lucrãrilor, precumºi asumarea responsabilitãþiipentru executarea lucrãrilor pri-vind utilitãþile aferente con-strucþiei situate pe amplasamen-tul din municipiul Craiova, stra-da Caracal nr.132, pãrþi de obli-gaþii ce îi revin în ceea ce pri-veºte construirea de locuinþe peraza municipiului Craiova”, searatã în raport.

Cartierulchinezesc seîntoarce la stat


















de Marielena Popa

Cine vinde...Considerat spaima pãdurilor

din România, HolzindustrieSchweighofer a fost învinuit, înmod asiduu, cã ar achiziþionalemn tãiat ilegal din fondul fo-restier naþional, pe care, ulterior,îl proceseazã în fabricile propriide cherestea. Campania a avutefecte devastatoare. În ianuarie2017, Forest StewardshipCouncil (FSC), care suprave-gheazã tãierea responsabilã apãdurilor din întreaga lume, aretras definitiv certificarea pen-tru lemnul procesat de Schwei-ghofer, dupã ce activiºti din treiþãri (Germania, Austria ºi Ro-mânia) au înmânat FSC o peti-þie semnatã de peste 250.000 deoameni. În iulie 2017, retaile-rul de materiale de construcþiiºi amenajãri interioare LeroyMerlin a anunþat cã timp de pa-tru luni a exclus din lanþul sãude aprovizionare mai mulþi fur-nizori, printre care ºi producã-torul austriac, deoarece aceºtianu aveau certificare FSC.

Vâlcea: Trei munþicumpãraþide Schweighoferºi multã puºcãrie

Schweighofer a cumpãrat laVâlcea aproximativ 1.300 dehectare de pãdure. Dintre aces-tea, 800 de hectare au fost achi-ziþionate în Voineasa de la moº-tenitorii familiei Oancea, iarcelelalte 500 de hectare, repre-zentând munþii Puru, Galbenu

9DEZVÃLUIRI

ºi Petrimanu, au fost cumpãra-te de la moºtenitorii familiilorreprezentate de procuratoruldoljean Mircea Basarabã. Anultrecut, unul dintre cele mai im-portante cazuri de retrocedãrifrauduloase s-a încheiat cu anigrei de puºcãrie pentru cei acu-zaþi cã au falsificat acte spre aretroceda cei trei munþi, al cã-ror beneficiar a fost CascadeEmpire. Cea mai mare pedeap-sã a fost de 12 ani de închisoa-re, cel vizat fiind GheorgheDeaconeasa, fost ºef al Ocolu-lui Silvic Voineasa. Alte douãpersoane, Mircea Basarabã ºiMihai Dan Petrulian, au fostcondamnate la câte 10 ani dedetenþie. Atunci, preºedinteleNostra Silva, avocatul BogdanIoan Tudor Todoran, declara cãurma sã sesizeze DNA care sãcerceteze dacã cei de la Schwei-ghofer se fac vinovaþi de favo-rizarea fãptuitorului ºi sã fietraºi la rãspundere.

Cine cumpãrã:GreenGold, tranzacþiiforestiere„în familie”cu UniversitateaHarvard

Ziarul Financiar publicã, întreacãt, informaþia cã SorinChiorescu apare ca administra-tor în cinci companii Green-Gold din România, dar ºi încompania Cascade Empire, careaparþine de grupul Schweigho-fer, înaintea finalizãrii tranzac-þiei. O informaþie de déjà vu,

având în vedere cel puþin douãtranzacþii anterioare, aºa cum aufost fãcute publice de jurnaliº-tii RISE Project în anul 2015.Aceºtia semnalau cã Universi-tatea Harvard, cel mai mare pro-prietar privat de pãduri din Ro-mânia, vânduse o parte din su-prafeþele forestiere pe care ledeþinea imediat dupã izbucnireaunui imens scandal de corupþieîn care au fost implicaþi angaja-þii locali ai firmei controlate deprestigioasa instituþie. RISEProject a descoperit cã pãdurileau fost cedate unui grup de fir-me suedez condus chiar de cã-tre parteneri ºi angajaþi de laBucureºti ai Universitãþii Har-vard. Primele tranzacþii au avutloc la doar câteva luni dupã cefostul ºef al filialei româneºti afirmei deþinute de Harvard afost arestat pentru corupþie ºispãlare de bani. Preþul pe hec-tar încasat de Harvard a fost cudoar ºase lei mai mare decât celpe care l-a cerut statului româncare avea dreptul sã rãscumpe-re pãdurile, dar nu a facut-o.Analizând componenþa celordouã grupuri de afaceri, RISEProject a descoperit cã unelepersonaje cheie fac parte atâtdin tabãra vânzãtorilor, cât ºi acumpãrãtorilor. În fapt, un sue-dez de origine românã reprezin-tã la Bucureºti atât intereseleUniversitãþii Harvard, cât ºi pecele ale grupului nordic care i-

a cumpãrat în ultimele luni oparte din pãduri. Sorin Chiores-cu este fondator ºi director exe-cutiv al grupului suedez Green-gold, care deþine întinse supra-feþe forestiere în România. Con-comitent, Chiorescu a fost an-gajat de fondul de investiþii alUniversitãþii Harvard sã-i admi-nistreze o fabricã de placaj dinCãlãraºi. Primele tranzacþii din-tre grupul suedez ºi fondul ame-rican au avut loc în aprilie 2014,adicã la trei luni dupã ce procu-rorii anticorupþie l-au arestat pefostul administrator al compa-niei Scolopax SRL România,controlatã de fondul universitã-þii americane. Dragoº LipanSecu, administratorul Scolopax,a fost arestat în ianuarie 2014pentru luare de mitã ºi spãlarede bani, dupã ce a pretins ºi aprimit 1 milion de euro, maºinide lux ºi excursii în destinaþiiexotice pentru tranzacþii cu pã-duri. Suprafeþele erau cumpãra-te de Lipan Secu în numele Sco-lopax chiar de la un fost asociatde-al sãu.

