Broșură botez

8/16/2019 Broșură botez

http://slidepdf.com/reader/full/broura-botez 1/40

Despre Botez

Biserica Evanghelică Română

0



”Este un singur

Domn, o singură credin ă,ț

un singur botez.”

Efeseni 4.

Cuvânt înainte

Această lucrare vine în întâmpinarea cititorului aducând elementele teologice cesubliniază fundamentul biblic al botezului casei cre tine, practică ce se regăse te mergândș ș

pe firul istoriei Bisericii până în vremurile apostolice, în Biserica Primară.Era nevoie de o expunere teologică de motive, minimală ca întindere, dar

acoperitoare prin suportul doctrinal bazat pe criptură pe care să!l ofere, privitor la botezul copiilor. Pentru aceasta s!a făcut o incursiune în istoria scrisă a Bisericii, au fostconsultate lucrările teologilor ce au brăzdat pre"udecă ile, care prin ceea ce au scris auț

făcut istorie i care au lăsat în urma lor repere de referin ă dogmatică. Au fost consulta i iș ț ț ș

teologi moderni i contemporani, care s!au aplecat cu gri"ă asupra acestui subiect. Amș

înmănunc#iat un buc#et de gânduri menite să astâmpere preocuparea cititorului cre tin peș

această temă. $egre it, materialul expus suportă amendamente, este perfectibil, dar inten iaș ț

autorului a fost să ofere un minim de plecare în aprofundarea cripturilor sfinte i de aș

deveni tot mai pasiona i pentru %lucrurile care rămân%, dar i o %trusă de prim!a"utor%ț ș

pentru cei ce stau încurca i la răspântia unei decizii ma"ore %îmi botez sau nu copilul%.ț

Prin ceea ce am scris, am dorit să nu aducem atingere, sau pre"udiciu celor careau alte în elegeri cu privire la botez i să nu ofilim convingerile nimănui, mărginindu!neț ș

doar să ne definim termenii încredin ării pe care o avem, sistemul de referin ă i de valori,ț ț ș

temeinicia biblică a crezului nostru i acoperirea legitimă în &uvântul scris.ș

$otele de la subsol sunt menite să a"ute cititorul în a! i extinde explorărileș bibliografice, dar i în a preciza sursele de informare în întocmirea materialului. $egre it,ș ș

principala sursă a fost, este i va fi criptura, ca temeinicie a convingerilor noastre.ș

Argumentele ce stau la baza acestei lucrări sunt biblice, istorice, lingvistice iș

logice.Am optat pentru expresia %act de cult%, familiară cititorului, pentru a defini

circumcizia, botezul, &ina 'omnului sau alt ritual din Biblie i care exprimă maiș

acoperitor, în limba noastră, în elesul cripturii, neavând o încărcătură mistică. &ând aț

fost cazul am uzat i de cuvântul %sacrament%, care este un termen consacrat în literaturaș

(



teologică din spa iul latin, dar i de cuvântul %taină% ce apare în literatura cre tină anticăț ș ș

greacă i pe care l!a folosit deseori traducătorul Bibliei, 'umitru &ornilescu.ș

Biserica nou!testamentală are doar două acte de cult )sacramente, taine*+ Botezuli &ina 'omnului.ș

dată cu -eforma, /ingli, &alvin, ut#er i al i artizani al marii epopeiș ț

spirituale ce a spart întunericul Evului mediu, prin reîntoarcerea la principiile i valorileș

Bibliei )ola criptura*, au rea ezat bazele biblice ale botezului, cristalizându!se, astfel, oș

doctrină a acestuia.e estimează că peste 10 milioane de cre tini împărtă esc, astăzi, în elegereaș ș ț

botezului copiilor în familia cre tină, ca un semn al intrării sub legământul făgăduin elor ș ț

lui 'umnezeu.Botezul nu mântuie te i nu spală păcatul strămo esc, fiind doar un semnș ș ș

exterior de intrare sub legămânul făgăduin elor lui 'umnezeu.ț

Botezul este o favoare, un privilegiu, dar în primul rând este o poruncă.

Am rezervat spa iu în lucrarea aceasta i pentru exprimarea considera iilor ț ș ț

teologice cu privire la botez ale unor teologi români deosebi i, care au înrâurit i modelatț școn tiin a poporului nostru, fiind promotorii trezirii spirituale de pe meleagurile noastre înș ț

perioada interbelică, considerată ca o 2adevărată primăvară de spiritualitate românească%.Am dorit să redăm opiniile lor în graiul în care i le!au făcut cunoscute la vremeaș

aceea, păstrând parfumul acelor vremuri apuse, în care ei au strălucit, lăsând în urmămo tenirea lor de credin ă, de înainte!mergători, de precursori ai frumuse ii treziriiș ț ț

neamului la Evang#elie.

'omnul 'umnezeu să dea cititorului un du# de în elepciune, pricepere i tiin ăț ș ș ț

în cunoa terea 'omnului 3sus i a voii ui, ca să ia decizii de via ă în elepte, călăuzite,ș ș ț țconforme cu criptura, luminate de 'u#ul fânt, înso ite de binecuvântare i #ar.ț ș

Adrian Stan

4imi oara,ș

(5 februarie 60(6

6



CUPRINS

3. B4E7. APE&4E 8E$E-AE.

33. &$&EP4E 4E83&E &7 P-393-E A B4E. 333. AB-'A-EA 4E83&: A B4E773

&A E;$ 3 PE&E4E A E8:;<$4773.Ș

(. Actele de cult în cripturi.6. Actele de cult din $oul 4estament.

=. &are este semnifica ia i rostul botezului>ț ș

?. &ine sunt subiec ii botezului>ț

5. &are este modalitatea potrivită de a boteza> @. ;odul de administrare al botezului.

39. &$3'E-A 33 4E83&E P-393$' B4E7 &P33-.Ț

9. EP3&A 33 '3$ &-3P47-: &7 P-393-E A B4E7Ț

&P33- '3$ PE-PE&439A 7$- 4E83 -;<$3.(. 4eodor Popescu+ legătura dintre circumcizie i botez.ș

6. Emil &onstantinescu+ însemnătatea botezului cre tin.ș

=. 8#eorg#e &ornilescu+ botezurile în criptură. ?. 4eodor Popescu+ botezul lui 3oan i botezul cre tin.ș ș

5. 4eodor Popescu+ explica ia versetului din ;arcu (@.(@.ț

@. Emil &onstantinescu+ explica ia versetului ( Petru =.6(.ț

. 4eodor Popescu+ botezul a doua oară.

93. &$&733. 4eodor Popescu.

933. B3B38-AC3E.

=



I. BOTEZUL. ASPECTE GENERALE.

4oate bisericile cre tine practică botezul. e consideră aproape în mod universalș

că botezul este într!un fel legat de începutul vie ii cre tineț ș (.

