Cula Izvoranu - indiscret.ro

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6111114 4 4 4 4 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 10 oct0 oct0 oct0 oct0 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

3Amãnunte

în pagina

8-9Amãnunteîn paginile

Amãnunteîn pagina 7 GrGrGrGrGrozăvie în Oltozăvie în Oltozăvie în Oltozăvie în Oltozăvie în Olt

Ucis ºi decapitatde amicul cu care

petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar


petrecuse la bar

CuleleOltenieistrigãdupã ajutor

















Amãnunteîn pagina 2

ZborZborZborZborZboruri deuri deuri deuri deuri de600.000 lei,600.000 lei,600.000 lei,600.000 lei,600.000 lei,

esesesesestimattimattimattimattimateeeeepentrpentrpentrpentrpentruuuuu

48 de luni48 de luni48 de luni48 de luni48 de luni

















































Vâlcea:InstitutuldeCriogenies-a mutatîn avion
















Vâlcea:InstitutuldeCriogenies-a mutatîn avionRATCraiovatrece laridicatmaºini însistem duplex

RATCraiovatrece laridicatmaºini însistem duplex
















Cula Izvoranu

4 - 10 octombrie 2017 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRI

În România, cerceta-rea nu este întotdeau-na ”la pãmânt”. Faceaceastã dovadã Insti-tutul de Cercetare-Dezvoltare pentruTehnologii Criogeniceºi Izotopice – ICSIRâmnicu Vâlcea, careanunþã cã va alocapânã la 600.000 leipentru deplasãrile cuavionul, pe o perioadãde 48 de luni. ICSIRâmnicu Vâlcea (fostaUzina G) se aflã subcoordonarea Ministe-rului Educaþiei Naþio-nale.

de Marielena Popa

Caietul de sarcini al ICSIpentru achiziþia trans-portului aerian ocazio-

nal de pasageri pe curse interneºi internaþionale a fost publicatrecent în Sistemul Electronic deAchiziþii Publice (SEAP) ºi ofe-rã ºi alte date interesante. Cinevor fi beneficiarii deplasãrilorcu avionul plãtite de ICSI?

Potrivit Caietuluide sarcini, Institutuldin Râmnicu Vâlceavizeazã

”achiziþionarea serviciilor detransport ocazional de pasageride curse interne ºi internaþiona-le, în funcþie de necesitãþi, în li-

ZborZborZborZborZboruri de 600.000 lei, esuri de 600.000 lei, esuri de 600.000 lei, esuri de 600.000 lei, esuri de 600.000 lei, estimattimattimattimattimate pentre pentre pentre pentre pentru 48 de luniu 48 de luniu 48 de luniu 48 de luniu 48 de luni

mita bugetului alocat dupã caz,pentru demnitari, salariaþi ºi/saudelegaþii autoritãþii contractan-te, clasa economic, clasa busi-ness, cu week-end, sau altele,dupã caz”. (…) În componenþaunei delegaþii pot exista atâtmembri care au statut de dem-nitar ºi dreptul de a cãlãtori laclasa business, cât ºi personalce nu are acest statut ºi cãlãto-reºte la clasa economic (…).

cret în Oltenia cã, având în ve-dere activitatea instituþiei, sumanu este mare. „Practic, este vor-ba de 1,5 miliarde lei vechi pean. Suntem membri în 11 aso-ciaþii internaþionale, participãmla diverse cursuri. Nu risipimbanii, fiecare deplasare se facepe un anume proiect, care ne-cesitã anumiþi indicatori, obli-gatoriu de respectat”, susþineacesta.

Raportul ICSIpe 2016, un continuudu-te-vino

Raportul pe 2016 al ICSIRâmnicu Vâlcea conþine detoate, mai puþin cheltuieli de-falcate. Prin urmare, nu se poa-te face o comparaþie cu dateleprecedente. Documentul înre-gistreazã 50 de participãri alepersonalului la stagii de pre-

gãtire, workshop-uri lucrative,cursuri de perfecþionare, înAnglia, Germania, Franþa, Bel-gia, SUA. De asemenea, maiface referire ºi la un numãr im-presionant de participãri la târ-guri internaþionale ºi naþiona-le. Nu lipsesc proiectele bila-terale, în care cheltuielile suntîmpãrþite. Cu alte cuvinte, opoveste de miliarde.

Publ

icita

te

Vâlcea: Institutulde Criogenie s-a mutatîn avion

















Autoritatea contractantã va în-cheia Acord-cadru cu toþi ofer-tanþii ale cãror oferte au fostdeclarate admisibile. Numãrulagenþilor cu care se încheieacest contract-cadru este neli-mitat”, se aratã în acest docu-ment.

„Nu este mult!”La capitolul „Cantitatea sau

domeniul contractului”, se pre-cizeazã limitele estimate deICSI pentru acest gen de trans-port: valoarea estimatã fãrãTVA este de minimum 50.000lei ºi de maximum 600.000 lei.

Gheorghe Ioniþã, preºedinte-le Consiliului ªtiinþific al Insti-tutului, a declarat pentru Indis-

4 - 10 octombrie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

300 de lei – taxa deridicare ºi transporta vehiculelor

Activitatea de ridicare a ma-ºinilor parcate neregulamentara reînceput în Craiova în varaacestui an, mai precis pe 21 au-gust, când RAT SRL a scos pen-tru prima oarã la „recoltat” au-tospeciala închiriatã în acestsens. Iatã ºi tarifele pe care tre-buie sã le suporte proprietariivehiculelor luate în colimator deangajaþii RAT, conform unui

de Nicuºor Fota

Potrivit datelor publicateîn Sistemul Electronicde Achiziþii Publice,

RAT SRL a finalizat evaluareaofertelor pentru contractul de„furnizare autoutilitarã pentruactivitatea de ridicare, transportºi depozitare a vehiculelor sta-þionate neregulamentar – 2 bu-cãþi” ºi a semnat contractul cu

furnizorul la sfârºitul lunii tre-cute. SRL-ul municipal detransport public demarase pro-cedura de achiziþie în prima de-cadã a lunii august, la câtevaluni dupã ce primise, printr-ohotãrâre de consiliu local, sar-cina de a curãþa strãzile de ve-hiculele parcate neregulamen-tar. Valoarea contractului eraestimatã de autoritatea con-tractantã la 922.000 lei. Anun-

le oraºului, ori e necesarã o su-plimentare a lotului. „Potrivitcontractului, în luna decembriear trebui sã ne fie livrate celedouã autospeciale de ridicãri,datã la care vom renunþa la ma-ºina închiriatã de care ne folo-sim acum. Avem nevoie de douãautospeciale pentru a putea in-terveni în douã locuri simultan,pentru cã, la ora actualã, cu osingurã maºinã, nu prea facemfaþã solicitãrilor. Într-o perioa-dã de o lunã s-au ridicat apro-ximativ 350 de maºini. Dupã cevom primi cele douã autospe-ciale ºi le vom pune în exploa-tare, vom face o analizã sã ve-dem dacã fac faþã necesitãþilorsau facem o nouã achiziþie”, adeclarat managerul RAT SRLCraiova, Marcel Tãnãsescu.

RAT SRL va achita aproape ºapte miliarde delei vechi pentru utilajele menite sã ridice de pestrãzile Craiovei automobilele parcate neregu-lamentar. Cele douã utilaje ar trebui sã ajungãla dispoziþia SRL-ului municipal pânã la sfârºi-tul acestui an, când societatea primãriei arurma sã renunþe la maºina pe care o închiriazãpentru a desfãºura activitatea încredinþatã deprimãrie.

þul de atribuire a fost publicatluni, 2 octombrie, în SEAP. Po-trivit acestuia, contractul a fostadjudecat la preþul de 674.000lei, fãrã TVA, de o firmã din Il-fov - EUROBODY HYDRAU-LICS SRL, din Dragomireºti –Deal. RAT SRL a primit treioferte valide pentru furnizareacelor douã autospeciale de ridi-cãri, criteriul de atribuire fiindpreþul cel mai scãzut.

Noile achiziþiiale RAT, aºteptateîn decembrie

Potrivit directorului RATSRL Craiova, cele douã auto-speciale contractate ar urma sãajungã la Craiova pânã la sfâr-ºitul acestui an, conducerea uni-tãþii urmând sã decidã, dupã operioadã de evaluare, dacã aces-tea sunt suficiente pentru nevoi-

comunicat al RAT Craiova:„Proprietarii maºinilor care aufost ridicate pe raza municipiu-lui Craiova, urmare a parcãriineregulamentare, pot recuperaautoturismele de la sediul RATSRL Craiova, din Calea Seve-rinului nr.23, telefon0753050011, program nonstop.Tarife: tarif de 300 lei/vehicul(inclusiv TVA) pentru activita-tea de ridicare, transport ºi de-pozitare a vehiculelor staþiona-te ºi parcate neregulamentar pedomeniul public sau privat almunicipiului Craiova; tarif de150 lei/vehicul (inclusiv TVA)pentru activitatea de ridicare, însituaþia în care proprietarul sauutilizatorul vehiculului ridicatse prezintã la locul ridicãrii ºieste de acord cu suportareaacestor cheltuieli; tariful de de-pozitare în cuantum de 10 lei/zi(inclusiv TVA), începând cuziua urmãtoare momentului de-pozitãrii, nefracþionat pe inter-vale de ore”.

SocieSocieSocieSocieSocietttttatatatatateaeaeaeaeamunicipală demunicipală demunicipală demunicipală demunicipală detrtrtrtrtrasasasasasporporporporport a sem-t a sem-t a sem-t a sem-t a sem-nat contrnat contrnat contrnat contrnat contractulactulactulactulactulde furde furde furde furde furnizarnizarnizarnizarnizareeeeepentrpentrpentrpentrpentru douău douău douău douău douăautautautautautososososospecialepecialepecialepecialepecialede ridicăride ridicăride ridicăride ridicăride ridicări

RAT Craiova trecela ridicat maºiniîn sistem duplex


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Deputatul liberalvâlcean CristianBuican (foto) a decla-rat luni, 2 octombrie,cã în aceastã sesiuneparlamentarã varedepune la CameraDeputaþilor mult hulitainiþiativã legislativãprivind înfiinþarea,organizarea ºi funcþio-narea formelor istori-ce asociative deproprietate asuprapãdurilor ºi pãºunilor.

de Marielena Popa

Criticat în 2014 ºi 2015cã a fãcut aceastã pro-punere fãrã sã consulte

comunitãþile istorice de proprie-

Deputatul Buican revinecu iniþiativa legislativã“Cãlãul pãdurilor”

tari ºi fãrã sã þinã cont cã la ni-vel naþional fiecare zonã istori-cã are un specific propriu înceea priveºte formele istorice deproprietate comunã, Buican aanunþat cã de aceastã datã valansa o dezbatere publicã petema în cauzã. Mai mult, el aprecizat cã, între timp, opozan-þii ºi-au schimbat atitudinea.- „Voi iniþia o dezbatere publicãcompletã cu toþi cei interesaþi,în aºa fel încât sã avem o legebunã. Þin sã precizez cã majo-ritatea celor care au contestataceastã iniþiativã legislativã, in-clusiv cei de la PSD ºi UDMR,sunt deschiºi acum pentru a odiscuta”, a spus parlamentarulliberal.