Chiorescu a ochitpãduri din Vâlceaîncã din 2014

RISE Project a mai semnalatcã, într-o altã afacere forestie-rã, Oriolus SRL, Dragoº LipanSecu a fost asociat chiar cu su-edezul Jonas Jakobsson, 60 de

Grupul Schweighofer, acuzat cã este principa-lul vinovat pentru defriºarea pãdurilor, a anun-þat cã a vândut fondul forestier din România.Compania austriacã deþinea 14.283 de hectarede pãdure în Vâlcea, Gorj, Prahova, Hundedoa-ra, Buzãu, Neamþ ºi Suceava, care au fostmanageriate de subsidiara Schweighofer,Cascade Empire SRL. Potrivit unui comunicatde presã al vânzãtorului, toate aceste pãduri,care fuseserã achiziþionate în anii 2003-2011, aufost vândute fondului de investiþii suedezGreenGold Asset Management, cu sediul înStockholm. GreenGold Group este o casã deprivate equity specializatã pe investiþii în silvi-culturã. Ea a fost fondatã în 2007 de SorinChiorescu, cetãþean suedez de origine românã.Însã înaintea cumpãrãrii, Sorin Chiorescu apareca administrator în cinci companii GreenGolddin România, dar... ºi în compania CascadeEmpire. Sã fie aceasta o tranzacþie doar deochii lumii? În acest sens existã un istoric.

ani, unul dintre directorii Gre-enGold ºi partenerul minoritaral Universitãþii Harvard în Ro-mânia. Lipan Secu a fost ºi di-rector executiv al Oriolus SRL– firmã care în ultimii ani a avutsediul în acelaºi loc cu Scolo-pax ºi a prestat servicii pentrufiliala Universitãþii Harvard.Oriolus ºi Scolopax au avut întrecut probleme cu autoritãþilefiscale pentru o serie de tranz-acþii. La începutul anului 2014,Scolopax a oferit pãdurile maiîntâi cãtre Romsilva, însã regiastatului român nu le-a cumpã-rat, invocând lipsa de bani. Con-form legii, statul are drept depreempþiune la cumpãrarea depãduri din vecinãtatea fonduri-lor forestiere aflate în proprie-tate publicã. Scolopax a vrut sãvândã statului peste 32 de miide hectare, la un preþ de 11.789lei/hectar (adicã 2.620 de euro/hectar), potrivit unui rãspuns alMinisterului Mediului la o in-terpelare parlamentarã. Dupãeºecul negocierilor cu statul, fi-liala Harvard a început sã vân-dã din pãduri cãtre grupul sue-dez la un preþ cu doar 6 lei maimare pe hectar. Pe 1 aprilie2014, GreenGold a cumpãratastfel de la Scolopax aproxima-tiv 885 de hectare de pãdure dinBihor, Botoºani, Buzãu Vâlceaºi Vrancea cu 10 milioane de lei,dupã cum relateazã investigato-rii RISE Project.

Noul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi GorjNoul Schweighofer alpãdurilor din Vâlcea ºi Gorj

Leul a fost stabil faþã deeuro în cea mai mareparte a perioadei, pe fi-

nalul ei apãrând chiar un trendapreciativ, într-un context re-gional favorabil.

Volatilitatea dolarului ºi afrancului elveþian a fost maimare, influenþatã de nivelulaversiunii faþã de risc de pie-þele internaþionale.

Miºcãrile cursului euro s-aulimitat la culoarul 4,6651 –4,6659 lei, pânã la sfârºitul in-tervalului, când media a foststabilitã la 4,6594 lei, într-oºedinþã în care tranzacþiile s-aurealizat între 4,65 ºi 4,663 lei,minimul fiind atins la închide-re.

Pentru urmãtoarele sãptã-mâni se contureazã un salt aleuro cãtre noi recorduri, încondiþiile existenþei tensiunilorpolitice locale, dar ºi ale adân-cirii dezechilibrelor economieiromâneºti.

Majoritatea analiºtilor anti-cipeazã atingerea pragului de4,7 lei, existând chiar ºi pro-gnoze care vãd euro apropiin-du-se de 4,8 lei.

Dolarul american a crescutla jumãtatea perioadei la3,8002, pentru a scãdea la sfâr-ºitul ei la 3,7533 lei, minimulultimelor trei sãptãmâni, cândcotaþiile din piaþa localã aufluctuat între 3,753 ºi 3,775 lei.

Chiar dacã marile burse aucunoscut scãderi semnificative,cea de la New York cunoscândcel mai amplu declin sãptãmâ-nal de dupã 2016, moneda ame-ricanã a fost ocolitã de investi-tori, dupã prima reuniune aComitetului pentru politicã mo-netarã a Rezervei Federale, subconducerea lui Jerome Powell,noul sãu preºedinte.

În ciuda majorãrii dobânzii-cheie a Fed de la 1,25 – 1,50%

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

la 1,50 – 1,75%, dolarul nu areuºit sã câºtige teren, pieþelefiind nemulþumite cã anulacesta vor mai urma doar încãdouã creºteri ale ratei, dupã ceapãruserã numeroase zvonuricã vor exista trei majorãri.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,165 ºi 1,175 franci/euro, iarcursul s-a miºcat între 3,9690,medie stabilitã la sfârºitul in-tervalului, ºi 4,0020 lei.

Dobânzile interbancare ºi-au temperat volatilitatea oda-tã cu reglarea lichiditãþii dinpiaþa monetarã. Indicele RO-BOR a stagnat la 2,05%, iarcel la ºase luni a scãzut de la2,40 la 2,38%. Indicii la 9 ºi12 luni au coborât, la rândullor, la 2,47%, respectiv 2,52%.

La finalul intervalului, noi-le taxe care vor fi aplicate deautoritãþile americane, în va-loare de circa 60 miliarde do-lari, importurilor de produsedin China au dus la scãdereamarilor burse ale lumii ºi aîncrederii în dolarul american.Oficialii de la Beijing au pre-zentat, la rândul lor, o listã cu128 de produse americane cã-rora li s-ar putea impune taxede import mai mari.