'omnul 3sus le!a poruncit ucenicilor i Bisericii+ %duce i!vă i face i ucenici dinș ț ș țtoate neamurile, botezându!i în $umele 4atălui i al Ciului i al fântului 'u#%ș ș 6 );atei61.(D*. Apostolii au botezat pe primii converti i în ziua &incizecimii )Captele 6. =1, ?(* iț ș

de atunci botezul a fost întotdeauna, cu foarte pu ine excep ii, actul de cult )ritual* deț ț

ini iere în ucenicie.ț

'e!alungul veacurilor au apărut, varia ii privind formula exactă, modul i înț ș

special subiec ii botezului, dar au avut efecte minime asupra actului botezului în sine. nț

cea mai mare parte, ca să acceptam terminologia canonului 9incen ian, botezul s!aț

practicat într!o formă valabilă i de recunoscut, întotdeauna, pretutindeni i de către to i.ș ș ț

&u toate acestea, există i multe păreri diferite cu privire la botez.ș

4rei întrebări fundamentale despre botez sunt mai frecvente+1. &are este semnifica ia botezului> &e realizează el de fapt>ț

2. &ine sunt subiec ii propriu!zi i ai botezului> 4rebuie el aplicat oare doar celor ț ș

care sunt în stare să exercite o credin ă con tientă în 3sus Fristos, sau poate fi administratț ș

i copiilor, c#iar i sugarilor>ș ș

3. &are este modalitatea potrivită de a boteza> 4rebuie să se facă oare prinscufundare )imersiune* sau pot fi acceptate i alte metode )turnarea apei peste candidat,ș

stropirea lui cu apă*>

II. CONCEPTE TEOLOGICE CU PRIVIRE LA BOTEZ.

'e i un %adevăr începător% cum îl etic#etează apostolul Pavel, botezul a fost de!ș

a lungul istoriei cre tine pricina multor controverse, i nu numai, devenind în modș ș

păgubos în accep iunea unora, un pa aport indispensabil pentru a merge în cer.ț ș

e disting trei în elegeri ma"ore asupra botezului+ț

1. Botezul este necesar pentru mântuire. Potrivit acestei în elegeri actul botezuluiț

îi transmite #ar persoanei botezate. &ei care exprimă această concep ie vorbesc despreț

na tere din nou )regenerare* prin botez+ de la moarte spirituală la via ă. Corma acesteiș ț

în elegeri poate fi găsită în catolicismul tradi ional i în ortodoxism, unde, botezul este unț ț ș

mi"loc prin care 'umnezeu împarte #ar mântuitorG= el are ca rezultat iertarea păcatelor.

( FenrH F. FalleH, Manual biblic, p. 5@1. %-itualul ini ial când cineva devine cre tin%.ț ș6 8eoffrei Bromilei, Copii ai Promisiunii, 6001. %Botezul poartă mărturia voin ei 4atălui, lucrării Ciului iț ș

lucrării 'u#ului%.= Cranz Pieper, Christian Gogmatics, t. ouis, &oncordia, (D5=, vol.=, p.6@?.

?



Botezul, potrivit acestei în elegeri, efectuează spălarea na terii din nouț ș ? i dacăș

acesta este un canal al #arului mântuitor, el trebuie administrat nou!născu ilor, iar înț

principiu tuturor oamenilor.Pentru ei acest ritual a fost stabilit de 'umnezeu ca un mi"loc atât de introducere

în biserică, cât i de mântuire. Prin 'u#ul fânt, apa serve te ca un agent de regenerare iș ș ș

infuzie de virtu i. 'acă este corect administrat i nu există piedici de nesinceritate,ț ș

necredin ă, sau nepocăin ă, botezul este o garan ie, pentrucă el este un instrument, aț ț ț

cură irii interioare, nepri#ănirii i reînnoirii. 'e aceea persoana botezată, cel pu in înț ș ț

momentul botezului, poate fi sigură de salvarea ve nică.ș

n romano!catolicism în administrarea botezului5 singurele cerin e necesare sunt+ț

cineva să prezinte copilul la botez i un preot să administreze corect actul de cult.ș

'octrina catolică subliniază faptul că botezul este suficient prin sine. n teologiaromano!catolică sugarii neboteza i care mor nu pot intra în cer. Ei sunt trimi i într!un locț ș

numit limbus infantium. Acolo ei nu suferă durerile i restric iile iadului, dar nu se bucurăș ț

nici de beneficiile binecuvântării cere ti.ș @

2. Botezul administrat doar persoanelor ce declară că sunt mântuite, care sunt lavârsta în elegerii adevărurilor spirituale, practică însu ită de ma"oritatea mi cărilor ț ș ș

neoprotestante )bapti ti, penticostali, cre tini după Evang#elie, carismatici* i credincio iiș ș ș ș

adventi ti.ș

Aici teza este că botezul serve te nu ca un instrument a ceva care s!a făcut pentruș

om, omului sau în om, ci ca un semn de ceva pe care îl face omul însu i. 'e aici rezultăș

că semnifica ia principală a botezului este atestarea pocăin ei i credin ei.ț ț ș ț 'ificultă i apar în oricare din cele două în elegeri ale botezului. &#iar cândț ț

botezul este văzut ca un instrument de #ar automat eficace, lucrarea lui încă poate să fie

ani#ilată de necredin ă sau alt păcat de moarte, manifestate după aceea. n modțasemănător, c#iar când botezul este dat numai după o cercetare făcută cu gri"ă, i după oș

mărturisire de credin ă care a părut credibilă, nu există garan ia că a avut loc o întoarcereț ț

la 'umnezeu adevărată i astfel rămâne în urma mărturisirii exterioare.ș

3. Botezul ca pecete sau semn al legământului, concept comun grupărilor protestante )luterane, episcopaliene, metodiste, puritane, prezbiteriene, reformate i altor ș

culte i mi cări evang#eliceș ș 1*. Este numit argumentul %legământului% prin care to i copiiiț

?

4eologii de la arbona care consideră că botezul este necesar pentru mântuire. mpotriva articolelor teologilor din Paris, art. ( )&- 933. i urm.* &onciliul de la 4rent, sesiunea , despre botez, canonul v, îi anatemizează peș

cei care neagă faptul că botezul este necesar în vederea mântuirii )c#aff, &reeds 33. (6=*.5 ;illard I. EricJson, Teologie cre tinăș vol. 333, cap. 56.@ 4oma dKALuino, Summa Theologica, partea =. MaHne 8rubem, Teologie sistematică, Introducere în doctrinele biblice, cap. ?D.