La prima tentativã, deputa-tul Buican a fost aspru criticatde câteva canale media care l-

au numit „Cãlãul pãdurilor” ºi„Drujbarul þãrii”, dar ºi deanumite asociaþii de pãduraricare au considerat cã acestproiect nu reprezintã o îmbu-nãtãþire a textelor de lege ac-tuale, nu urmãreºte un interesgeneral, ci unul particular, alintermediarilor de tranzacþiiimobiliare, al speculanþilor ºial fondurilor de investiþii.Atunci, proiectul de lege a pri-mit aviz negativ de la maimulte comisii din Camera De-putaþilor ºi nu a mai fost su-pus nici votului Senatului.

Cristian Buican a mai decla-rat, luni, cã tot în aceastã sesiu-ne parlamentarã va mai depunela Camerã iniþiativa legislativãprivind interzicerea cumululuipensiei ºi salariului în zona bu-getarã.

„Din cauza întârzierilor laplata facturilor reprezentândservicii furnizare apã potabilã ºicanal, SC APAVIL SA a decissistarea alimentãrii cu apã a uneiasociaþii de proprietari din ju-deþul Vâlcea, inclusã în catego-ria clienþilor rãu-platnici: ASO-CIAÞIA DE PROPRIETARILOTRU VOINEASA –1.144,13 lei (4 luni restanþã).

SC APAVIL SA este nevoitãsã apeleze la aceastã mãsurã în-trucât s-a constatat creºtereasemnificativã a cuantumuluisumelor datorate de cãtre clienþiîn contul serviciilor prestate.Deºi conducerea societãþii amanifestat întotdeauna înþelege-re în ceea ce priveºte achitarea

Asociaþie de proprietaridin Voineasa, debranºatã

de la apã din cauzadatoriilor

de cãtre asociaþiile de proprie-tari a facturilor pentru servicii-le prestate, se pare cã în anumi-te cazuri clienþii nu au gãsit decuviinþã sã aprecieze just aceas-tã atitudine.

Asociaþia de proprietari, careînregistra la data de 27 septem-brie a.c. datorii importante cã-tre SC APAVIL SA, a fost dejanotificatã, urmând ca acþiuneade debranºare sã demareze înperioada imediat urmãtoare.Locatarii bun-platnici din ca-drul asociaþiilor de proprietaricare vor fi debranºate sunt ru-gaþi sã înþeleagã necesitatea ad-optãrii unor astfel de mãsuri”,transmite SC Apavil SA într-uncomunicat de presã.


5ACTUALITATE

Dupã aplauzeleprelungite primite lareprezentaþia dindeschidere, cea de-a XV-a ediþie aFestivalului Interna-þional „Elena Teodo-rini”, organizat deOpera RomânãCraiova, continuã cunoi evenimentemuzicale.

Iubitorii genului vor pu-tea revedea spectacolulOperei Române Craio-

va „Voievodul þiganilor” deJohann Strauss-fiul, care s-abucurat de un extraordinarsucces de public la premieradin primãvara acestui an. Re-prezentaþia va avea loc joi, 5octombrie, de la ora 19.00, însala Amza Pellea a TeatruluiNaþional „Marin Sorescu”.

Alessandro QuartaQuintet, la Craiova

Mãiestria muzicienilor dela Alessandro Quarta Quin-tet, care stârnesc ropote deaplauze la apariþiile lor pescene europene, va putea fisavuratã sâmbãtã, 7 octom-

brie 2017, de la ora 19.00, pescena Filarmonicii „Oltenia”.„Classic & Jazz”, prezentat decelebrul cvintet alãturi de Or-chestra de camerã a Operei Ro-mâne Craiova, sub conducereamuzicalã a maestrului WalterAttanasi, este o adevãratã deli-catesã muzicalã, cuprinzând lu-crãri ale compozitorilor Astor

Piazzolla ºi Nino Rota fredonateîn toatã lumea.

Carmen, incendiarãca întotdeauna

Evenimentul muzical al anu-lui trecut în Oltenia, „Carmen –Rock Version”, de G. Bizet, carea adunat mii de oameni atât la

prezentarea în aer liber, cât ºi lareprezentaþiile în salã, unul din-tre cele mai îndrãgite spectaco-le ale Operei Române Craiova,poate fi vãzut sau revãzut mier-curi, 11 octombrie, în sala AmzaPellea a Teatrului Naþional„Marin Sorescu”. Ediþia a XV-a a Festivalului Internaþional„Elena Teodorini” se desfãºoa-

rã la Craiova în perioada 1octombrie - 12 noiembrie ºieste un eveniment cultural or-ganizat de Opera RomânãCraiova, cu sprijinul Primã-riei Municipiului Craiova ºial Consiliului Local Craiova,sub egida Ministerului Cul-

”Având în vedere prognozameteo pentru perioada urmãtoa-re, condiþiile impuse în con-tractul de furnizare a energieitermice referitoare la obligati-vitatea reluãrii furnizãrii agen-tului termic pentru încãlzire, încondiþiile în care temperaturaexterioarã, între orele 18 ºi 6,se situeazã, trei zile consecutiv,sub +10 °C, Societatea CETGovora SA anunþã cã, începândcu datã de 4.10.2017, ora 8, varelua furnizarea agentului ter-mic pentru încãlzire în sezonulrece 2017/2018.

Programul de umplere a reþe-lelor de distribuþie agent termicpentru încãlzire ºi probele depresiune au fost fãcute conformcomunicatului nr. 5.536/

CET Govora dã cãldurã din 4 octombrie11.09.2017, dat publicitãþii înperioada 18.09-22.09.2017.

Menþionãm cã, pe perioada4.10-5.10.2017, în timpul efec-tuãrii probelor la cald, se va fur-niza energie termicã în regimfãrã platã la toþi consumatoriiarondaþi la sistemul de termofi-care urbanã, indexul de pornirecontori pentru sezonul de încãl-zire 2017/2018 se va citi în datade 6.10.2017.

Începând cu 6.10.2017, fur-nizarea energiei termice se vaface în regim de platã, asocia-þiile de proprietari ºi ceilalþi con-sumatori având libertatea de adecide momentul consumuluiprin deschiderea robineþilor dela contorii de încãlzire cores-punzãtori.

Toþi consumatorii racordaþila sistemul de termoficare ur-banã ºi care desfãºoarã lucrãrila instalaþiile termice interioa-re, sunt rugaþi sã ia toate mã-surile de finalizare a lucrãrilorpânã în data de 4.10.2017, în

cazuri excepþionale, pentru fi-nalizarea lucrãrilor, sã izolezereþelele interioare de la robine-þii contoarelor de energie ter-micã, sau se pot adresa pentruasigurarea condiþiilor de lucrula: Dispeceratul de Termofica-

re Urbanã Rm. Vâlcea, str. Mi-hai Viteazu, nr. 43,tel.0250.718.092 sau tel/fax0250.718.090, prin adresãscrisã.

Programul de umplere a re-þelelor, probele la rece ºi la caldfiind comunicate prin mass-media ºi afiºate la toate imobi-lele, prin neluarea mãsurilor deizolare a reþelelor interioare,acolo unde este cazul, sau nea-nunþarea în vederea realizãriicondiþiilor tehnice de lucru, ab-solvã de orice responsabilitateoperatorul sistemului CET Go-vora SA pentru eventualeledaune care se vor putea produ-ce”, a anunþat CET Govora,luni, 2 octombrie a.c.

turii ºi Identitãþii Naþionale.Mai multe informaþii la

www.operacraiova.ro sauwww.facebook.com/opera-craiova. Rezervãrile pot fifãcute la numãrul de telefon0351.442.471, la adresa de e-mail [email protected] sau pe paginawww.operacraiova.ro.

Trei spectacolede neratat laOpera Românã Craiova

















de Virgil Dumitrescu

oficialã, practic, s-a logodit,scriem ºi vorbim în romglezã,cu ºi fãrã Brexit. Istoria Româ-niei, din motive care ne scapãsau, mai degrabã, ne facem noicã plouã, a devenit istoria tu-turor ºi a nimãnui. Cu domni-tori batjocoriþi, cu mituri an-cestrale luate în rãspãr. A ieºitun arboret cu sute ºi mii derãni, în coliziune cu stilul pe-dagogic ºi lipsa de eficienþã, depragmatism, a sistemului, iaracest arboret se cheamã aban-donul ºcolar. Sã nu ne îmbã-tãm cu trâmbiþata egalitate deºanse, care nu existã pentrucopii decât la naºtere, când tragaer în piept. Iar selecþia natu-ralã începe prea din timp, maiales la sat. Diploma universi-tarã, dacã nu atârnã de ea unmasterat pompos sau mai mul-te, are prea puþinã cãutare. Sãuitãm pentru 24 de ore (spre ao relua de a doua zi ºi mai abi-tir) tema claselor neîncãlzite, alipsei manualelor, a ”auxiliare-lor” interzise dascãlilor utiliza-tori. Sã ne întrebãm serios cefacem cu tineretul studios, pelângã priceperea de a-i dabrânci, de a-l pune pe fugã. Aºacum pe fugã am pus medici,ingineri, constructori, mese-riaºi. Cât încã e 5 octombrie ºiUNESCO invitã la respectulcuvenit, domnului Profesor, cudragoste! Mai departe, din râv-na fiecãruia. În titrarea pelicu-lei din ’67 a regizorului JamesClavell, ne-am permis ºi noi sãintrãm cu o majusculã, la lo-cul potrivit, ºi cu semnul ex-clamãrii la capãt de gând.

S tabilitã în 1994 deUNESCO, 5 octom-brie este Ziua Mondia-

lã a Profesorului, menitã sãadune într-un singur buchetgesturile de empatie planetarãcuvenitã Omului de la Catedrã.Nu mai conteazã cã naþiunileau avut grijã sã-ºi stabileascã,fiecare în parte, o zi anume,când învãþãceii se înclinã men-torului, ca ºi pãrinþii acestora.În India, Shikshak Divas e pe5 septembrie, în Brazilia, Diado Professor e pe 15 octom-brie, în Statele Unite, în primazi de marþi a lunii mai, în Egipt,pe 28 februarie º.a.m.d. Pro-fesori, învãþãtori sau dascãli,ºcoala româneascã n-a dus lip-sã de slujitori devotaþi înflori-rii naþiei, progresului prin cu-noaºtere ºi culturã. Ne bucu-rãm de cei, atâþia, care, cu vo-caþie ºi dãruire, cultivã dragos-tea pentru limba românã,”ºirag de perle rare”, de carenu sunt strãini nici valoroºiinoºtri olimpici. De Ziua Mon-dialã a Profesorului, sã dãmuitãrii pentru 24 de ore cã dela revoluþie s-au perindat, prinosârdia a 19 guverne, nu maipuþin de 25 de numiþi sau nãi-miþi (procent deloc neglijabil)în fruntea Ministerului Educa-þiei Naþionale. A vorbi, cu no-ianul de cifre ºi realitãþi în faþã,de strategii ºi reforme, bazatepe acumulãri succesive, de vii-toare proiecþii în cunoºtinþã decauzã, înseamnã a ne fura cã-ciula. S-a menþionat, mai înglumã, mai în serios, deºi Con-stituþia zice altcum, cã limba

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Domnului Profesor,cu dragoste!