Perechea euro/dolar a cres-cut de la 1,2241 dolari, la în-ceputul perioadei, la 1,2449dolari, la sfârºitul ei.

Dupã ce autoritãþile japone-ze care controleazã piaþa auanunþat cã intenþioneazã sãopreascã activitãþile de tranz-acþionare fãrã licenþã a cripto-monedelor, indicele compozital bitcoin calculat de Bloom-berg a scãzut la sfârºitul inter-valului la 8.347,88 dolari.

Analiza cuprindeperioada 20 – 26 martie

2018

Publ

icita

te

Euro a coborâtspre 4,65 lei

















Modificarea stãrii vre-mii ºi poluarea suntdoar douã dintre

motivele care au dus la rãspân-direa acoperiºurilor verzi (cuvegetaþie) ºi în România. Elereprezintã una dintre cele maiinovative ºi eficiente soluþiipentru redresarea mediului în-conjurãtor.

Vegetaþia de pe acoperiº cap-teazã dioxidul de carbon din at-mosferã, microparticulele saupraful purtat de vânt, generea-zã oxigen, oferind un aer maicurat, mai respirabil. În plus, sestimuleazã biodiversitatea, în-trucât aceasta reprezintã un im-portant refugiu pentru microha-bitate, care sunt de regulã de-ranjate de construirea de clãdiri.

„Avantajele sunt multiple.Fie cã ne referim la economiade energie realizatã prin mic-ºorarea diferenþelor de tempe-raturã interioarã a clãdirilor cuamenajãri de înveliº vegetal,fie la aspectul în mod certatractiv al unui acoperiº cu ver-deaþã, relaþia cost - eficienþãînclinã mult spre ideea imple-mentãrii unui asemenea pro-iect”, explicã dl. Mathe Janos,administratorul companiei O-du Green Roof, lider de piaþãîn proiectarea ºi realizarea aco-periºurilor verzi.

De exemplu, în cazul în caretemperatura exterioarã este de35° C la umbrã, la nivelul unuiacoperiº cu învelitoare clasicãea poate atinge 80° C. Însã aco-periºurile verzi asigurã izolaþiatermicã ºi pãstreazã rãcoarea în

casã, sub 25° C. Se adaugã ºialte avantaje, precum izolaþiafonicã, protecþia împotriva ra-diaþiilor electromagnetice; estecomplet ignifug; reþine ºi filtrea-zã apele pluviale.

În funcþie de complexitate,acoperiºul verde poate fi exten-siv ºi intensiv. Pe lângã avanta-jele directe, de termo sau fonoi-zolaþie ºi protecþie mecanicã ahidroizolaþiei, ele au o contri-buþie activã ºi la reducerea po-luãrii din zonele urbane.

Acoperiºul extensiv este alcã-tuit majoritar din plante rezis-tente la variaþii mari de tempe-raturã, secetã sau ger, în specialspecii de sedum sau iarbã gra-sã, iar cel intensiv din gazon,flori ºi arbuºti ornamentali, pu-tând fi folosit ca un mic parccu zone de circulaþie.

Costurile solicitate de un aco-periº verde sunt accesibile chiarºi pieþei imobiliare româneºti.Preþurile pot porni de la 50 deeuro + TVA/ mp, însã cel finalva fi influenþat de forma, încli-

naþia, cota de înãlþime, accesi-bilitatea respectiv mãrimea aco-periºului.

Dacã acoperiºurile „clasice”se înlocuiesc, în cele mai multecazuri, dupã 20 - 30 de ani, celeverzi au o duratã medie de uti-lizare de 60 - 100 de ani. Unaspect financiar, deloc de negli-jat, este amortizarea investiþieiîn timp relativ scurt, respectiv8 - 12 ani.

„Avantajul diferitelor tehno-logii de care ne folosim în rea-lizarea acoperiºurilor vegetaleconstã în faptul cã specialiºtii sepot adapta la cele mai diversetipuri de învelitori noi sau vechi,existând soluþii ultrauºoare careproduc încãrcãri similare cu þi-gla (60 - 75kg/mp), nefiind ne-cesarã întãrirea structurii acope-riºului”, precizeazã adminis-tratorul Odu Green Roof.

Trebuie amintit faptulcã 10% din acoperiºurile platedin Germania ºi 12% din case-le elveþiene sunt acoperite cuvegetaþie.

Acoperiºurile verzisunt tot mai populare

în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România


în România

În baza dispoziþiilor din Statutul A.Ch.Oltenia,Consiliul Director convoacã AdunareaGeneralã Ordinarã A.Ch.O. la data de11.04.2018 ora 18.Adresa exactã: sediul Asociaþiei ChinologiceOltenia, din Craiova, str. Fraþii Buzeºti, nr. 25.


11ACTUALITATE

Pentru a sublinia impor-tanþa pãdurilor în con-stelaþia ecosistemelor

terestre ale planetei, Organiza-þia Naþiunilor Unite a desemnatperioada 15 martie - 15 aprilieca Luna Pãdurii, unul din celemai importante evenimente îndomeniul silvic ºi ecologic. Esteo lunã în care se desfãºoarã di-ferite activitãþi de informaremenite a sensibiliza populaþiacu privire la importanþa tezau-rului verde în menþinerea echi-librului ecologic.

În România, evenimentul ademarat încã din anul 1902, fi-ind promovat de Spiru Haretsub denumirea de „Sãrbãtoa-rea sãdirii arborelui”. Din ca-uza tãierilor necontrolate efec-tuate de om ºi a unor calamitãþinaturale cum sunt furtunile pu-ternice, dar mai ales incendiile,astãzi, suprafeþe întinse de pã-dure sunt afectate producândfenomene precum: eroziuneasolului ºi implicit scãderea fer-tilitãþii lui; inundaþiile ºi alune-cãrile de teren; creºterea con-centraþiei de CO2 atmosferic ºiscãderea concentraþiei de O2;seceta prelungitã ºi accentuareafenomenului de deºertificare.