1 a* &ultul &re tin Biserica Evang#elică -omână, rod al trezirii în Biserica rtodoxă, al cărei promotor a fostș

preotul 'umitru &ornilescu, traducătorul Bibliei în limba română modernă. ;i carea de trezire a fost continuatăș

de al i teologi i oameni ai lui 'umnezeu între care amintim pe 4eodor Popescu, Emil &onstantinescu, 8#eorg#eț ș

&ornilescu, ;i#ai Beloiu, 8rigore Aninoiu, 3oan Popescu, Pârâianu, $ae 3onescu, imion Boboia, -adu&ristescu, -adu 3anac#e, tefan Azimioară, Alecu Alexandrescu, ;itică &ristescu, Petre ;iu, &ălin 3orga,Ș

5



nou!născu i ai părin ilor credincio i trebuiesc boteza i, ca semn exterior al intrării înț ț ș ț

%comunitatea legământului%, similar cu circumciziaD, semnul exterior al apartenen ei laț

poporul 3srael. n $oul 4estament îl găsim ca %botezul întregii case%, lucru eviden iat deț

botezul casei lui idia, familia temnicierului din Cilipi, casei lui tefana i potrivit cuȘ ș

făgăduin a din Capte 6.=D, care declară că promisiunea binecuvântării Evang#eliei esteț

%pentru voi i pentru copiii vo tri%. Prin botez copilul este adus pe terenul casei luiș ș

'umnezeu, teritoriu al binecuvântărilor i făgăduin elor ale, în timp ce na terea din nouș ț ș

cu pecetea 'u#ului fânt îl aduce în familia lui 'umnezeu, devenind mo tenitor a tot ce aș

pregătit 4atăl pentru copiii ăi, prin Fristos 'omnul, care %nu!3 este ru ine să!i numeascăș

fra i%.ț

a botezul unui copil este implicată credin a părin ilor. Botezul copila ilor seț ț ș

spri"ină pe o credin ă substi ionară.ț ț

III. ABORDAREA TEOLOGIC A BOTEZULUICA SE!N I PECETE A LEG!"NTULUI.Ș

1. A#te$e %e #u$t în S#&i'tu&i.'umnezeu, în dragostea lui duioasă se coboară la limita putin ei de a percepe aț

omului căzut i folose te pentru a se face cunoscut pe lângă &uvânt i alte mi"loaceș ș ș

a"utătoare ale #arului ău suveran. Printre acestea sunt actele de cult, ca instrumente dinlumea vizibilă, de con tientizare i responsabilizare a omului. Actul de cult este un semnș ș

exterior prin care 'omnul pecetluie te con tiin a omului cu promisiunile bunăvoin ei uiș ș ț ț

fa ă de el, ca să!i spri"ine credin a.ț ț (0 Actul de cult este o mărturie a #arului lui 'umnezeu, declarată printr!un act

exterior .(( Augustin(6 sus inea că actul de cult )sacramentul* este %un semn vizibil al unuiț

lucru sacru% sau %o formă vizibilă a unui #ar invizibil%. 4ermenul acesta apare adesea printre scriitorii BisericiiG în scrierile latine sub forma %sacrament%, iar în cele grece tiș

%taină%. 4ermenul este folosit în cazul acelor semne care reprezintă lucruri sublime iș

spirituale, având aplica ie doar la lucrurile divine, sau în raport cu divinitatea.ț

Actul de cult confirmă i pecetlui te promisiunea lui 'umnezeu, făcând!o maiș ș

evidentă. 'e i &uvântul prin el însu i ar fi suficient, totu i 'umnezeu gândindu!se laș ș ș

mărginirea, slăbiciunea, credin a slabă i uneori ignoran a omului, acomodându!seț ș ț

capacită ii lui, El binevoie te să îl conducă la ine i prin elemente pământe ti i să punăț ș ș ș ș

înaintea lui în c#ip material o oglindă a binecuvântărilor ale spirituale. %&ăci dacă am fi

;itică ucan, uri 3sidor, &ostică 3orgulescu, 4iti 3orgulescu, 8eorge Alexandrescu, 8rigore Alexandru i al ii.ș ț

b* -amura evang#elică a mi cării de trezire astea 'omnului, izvorâtă tot din sânul Bisericii rtodoxe.ș

Preotul 3osif 4rifa a fost înainte!mergătorul astei 'omnului, cea mai creativă mi care cre tină din spa iulș ș ț

românesc, care a lăsat o mo tenire de aproape =0.000 de cântări, poezii i crea ii literare de o rară sensibilitateș ș ț

artistică i spirituală.șD %4ăiere împre"ur% în traducerea lui 'umitru &ornilescu.(0

I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol.33.((

I. &alvin, Instruire în credin ăț , (5=.

(6 Augustin, Scrisori cxxxviii. (. );P ==. 56G tr. C& 60.?0*.

@



fără trup, El ne!ar da aceste lucruri dezbrăcate i fără trup%)&risostom*.ș (= %Pentru că avemsuflete sădite în trupuri, El ne împărtă e te lucruri spirituale sub forma celor vizibile%.ș ș

%ăsa i ca elementului actului de cult )sacramentului*ț (? să i se adauge cuvântul i astfel vaș

deveni sacrament% spunea Augustin. Cor a actului de cult este în &uvânt. ri de câte oriț

'umnezeu a dat un semn sfin ilor patriar#i, acesta a fost legat inseparabil de o făgăduin ă,ț ț

confirmând i sigilând o făgăduin ă sau un legământ.ș ț

'omnul î i nume te promisiunile %legăminte% )8en.@.(1G D.DG (.6* i actele deș ș ș

cult ca %semne% ale legămintelor. Acestea sunt ni te oglinzi în care se pot contemplaș

bogă iile #arului felurit al lui 'umnezeu, pe care l împarte cu dărnicie, descriind maiț

expresiv bunăvoin a i dragostea ui fa ă de om. Ele sunt mărturii ale #arului luiț ș ț

'umnezeu i sunt ca ni te pece iș ș ț (5 ale bunăvoin ei pe care El o simte fa ă de fiin a căzută.ț ț ț

Prin actele de cult )circumcizie, "ertfele levitice*, în puterea legământuluiînc#eiat, 'omnul promite că %El va fi 'umnezeul nostru i noi vom fi poporul ui%.ș

)Ezec. =.6*Augustin spune+ %&ăci oamenii nu pot fi uni i în numele nici unei religii, fie eaț

adevărată sau falsă, decât dacă sunt uni i în vreo părtă ie de semne sau acte de cultț ș

)sacramente* vizibile%.'e vreme ce mult înduratul Părinte a prevăzut această nevoie, El a instituit încă

de la început anumite exerci ii de pietate pentru slu"itorii ăiț (@.Actele de cult cuprind în general toate acele porunci pe care 'umnezeu le!a

impus oamenilor pentru a le transmite mai sigur i mai cert adevărul promisiunilor ui.ș

Actele de cult î i îndeplinesc func ia numai prin 'u#ul fânt.ș ț (

&risostom le!a numit undeva pe bună dreptate %legăminte%, %prin care'umnezeu se aliază cu noi i noi promitem să ducem o via ă sfântă i curată, fiindcă aiciș ț ș

se impune un acord mutual între 'umnezeu i om%ș (1.