Preºedintele Consiliu-lui Judeþean (CJ) Dolj,Ion Prioteasa, a parti-cipat, marþi, 3 octom-brie, la deschidereacelei de-a 25-a Confe-rinþe Anuale ºi Adu-nãri Generale a Aso-ciaþiei Aeroporturilordin România (AAR),prilej cu care a evi-denþiat investiþiilerealizate la AeroportulInternaþional Craiova,principalul proiect desucces al administra-þiei doljene.

„Suntem onoraþi sã gãzduimaceastã întâlnire la Craiova,într-un loc în care încã ne con-siderãm pionieri în privinþa avi-aþiei, dar unde, prin eforturideosebite, demersul nostru în-cepe sã prindã tot mai mult con-tur, iar aeroportul sã cunoascão frumoasã evoluþie. Putem

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele Cele Cele Cele Cele CJ DolJ DolJ DolJ DolJ Dolj, Ion Prioj, Ion Prioj, Ion Prioj, Ion Prioj, Ion Priottttteasa,easa,easa,easa,easa,la deschiderla deschiderla deschiderla deschiderla deschiderea celei de-a 25-aea celei de-a 25-aea celei de-a 25-aea celei de-a 25-aea celei de-a 25-aConfConfConfConfConferinţe Anuale şi Aerinţe Anuale şi Aerinţe Anuale şi Aerinţe Anuale şi Aerinţe Anuale şi AdunăridunăridunăridunăridunăriGenerGenerGenerGenerGenerale a Asociaţiei Aale a Asociaţiei Aale a Asociaţiei Aale a Asociaţiei Aale a Asociaţiei Aerererereroporoporoporoporoporturi-turi-turi-turi-turi-lor din Rlor din Rlor din Rlor din Rlor din România:omânia:omânia:omânia:omânia:

spune cã în acest an traficul depasageri va depãºi numãrul to-tal de locuitori ai municipiuluiCraiova, pentru cã estimãrile nearatã cã vom ajunge la aproxi-mativ 425.000 de cãlãtori. Aºacum a relevat-o ºi presa centra-lã de specialitate, activitateaAeroportului Internaþional Cra-iova, raportatã la cea din 2010,a înregistrat o creºtere cu peste790 la sutã. Sunt convins cã înanii urmãtori vom avea o altãetapã în dezvoltarea acestui ob-iectiv strategic al ConsiliuluiJudeþean Dolj. Judeþul nostru sebucurã ºi de o bogatã tradiþie înaviaþie, fiind o zonã care i-a datRomâniei pe mulþi dintre pio-nierii acestui domeniu, dacã arfi sã ne referim doar la faptulcã Doljul a fost leagãn al copi-lãriei pentru inventatorul avio-nului cu reacþie, ilustrul HenriCoandã. Craiova a jucat un rolmajor ºi în industria aeronauti-cã, prin Fabrica de Avioane,care anul acesta a marcat 45 deani de la înfiinþare. Vreau sã vã

mulþumesc, cu acest prilej, pen-tru faptul cã ne-aþi primit înaceastã mare familie, pe care oreprezintã Asociaþia Aeroportu-rilor din România, ºi sã vã asi-gur cã nu vom dezamãgi”, adeclarat Ion Prioteasa, preºedin-tele Consiliului Judeþean Dolj.

Alãturi de preºedintele CJDolj, Ion Prioteasa, administra-þia judeþeanã a mai fost repre-zentatã de vicepreºedinteleCosmin Vasile. De asemenea,la deschiderea evenimentuluiau mai participat secretarul destat din cadrul MinisteruluiTransporturilor, Dragoº Titea,preºedintele AAR, David Ci-ceo, directorul general al Au-toritãþii Aeronautice CivileRomâne, Armand Petrescu, di-rectorul general al Direcþieitransport aerian din cadrul Mi-nisterului Transporturilor, Mi-hail Victor Ionescu, ºi directo-rul general al Aeroportului In-ternaþional Craiova, MirceaDumitru.

Activitatea AeroportuluiCraiova, raportatã

la cea din 2010,a înregistrat o creºtere

cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%



cu peste 790%


7SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Descoperire macabrãîn Olt. Un copil de13 ani a fost gãsit

decapitat la marginea comu-nei Brastavãþu. Daniel fuse-se vãzut ultima oarã cu o sea-rã înainte de a i se descopericadavrul. Bãiatul petrecusecu niºte amici la barul uneibenzinãrii din zonã. Pãrinþiinu au reclamat dispariþia pen-tru cã Daniel mai obiºnuia sãlipseascã. Procurorii susþin cãel a fost ucis ºi au un suspectîn persoana unui tânãr din lo-calitate. Cadavrul a fost tri-mis la medicinã legalã pen-tru efectuarea necropsiei. Încauzã a fost deschis dosar pe-nal pentru omor, iar ancheta-torii vor sã afle cum a muritbãiatul.

Ucis în drumspre casã

Daniel ªoºoi ar fi trebuit sãfie elev în clasa a VII-a laºcoala din localitate. Prove-nind dintr-o familie nume-roasã de etnie rromã, el a re-nunþat la ºcoalã pentru amunci cu ziua prin sat ºi a-ºiajuta tatãl ºi bunica. Cei care-l cunoºteau spun despre el cãera un copil cuminte ºi mun-citor. Un copil chinuit caretrebuia sã munceascã pentrua avea ce mânca. La muncã afost ºi în ziua de dinainte dea i se gãsi cadavrul decapitatpe o uliþã de la marginea sa-tului. Când a terminat demuncã, bãiatul nu s-a dusacasã, ci la barul unei benzi-nãrii din apropierea comunei,împreunã cu mai mulþi amici.Au stat acolo pânã dupã mie-zul nopþii, susþin reprezentan-þii localului. ”La un momentdat, era târziu, trecuse de ora12, tinerii au plecat. Nu ne-am uitat dupã ei, nu ºtim înce direcþie au luat-o. Nu amobservat nimic suspect în re-laþia dintre tineri, nu s-au cer-tat”, le-a declarat anchetato-rilor unul dintre angajaþi, in-terogat dupã gãsirea cadavru-lui decapitat al adolescentu-lui.

Dupã plecarea de la barulîn cauzã, nimeni nu l-a maivãzut pe Daniel, pânã în di-mineaþa în care un consãteancare locuieºte la marginea lo-calitãþii i-a zãrit cadavrul.Scena macabrã l-a îngrozit pebãrbat când a observat cã tru-pul nu avea cap.

Sfârtecat de câini“Am ieºit afarã din curte sã

mã uit dupã pãsãri ºi atunciam vãzut cã erau strânse lacâþiva metri mai încolo. Am

mers sã vãd ce au gãsit ele ºiam observat trupul bãiatului. Nuavea cap, peste gât fiind traspulovãrul. Am sunat la 112 ºile-am spus ce am descoperit.Mi-au spus sã nu ating nimic ºisã nu las pe nimeni sã se apro-pie. Aºa am fãcut”, a declaratVasile Geabalã, brastaviceanulcare a fãcut macabra descope-rire. Capul lui Daniel a fost des-coperit de anchetatori la cca 100de metri de locul în care zãceacadavrul. Practic, el fusese mân-cat de câini. Patrupedele au fost,cel mai sigur, cele care au târâtcapul la locul în care a fost gã-sit.

Vestea cadavrului decapitat s-a rãspândit repede în localitateºi oamenii s-au strâns grãmadãsã vadã dacã zvonurile sunt saunu reale. La un moment dat,unul dintre localnici a recunos-cut hainele de pe cadavru caaparþinând unui tânãr care-l aju-tase în gospodãrie. La faþa lo-cului au ajuns, la scurt timp, ºirudele copilului care l-au iden-tificat. Deºi iniþial, dupã exami-narea cadavrului, anchetatorii

au susþinut ipoteza cã bãiatul nua fost victima unor violenþe, ru-dele au susþinut ipoteza omoru-lui. Anchetatorii au luat-o încalcul la scurt timp dupã ce lafaþa locului a ajuns ºi un câinede urmãrire, care le-a oferit câ-teva indicii foarte importante.Astfel s-a reuºit stabilirea tra-seului parcurs de bãiat pânã lalocul în care i s-a descoperitcadavrul. Câinele a fost cel carele-a oferit anchetatorilor prime-le indicii cu privire la posibilulcriminal. Nimeni altul decâtunul dintre amici cu care copi-lul petrecuse în bar.

Autorul crimei riscãpânã la 25 de anidupã gratii

Pentru a desluºi iþele întorto-cheate ale acestui caz, procuro-rul a dispus aducerea la audieriatât a tânãrului bãnuit cã l-ar fiucis pe Daniel, cât ºi a altor lo-calnici care puteau oferi infor-maþii utile anchetei.Timp decâteva ore, acesta a refuzat sãrecunoascã sãvârºirea crimei.

Le-a spus anchetatorilor cã s-adespãrþit de Daniel la scurt timpdupã plecarea de la bar. Anche-tatorii au reuºit, însã, sã strângãnumeroase indicii rezonabile cãel este fãptaºul ºi au emis penumele sãu ordonanþã de reþi-nere.

“Este vorba despre un caz deomor. Avem indicii rezonabilesã credem cã bãiatul a fost omo-rât. Avem, în acest caz, ºi unsuspect. El se aflã la audieri,alãturi de alþi localnici. Pânãacum nu a recunoscut fapta.Cercetãrile continuã pentru aafla împrejurãrile în care a sur-venit decesul copilului ºi ceanume a condus la aceastãmoarte. Vom ºti cu exactitate oparte din aceste rãspunsuri dupãnecropsie. Un ajutor nesperat l-au primit anchetatorii de la ima-ginile de pe camerele de luatvederi ale benzinãriei ºi de laintrarea în comunã.

“Suspectul este direct crimi-nal. Dupã mai multe ore de au-dieri, a recunoscut. Este vorbade un tânãr de 21 de ani din co-munã, cu care bãiatul fusese la

bãut. A recunoscut cã l-a în-junghiat în gât cu un briceagºi l-a lãsat acolo. Peste noap-te nimeni nu ºtia ce s-a în-tâmplat, cine i-a mâncat ca-pul. Se poate sã fi fost câi-nii, vulpile sau alte animale,potrivit surselor din apropie-rea anchetatorilor. Potrivitprim-procurorului de la Par-chetul de pe lângã Tribuna-lul Olt, Anca Anuþa, anche-tatorii continuã cercetãrilepentru a afla cu exactitate ces-a întâmplat în fatidicanoapte în care un copil de 13ani a sfârºit într-un mod cumnu se poate mai tragic. Pro-curorii susþin cã vor avansamult în anchetã dupã ce vasosi expertiza medico-lega-lã dispusã cu ocazia necrop-siei. Atunci vor ºti dacã de-capitarea lui Daniel s-a fãcutîn timp ce el trãia sau dupãdecesul sãu.