Pãdurile României reprezin-tã 26,3% din teritoriul þãrii, si-tuând România pe locul 12 prin-tre þãrile din Europa. În ultimii75 de ani, suprafaþa pãdurilornoastre s-a redus cu aproxima-tiv 15%, având în vedere faptulcã se taie ilegal 3 hectare depãdure în fiecare orã.

În acest context, în cadrulProiectului cultural-educativMediul ºi Sãnãtatea se înscrieºi manifestarea „Starea fitosa-nitarã a pãdurilor din Româ-nia pe fondul schimbãrilor demediu actuale”, iniþiatã de Sec-þia de ºtiinþele naturii a Muzeu-lui Olteniei cu sprijinul Institu-tului Naþional de Cercetare ºiDezvoltare Silvicã „MarinDrãcea”.

Acþiunea va avea loc în ziuade 28 martie, ora 11oo, la sediulSecþiei de ºtiinþele naturii ºi vacuprinde o conferinþã cu o sui-tã de videoproiecþii susþinute dedr. Constantin Neþoiu, cercetã-tor ºtiinþific în cadrul Institutu-lui Naþional de Cercetare ºiDezvoltare Silvicã „Marin Drã-cea”, la care vor lua parte stu-denþii Departamentului de geo-grafie – Facultatea de ªtiinþe aUniversitãþii din Craiova, coor-donaþi de lector univ. dr. OanaMititelu Ionuº, precum ºi eleviiColegiului Tehnic ”Costin D.

“Luna Pãdurii”PrPrPrPrProiect culturoiect culturoiect culturoiect culturoiect cultural-educativ al-educativ al-educativ al-educativ al-educativ Mediul şi sănătMediul şi sănătMediul şi sănătMediul şi sănătMediul şi sănătatatatatateaeaeaeaea

Neniþescu”, îndrumaþi de prof.Luminiþa Radu-Militaru.

Tema propusã vizeazã im-portanþa stãrii de sãnãtate a pã-durilor ca o rezultantã a multi-plelor interacþiuni dintre mediulfizico-geografic în care se aflãbiocenozele forestiere ºi activi-tãþile umane. În România, încondiþiile în care pãdurile suntlocalizate aproape în zone cu un

grad relativ ridicat de favorabi-litate, sunt afectate în principalde factori determinanþi: bioticiºi mai puþin de factori abiotici.Împreunã, aceste douã catego-rii de factori afecteazã anualsuprafeþe ce variazã între 30 ºi40% din suprafaþa totalã a pã-durilor, din care cca. 85% suntsuprafeþe afectate de factori bi-otici, în principal de insecte, ºi

în mai micã mãsurã de micro-organisme patogene, mamifere.

Tendinþele evidenþiate în ul-timele decenii de amplificare afenomenelor de secetã, a atacu-rilor diverºilor factori biotici, deextinderea fenomenului de us-care anormalã la tot mai multespecii, indicã o fragilitate cres-cândã a ecosistemelor forestie-re din România, unde starea

generalã de sãnãtate a pãduri-lor este satisfãcãtoare, iar dupãstandardele internaþionale Ro-mânia se situeazã printre þãrilecu pãduri moderat afectate.

Manifestarea, înscrisã în ac-tivitãþile cultural-educative aleSecþiei de ºtiinþele naturii, estecoordonatã de muzeograf dr.Ionelia Claudia Goga.


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

2 7 Martie este ziuacând sãrbãtorim pri-ma etapã a realizãrii

Marii Uniri din 1918, cândBasarabia s-a întors alãturi depatria-mamã. Inevitabil, înanul Centenarului, emoþiilesunt mai puternice decât înanii trecuþi ºi se profileazã totmai clar, pe ambele maluri alePrutului, ideea cã principalulproiect de þarã ar trebui sã fiereiterarea actului unificatordin 1918.

Sunt de pãrere cã Unirea cuBasarabia trebuie sã fie un ob-iectiv naþional, pe care guver-nul de la Bucureºti are dato-ria sã îl pregãteascã aºa cumse cuvine. Totuºi, când se vaface, Unirea se va decide laChiºinãu, Bucureºtiului reve-nindu-i doar sarcina de a rati-fica aceastã decizie. Iniþiativanu poate sã vinã decât de lafraþii noºtri de peste Prut. Lafel ca ºi în 1918, cetãþenii carelocuiesc pe teritoriul Republi-cii Moldova trebuie sã se pro-nunþe în mod clar ºi democra-tic asupra drumului pe caredoresc sã îl urmeze.

Pânã în acest moment, înRepublica Moldova au votatDeclaraþii simbolice de Unirecu România peste 125 de co-munitãþi locale din 1.681 ºi 3raioane din 35. Sunt îmbucu-rãtoare aceste semne de soli-daritate, dar nu suntem încã lamomentul când putem spunecã s-a creat masa criticã pen-tru Unire. Pânã când se vaajunge acolo, sunt câteva lu-cruri pe care trebuie sã le fa-cem, anume sã sprijinim par-cursul european al RepubliciiMoldova ºi sã continuãm mo-dernizarea României. Aici mãrefer nu numai la întãrirea in-stituþiilor democratice, ci ºi lachestiuni cât se poate de prag-matice, cum ar fi o infrastruc-turã care sã lege cu adevãrattoate regiunile þãrii noastre(drumuri moderne, o reþea de

Puterea prezentuluiromânesc de-o parteºi de alta a Prutului

transport a energiei electriceºi a gazului, infrastructurã ºco-larã adecvatã ºi aºa mai depar-te).