&urcubeul vorbe te de legământul lui 'umnezeu cu $oe, dar ori de câte oriș privim la el, noi citim această promisiune a lui 'umnezeu, că niciodată El nu va maidistruge lumea prin potop.

(= -eferirea de aici din edi ia din (55D, N Fomil. @0 ad populum%, are legătură cu un text care nu se găse te înț ș

edi iile moderne, ci în edi ia din Basel, (5=0, a lucrărilor lui &risostom, 39. 51(.ț ț

(? Augustin, "!anghelia după Ioan lxxx. = ) ;P =5. (1?0G tr. $P$C 933. =??*. &f. Mallance, &alvinKs doctrine

of t#e Mord and cramen, pag. (=5 i urm. n citatul din (Petru =+ 6(, în 9g. se folose te carnis, Ncarne%,ș școrespunzător termenului grecesc.I. &alvin are corpus Ntrup% în 39. xvi. 6(.(5

/ingli, Comentariu despre ade!ărata i falsa religieș ) &- /ingli 333. @(G tr. . ;. IacJson, atin MorJsof O/ingli 333. (1?*.

(@ I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol.33.( N3nterior ille magister%G cf. 333. i. ?+ %&#ristus ipse interior magister%G 3. vii. ?, 5G 3. viii.(=G sec . (, mai "os.ș

Actele de cult )sacramentele*, asemenea cuvântului cripturii, nu sunt eficace fără activitatea 'u#ului fânt.(1

&risostom, #pera, ed. Erasmus )Basel, (5=0*, 33. 16, într!o lucrare omisă de editorii ulteriori.



ui Avraam i descenden ilor lui le!a fost poruncită circumcizia, ca mărturieș ț

fizică a intrării sub legământul binecuvântării. Iertfele erau i ele expresii ritualeș

)sacramentale*, fie pe terenul purificării, fie pe cel al înc#inării.&ircumcizia era un act de cult prin care se făcea o demarca ie între poporul luiț

'umnezeu i popoarele străine legământului dintre 3e#ova i na iunea mesianică.ș ș ț

&ircumcizia a fost un sigiliu a unui legământ care privea cu precădere binecuvântările pământe ti date semin iei lui Avraam, func ionând, într!un fel de a spune,ș ț ț

ca %un permis de edere% în ara făgăduin elor lui 'umnezeuș Ț ț (D.&ircumcizia era o %pecete%, cum o define te Pavel în -om. (?.((, ce consfin eaș ț

un legământ, un semn de apartenen ă la făgăduin ele lui 'umnezeu. ricine nu aveaț ț

semnul acesta nu era în poporul lui 'umnezeu.&ând Pavel i!a îndemnat pe efeseni să nu uite că au fost %străini de legămintele

făgăduin ei, fără năde"de i fără 'umnezeu în lume% )Efes. 6.(6b* el a mai spus că nu auț ș

avut parte nici de circumcizie )vers.((*. Prin aceasta el a arătat, folosind o figură de stil)metonimie*60, că cei care nu au primit semnul promisiunii au fost exclu i de laș

promisiune.

&redinciosul nu se opre te la simpla expresie vizibilă a actului de cult, ci seșînal ă printr!o contemplare evlavioasă spre tainele măre e care sunt ascunse în acesta.ț ț

2. A#te$e %e #u$t %in N(u$ Te)ta*ent.Actele de cult ale cre tinismului sunt pu ine i simple, dar extrem de necesare iș ț ș ș

importante6(. Actele de cult vec#i!testamentale au vizat cu precădere pe evrei i au fostș

abrogate la venirea lui 'omnului Fristos, când au fost instituite altele două+ Botezul iș

&ina 'omnului.66

Primele !au prevestit pe 'omnul Fristos cel promis în timp ce era a teptatG celeșdin urmă atestă că El a fost de"a dat i revelat. %Actele de cult )sacramentele* din egeaș

vec#e au promis doar un ;ântuitor%, cele din Far %ni! prezintă pe 'omnul Fristos%6=.El este &el ce! i ine legământul i! i manifestă #arul răscumpărător fa ă de ceiș ț ș Ș ț

care! i pun încrederea în El.ș

%'omnul Fristos este substan a tuturor tainelor din criptură. -ostul actelor deț

cult este să ni! ofere i să ni! prezinte pe El, i în El să avem parte de comorile #aruluiș ș

ceresc.'omnul 3sus răstignit pentru noi este izvorul tainelor )sacramentelor* noastre%.

3. Ca&e e)te )e*ni+i#a ia i &()tu$ ,(te-u$uiț ș

(D amuel ;iller, Infant $aptism% Scriptural and &easonable, Princeton, IulH (1=?.

60 Cigură de stil care constă în înlocuirea unui termen prin altul cu care se află în raport de continuitate.6(

amuel ;iller, Infant $aptism% Scriptural and &easonable, Princeton, IulH (1=?.

66 sacramente, taine6= Augustin, Psalmii, Ps. =.Pref. 6 ) ;P =@. D=(G tr. C Ps. ?Q Psalmii 333. ?D=*G ntrebări despre 'eptateuh

39. == );P =?. =6*G Scrisori cxxxviii. (. 1 );P ==. 561G tr. Cc 60. ?(*.

1



Botezul este o mărturie a credin ei i nu un exerci iu al acesteia.ț ș ț

Botezul este expresia unui legământ sfânt.Botezul a fost dat de 'umnezeu, ca să întărească credin a omului în El.ț 6? 4oate

darurile lui 'umnezeu oferite în botez se găsesc numai în 'omnul Fristos. %$oi i suntemînc#ina i lui 'umnezeu prin botez%ț 65.

&eea ce era circumcizia pentru evrei devine botezul pentru Biserică. dovadă concludentă în favoarea înlocuirii circumciziei cu botezul se găse te înș

&ol. 6.((,(6+ % n El, a i fost circumci i )tăia i împre"ur*, nu cu o circumcizie făcută deț ș ț

mână, ci cu circumcizia lui Fristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământe ti, fiind îngropa i împreună cu El prin botez i învia i în El i împreună cu Elș ț ș ț ș

prin credin a în puterea lui 'umnezeu, care !a înviat din mor i%.ț ț &ontinuitatea de bază a semnfica iei stabile te strânsa corela ie dintre semnulț ș ț

vec#i i cel nou, c#iar dacă, la fel ca în cazul Passover )Pa te* i &inei 'omnului, eleș ș ș

diferă a a de mult la exterior ș 6@. &ircumcizia a fost un semn literal, iar botezul este la fel.n pasa"ul citat din &oloseni apostolul nu!l face pe unul mai spiritual decât celălalt. Elspune că un cre tin a fost circumcis în 'omnul Fristos nu printr!o circumcizie făcută deș

mâini omene ti. Aceasta el o nume te %circumcizia lui Fristos% )&ol. 6.((*. Pentru aș șexplica această afirma ie el adaugă că în botez noi am fost îngropa i împreună cu El )&ol.ț ț