Dacã va fi gãsit vinovat deuciderea lui Daniel, tânãruldin Brastavãþu acuzat de pro-curori riscã sã petreacã dupãgratii pânã la 25 de ani.

Ucis ºi decapitatde amicul cu carepetrecuse la bar


















Peste cinci milioane deromâni cu credite în leiau parte de ”un spec-

tacol” pe care nu ºi l-au dorit.”Accelerarea” evoluþiei indi-

celui ROBOR este relatatã înaceste zile, mai mult sau maipuþin speculativ, pe toate ca-nalele. ROBOR este, din pã-cate, noua vedetã a zilei. Decare vorbeºte tot poporul, maiales cele cinci milioane de oa-meni care aºteaptã cu înfrigu-rare urmãtoarea ratã la credi-te.

Cu siguranþã sunt mai multeinfluenþe care ar putea concu-ra la aceastã accelerare. Impor-tant acum este cum facem, castat, astfel încât influenþa creº-terii indicelui în baza cãruia secalculeazã nivelul dobânzilorla majoritatea creditelor în leisã fie cât mai micã. Cum fa-cem ca românii plãtitori de ratela credite sã sufere cât mai pu-þin de pe urma acestor eveni-mente de naturã monetarã?!

Dacã existã soluþii pentru li-mitarea creºterii indicelui RO-BOR, ºi existã, atunci ele tre-buie aplicate cât mai repede.

Pentru asigurarea stabilitãþii

ROBORULºi poporul

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

în piaþã ºi a stabilitãþii finan-ciare a cetãþenilor care au deplãtit rate la bãnci, mixul depolitici fiscale ºi monetare tre-buie sã aibã un grad cât maimare de coerenþã.

BNR, ca ”motor” al politi-cii monetare, are la dispoziþieinstrumente pentru reglarea li-chiditãþii, pe care va trebui sãle foloseascã fãrã întârziere. Înacest fel se va limita creºtereaindicelui ROBOR ºi prin ur-mare ºi scumpirea agresivã acreditelor în lei.

BNR trebuie sã vinã în faþaromânilor cu soluþii imediateprivind drenajul lichiditãþilorîn piaþã, nu doar cu explicaþiisolide, absolut necesare ºi ele,pentru a elimina orice fel desuspiciuni privind artificialita-tea ultimelor evoluþii.

Stabilizarea ROBOR ºi evi-tarea exploziei scumpirii cre-ditelor în lei revin, astfel, înprimul rând, dacã nu exclusiv,BNR.

PS. Opoziþia ar face bine sãevite politizarea stupidã aacestei situaþii. Este în joc sta-bilitatea atâtor milioane de ro-mâni de bunã credinþã.

Publ

icita

te

Ridicate de familiile boiereºti cu ranguri din Þara Româneascã, înveacurile XVII-XIX, spre a fi adevãrate fortãreþe înaintea valurilor prã-dalnice ale otomanilor, ale cârjaliilor lui Osman Pazvant-oglu din Vidin,a pazvangiilor de la raialele Dunãrii, dar ºi a haiducilor aciuiaþi pepotecile împãdurite ale munþilor, majoritatea culelor au ajuns astãziîntr-o stare gravã de degradare. Aceste clãdiri fortificate rãspânditeîn spaþiul balcanic, cu un nivel sau mai multe, în formã de turn (lb.arabã „kale“; lb. turcã „kule“=„turn, foiºor, cetate“), cu întãrituri ºiferestruici înguste pentru tragere, cu pereþi groºi ºi beciuri boltite, cuuºi masive prevãzute cu ivãre grele ºi scãri mobile erau, odinioarã, denesurmontat. Ctitorii au preluat denumirea ºi anumite elemente arhi-tecturale, dar au creat un stil de culã specific zonei. Astãzi mai putemnumãra doar 18 astfel de edificii, în judeþele Olteniei, aflate pe listamonumentelor istorice, care s-au salvat de la dispariþie, dar multedintre ele se aflã în suferinþã. Despre soarta tristã a acestor valori depatrimoniu ne-a oferit detalii istoricul Florin Epure, directorul DirecþieiJudeþene pentru Culturã Vâlcea.

Culele dinjudeþul Vâlcea

Cula Greceanu, de laMãldãreºti, a fost ridicatã dejupân Gheorghe Mãldãrescu

ºi jupâniþa Ego Eva, în secolulal XVIII-lea. Dacã þinem contde legenda care spune cã bra-vul cãpitan Tudor Maldãr a cu-cerit-o pe fiica hanului tãtarcare-l þinea captiv ºi a gãsit re-

fugiu aici, atunci putemvorbi de un edificiu maivechi cu cel puþin un secol.Cula fost dãruitã drept zes-tre familiei Greceanu, des-cendentã a ctitorilor. În urmarefacerii din anii 1966-1967,cula a fost deschisã publicu-lui vizitator. Dupã un lungºir de procese cu statul ro-mân, moºtenitoarea OlgãiGreceanu a intrat în posesie,iar în prezent ministerul deresort duce negocieri pentruachiziþionarea obiectivuluide patrimoniu cultural naþi-onal, care nu se aflã într-ostare tocmai bunã de conser-vare. Cula Duca, de la Mãl-dãreºti, este ctitoria luiGheorghiþã Mãldãrescu, înanul 1812. Un moºtenitor avândut-o în anul 1907 omu-lui politic ºi de stat I.G.Duca, pe atunci tânãr stagiarla Judecãtoria Horezu. Aces-ta hotãrãºte sã-ºi construias-cã în apropierea culei o mo-destã casã de vacanþã(1912). Dupã asasinarea luiDuca, soþia sa Nadia donea-zã aceastã clãdire statului. Înanii ‘60, cula a fost completrestauratã ºi reamenajatã, iarîn prezent starea de conser-

vare este bunã. Cula Zãtreanu,de la Zãtreni, este construitã deRadu Zãtreanu în anul 1754 ºirefãcutã în perioada interbelicã.Cât timp a aparþinut familieiBoicescu, i s-au fãcut adãugiriînsemnate. Monumentul a statmult timp în pãrãsire, într-o ac-centuatã stare de degradare ºi seimpun lucrãri urgente de resta-urare ºi consolidare. Cula, ane-xele ºi terenul au fost cumpãra-te de Petroconstruct ServiceSA, care doreºte sã-l includãîntr-un proiect de reabilitare, sã-l introducã în circuitul turistic.Cula Bujoreanu, de la Bujo-reni, a fost construitã la 1812 decãtre boierul Preda Bujoreanu,în apropiere de conacul sãu ºide bisericã. A trecut în posesianegustorului vâlcean MatacheTemelie printr-un ºir de alianþe.Cula este amplasatã în MuzeulSatului Vâlcean, fiind pivotul înjurul cãruia s-a structurat mu-zeul în aer liber. Monumentulistoric se aflã într-o stare bunãde conservare.

Culele dinjudeþul Dolj

Cula Izvoranu-Geblescu,din Brabova, este ctitoria bo-ierilor Izvoreni, din secolul alXVIII-lea. La jumãtatea veacu-lui a XIX-lea, clãdirea a fostachiziþionatã de Radu Gebles-cu care i-a adus modificãri ma-jore. Edificiul, ridicat iniþial pe

Cula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-ChintescuCula Cioabã-Chintescu Cula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula BrabovaCula Brabova

pag. 8


9SPECIAL

douã niveluri, se aflã într-o sta-re avansatã de degradare dincauza seismelor ºi infiltraþiilorde apã, clãdirea fiind revendi-catã în instanþã de moºtenitoriifostului proprietar. Cula stã înatenþia Consiliului JudeþeanDolj, care a integrat-o Muzeu-lui Olteniei ºi a accesat fonduriprin POR 2014-2020 (peste 1mil. euro), pentru restaurarea,consolidarea ºi punerea ei învaloare. Cula din Cernãteºti,construitã de boierii Cernãteºtiîn cea de-a doua jumãtate a se-colului al XVIII-lea, a fost re-fãcutã din ruine în secolul XX,dupã care i s-a dat destinaþia demuzeu sãtesc. ªi aceastã culãeste vizatã pentru lucrãri de rea-bilitare cu fonduri europene decãtre Consiliul Judeþean Dolj.Cula Barbu Poenaru, din Al-mãj, a fost ridicatã la anul 1764ºi i s-au adus modificãri în1896. Cula a beneficiat de lu-crãri de reparaþii ºi întreþinerecu fonduri din partea adminis-traþiei locale.

Culele dinjudeþul Gorj

Cula Cornoiu, din Curþiºoa-ra-Bumbeºti-Jiu, este un monu-ment din sec. al XVIII-lea, cutoate cã se spune cã ar fi multmai veche. A fost restauratã înanii 60’ ºi aparþine Muzeului deArtã Popularã. Se aflã într-o sta-re bunã de conservare. CulaCrãsnaru, din Groºerea-Ani-noasa, a fost construitã de Bar-bu Cocoº Crãsnaru vel vistier-

nic, preluatã de Costache ºi Eca-terina Sãvoiu, care o lasã moº-tenire fiicei lor Elena, în urmamariajului cu Achil Crãsnaru, înanul 1796. Incendiile ºi cutre-murele au lãsat urme adâncimonumentului care se aflã înproprietatea mai multor persoa-ne, dar care nu primeºte niciunsprijin ºi se ruineazã tot maimult. Cula Davani, din Lar-ga-Samarineºti, a fost ridicatãîn prima jumãtate a secolului alXIX-lea de Costache Sãvoiu.Cula Cioabã-Chintescu, dinªiacu-Slivileºti, a fost edifica-tã în anii 1818-1825 de Rãdu-can Cioabã din Slivileºti ºi maitârziu de Marin Chintescu, celcare o luase de soþie pe vãduvalui Rãducan. Nici aceastã clã-dire nu a scãpat de naþionaliza-re, fiind folositã ca depozit. Dinanul 1967, aici a funcþionat ocolecþie muzealã de etnografiea localitãþii. Dupã evenimente-le din ‘89 a fost abandonatã ºilãsatã în ruinare. La începutulacestui an, un viscol puternic adistrus acoperiºul culei. Dacãnu se va interveni urgent pen-tru consolidarea zidurilor, acestmonument istoric se va prãbuºicurând. Casa de tip culã Efti-mie Nicolaescu, din Runcurel-Mãtãsari, ridicatã de EftimieNicolaescu în secolul al XIX-lea, se aflã în stare de colaps dincauza extinderii exploatãrii mi-niere din zonã, dar ºi a nepãsã-rii autoritãþilor publice locale. Înurmã cu câþiva ani, acoperiºuls-a prãbuºit.