Provocãrile care ne aºteap-tã sunt cât se poate de serioa-se. Vorbim despre decalajeserioase în ceea ce priveºtedezvoltarea economicã, unnivel foarte ridicat al corup-þiei, declin demografic ºi nu înultimul rând un conflict înghe-þat care nu dã încã semne deliniºtire. Asumarea Unirii caproiect de þarã trebuie fãcutãcu responsabilitate: bravade-le politicianiste pe tema idea-lurilor naþionale nu þin loc demãsuri concrete. Proiectulunionist nu poate fi conceputseparat de proiectul de moder-nizare ºi europenizare a celordouã state.

Însã, dacã istoria ne învaþãceva este cã obstacolele pot fidepãºite dacã existã suficien-tã voinþã politicã de ambelepãrþi. În 1918, România eramult mai puþin pregãtitã pen-tru Unire decât este astãzi: ju-mãtate din teritoriul VechiuluiRegat era sub ocupaþie germa-nã, ne confruntam cu bande dedezertori ruºi înarmaþi ºi eco-nomia era aproape zdrobitã deefortul anilor de rãzboi.

Succesul Marii Uniri nu s-adesãvârºit nici în decembrie1918, nici la negocierile depace din 1919-1920, ci în anul1923, la momentul intrãrii învigoare a noii Constituþii, unadintre cele mai moderne legifundamentale din Europa laacel moment. Nu întindereateritorialã a fãcut RomâniaMare, ci faptul cã în urmaacestui act istoric cetãþenii dintoate provinciile reunite auputut duce o viaþã mai bunã,protejaþi de legi juste ºi echi-librate. Succesul unui stat nustã în numãrul kilometrilorpãtraþi pe care îi controleazã,ci în demnitatea ºi prosperita-tea cetãþenilor sãi.

de deputat Ionuþ Stroe

Primãvara aduce înHerculane, ca înfiecare an, un noueveniment al Asocia-þiei Pro Turism Hercu-lane. Ediþia a VIII-a aConferinþei Naþionale”Întoarcerea la apã”are loc în perioada 27– 29 martie, la AfroditaResort & Spa.

Specialiºti din Româniaºi din strãinãtate s-auînscris deja pe lista de

participare a sesiunii de discu-þii ºi a meselor rotunde ce voravea loc pe parcursul celor trei

zile de eveniment. „Ne bucu-rãm sã fim gazdã pentru atât demulþi oaspeþi, al cãror interespentru staþiunea noastrã ºi re-sursele sale nu poate decât sãne încurajeze. De asemenea, la-tura internaþionalã pe care odezvoltã evenimentele noastrede la un an la altul este îmbu-curãtoare ºi ne ajutã foartemult, atât la a ne familiariza cusistemele europene de valori-ficare a resurselor naturale ºinoi terapii wellness & spa, câtºi cu promovarea staþiunii înplan extern prin specialiºtii so-siþi din diverse þãri la acestemese rotunde“, a declarat Ma-rinela Badea, preºedinte ProTurism Herculane.

Evenimentul este susþinut deAmbasadorii Bãilor Herculaneºi este realizat în colaborare cu„desprespa.ro“, pe lista de spea-keri aflându-se mai mulþi spe-cialiºti, precum: Natasa Ranito-vic - president Cluster Wellnessºi EuropeSpa Expert din Serbiaºi Mare Kuruson - vice Chair înEastern European Initiative,Global Wellness Institute, dinFinlanda.

Sursã nouã de apã,realizatã prinfonduri private

Unul din subiectele ce urmea-zã sã fie prezentate este siste-mul geotermal Bãile Herculanecu privire specialã asupra rezul-tatelor hidrologice obþinute prinforajul „4573 Bis“ din perime-trul Diana. Mai exact, este vor-ba despre inaugurarea unei noisurse de apã în Herculane, rea-lizatã exclusiv prin fonduri pri-vate, proiectul celui mai mareinvestitor din zona Herculane –Bacolux Hotels. Grupul ajuns în

Herculane prin preluarea ºi re-darea în circuitul turistic a peri-metrului Diana Resort în 2011a continuat seria de investiþii în2012 cu Afrodita Resort & Spa,iar în anul 2017 a finalizat unadin cele mai importate etape aleultimei investiþii ºi anume asi-gurarea cu apã termalã.

Noua sursã de apã este foartebogat mineralizatã, ajunge lasuprafaþã în mod natural arte-zianã, temperatura acesteia laieºirea din pãmânt fiind de 36 –37 grade. Aceasta reprezintã onouã resursã pentru tratamentale afecþiunilor reumatismale,ginecologice, posttraumaticeale aparatului locomotor, neu-rologice, dermatologice ºi afec-þiuni respiratorii ºi ORL, aºacum rezultã din analizele fizi-co-chimice ºi microbiologice.

Investiþia este cea mai impor-tantã ºi mai mare de acest gendin ultimele douã decenii.

Proiectul a fost coordonat deinginerul geolog Florian Malan-cu, ce urmeazã sã prezinte spe-cialiºtilor ºi presei rezultatelehidrologice obþinute prin aceas-tã investiþie majorã ce s-a întinspe aproximativ doi ani.

La eveniment sunt invitateautoritãþile locale si judeþene,specialiºti din domeniul turis-mului, balneologiei, geologiei,precum ºi specialiºti în wellnessºi spa. În cadrul programului deconferinþã, pe lângã sesiunile dediscursuri, va avea loc masa-rotundã pentru Eastern Euro-pean Initiative - Global Wel-lness Institute, coordonatã dedespreSpa.ro ºi vizitarea obiec-tivelor turistice, precum ºi a sur-selor de apã.

”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane”Întoarcerea la apã” –un nou eveniment la Herculane


13ACTUALITATE


14SPECIAL

Majoritatea covârºi-toare a românilorsusþine familia forma-tã din femeie ºi bãr-bat, asociind, totoda-tã, cãsãtoriile întrepersoane de acelaºisex cu diferite efectenegative pentru socie-tate. Peste 90% dintreromâni privesc cãsã-toria drept uniuneîntre femeie ºi bãrbatcu scopul de a pro-crea, creºte ºi educacopii, potrivit unuisondaj de opinierealizat de Centrul deSociologie Urbanã ºiRegionalã (CURS) ladispoziia Coaliþieipentru Familie (CpF) .