6.(6*. Asta înseamnă că împlinirea i adevărul botezului sunt de asemenea adevărul iș ș

împlinirea circumciziei, de vreme ce semnifică acela i lucru.ș

'emersul teologic cu privire la botez porne te de la această analogie a actului deș

cult )tainei, sacramentului* în lumina legământului.Aspectul c#eie în cadrul argumentului este că după cum circumcizia a fost

semnul legământului în 9ec#iul 4estament, botezul este în $oul 4estament.&ircumcizia a fost înlocuită prin botez.6 $egre it, acest pasa" indică i faptul că,ș ș

în prezent, botezul este suficient ca semn al legământului )Capt, (5.(,6G 6(.6(G 8al.6.=!5G5.6!@G @.(6.(=,(5*. Botezul a luat locul circumciziei ca act de cult )taină, sacrament,ritual* care introduce oamenii în legământ. 'omnul Fristos a fost &el care a făcut aceastăsubstituire. El i!a însărcinat pe ucenicii ăi să meargă, să evang#elizeze i să boteze );at.ș

61.(D*.A a cum de la prozeli ii care se converteau la iudaism se cerea circumcizia, de laș ț

cei care se convertesc la cre tinism se cere botezul. El este semnul intrării lor în legământ.ș

&ele două acte de cult )sacramente* au în mod clar aceea i semnifica ie. Captul căș ț

circumcizia indica o înlăturare a păcatului i o sc#imbare a inimii reiese din numeroaseleș

referiri din 9ec#iul 4estament la tăierea împre"ur a inimii, care este o circumciziespirituală )'eut. (0.(@G =0.@G 3er.?.?G D.65,6@G Ez. ??.,D*.3ndiferent cât de mult ar fi călcat un evreu legământul, simbolul legământului

rămânea ferm i inviolabil în virtutea faptului că a fost instituit de 'umnezeu. inguraș

6? I. &alvin, Instruire în credin ăț , (5=.65 I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol.33.6@

8eoffrei Bromilei, Copii ai Promisiunii, traducere 'aniel &onstantinescu, ;.'. P#' P#iladelp#ia, PA,6D ;ai, 6001.

6 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară) )prelucrare*.

D



condi ie a repunerii în drepturile legământului, înc#eiat odată de 'umnezeu cu ei prinț

circumcizie, era pocăin a.ț

&ând 3osia, Ezec#ia i al i reformatori evrei ai vremurilor vec#i!testamentale auș ț

c#emat poporul la întoarcere la 'umnezeu i lepădare de lucrurile stricăcioase, ei nu le!auș

impus o a doua circumcizie, c#iar dacă, au fost circumci i, poate, de o mână lipsită deș

pio enie, prinsă în mrea"a aceleia i căderi ca i a lor.ș ș ș

'acă ignoran a, neveg#erea, păcatul viciază via a unui om botezat, nu esteț ț

nevoie de o rebotezare, ci doar de pocăin ă, căci %este un singur botez%, după cum evreulț

era o singură dată circumcis. Pe de altă parte botezul nu este invalidat de amânarea pocăin ei.ț

criptura declară că botezul arată în primul rând spre eliminarea păcatelor omului, care se ob ine prin sângele 'omnului FristosG apoi spre mortificarea omului înț

Adam )firii vec#i, cărnii*, care depinde de moartea ui i prin care credincio ii suntș ș

renăscu i la o via ă nouă i la părtă ia cu 'omnul Fristos. Botezul este, în acela i timp iț ț ș ș ș ș

un simbol care mărturise te despre credin a familiei cre tine sau a individului luat separat,ș ț ș

înaintea oamenilor.

Botezul este pus în legătură cu moartea i cu îngroparea, nu cu na tereaș șspirituală61.

Cor a, semnifica ia i caracterul botezului nu constau în ceremoniile exterioare,ț ț ș

ci în tainele interioare reprezentate de el, aducându!l pe om pe terenul promisiunilor oferite de 'umnezeu. Prin urmare, în circumcizie se văd promisiunile spirituale ce le!aufost date patriar#ilor, la fel cum prin botez sunt exprimate promisiunile date cre tinilor ș

pentru a pecetlui #arul milostivirii i bunăvoin ei părinte ti a lui 'umnezeu, al iertăriiș ț ș

păcatelor, al na terii din nou )regenerării* i al vie ii ve niceș ș ț ș 6D. iguran a mântuirii nu depinde de participarea la botez, ca i când împăcarea cuț ș

'umnezeu ar consta în el. 'acă cineva a fost lipsit de posibilitatea de a fi botezat nutrebuie socotit ca pierdut. )uca 6=.?0!?=*. %$icăieri nu găsim că 'omnul ar ficondamnat pe cineva că nu a fost botezat%. =0

4ot ce ine de circumcizie se referă i la botezț ș =(. 'esigur, circumcizia în forma eiexterioară diferă de botezG dar i cadrul dispensa ional este diferit, însă semnifica iaș ț ț

aducerii pe terenul legământului cu Părintele îndurărilor rămâne comună. n vec#ime'omnul nu i!a circumscis fără să!i facă părta i la toate lucrurile semnificate prinș

circumcizie%.... i astfel legământul ;eu să fie întărit în carnea voastră ca un legământș

ve nic% )8en. (.D!(?*.ș

El declară în mod expres că circumcizia unui copila mititel de 1 zileș=6

va inețlocul unei pece i care să certifice promisiunea din legământ.ț

61 Milliam ;ac'onald, Comentar la *oul Testament , p. (15.6D

3osif 4rifa, %4aina botezului este altoirea cea du#ovnicească a omului. nsă cine nu î i îngri"e te mai departeș ș

sufletul... ca altoiul să se poată dezvolta, să poată cre te i să poată da roadele 'u#ului fânt,...poate pierdeș ș

această altoire%. p.cit. p.@@.

=0 I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol. 33.=( 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară) )prelucrare*.

=6 ;artin &. -osent#al, +ournal of the American Medical Association, (D?, p.?=@.