Culele dinjudeþul Mehedinþi

Cula Cuþui, aflatã la margi-nea satului Broºteni, a fost zi-ditã la anul 1815, de Ghiþã Cu-þui Olteanul, un cãpitan de pan-duri din oastea lui Tudor Vladi-mirescu. Cula Cuþui este unmonument de importanþã naþi-onalã ºi a beneficiat de lucrãride reabilitare din partea deþinã-torilor particulari. Cula TudorVladimirescu, din Cerneþi-ªimian, ridicatã de slugerulTudor la 1800, dupã incendie-rea Cerneþiului de cãtre turci. Învremea zaverei a servit ca de-pozit de arme ºi praf de puºcã.În anii ’50, clãdirea a fost rea-bilitatã ºi aici s-a organizat ocolecþie muzealã dedicatã Re-voluþiei de la 1821 ºi conducã-torului ei, ºi care a funcþionatpânã în anul 1977. Existã unproiect de consolidare ºi resta-urare, realizat de Primãria dinªimian ºi un aviz eliberat deDirecþia Judeþeanã pentru Cul-turã Mehedinþi. Cula Nistor,din Cerneþi, edificatã în 1812de polcovnicul Istrate Sãliºtea-nu, ca locuinþã pentru campa-niile la lucrul câmpului ºi loc derefugiu în faþa nãvãlitorilor.Cula a fost incendiatã de turciºi a fost refãcutã la 1821 de cã-tre Nistor, cãpitanul de panduri.Direcþia monumentelor istoricea elaborat un proiect de restau-rare în anul 1974, pentru a seorganiza un muzeu etnograficmaterializat abia în 2009. Clã-direa se aflã într-o stare bunã de

conservare. În satul Lazu (co-muna Malovãþ), se mai pot ve-dea doar ruinele culei ce strã-juia þinutul ºi mai amintesc deboierii care o ctitoriserã.

Culele din judeþul OltCula Galiþa, de la Câmpu

Mare, comuna Dobroteasa, afost clãditã în anii 1790-1800 deboierul grec Alexandru Vlanga-lis. În vremea rãscoalei din1907, þãranii au incendiat-o,dupã care a trebuit sã fie refã-cutã aºa cum o vedem astãzi.Monumentul este într-o starebunã de conservare. Cula Cã-leþeanu, de la Enoºeºti-Piatra-

Olt, a fost ridicatã în primajumãtate a sec. al XIX-lea,nu departe de castrul roman,de boierul Caleþeanu, un ste-gar de-al Vladimirescului.

Culele din judeþulTeleorman

Cula lui Costea, de la Frã-sinet, ziditã la începutul se-colului al XVIII-lea. Este unmonument istoric de catego-ria A, refãcut în secoleleXIX-XX, dar care astãzi estepãrãsit ºi ruinat care mai aº-teaptã încã un semn de mi-lostenie din partea autoritã-þilor.

CuleleOlteniei strigãdupã ajutor

















Cula Galita

Cula Crasnaru din Groºerea -arhiva Tzigara Samurcas

Cula Bujoreanu

Cula Vladimirescu Mehedinþi

Cula Poenaru

Cula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula CernãteºtiCula Cernãteºti

În perioada analizatã, pia-þa valutarã a fost calmã,euro având o evoluþie sta-

bilã, cu o uºoarã tendinþã deapreciere a leului. În schimb,segmentul monetar a fost foar-te agitat, dobânzile þâºnindspre maxime ale ultimiloraproape trei ani.

Comparativ cu finalul luiaugust, euro s-a apreciat înseptembrie cu circa un ban,dolarul a câºtigat aproape treibani, iar francul elveþian unban.

Cursul euro a fluctuat între4,5990 ºi 4,5991 lei, valorimaxime ale ultimilor mai multde cinci ani, pânã la finalul in-tervalului când media a scãzutla 4,5871 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizatîntre 4,583 ºi 4,598 lei cu în-chiderea la 4,583 – 4,586 lei.

La aprecierea leului au con-tribuit, în primul rând, creºte-rea dobânzilor la lei, vânzareade valutã ºi plasarea leilor înpiaþa monetarã aducând randa-mente mai bune, în condiþiileîn care se anticipeazã continua-rea procesului de majorare aacestora. La aceasta s-a adãu-gat criza apãrutã în zona euro,dupã referendumul pentru in-dependenþã organizat în Cata-lonia.

Cursul dolarului american afluctuat între 3,8912 ºi 3,9171lei, maxim al ultimelor douãluni. Sfârºitul perioadei a aduso medie de 3,9086, când cota-þiile au fluctuat între 3,889 ºi3,914 lei.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,139 ºi 1,149 franci/euro, ast-fel cã media s-a miºcat în cu-loarul 4,0091 – 4,0258 lei,maximul fiind atins la sfârºi-tul intervalului.

Pe piaþa monetarã s-a înre-gistrat o creºtere constantã aindicilor ROBOR, cei în func-þie de care sunt stabilite ratelela împrumuturi. Indicele la treiluni, care este folosit de bãncipentru stabilirea costului cre-ditelor în lei cu dobânda varia-

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

bilã, a crescut luni la 1,71%,maximul ultimilor doi ani ºijumãtate, aproape dublu faþãde începutul lunii trecute. Încazul indicelului la ºase luni,acesta a crescut la 1,78%.

Aceastã evoluþie a stârnitrevolta premierului Tudose,cel care declara nu cu multtimp în urmã cã preferã sã îºiprimeascã remuneraþia lunarãsub formã de numerar, nea-vând încredere în bãnci. ”Credcã colegii noºtri, ai românilorsau care ar fi trebuit sã fie co-legii românilor de la BNR, aufost puþin plecaþi de acasã, fi-indcã ãsta era rolul BNR - sãnu lase sã creascã ºi sã nu laseniºte actori sã se joace peaceastã temã”.

Dorind sã dea bine în faþaconsumatorilor de ºtiri televi-zate, ºeful executivului a ui-tat, probabil, cã preþul baniloreste dat de conjuncturile pie-þei, atât în privinþa cursului, câtºi a dobânzilor.

Creºterea neconsolidatã aeconomiei, vãduvitã de inves-tiþii din partea statului, în ciu-da împrumuturilor tot maimari luate de la aceleaºi bãncihulite, nu poate decât sã cree-ze un impas în piaþã, care an-ticipeazã o creºtere a inflaþieiîn urmãtoarele luni. Sã nu ui-tãm cã dobânda de referinþã aBNR este din mai 2015 de1,75%.

Trecând la evoluþia perechiieuro/dolar, aceasta a fost in-fluenþatã în principal de decla-raþiile preºedintei RezerveiFederale americane, Janet Yel-len, referitoare la perspective-le unei noi majorãri, a treia dinacest an, a dobânzii-cheie,care ar urma sã urce la 1,4%.

Euro a scãzut de la 1,1862la 1,1717 dolari, cel mai micnivel al ultimelor cinci sãptã-mâni, dar a încheiat intervalulla 1,1730 – 1,1816 dolari.

Analiza cuprinde perioada

26 septembrie – 2 octombrie

Euro a scãzutsub 4,59 lei,dobânzile auluat-o în sus

tare ce va asigura creºtereanumãrului de vizitatori ºi deexpozanþi.

Târgul AGRO Oltenia doreº-te sã fie un important loc de în-tâlnire pentru fermieri, specia-liºti, manageri ºi autoritãþi dindomeniul agriculturii ºi indus-triei alimentare. Acest evenimentva oferi expozanþilor o oportu-nitate unicã de a-ºi pune în va-loare produsele, tehnologiile ºiproiectele de dezvoltare.

Maºini, tractoare ºi utilajeagricole performante, produsededicate creºterii animalelor ºipãsãrilor de fermã, pomicultu-rii ºi legumiculturii, vor fi pre-zentate de cãtre expozanþii.

Târgul se adreseazã atât ma-rilor producãtori agricoli cât ºimicrofermelor, gospodãriilorþãrãneºti active, producãtorilorde produse alimentare tradiþio-nale ºi þãrãneºti, entitãþilor non-agricole din mediul rural, pre-cum ºi agriculturii de hobby.

În cadrul evenimentului, vaavea loc o expoziþie de anima-

TârTârTârTârTârgul de Comergul de Comergul de Comergul de Comergul de Comerţ al Oltţ al Oltţ al Oltţ al Oltţ al Olteniei, Aeniei, Aeniei, Aeniei, Aeniei, Agrgrgrgrgro Olto Olto Olto Olto Olteniaeniaeniaeniaeniaşi Expo Vşi Expo Vşi Expo Vşi Expo Vşi Expo Vin Oltin Oltin Oltin Oltin Olteniaeniaeniaeniaenia

Cel mai mare evenimentexpoziþional din Olteniava gãzdui concomitent3 târguri le de fermã ºi pãsãri de curte

de rasã, cât ºi prezentarea unorsoiuri româneºti de mãr ºi cãp-ºuni.

În parcarea din faþa Centru-lui Multifuncþional vor fi insta-late corturi de mari dimensiunicu expunere pe o suprafaþã to-talã de 1.300 mp, în care vomregãsi expozanþii prezenþi latârg.

Revista Fermã ºi Agro TV vororganiza evenimente cu tema-tici specifice agriculturii ºi in-dustriei alimentare.

Atmosfera de voie bunã va fiîntreþinutã de interpreþi ºi an-sambluri folclorice renumitedin toatã regiunea Olteniei, cevor concerta pe o scenã de maridimensiuni instalatã în parcareaCentrului Multifuncþional.

Pentru vizitatori va fi amena-jatã o zona de food, unde se vorservi bunãtãþi din bucãtãria tra-diþionalã româneascã stropitedin belºug cu diverse soiuri devin de la producãtori expozanþidin regiunea Olteniei.

Ca amplasament, târgul AgroOltenia va avea expunere înparcarea din Centul Multifunc-þional, iar Târgul de Comerþ al

Olteniei se va desfãºura în pa-vilionul central.

Ca o completare a celor douãtârguri, organizatorii suplimen-teazã tematic cu un al treileaeveniment dedicat industrieivinului ºi anume:

Expo Vin Oltenia se adresea-zã producãtorilor, importatori-lor ºi distribuitorilor de vinuri,bãuturi alcoolice, cafea ºi cio-colatã, produse culinare, acce-sorii pentru vinuri, ambalajepentru bãuturi, echipamente ºitehnologii pentru industria bã-uturilor, reviste ºi blogguri despecialitate.

Programul târgului de vin esteunul foarte atractiv, vizitatoriiputând participa la degustãri ºiprezentãri profesioniste de vi-nuri, cursuri susþinute de specia-liºtii în domeniu, demonstraþiide artã culinarã, concursuri cupremii.

Târgul de Comerþ al Ol-teniei - cel mai mareeveniment expoziþional

din Oltenia dedicat bunurilor delarg consum ºi serviciilor, aflatla a douã ediþie - se va desfãºu-ra pe parcursul a trei zile, în pe-rioada 13-15 octombrie 2017, înincinta Centrului Multifuncþio-nal Craiova.