Sondajul, realizat la fina-lul anului trecut la nivelnaþional, relevã faptul

cã majoritatea covârºitoare aromânilor este ataºatã puternicde concepþia tradiþionalã a cã-sãtoriei, respingând, totodatã, înproporþii la fel de covârºitoareformele alternative de cãsãtoriesau parteneriat civil. De aseme-nea, majoritatea respondenþilorasociazã cãsãtoria între persoa-ne de acelaºi sex cu efecte ne-dorite pentru societate, cum arfi afectarea perpetuãrii speciei,educaþia ºi creºterea copiilor. Înplus, majoritãþi largi susþin ro-lul pozitiv pe care Biserica îl areîn privinþa creºterii copiilor ºirelaþiilor sociale pozitive în so-cietate.

O înþelegeretradiþionalãasupra cãsãtoriei

Astfel, 91% din respondenþiau fost de acord cu afirmaþia„Cãsãtoria trebuie definitã cao uniune tradiþionalã dintrebãrbaþi ºi femei cu scopul deprocreare, de creºtere ºi educa-re a copiilor”, doar 6% respin-gând o astfel de înþelegere acãsãtoriei. Totodatã, la întreba-rea ”Dvs. sunteþi pentru sauîmpotriva definirii cãsãtoriei cauniunea dintre douã persoaneindiferent de sexul acestora?”,87% din respondenþi au fostîmpotrivã.

În cazul în care problema cã-sãtoriei s-ar vota, o majoritatela fel de largã s-ar pronunþa îm-potriva legalizãrii cãsãtoriilordintre persoane de acelaºi sex.

ConfConfConfConfConforororororm unui sondaj de opinie rm unui sondaj de opinie rm unui sondaj de opinie rm unui sondaj de opinie rm unui sondaj de opinie realizat de CURSealizat de CURSealizat de CURSealizat de CURSealizat de CURS

La întrebarea „Dacã ar fi sãvotaþi, dvs. aþi fi pentru sau îm-potriva legalizãrii cãsãtoriilordin re douã persoane de ace-laºi sex?”, 83% din respondenþiau rãspuns cã ar vota împotri-vã.

În ceea ce priveºte parteneria-tul civil, fãrã a fi precizat dacãe ºi pentru cuplurile de acelaºisex, 65% au rãspuns negativ la

întrebarea „Sunteþi de acord culegalizarea parteneriatelor ci-vile?”

87% din respondenþi resping,de asemenea, adopþia de copiipentru cuplurile de acelaºi sex,rãspunzând negativ la întreba-rea „Cuplurile formate din per-soane de acelaºi sex ar trebuisã aibã dreptul sã adopte co-pii?”

Efecte nedoriteale cãsãtoriilorîntre persoanede acelaºi sex

În ceea ce priveºte efectelecãsãtoriilor sau parteneriatelorcivile încheiate între persoanede acelaºi sex, 80% au rãspunspozitiv la întrebarea „Cãsãtoriaºi familia între douã persoanede acelaºi sex afecteazã nega-tiv perpetuarea speciei umaneºi creºterea copiilor”, iar 78%au rãspuns pozitiv la întrebarea„Legalizarea cãsãtoriei întrepersoane de acelaºi sex va aveaefecte nedorite în domenii pre-cum cel al educaþiei ºcolare saujuridic?”.

De asemenea, 80% au rãs-puns pozitiv la întrebarea „Le-galizarea cãsãtoriei între per-soane de acelaºi sex va aveaefecte nedorite, pe termen lung,asupra moralei societãþii?”.

Un aspect interesant îl consti-tuie faptul cã majoritatearespondenþilor face distincþiaîntre relaþiile afective, sentimen-tale ºi relaþiile maritale. Astfel,71% din respondenþi au rãspunspozitiv la afirmaia „Nimeni nu

opreºte homosexualii sã se iu-beascã unul pe altul sau sã aibãrelaþii între ei, dar aceasta nuînseamnã cã se pot cãsãtori”.

O direcþie greºitãPotrivit cercetãrii realizate de

CURS, 74% din respondenþiconsiderã cã România se în-dreaptã într-o direcþie greºitã,deºi doar 43% se declarã nemul-þumiþi de situaþia economicã apropriei gospodãrii.

Eºantion ºimetodologie

Cercetarea CURS a fost reali-zatã în intervalul 1 – 15 octom-brie 2017 pe un eºantion de1.067 de respondenþi, votanþi învârstã de 18 ani ºi peste. Tipulde eºantion a fost probabilist,multistadial, cu selecþie aleatoa-re a secþiilor de votare, a gospo-dãriilor în cadrul secþiei de vo-tare ºi a respondenþilor în cadrulgospodãriilor. Modul de inter-vievare a fost faþã în faþã la do-miciliul respondenþilor, iar mar-ja maximã de eroare la nivelulîntregului eºantion: +/ – 3% laun nivel de încredere de 95%.