(0



'evreme ce legământul vec#i!testamental rămâne în vigoare, prevederile luisunt încă valabile. 'acă atunci copiii erau inclu i în legământ, ei trebuie inclu i i astăzi.ș ș ș

Este de observat că legământul nu a fost făcut numai cu Avraam, ci i cu sămân a lui. Esteș ț

semnificativ i caracterul atotcuprinzător al concep iei vec#i!testamentale despre 3srael.ș ț

&opiii erau prezen i la reînnoirea legământului )'eut. 6D.(0!(=*. 3osua a cititț

scrierile lui ;oise în auzul întregii adunări )congrega ii* R %în fa a întregii adunări a luiț ț

3srael, în fa a femeilor, copiilor% )3os. 1.=5*. Atunci când 'u#ul lui 'umnezeu a venitț

peste 3a#aziel i el a rostit cuvintele promisiunii 'omnului pentru 3srael, copiii au fostș

prezen i )6 &ron. 60.(=*. ntreaga adunare )congrega ie*, inclusiv sugarii )3oel 6.(@*, aț ț

fost de fa ă când 3oel a rostit promisiunea turnării 'u#ului peste fiii i fiicele lor )v. 61*.ț ș

'acă legământul continuă să rămână ferm i de neclintit, el nu li se aplică aziș

mai pu in copiilor cre tinilor decât îi privea sub 9ec#iul 4estament pe copiii evreilor. nț ș

consecin ă, i copiii evreilor, pentru că au fost făcu i mo tenitori ai legământului ău iț ș ț ș ș

au fost deosebi i de copiii păgânilor, au fost numi i o sămân ă sfântă )Ezra D.6G 3saiaț ț ț

@.(=*. 'in exact acela i motiv, copiii cre tinilor sunt considera i sfin iG i c#iar dacă suntș ș ț ț ș

născu i cu un singur părinte credincios, conform mărturiei apostolului ei diferă deț

sămân a necurată a celor idolatri )( &or. .(?*.ț3mediat după ce a înc#eiat legământul cu Avraam, 'omnul a poruncit să fie

pecetluit în copii printr!un act de cult )sacrament*, circumcizia )8en. (.(6*. Erau prin iș

în legământ inclusiv robii, tot ce în contextul istoric al vremii constituiau casa lui Avraam.&u cât mai pre ios trebuie considerat botezul, acest act al lui Fristos, prin care se atestă căț

cei mici sunt cuprin i în legământul lui 'umnezeu.ș

Botezul copiilor respectă du#ul cripturii având aprobarea acesteia. 'umnezeu acălăuzit Biserica a i în capitolul acesta, al botezului.ș

criitorii cre tini anticiș ==, fără excep ie, au făcut referiri la botezul copiilor, uniiț

dintre ei precizând explicit că practica aceasta era mo tenită de pe vremea apostolilor. Peșla anul 600 4ertulian, avocat de profesie, a scris o lucrare %Asupra botezului% prin careaminte te de botezul copiilor ca fiind o practică în biserica din vremea lui.ș

7n contemporan al lui 4ertulian, ceva mai tânăr ca el, a fost vestitul scriitor bisericesc rigen )(1= ! 656*, cel mai învăSat om de pe vremea lui, considerat i cel maiș

prolific autor al tuturor timpurilor. Părin ii lui au fost cre tini, oameni învă a i, cu vederiț ș ț ț

largi.=? El a spus răspicat că botezul copiilor e de pe vremea apostolilor. 4âlmăcind

Emmett Folt i -ustin ;c. 3ntos#,ș 'olt Pedritrics, Telfth edition, $e/ OorJ, Appleton!&enturH &rofts, 3nc.(D5=, p.(65!(6@. ;edicina modernă constată cu surpriză ca în a opta zi de la na tere organismul uman are ceaș

mai mare capacitate de coagulare a sângelui de pe întreg parcursul vie ii. ;ecanismul celor (6 factori aițcoagulării se pune în mi care într!un mod special, îndeosebi protombina începe să crescă în concentra ieș ț

începând cu ziua a cincea, ziua a opta fiind vârful graficului. $u întâmplător &reatorul a ales ziua a opta pentrucircumcizie.==

3rineu, Ad!ersus haereses 33. xxii. ?G rigen, Comentariu la &omani 9. ixG i &iprian,ș Scrisori lxiv. @ )&sel =.ii. 6(*, sunt printre cele mai timpurii mărturii în favoarea acestui punct de vedere.

=? Ionat#an Fill, Istoria g-ndirii cre tineș , cap. 3, p.?6. &ând rigen avea ( ani, tatăl său eonida a fost înc#is pentru credin ă. rigen i!a încura"at tatăl să nu se lepede de credin ă de frica rămânerii familiei fără tată.ț ș ț

eonida a fost executat, confiscându!i!se averea, familia rămânând pe drumuri, iar lui rigen revenindu!isarcina de a o între ine.ț 'e educa ia lui religioasă s!a ocupat episcopul Alexandriei, un om încercat în via aț ț

cre tină. a (1 ani rigen a fost învă ător într!o coală cate#etică, iar mai târziu a devenit autorul celei maiș ț ș

((



epistola către -omani, el a afirmat+ 2Biserica a primit de la apostoli rânduiala să boteze Ti pe copiii mici% "cclesia ab apostolis traditionem accepit etiam par!ulis baptismumdare/. n privinSa aceasta nimeni de pe atunci n!avea altă părere. Cără îndoială că rigenn!ar fi vorbit aTa dacă vreunul din vremea lui, care totuTi trebuia să Ttie, ar fi putut spunealtfel=5. Ui apoi n!a trăit prea departe de vremea apostolilor, ca să nu fie în stare să aibă laîndemână izvoare adevărate din care să aibă putinSa să vadă cum stau lucrurile, el însu iș

fiind un scrupulos cercetător al cripturilor i un rafinat analist al informa iilor primite deș ț

la rabinii iudei contemporani, de la profesorul lui &lement Alexandrinul, un erudit iș

teolog capabil, i al i învă a i ai vremii.ș ț ț ț

a scurt timp după moartea lui rigen, în anul 65@, s!a Sinut la &artagina, înAfrica de $ord, un sinod sub preTedinSia episcopului Ti martirului &iprian. a el au luat

parte @@ episcopi. Acolo s!a luat în cercetare o neînSelegere ivită cu privire la botezulcopiilor =@. $!a fost însă deloc vorba dacă copiii trebuiesc botezaSi sau nu, ci dacă să fie

botezaSi a doua sau a treia sau tocmai a opta zi după naTtere. inodul s!a rostit pentru adoua sau a treia zi.