Vor fi prezenþi expozanþi ceactiveazã în domeniile: indus-tie, alimentaþie, construcþii, co-merþ cu articole de îmbrãcãmin-te, încãlþãminte ºi articole pen-tru copii, servicii, industria autoºi asigurãri.

Companiile prezente la târgvor veni cu oferte promoþiona-le pe toatã perioada târgului,premii, tombole ºi vouchere dereduceri.

Pe durata târgului vor fi or-ganizate conferinþe ºi semina-rii, prezentãri ºi demonstraþiidedicate în special vizitatorilorspecialiºti.

Organizatorii vin cu o mulþi-me de noutãþi faþã de ediþia an-terioarã, menite sã asigure suc-cesul acestui eveniment, lan-sând:

Agro Oltenia, târg dedicatagriculturii ºi industriei alimen-

Organizatoarea celor 3 târ-guri este firma PS Multiser-vices SRL, cea care organi-zeazã ºi Târgul de Turism alOlteniei.

Intrarea este gratuitã!


11CULTURÃ

Aproape 4.000 de per-soane au participatvineri, 29 septem-

brie, la activitãþile desfãºura-te de Biblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi Aristia Aman”cu ocazia evenimentului “Onoapte în bibliotecã”.

Organizatã neîntrerupt dinanul 2011 ºi pânã în prezent,“O noapte în bibliotecã” a re-prezentat încã de la începu-turi ocazia pe care Bibliote-ca Aman a folosit-o pentru a-ºi deschide larg porþile cãtretoate categoriile de public.Prezentarea spaþiilor ºi a sã-lilor bibliotecii, a celor careau fãcut posibilã o asemeneadesfãºurare de forþe - biblio-tecarii -, a constituit un ob-iectiv urmãrit în cadrul eve-nimentului de vineri.

Integrate într-un programbogat ca ofertã ºi variat ca te-maticã, întins dincolo demiezul nopþii, activitãþile devineri s-au adresat tuturorcategoriilor de vârstã, venindîn întâmpinarea unui evantai

bilioteca între locurile cel maides frecventate.

“O noapte în bibliotecã” laAman a mai însemnat ºi sutede noi permise de bibliotecãeliberate. Indiferent de vârstã,craiovenii ºi-au dorit sã devi-nã utilizatori activi ai servi-ciilor de bibliotecã, sã fie puºila curent cu ultimele apariþiieditoriale ºi sã participe laacþiunile desfãºurate aici.

“Numãrul mare de craio-veni care au luat cu asalt bi-blioteca vineri, 29 septem-brie, pentru petrecerea uneinopþi în bibliotecã, ne-a sur-prins ºi ne-a bucurat deopo-trivã. Sperãm cã am fost laînãlþimea situaþiei ºi, credemnoi, am reuºit sã le prezen-tãm oaspeþilor noºtri bogãþiadeþinutã de bibliotecã, pro-iectele actuale ºi ideile de vi-itor. Prin prezentãri ºi desfã-ºurãri inedite, am atras sprebibliotecã ºi un public care înmod tradiþional nu ne frec-venteazã. Proiectele ºi pro-gramele propuse de colegiimei au fost apreciate de ceiprezenþi, motiv pentru care lesuntem profund recunoscã-

tori. Ne dorim ca bibliotecasã fie perceputã ca un spaþiudeschis, al toleranþei ºi cu-noaºterii, în care fiecare, in-diferent de vârstã sau intere-se, sã gãseascã rãspunsuri ºisoluþii pentru enigmele ºiproblemele pe care le întâm-pinã”, a declarat Lucian Din-diricã, managerul BiblioteciiJudeþene “Alexandru ºi Aris-tia Aman”.

larg de gusturi ºi preocupãri.Toate secþiile bibliotecii au

luat parte la organizarea ºi des-fãºurarea evenimentului, fieca-re spaþiu ºi salã disponibile fiind

gazdã pentru numeroasele acti-vitãþi propuse de bibliotecari. Lafel ca ºi în cadrul ediþiilor ante-rioare, publicul tânãr a fost pri-vilegiat. Mai multe activitãþi, în-tre care concursuri de creaþie ºipoezie, ateliere de lecturã, hand-made ºi colorat, jocuri ale copi-lãriei, dar ºi jocuri de strategie,le-au menþinut celor mici intere-sul pe întreaga duratã a nopþii.La toate acestea s-a adãugat at-

mosfera caldã, bunãvoinþa bi-bliotecarilor ºi micile surprizeoferite fiecãrui participant.

Cum principalul obiectiv alevenimentului a constat în pro-movarea lecturii, alãturi de pro-fesori sau pãrinþi, copiii au par-ticipat la acþiunile de informaredesfãºurate de bibliotecari pemarginea cãrþilor existente înbibliotecã, a importanþei lectu-rii ºi a necesitãþii de a include

Aproape 4.000 decraioveni au petrecuto noapte la Aman


















Publ

icita

te

pag. 12

Bazele astronomiceale calendarelor ºi

mãsurarea timpuluiCentrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de stan-duri de prezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de lalegume ºi fructe la materiale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind peo suprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sistemede siguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa îndomeniu (fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei),precum ºi existenþa liniilor speciale de transport urban ce leagãcentrul comercial de toate zonele oraºului, îl recomandã ca fiindun important centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Secþia de ºtiinþele naturiia Muzeului OltenieiCraiova continuã seria

manifestãrilor înscrise în cadrulproiectului cultural-educativ„Muzeul – o ºcoalã altfel”, cuorganizarea Conferinþei “Baze-le astronomice ale calendarelorºi mãsurarea timpului”, ce vaconsta în videoproiecþii susþinu-te de lector univ. dr. Emil Mari-nescu de la Departamentul degeografie din cadrul Facultãþiide ºtiinþe a Universitãþii dinCraiova.

Este o lecþie de astronomievizând cronologia astronomicã(matematicã), care studiazã fe-nomenele astronomice ºi stabi-leºte reperele fundamentalepentru normarea diverselor sis-teme de mãsurare a timpului(evoluþia Soarelui pe boltã, suc-cesiunea zi-noapte, fazele Lu-nii, succesiunea anotimpuriloretc.), precum ºi sistemele calen-daristice (calendare solare carese bazeazã pe rotaþia Pãmântu-lui în jurul Soarelui, calendarelunare care se bazeazã pe rota-þia Lunii în jurul Pãmântului).

La manifestare vor participastudenþii Departamentului degeografie, din cadrul Facultãþiide ºtiinþe a Universitãþii dinCraiova, ºi elevii ColegiuluiTehnic ”Costin D. Neniþescu”,îndrumaþi de prof. de geografie

Claudia Grigorescu, ai ªcoliiGimnaziale ”Mihai Eminescu”,îndrumaþi de prof. de biologieMihaela Dinu.

Acþiunea culturalã este coor-donatã de muzeograf dr. OliviaCioboiu ºi va avea loc miercuri,4 octombrie, ora 15.00, la Sec-þia de ºtiinþele naturii a Muzeu-lui Olteniei Craiova. Manifes-tarea coincide cu perioada încare se desfãºoarã manifestãricultural-educative dedicateSãptãmânii Mondiale a Spaþiu-lui Cosmic (2-8 octombrie), sãr-bãtoare internaþionalã a ºtiinþeiºi tehnologiei, a contribuþiiloracestora la îmbunãtãþirea con-diþiei umane.


13ACTUALITATE

La iniþiativa Înaltpreasfin-þitului Pãrinte Varsanufie,Arhiepiscopul Râmnicu-

lui, în prima zi a lunii octom-brie, la praznicul Acoperãmân-tul Maicii Domnului, membre-le Ligii Femeilor Creºtin-Orto-doxe din Vâlcea o cinstesc peMaica Domnului, ocrotitoareaasociaþiei.

Cu binecuvântarea ºi în pre-zenþa Chiriarhului Râmnicului,membrele Ligii au participat laSfânta Liturghie sãvârºitã laMãnãstirea Boia, aducând rugã-ciuni de mulþumire Bunului

Acoperãmântul Maicii Domnului, zi de praznic pentru Liga FemeilorCreºtin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului

Dumnezeu ºi Preasfintei Nãscã-toare de Dumnezeu pentru pur-tarea de grijã în activitatea decaritate desfãºuratã, pentru cãMaica Domnului este bucurie ºiiubire pentru cei pe care nu-imai iubeºte nimeni, pentru ceiuitaþi, pentru cei abandonaþi, dupã cum a precizat doamnaDelia Zamfirescu, preºedinte alLigii Femeilor Creºtin- Ortodo-xe din Arhiepiscopia Râmnicu-lui.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

“În primul week-end din lunaoctombrie, conform tradiþiei, laRâmnicu Vâlcea se organizea-zã o nouã ediþie – cea de-a ºap-tea – a evenimentului «ZileleRecoltei». Dupã ce ultimele edi-þii s-au desfãºurat, din cauza lu-crãrilor de modernizare a zoneicentrale, într-o locaþie inadecva-tã, ediþia din 2017 revine înScuarul Mircea cel Bãtrân, reu-nind zeci de producãtori – per-soane fizice ºi juridice – de pro-duse agricole ºi alimentare dinjudeþul Vâlcea, dar ºi din altejudeþe ale þãrii, nelipsind dintreaceºtia brandurile locale de re-nume din domeniul producþieialimentare. Aºadar, începând desâmbãtã, 7 octombrie, ºi pânãmarþi, 10 octombrie, cei intere-saþi sunt aºteptaþi în centrulRâmnicului pentru a se bucurade fructe, legume, murãturi, pro-duse apicole, must proaspãtstors sau produse tradiþionaledin carne, din peºte ºi din lapte.În zilele de week-end, în mãsu-ra în care condiþiile meteorolo-gice vor permite, se vor desfã-ºura ºi mai multe activitãþi ar-tistice, printre care spectacolefolclorice ale Ansamblului«Rapsodia Vâlceanã» al Centru-lui Judeþean pentru Conservareaºi Promovarea Creaþiei Tradiþi-onale Vâlcea, spectacole de te-atru pentru copii ºi adulþi puseîn scenã de actorii TeatruluiMunicipal «Ariel», un concertsusþinut de tinerii Fanfarei «Ga-briel Chaborschi» a Palatului

Copiilor ºi a Liceului de Artã sauspectacole de dansuri populareale Asociaþiei «Ciuleandra».Ediþia de anul acesta se desfã-ºoarã pe o perioadã mai lungãdecât în mod obiºnuit – patru zile– , pentru a cuprinde ºi marcaziua de 10 octombrie în care, în-

cepând din acest an, se sãrbãto-reºte Ziua naþionalã a produse-lor agro-alimentare româneºti,conform Legii nr. 187/2017. Deschiderea oficialã a ZilelorRecoltei 2017 va fi sâmbãtã, 7octombrie, la ora 10.00”, anun-þã Primãria Râmnicu Vâlcea.