Cei mai mulþi românisusþin familia formatãdin femeie ºi bãrbat


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

mondiale. Este incredibil cã îngrupa de patru a României (ul-tima fiind Portugalia), din careprimele douã se calificã la CE2018, Rusia a fost învinsã deAustria (25-27), la Viena, ad-versar îngenuncheat, la rândulsãu, cu 36-25 la Râmnicu Vâl-cea; cã Frey, Kovacs ºi Dedicau fãcut legea sub privirile în-ceþoºate ale lui Trefilov. Cu toa-te astea, e posibil ca România,Rusia ºi Austria sã acumulezeîn final acelaºi numãr de punc-te: 8. Revenind la ”tricolorele”lui Ambros Martin, e de subli-niat cã la ultimul mondial, gãz-duit în 2016 de Germania, nus-au putut clasa mai sus de lo-cul 10, trimise fiind acasã deCehia (27-28), o reprezentati-vã, teoretic, inferioarã. ªiatunci, ca ºi acum, antrenamen-tele s-au fãcut în pripã, ca sã nuspunem cã s-au adus critici in-clusiv modului de alcãtuire alotului. Se observã din faþa mi-cului ecran cã, obiºnuite încampionat cu adversari facili,componentele lotului naþionalse descumpãnesc la greu. Înpartida de la Cluj, au gãsit des-tul de anevoios cheia desface-rii unei apãrãri solide, cum ecea ruseascã. Au pasat în ºir, aucomis greºeli elementare, care,speculate prompt, s-au transfor-mat în goluri la pasiv. În tur aupãrut depãºite fizic ºi mental,sperând sã refacã din mers ace-le relaþii de joc necesare perfor-manþei. La orizont, naþionala detineret antrenatã de Tadici seanunþã de pe acum ca avândmulte de spus.

“Tricolorele” lui AmbrosMartin ºi-au luat revanºa în faþanaþionalei ruse, dupã ce, la To-gliatti, au cedat cu 25-30. “Tre-buie sã ne folosim mintea maimult, pentru cã nu am avut timpsã pregãtim aºa cum trebuieacest meci ºi sã facem faþã uneiasemenea echipe”, declara pre-caut tehnicianul spaniol. Dumi-nica trecutã, în Polivalenta clu-jeanã, arhiplinã, fetele noastreau evoluat cu o ambiþie rar în-tâlnitã, dusã pânã la sacrificiu,pentru a-ºi apropia victoria ºiodatã cu ea prezenþa la Cam-pionatul European din Franþa.Au învins la limitã, dar au în-vins, cu 26-25 (15-12), o echi-pã a Rusiei, campioanã olimpi-cã, bine strunitã de EvgheniTrefilov. La cei 23 de ani ai sãi,Denisa Dedu a prins între bu-turi o zi fabuloasã, inspirând în-credere în numeroasele mo-mente dificile, când Vedekina,Kuzneþova ºi celelalte “aruncã-toare de foc” pãreau de neoprit.Apoi a ieºit la rampã Eliza Bu-ceschi, cea care a înscris laananghie, iar în ultimele secun-de ne-a salvat de un egal devas-tator. Pe postul sãu de pivot cugreutate, la propriu ºi la figu-rat, Crina Pintea a dus luptecrâncene cu puternica defensi-vã rusã. ªi Chiper, în prima re-prizã, ºi Dragut, în parte ºi Cris-tina Neagu, s-au remarcat cândplafonul sãlii pãrea cã se prã-buºeºte peste noi. Naþionala luiTrefilov, uns cu toate alifiile, seimpune prin unitate de grup ºiforþã, nu degeaba a câºtigat îndecursul anilor patru titluri

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Greu cu Trefilov„Douã dintre componente-

le echipei HCM, Andra Ba-dea ºi Diana Ciucã, s-au ca-lificat cu naþionala de tineretla Campionatul Mondial Un-der 20, care se va desfãºuraîn Ungaria”, anunþã repre-zentanþii echipei feminine dehandbal din Râmnicu Vâlcea.În grupa de calificare dispu-tatã la Cluj-Napoca, Româ-nia Under 20 a obþinut victo-rii pe linie în jocurile cuCroaþia, Georgia ºi Ucraina.

Între timp, HCM se pregã-teºte pentru semifinalele Cu-pei României. Pe 24 martie,Federaþia Românã de Hand-bal a efectuat tragerea la sorþia semifinalelor care vor avealoc pe 31 martie, la Ploieºti.Astfel, CSM Bucureºti va în-tâlni CSM Roman, iar HCMRâmnicu Vâlcea va înfruntaDunãrea Brãila. Semifinaladintre Vâlcea ºi Brãila capãtão importanþã majorã. Cine seva impune îºi va asigura în

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în pe-rioada 19 – 23 martie2018 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe stra-da Mãceºului nr. 31C ºi Ostro-veni - Bl A23, sc. C.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bd. Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au executat branºamentede apã potabilã pe strada Mã-ceºului nr. 31C, strada Eftimeº-tilor nr. 82A ºi Ostroveni Aso-ciaþia de Proprietari Nikita, Bl.A23, sc. C;

- au fost realizate lucrãri deexecuþie racord pluvial pe str.Toporaºilor; a fost refãcut uncãmin de canalizare pe str.Straubing nr. 179; a fost ridi-cat la cotã un cãmin de canali-zare menajerã pe str. Constan-tin Brâncuºi, Bl. M4; au fost re-

Lucrãri derulate de Sc Apavil SAîn perioada 19 – 23 martie 2018

alizate lucrãri de execuþie cã-min canalizare menajerã pe str.Mihai Viteazu, Bl. 1; a fost în-locuit capacul carosabil pentruun cãmin de canalizare mena-jerã pe str. Mihai Viteazu; s-acontinuat cu verificarea staþii-lor de pompare/rezervoare ºicurãþarea perimetrelor: DealulMalului, Capela, Râureni,Aranghel, Apusului, Mãceºu-lui, Prunului, Buda, Poenari,Cojocarilor, Izlazului; s-aucontinuat verificarea ºi curãþa-rea gurilor de scurgere a cã-minelor de canalizare menaje-rã, manual ºi mecanizat; s-aadus la starea iniþialã suprafa-þa carosabilã în zonele în cares-a intervenit.

CÃMINE CURÃÞATE. S-au verificat ºi curãþat manualcãminele de canalizare ºi guri-le de scurgere pe strãzile: Ni-colae Titulescu, Republicii,Matei Basarab, Mihai Viteazu,Nicolae Bãlcescu, Tudor Vla-dimirescu, Calea lui Traian, 1Mai, Dacia, General Magheru,Lucian Blaga, Mihai Emines-cu, Tineretului, Ostroveni,Marin Preda, I.L. Caragiale,Marin Sorescu, Nichita Stãnes-cu, Aleea Bradului, Aleea Ste-jarului.