Fotărârea adoptată de sinodul cartaginez n!a făcut decât să Vpăstreze credin aț

statornică a BisericiiV, sublinia mai târziu Augustin.&ând se dă aten ie scopului pentru care a fost instituit, se vede clar că li seț

potrive te la fel de bine copiilor ca i adul ilor. 'in acest motiv, copiii nu pot fi lipsi i deș ș ț ț

el fără încălcarea fă i ă a voii lui 'umnezeu, autorul botezului.ț ș

emnul lui 'umnezeu, pus pe copil ca o pecete, confirmă promisiunea dată părintelui pios i declară că 'omnul va fi într!adevăr nu numai 'umnezeul lui, ci i alș ș

urma ilor lui i că El ar vrea să i manifeste bunătatea i #arul nu numai fa ă de el, ci iș ș ș ș ț ș

fa ă de descenden ii lui, c#iar până la al miilea neam )Ex. 60.@*.ț ț

%Este dreptul i datoria părin ilor să poruncească copiilor să trăiască în $oulș ț

egământ, dându!le semnul legământului%.= &opiii să nu fie %străini de legămintelefăgăduin ei, fără năde"de i fără 'umnezeu în lume% )Efes. 6.(6*.ț ș

impresionante i erudite opere din antic#itate+ș 'e0apla.=5 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară) )prelucrare*.=@

n anul 65= un oarecare Cidus întreba pe &iprian, pe atunci episcop al &artaginei, dacă trebuia să se a tepteș

ziua a opta spre a fi administrat botezul unui copil. nsă i întrebarea dovede te că exista practica botezării la optș ș

zile. &iprian merge însă mai departe i, prin #otărârea celui de!al treilea sinod cartaginez, stabile te că botezulș ș

trebuie administrat imediat dupa na tere. 'in sinod i se trimite lui Cidus o epistolă con inând informa ii deosebitș ț ț

de interesante. V n ce prive te pe copii, precizează epistola, spuneai că nu trebuie boteza i în ziua doua sau aș ț

treia, ci că ar trebui urmat exemplul legii vec#i a circumciziei i, în consecin ă, noul născut să nu fie botezat iș ț ș

sfin it înainte de ziua opta. inodul nostru a #otărât în cu totul alt fel.ț Punctul tău de vedere n!a fost aprobat denimeni i noi to i am fost de părere că nu trebuie refuzate nici unui om venit pe lume îndurarea iș ț ș #arul lui'umnezeu. Atâta cât depinde de noi, trebuie să ne îngri"im a nu se pierde vreun suflet. &e!i lipse te, în cele dinș

urmă, celui pe care l!au plăsmuit mâinile lui 'umnezeu din sânul maicii sale> 'upă noi, se pare că cei care vinla existen ă )se nasc*, cresc încă în perioada când se afla aici "os, în sânul maicii. n realitate ceea ce este făcut deț

'umnezeu e desăvâr it, din pricina maiestă ii i lucrării dumnezeie ti a &reatorului%.ș ț ș ș

7lterior, un alt sinod inut, în anul ?(1, de asemenea la &artagina, a reluat problemaț botezuluicopiilor și a condamnat pe cei ce ziceau că cei mici )pruncii* n!au de ce să fie boteza i, întrucât sunt lipsi i deț ț

păcatul strămo esc i de orice păcate personale.ș ș

= 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară> )prelucrare*.

(6

http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68029-biserica-zlatari-sfantul-ciprian

http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodox

http://www.crestinortodox.ro/reportaj/72319-un-om-cu-harul-lui-dumnezeu


http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/70626-ierurgiile-privitoare-la-nasterea-si-botezul-pruncilor


http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68029-biserica-zlatari-sfantul-ciprian

http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodox







%n consecin ă, părintele cre tin să considere de datoria lui să îi aducă pe copiiț ș

înaintea Bisericii pentru a fi pecetlui i cu simbolul îndurării, dacă nu vrea să întunece cuț

dispre bunătatea lui 'umnezeu%.ț =1

/. Cine )unt )u,ie# ii ,(te-u$uiț 30&ei cărora li se administrează actul botezului se împart în două grupuri generale.! Pe de!o parte, to i adul ii care nu au fost boteza i i care cred în 'omnul 3sus,ț ț ț ș

trebuie să fie boteza i. Ei au venit de"a la credin ă. Exemple din criptură sunt cei care auț ț

răspuns la invita ia făcută de Petru la -usalii, au crezut i au fost boteza i )Capt. 6.?(Gț ș ț

1.=@!=1* i temnicerul din Cilipi )Capt. (@. =(!==*.ș

! Pe de altă parte, copiii părin ilor credincio i trebuie de asemenea să fieț ș

boteza i. 'e i botezul copiilor nu este poruncit în criptură la modul explicit, el este cuț ș

toate acestea subîn eles.ț ?0 'umnezeu a făcut un legământ spiritual cu Avraam i cuș

sămân a lui )8en. (.*. Acest legământ are continuitate i în zilele noastre. n vec#iulț ș

4estament se face referire la el întotdeauna la singular )de ex., Exod. 6.6?G ev. 6@.?6*.Există un singur mediator al legământului )Capt. ?.(6G (0.?=*. &onverti ii nou!ț

testamentali participă la acest legământ sau sunt mo tenitori ai lui )Capt. 6.=DG -om. (=!ș(1G 8al. =.(=!(1G Evr. @.(=!(1*. A adar, situa ia credincio ilor nou!testamentali trebuieș ț ș

în eleasă prin prisma legământului făcut cu Avraam.ț

n perioada nou!testamentală au fost botezate familii întregi )Capte ((.(?G (@.(5,=(,=?G (1.1G i c#iar (0.?1*. Este rezonabil să se presupună că aceste familii nu erauș

compuse exclusiv din adul i. &opiii fac parte din poporul lui 'umnezeu, la fel de sigur ț

cum în 9ec#iul 4estament ei făceau parte din na iunea 3srael.ț

. Ca&e e)te *(%a$itatea '(t&ivit %e a ,(te-a

Pe baza datelor lingvistice, semnifica ia predominantă a termenului grecț bapti(oce face referire la botez este %a scufunda sau a introduce în apă%. Iean &alvin, dar iș

;artin ut#er au recunoscut că imersiunea e sensul de bază al termenului bapti(o iș

forma ini ială a botezului practicat în Biserica Primară.ț ?( Există i alte considerente careș

spri"ină afirma ia că imersiunea a fost procedura biblică. 3oan a botezat în Enon %pentruț

că acolo erau multe ape )3oan =.6=*. 'upă ce a fost botezat de 3oan, 3sus %a ie it dinș

apă%);arcu (.(0*. 'upă ce au auzit vestea cea bună, famenul etiopian i Cilip %s!auș

pogorât amândoi în apă i Cilip a botezat pe famen%, după care %au ie it din apă% )Capt.ș ș

1.=1,=D*.

Practica, simbolistica i în elesul cuvântului botez indică spre scufundare.ș ț?6

&ercetătorul reformat Warl Bart# a scris+ %cuvântul grecesc ce define te botezulș

bapti(o i cuvântul germanș Taufen )de la 4iefe, adâncime* descriu în mod original iș

corect procesul prin care un om sau un obiect este scufundat complet în apă, iar apoi este

=1 I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol.33, cap. 9.60.=D Botezul se administrează doar persoanelor în via ă. inodul de la &artagina, canonul (1.ț?0 ouis BerJ#of, S1stematic Theologi, Grand &apids, Eerdmans, (D56, p.@=(!@=6.?( Milliam ;ac'onald, Comentar la *oul Testament , p. 56(.