Consiliul JudeþeanDolj ºi Centrul Jude-þean pentru Conserva-rea ºi PromovareaCulturii TradiþionaleDolj continuã partene-riatul cu CentrulSocial multifuncþional„Best Life“ al Arhie-piscopiei Craiovei ºi îiaºteaptã pe copii laatelierele de muzicã ºila cele de creaþiepopularã.

Atelierele „Ca la þarã“ ºi„Sã ne împrietenim cumuzica“ se vor desfãºu-

ra în perioada 6 octombrie – 8decembrie 2017, în fiecare zi devineri, în intervalul orar 14:00– 16:00, în Galeriile „Croma-tic“, la Centrul Judeþean pentruConservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale Dolj. Încadrul atelierului „Ca la þarã“,

„Ca la þarã“ ºi „Sã neîmprietenim cu muzica“,

în Galeriile „Cromatic“copiii vor descoperi frumuseþeagospodãriei tradiþionale prinmateriale foto-video din arhivainstituþiei ºi vor încerca sã îi deaformã cu ajutorul materialeloroferite cu generozitate de natu-rã.

Atelierul „Sã ne împrietenimcu muzica“ îi familiarizeazã peparticipanþi cu pianul, le facecunoºtinþã cu notele muzicale,îi iniþiazã în teoria muzicii ºisolfegiu. De asemenea, în ca-drul acestui atelier ei vor studiaºi muzicã tradiþionalã.

Centrul Judeþean pentru Con-servarea ºi Promovarea Cultu-rii Tradiþionale Dolj a începutparteneriatul cu Centrul Social„Best Life“ în anul 2015, când,împreunã cu voluntari ai Facul-tãþii de litere din cadrul Univer-sitãþii din Craiova, a demaratproiectul „Micul artist popularpe urmele bunicilor“, care amediat întâlnirea copiilor cu în-deletnicirile satului tradiþional.

Râmnicu Vâlcea:Sâmbãtã, în Scuarul

Mircea cel Bãtrânîncep Zielele Recoltei


































14ADMINISTRAÞIE

Având în vedere con-cluziile rezultate înurma desfãºurãrii

exerciþiului naþional de în-ºtiinþare, avertizare ºi alarma-re în situaþii de protecþie civi-lã - PROCIV 2017, Inspecto-ratul General pentru Situaþiide Urgenþã va organiza ºi des-fãºura antrenamente/exerciþiipentru verificarea funcþionã-rii sirenelor de alarmare pu-blicã, în prima zi de miercuria fiecãrei luni, în intervalulorar 10.00-11.00.

Exerciþiile vizeazã testareaºi verificarea sistemului naþi-onal de înºtiinþare, avertizareºi alarmare în situaþii de pro-tecþie civilã. Acþionarea sire-nelor se va face centralizat,sau local, numai dupã primi-rea mesajului de înºtiinþare.

Scopul exerciþiului va fi dea verifica funcþionarea siste-mului de alarmare de la nive-lul municipiului Craiova (si-rene electrice ºi sirene elec-tronice).

Astfel, în cadrul exerciþiu-lui vor fi acþionate toate mij-loacele de alarmare acusticãde pe teritoriul municipiuluiCraiova.

Semnalele de alarmare apopulaþiei ºi a salariaþilorsunt: prealarma aerianã; alar-ma aerianã; alarma la dezas-tre ºi încetarea alarmei.

Semnalul “PREALARMÃAERIANÃ“ se compune din3 impulsuri a 32 secunde fie-care cu pauzã de 12 secunde

între ele.Semnalul “ALARMÃ AERI-

ANÃ“ se compune din 15 im-pulsuri a 4 secunde fiecare cupauzã de 4 secunde între ele.

Semnalul “ALARMÃ LADEZASTRE” se compune din5 impulsuri a 16 secunde fieca-re cu pauzã de 10 secunde întreele.

Semnalul “ÎNCETAREAALARMEI“ se compune dintr-un semnal continuu, de aceeaºiintensitate, cu durata de 2 mi-nute.

MÃSURI ªI REGULIDE COMPORTARELA RECEPÞIONAREASEMNALELOR DEALARMARE DEPROTECÞIE CIVILÃ

1. PREALARMAAERIANÃ

- sã asculte cu atenþie comu-nicatele despre locurile cele maiapropiate de adãpostire;

- deschideþi aparatele de ra-dio ºi televizoarele ºi ascultaþiregulile ºi mãsurile transmise;

- pregãtiþi rezerva de alimen-te, medicamente ºi îmbrãcãmin-te, adecvatã situaþiei.

2. ALARMA AERIANÃ2.1. Pentru cei ce se gãsesc la

locul de muncã:

- se întrerupe lucrul sau alteactivitãþi;

- acþionaþi cu calm ºi nu pro-duceþi panicã;

- se întrerupe iluminatul ex-terior ºi interior (pe timp denoapte), cu excepþia iluminatu-lui camuflat;

- se ocupã cât se poate de re-pede locul în adãpost;

- conducãtorii mijloacelor detransport sunt obligaþi sã seopreascã imediat, sã deschidãuºile, sã deconecteze mijloculde transport de la reþeaua elec-tricã de contact ºi în urma pasa-gerilor sã se grãbeascã spre celmai apropiat adãpost;

- sã asculte ºi sã execute mã-surile stabilite de organele abi-litate.

2.2. Pentru cei ce se gãsescîn localurile publice:

- sã asculte cu atenþie comu-nicatele despre locurile cele maiapropiate de adãpostire ºi sã seîndrepte cãtre acestea;

- sã-ºi punã mijloacele de pro-tecþie individuale în stare depregãtire.

2.3. Pentru cei ce se gãsescacasã:

- se opreºte gazul, se deconec-teazã aparatele electrice ºi sur-sele de iluminat, se stinge foculîn sobe;

- se îmbracã copiii ºi se iaumijloacele individuale de pro-tecþie;

- se anunþã vecinii, dacã nuau auzit semnalul;

- se ia trusa sanitarã, docu-mentele de identitate, rezervade apã ºi alimente ºi se intrãcât mai repede în locurile deprotecþie, sau dacã nu sunt, înadãposturi naturale.

2.4. Pentru cei pe care sem-nalul i-a prins în stradã:

- se pãrãseºte mijlocul detransport imediat ce acesta s-a oprit;

- se trec în stare de pregãti-re mijloacele de protecþie in-dividualã ºi se ocupã repedecel mai apropiat adãpost;

- dacã nu reuºiþi sã ocupaþiun adãpost, îndreptaþi-vã sprecea mai apropiatã încãperesubteranã, trecere subteranã,tunele sau culoare, în lipsaacestora folosiþi orice ºanþ,râpã, groapã, tranºee sau alteadãposturi naturale.

3. ALARMÃLA DEZASTRE

- deschideþi aparatele deradio ºi televizoarele ºi ascul-taþi regulile ºi mãsurile trans-mise de organele de protecþiecivilã;

- pregãtiþi rezerva de ali-mente, medicamente ºi îm-brãcãminte, adecvatã situaþiei

ordonate;- semnalaþi organelor abili-

tate urmãri ale calamitãþii saucatastrofei (dacã le observaþi);

- nu produceþi panicã, nurãspândiþi zvonuri.

4. ÎNCETAREAALARMEI

Dupã comunicarea acestuisemnal, populaþia actioneazãîn concordanþã cu situaþia fie-cãruia:

- muncitorii, funcþionarii,elevii ºi studenþii se întorc lalocurile de muncã sau între-rup lucrul pentru înlãturareaurmãrilor atacului;

- populaþia neîncadratã înmuncã ºi copiii se întorc aca-sã ºi acþioneazã în funcþie decomunicãrile primite;

- se reiau activitãþile socia-le în localitãþile rurale.

TOATÃ POPULAÞIATREBUIE SÃ FIE PREGÃ-TITÃ PENTRU EVEN-TUALITATEA REPETÃ-RII ALARMEI ªI SÃ UR-MÃREASCÃ CU ATEN-ÞIE COMUNICÃRILE ªISEMNALELE ORGANE-LOR ABILITATE!

Bani pentru documentaþii de urbanismîn judeþul Vâlcea

“În zilele urmãtoare, având învedere programul susþinut deGuvernul României prin minis-terul de resort, Consiliul Jude-þean Vâlcea va vira banii pentruactualizarea planurilor urbanis-tice generale ºi a regulamente-lor locale de urbanism pentrulocalitãþile Copãceni, Ghioroiu,Mãldãreºti ºi Nicolae Bãlcescu”,a anunþat, marþi, Constantin Rã-dulescu (foto), preºedintele Con-siliului Judeþean Vâlcea.

„Este vorba de peste 812 mi-lioane lei vechi, bani ce vor fiinvestiþi, în condiþiile legii, pen-tru modernizarea actului admi-nistrativ ºi pentru susþinereaaccesului populaþiei la date câtmai corecte, cu privire la tere-nurile pe care le au în proprie-tate sau pe care vor sã investeas-

cã. Acesta este încã un pas pecare îl facem pentru moderni-zarea ºi eficientizarea actului

administrativ în beneficiul ce-tãþenilor”, a mai declarat Con-stantin Rãdulescu. (M.P.)

Exerciþiu lunar pentruverificarea funcþionãriisirenelor de alarmare publicã


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Primãria ºi ConsiliulMunicipal Calafatvor organiza, înperioada 5-8 octom-brie, Festivalul„Roadele toamnei” –Calafat 2017.

Ingredientele, pentru ca toþiparticipanþii sã se simtã bine,promise de organizatori în celepatru zile de sãrbãtoare, sunt:muzica bunã ºi mâncarea tradi-þional româneascã. „Continuãmtradiþia ºi organizãm ºi în acestan Festivalul Roadele toamnei.Vor fi patru zile de sãrbãtoare,cu evenimente specifice, în pri-

ma zi principala atracþie fiindmicii ºi marii artiºti ai muni-cipiului Calafat. Avem muzi-cã ºi mâncare tradiþionalãpentru toate gusturile, înacest an, tinerii, în primeledouã seri de spectacol, vorbeneficia de o atenþie deose-bitã, deoarece vor avea DJcare va mixa muzicã pe gus-tul lor. Vor urca pe scenã ar-tiºti consacraþi de muzicãuºoarã ºi popularã. Sunt si-gur cã va fi un eveniment reu-ºit ºi aºteptãm cât mai mulþiparticipanþi din Calafat, darºi din localitãþile învecinate”,a declarat primarul munici-piului Calafat, Lucian Cioba-nu.

ProgramulFestivalului”Roadele toamnei”– Calafat 2017:

Joi, 5 octombrie: Ansam-blul Folcloric ”Rozele Cala-fatului”, Reyna Vox, DJ –searã de clubbing;

Vineri, 6 octombrie: Da-niela Cimpoieru, ValentinAndrei, Cornelia Ticã, DJ –searã de clubbing;

Sâmbãtã, 7 octombrie: Ma-rian Giura, Aneta ªiºu, Ma-nuela Motocu, Steliana Sima,Niculina Stoican;

Duminicã, 8 octombrie:Paula Butuºinã, Liviu Dicã,Luciana Vãduva, CristianBãnãþeanu, Haiducii, JO.