S-a intervenit pentru desfun-darea, curãþarea ºi spãlarea me-canizatã a reþelelor de canali-

zare menajerã la urmãtoareleadrese: Calea lui Traian – Bl.S27, Bl. S31, Bl. 3, Bl. 21, sc.A, Bl. D3, sc. A ºi sc. B; bd.Tineretului – Bl. A11/1, sc. C,Bl. A11/2; str. Dacia – Bl. B,sc. A; str. General Magheru –Bl. S1, sc. C; str. Regina Ma-ria – Bl. L; Aleea Trandafirilor– Bl. C9; Bd. Pandurilor – Bl.A8/2; str. I.C. Brãtianu – Bl.C18, Bl. C19, Bl. C20; str. Mi-hai Eminescu – Bl. B12; str.Lucian Blaga – Bl. A9, Bl. S2,Bl. A63; str. Ostroveni – Bl.101, sc. B; str. Petriºor – Bl. P5;Aleea Bradului – Bl. C1, Bl.C4, Bl. C5; str. Mihai Viteazu– Bl. 1 Otlchim; str. Marin Pre-da, Bl. A28/2, str. Luceafãru-lui – Bl. A1, sc. B; str. StirbeiVodã – nr. 150; str. HenryCoandã – Bl. N8, str. NicolaeTitulescu – Bl. N13, str. Timiº– Bl. 77; Aleea Cocorilor – Bl.26; str. Doctor Hacman – Bl.14A, Bl. 89.

36 DE APOMETRE VERI-FICATE ªI MONTATE. Totîn aceastã perioadã au fost mon-tate 36 de apometre, dintre care4 verificate ºi înlocuite ºi 32montaje apometre noi. De ase-menea, au fost realizate 8 lucrãride intervenþie la contoarele deapã rece, montate în reþea ºi aufost întocmite 5 avize de ampla-sament ºi 2 avize tehnice.

mare proporþie prezenþa în vii-toarea ediþie a Cupei EHF.

Deþinãtoarea trofeului este

CSM Bucureºti, care a câºtigatCupa României în 2017 dupão finalã cu SCM Craiova.

HCM Râmnicu Vâlcea,pepinierã de jucãtoarepentru competiþii mondiale

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Primãria pregã-teºte o achiziþiede 2 milioanede euro

Primãria Râmnicu Vâlcease aflã în curs de achiziþio-nare a clãdirii SOCOM, si-tuatã pe strada General Ma-gheru, precum ºi terenul in-travilan aferent de 2.246 m.p.Imobilul îi aparþine omuluide afaceri Ion Antonescu ºiurmeazã sã fie amenajat casediu de birouri pentru apa-ratul de specialitate al prima-rului. Pentru aceastã achizi-þie, municipalitatea oferã fix2.144.191,14 euro. O fimult? O fi rezonabil? Propu-nerea se aflã pe ordinea dezi a ºedinþei din 28 martie aCL Râmnicu Vâlcea. Clãdi-rea, cu parter ºi trei etaje, afost construitã în anii 70.

ªmecheriicu personalulde la cabineteleparlamentare?

Se zvoneºte cã niºte par-

lamentari vâlceni folosescaceiaºi consilieri pentru ca-binetele lor. Serios?? ªi?Fac ºi economie la bugetulþãriºoarei sau bagã ei baniiîn buzunar? Ori îi mai ºiîmpart cu alþii?

Unii ºi-au datochii peste cap...

Impresionantã ºedinþafestivã de marþi a Consiliu-lui Local Râmnicu Vâlceadedicatã împlinirii a 100 deani de la unirea Basarabieicu România. S-au rostit dis-cursuri de calitate, s-au re-citat poezii, unii au ºi lãcri-mat. Dar tot s-a întâmplatceva prozaic. Grig Crãciu-nescu ºi Mircea Poenaru,consilieri PNL, ºi-au datochii peste cap ºi au mor-mãit în barbã atunci cândConstantin Rãdulescu, pre-ºedintele CJ Vâlcea, a spus:„Îl apreciez mult pe MirciaGutãu, prieten care ºtie ceînseamnã onoare ºi cuvântdat. Bucovinean!”

Publ

icita

te

Consilierul judeþean PNLCãlin Cosmin a transmis unapel cãtre Consiliul Jude-þean Dolj pentru iniþiereademersurilor necesarecreãrii unei punþi de reunifi-care cu Basarabia, evocândimportanþa zilei de 27 martie1918, care rãmâne în istorianaþionalã data în care Basa-rabia a revenit la trupul þãrii.

„Cerem autoritãþilor judeþene ºi lo-cale demararea urgentã a acþiunilor princare un raion ºi un oraº din RepublicaMoldova sã fie invitate pentru semna-rea actului înfrãþirii cu judeþul Dolj ºimunicipiul Craiova. Susþinem ca actulînfrãþirii cu raionul ºi municipiul dinBasarabia, atent alese, sã fie completatcu propuneri concrete de colaborare in-stituþionalizatã, dupã modelul Univer-sitãþii din Craiova care a întins o mânãUniversitãþii din Tiraspol. Cooperareacu Basarabia trebuie sã cuprindã toatedomeniile, de la educaþie la economieºi de la culturã la sport, angrenând toa-te instituþiile publice. Solicitãm ca laviitoarele ºedinþe ale Consiliului Jude-þean Dolj ºi Consiliul Municipal Cra-iova sã fie prezent cu un proiect dehotãrâre privind acordul de înfrãþire“,a declarat Cosmin Cãlin (foto), care esteºi liderul consilierilor judeþeni ai PNLDolj.

Consilierii judeþeni liberali susþinînfrãþirea Doljului cu un raion

din Republica Moldova

Documents

Bãrãgan, jonglerii în Consiliu PSD-ului - indiscret.ro · pentru cultura autohtonã. Craiova, prin PNL poate deveni „gazda” culturalã idealã cu acces liber, dincolo de a