CFR, FCSB ºi CSU Craiova,între care, cel mai probabil, seva duce lupta pentru titlu, deacum ºi pân’la varã. Radiogra-fia Ligii I aratã precum a unuiorganism rãvãºit ºi uzat, dar nupãrãsit încã de anticorpi. ”Ge-neraþia de aur” face zid comunîmpotriva conducerii FRF, de-spre care s-a afirmat în mediacã ar fi fost numitã politic, nuîn ultimã instanþã ºi prin înlãtu-rarea abuzivã a lui Gicã Popes-cu dintre candidaþi. Nivelulcampionatului e unul aproapede glezna piticului, ºi asta decâþiva ani buni. Bãtaia cruntãpentru a agãþa din zbor cupeleeuropene se moaie la primulcontact din tururile prelimina-re. Fotbalistul român cedeazãpsihic ºi fizic, nu e capabil sãducã ritmul partidelor din treiîn trei zile, pe douã fronturi, petrei fronturi (naþionalã, campio-nat, cupã), ºi atunci, ca un fã-cut, îl învãluie dorul de-ai lui.E mai dulce o victorie istoricãîn faþa unor teamuri precumConcordia Chiajna sau GazMetan Mediaº. Nu prea rupgura târgului nici jucãtorii ro-mâni care prind un contract afa-rã, mai mult spre Orient decâtspre Occident. Dar sunt acolo,pe tabelul lui Mendeleev. Aº-teptãm, aºadar, cu nepotolitãemoþie ºi încredere partidele,nepolitice ºi nepoliticoase, cuKazahstan ºi Danemarca, pen-tru a privi în continuare, cuochii larg închiºi, preliminarii-le Campionatului European, pecare, din câte ni se spune, le-am ºi câºtigat.

Naþionala în roºu, galbenºi albastru va încheia pe5 ºi 8 octombrie cam-

pania dezamãgitoare a prelimi-nariilor CM 2018 din Rusia.Kazahstan, la Ploieºti, ºi Dane-marca, la Copenhaga, vor fi ul-timele adversare pe care le vomîntâlni într-o grupã dominatã dePolonia ºi care valideazã, în fe-lul ei, aflatul nostru în treabã.Ne-am fãcut-o cu mâna noas-trã, dar, pentru cã suntem la fot-bal, ne-am bãgat încã o datã pi-cioarele într-o cauzã strãinã denoi. De aceea ni l-am tras peDaum ca selecþioner neamþ pa-ralel cu tuºa. Singura inovaþiecu care ne-a convins tactic a fostpalma dusã la inimã, a mângâie-re, pe intonarea imnului. Pen-tru a mai cârpi câteva ceva, pen-tru una, pentru alta, a venit Con-tra. Jucând tarapanaua pe ce amai rãmas din preliminariileruseºti, pregãtim pãmântul derãsad pentru CE 2020 ºi deja”Guriþã”, dublat de felurite vocidin off, ne asigurã de califica-re, potrivit ecuaþiei fãrã necu-noscute a vrea egal a putea. Numai conteazã cã habar n-avemce ne va rezerva tragerea lasorþi, deºi bãnuim ce, niciunsecret: adversari puternici, catotdeauna, indiferent cã s-arputea numi Italia, Germania sauSuedia, Albania. La lotul cucare Cosmin Contra porneºtespre zãri contribuie ºase echipedin 14, dupã cum urmeazã:FCSB – 5, CFR ºi CSU Craio-va – câte 2, Viitorul, Astra ºiDinamo – câte 1. La încheiereaturului, podiumul e ocupat de

Octombrie, cântecde lebãdã

SC APAVIL SA a desfãºuratºi în sãptãmâna 25 – 29 septem-brie 2017 o activitate intensã înmunicipiul Râmnicu Vâlcea, încolaborare cu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strãzile I. L. Caragia-le la blocurile A34/2 ºi A35/2,Nicolae Bãlcescu la blocul 7,Remus Bellu ºi Ostroveni lablocul A24/2.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 4 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Constantin Stãnciulescu nr.16, Eftimeºtilor nr. 130, Regi-na Maria în Piaþa Centralã ºi

Lucrãri derulate de APAVIL SA în Rm. Vâlcea în perioada 25 – 29 septembrie 2017Ciocãneºtilor nr. 22R.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmine-le de canalizare ºi gurile de scur-gere pe Calea lui Traian, str.Morilor, Argintari, Viilor, Os-troveni, 1 Mai, Antim Ivireanu,Dacia, Luceafãrului, I. C. Brã-tianu, Tineretului, Carol I, DemRãdulescu, Bogdan Amaru,Florilor ºi Remus Bellu;

- s-au finalizat lucrãrile de exe-

cuþie racord canalizare pe stradaRegina Maria la blocul J, sc. B;

- s-au executat lucrãri de în-locuire racord canalizare mena-jerã pe strada I.L. Caragiale lablocul A35/2, sc. A;

- s-a montat ramã ºi capac ca-rosabil cu piesã suport din betonarmat pe strada Argintari nr. 41;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au finalizat lucrãrile deextindere reþea apã potabilã ºibranºamente pe strada Alexan-dru Budiºteanu, se continuã cuspãlare reþea apã potabilã ºi ve-rificare;

- s-au continuat lucrãrile deîntregire reþea apã potabilã

D400 mm din bulevardul Nico-lae Bãlcescu intersecþie cu stra-da Ferdinand pânã la bulevar-dul Tudor Vladimirescu inter-secþie cu strada Libertãþii;

- s-au continuat lucrãrile deprelungire a reþelei de canaliza-re pe strada Ciocãneºtilor;

- s-au finalizat lucrãrile de în-locuire reþea apã potabilã ºibranºamente pe Calea lui Tra-ian la blocurile S20, S24, S26 –Grãdiniþa Oltchim, se continuãcu amenajarea terenului.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile A12,

A27/2, A27/3, A33, sc. A, ºi pestrada Marin Sorescu la bloculA38/3);

- Centru (strãzile Gabriel Sto-ianovici la Liceul TehnologicCãpitan Nicolae Pleºoianu, ªtir-bei Vodã nr. 155 ºi bulevardulTudor Vladimirescu la bloculO9);

- precum ºi pe Calea lui Tra-ian la blocul 7, str. Rapsodiei lablocul M1 ºi Calea lui Traian lastaþia Rompetrol.

62 DE APOMETRE VERI-FICATE ªI MONTATE. Totîn cursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 62 apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 16documentaþii tehnice.

Festivalul „Roadeletoamnei”, Calafat,

5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017


5-8 octombrie 2017

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Au intrat în vigoareamenzile pentrunerespectarea curãþe-niei oraºului

de Marielena Popa

În ºedinþa ordinarã din 28septembrie 2017, consilierii lo-cali ai municipiului RâmnicuVâlcea au aprobat amenzi dras-tice pentru nerespectarea curã-þeniei în oraº. Potrivit noilornorme, cei care vor arunca pedomeniul public resturi de þi-gãri, coji de seminþe, bilete decãlãtorie, hârtii, ambalaje,gume de mestecat, deºeuri me-najere etc., vor fi sancþionaþi cuamendã de la 2.000 la 2.500 lei.Aceleaºi amenzi vor fi aplicateºi celor care aruncã orice fel dedeºeuri din maºinã (lit. u ºi vdin Hotãrârea CL privind Nor-mele de salubrizare ale muni-cipiului Râmnicu Vâlcea, mo-dificatã în ºedinþa din 28 sep-tembrie a.c.).

Primarul Gutãu:”Timp de o lunãfacem informare,apoi trecem lasancþiuni”

”Vrem sã întroducem ordinea

în Râmnicu Vâlcea, astfel încâtcei care aruncã hârtii pe jos dela geamul maºinii, cei care staupe bãnci în parcuri ºi mãnâncãseminþe, apoi aruncã resturilepe jos, cei care duc câinele laplimbare ºi lasã mizerie, carearuncã resturi de la alimente, sãfie amendaþi cu 25 de milioanede lei vechi. Vom face timp deo lunã o publicitate agresivã deînºtiinþare în ºcoli, în facultãþi,în instituþiile publice, pentruceea ce îi paºte pe aceia care nurespectã aceste norme. Scopulnostru este de a pune ordine înacest oraº. O lunã nu îi vom

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Buican dixitÎntrebat cum de nu îi cri-

ticã niciodatã pe ConstantinRãdulescu, preºedinteleConsiliului Judeþean Vâl-cea, ºi pe primarul Râmni-cului, Mircia Gutãu - lidericu care ar trebui sã fie opo-zant politic - , deputatulCristian Buican, ºeful PNLVâlcea, a spus aºa: „Evit sãfac notorii politicieni ano-nimi. S-ar putea sã transferiasupra lor notorietatea ta!”.Quod erat demonstrandum!

Dã, Doamne!Oricât ai fi de indulgent,

zona centralã a municipiu-lui Râmnicu Vâlcea, recentrenovatã, tot deºerticã pare,deocamdatã. Este mare ne-voie de un peisagist care sãîi dea culoare. Nu sã fie lã-satã la „ochiul de estet” alcelor de la Pieþe Prest, cãcinu se pricep, e clar. În altãordine de idei, primarul Mir-cia Gutãu spune cã în 2018faþadele blocurilor din veci-

amenda, apoi îi vom arde labuzunare. Dacã tolerãm astfelde lucruri, toatã munca noastrãeste în zadar”, a declarat prima-rul Mircia Gutãu.

Consilierii au aprobat în una-nimitate aceste norme ºi au ve-nit cu sugestii. Grigore Crãciu-nescu (PNL) a propus un nu-mãr de telefon la care cetãþeniisã poatã apela atunci când con-statã cã pe domeniul public seface mizerie.

Primarul Gutãu a declarat cãacesta este un început ºi cã vafi receptiv la orice propunerepertinentã pe aceastã temã.

nãtatea Scuarului vor fi re-novate pe bani europeni.Dã, Doamne!

Oaia ºi foaia!Doi lideri ai PNL Vâlcea

se plângeau, zilele trecute,cã afacerile lor merg prostdin cauzã cã angajaþii lepleacã spre instituþiile buge-tare, unde salariile încep sãdevinã de necomparat cu -„privatul”. Dar tot ei dãdeauasigurãri cã, din ianuarie,PSD va întoarce foaia, pen-tru cã nu are cum sã mai deaatât bãnet la atât de multãfuncþionãrime.

Surprizã!Apariþie surprinzãtoare pe

scenã a fostului primar Emi-lian Frâncu, la inaugurareaScuarului Mircea cel Bãtrân(foto). Proiectul în cauzã l-a bãgat pe Frâncu la puºcã-rie, ca urmare a acuzelor cãacesta le-ar fi cerut mitãunor arhitecþi. Ce þi-e ºi cuviaþa asta!

Publ

icita

te

Râmnicu Vâlcea: Arunci pedomeniul public guma de

mestecat, 2.500 lei amendã!Pu

blic

itate

Documents

Cula Izvoranu - indiscret.ro