?6 Iean 8ibson, Antrenament în cre tinismș , p. ?(.

(=



scos din ea. Botezul primitiv, săvâr it în această manieră, a avut o modalitate a lui, exactș

ca i circumcizia din 9ec#iul 4estament, a avut caracterul unei amenin ări directe laș ț

adresa vie ii, urmate de eliberare i respectiv păstrare, adică ridicarea din apă. &u greu seț ș

poate nega faptul că botezul sub formă de imersiune R a a cum a fost el practicat în 9estș

până pe la mi"locul Evului ;ediu R oglinde te într!un mod mult mai expresiv mesa"ulș

încorporat în el, decât udarea cu apă?= care a devenit ulterior ceva obi nuit, mai ales cândș

a fost redusă doar la o stropire fugară i în cele din urmă la o simplă umezire a epidermeiș

cu cât mai pu ină apă...are este necesar ca această problemă să fie decisă de facilitateaț

administrării de sănătate sau decen ă, adică, problema administrării botezului într!o altăț

formă decât cea originară>%??

n lumina acestor considerente, imersiunea )scufundarea*, este forma care păstrează i exprimă cel mai deplin semnifica ia botezului.ș ț

. !(%u$ %e a%*ini)t&a&e a$ ,(te-u$ui.criptura nu specifică nici o restric ie cu privire la cine poate administra actulț

botezului. 'acă se pleacă de la adevărul preo iei tuturor credincio ilor )( Petru. 6.?!(0*,ț ș

în principiu, dreptul de administrare al botezului are un spectru larg de aplicare, fără otrimitere anume la personalul clerical ordinat.?5

Actul botezului nu trebuie luat din mâna celui ce!l administrează, ci din mâna lui'umnezeu, de unde fără îndoială că i vine. Botezul nu este de la oameni, ci de laș

'umnezeu.&ei care botează?@ nu o fac în numele lor i nu invocă numele lor, ci al luiș

'umnezeu. $imic nu se adaugă i nici nu scade din botez, ca i act de cult prin valoareaș ș

celui a cărui mână îl administrează, recunoscându!se doar pecetea 'omnului. 4otu i, nuș

oricine %poate să! i asume responsabilitatea administrării, căci aceasta, ca i &inaș ș

'omnului, face parte din lucrarea ecleziastică% spune &alvin.? 7na din expresiile folositede &alvin pentru cel care!l administrează botezul este de %lucrător%, expresie preluată dela scriitorii cre tini antici.ș

&el care botează trebuie să fie credincios, să reprezinte pe 'omnul i biserica )săș

fie recunoscut de biserică*.?1

?= devia ie timpurie de la practica scufundării se vede înț 2idahi 3 , unde, pentru cazurile în care nu se puteaasigura apa curgătoare, prescrierea era+ %9ărsa i de trei ori apă peste capul persoanei%. && 3. (?.ț

&alvin comentând situa iile de excep ie, dar i diferen ele culturale între popoare conc#ide+ %'ar dacăț ț ș ț

persoana ar trebui scufundată în întregime în apă, o dată sau de trei ori, dacă ar trebui stropită cu apă curgătoare,aceste detalii sunt lipsite de importan ă, i ar trebui să fie lăsate la alegerea Bisericii, potrivit cu diversitateaț ș

ărilor. 4otu i, cuvântulț ș a bote(a înseamnă a scufunda, i este clar că ritualul scufundării a fost respectat înș

Biserica antică%.?? Warl Bart, The Teaching of the Church &egarding $aptism, ondra, (D?1.?5 MaHne 8rubem, Teologie sistematică, Introducere în doctrinele biblice, cap. ?D.?@ 3oan 3că, &anonul ortodoxiei, ibiu, 6001. Aici se aminte te de un document din primele veacuri cre tine,ș ș

unde când era botezat un adult, acesta, cât i cel ce boteza trebuiau să postească 6, = zile înainte. Erau îndemnateș

rudele celui ce urma să se boteze sau membri din Biserică )Adunare*, să postească în solidar la administrareacuviincioasă a botezului.? I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol.33, cap. 9.60.

?1 Iean 8ibson, Antrenament în cre tinismș , p. ?6.

(?



Cormula sau declara ia la botez poate fi+ %n $umele 4atălui, al Ciului i alț ș

fântului 'u#% );at. 61.(D*, sau %în $umele 'omnului 3sus Fristos% )Capt. 6.=1G 1.(@G(0.?1*.

$u există suport biblic ca botezul să fie administrat de femei. 'e asemenea,&onciliul de la &artagina a decretat fără să se admită vreo excep ie acest lucruț ?D. Epifaniedeclară că %este o bat"ocură să li se dea femeilor dreptul de a boteza%.50

Amânarea administrării botezului din pruden ăț 5( nu are temei în cripturi i aș

fost dezaprobată de teologi în istoria Bisericii56. Este în natura umană predispozi ia de a se lega, exagerat de mult, de lucrurileț

exterioare, comi ând gre eala de a nu se mul umi cu &uvântul scris i având tendin a de aț ș ț ș ț

adăuga ceva, care să astâmpere %desăvâr irea cerută de cuget%.ș

Actul botezului, spune &alvin, %să se desfă oare fără gesturi teatrale, ce orbescș

oc#ii celor simpli i le întunecă mintea%. %ri de câte ori este botezat cineva, să fieș

prezentat adunării credincio ilor, iar în timp ce întreaga Biserică este martoră i se roagăș ș

pentru el, să fie adus ca un dar înaintea 'omnului...să se enumere toate făgăduin ele dateț

prin botezG să se boteze persoana în $umele 4atălui, al Ciului i al 'u#ului fântG să fieș

lăsat să plece cu rugăciuni i mul umuri. 'acă s!ar face toate acestea, nu s!ar omiteș țnimic esen ialG iar acea ceremonie unică, ce a venit de la 'umnezeu, Autorul ei, nefiindț

îngropată în adăugiri bizare%.5=

IV. CONSIDERA II TEOLOGICE PRIVIND BOTEZUL COPIILOR.Ț

3deile de comunitate sfântă, de popor al legământului i semnul legământului,ș

toate merg profund înapoi în 9ec#iul 4estament. $u e surprinzator, deci, că în $oul4estament se întâlne te această repetare. $ici 'omnul 3sus Fristos i nici credin a cre tinăș ș ț ș

n!au apărut într!un vid. 7n anumit fond i context fuseseră pregătite. 'omnul i uceniciiș șau avut de"a &uvântul lui 'umnezeu. Ei au fost cufunda i în &uvânt i au recurs la elG nuț ș

l!au lasat de!o parte, ci l!au împlinit în mod con tient.ș

&uvântul lui 'umnezeu a fost pentru ei 9ec#iul 4estament. 'e aceea estenecesar i corect să se plaseze pe temelia 9ec#iului 4estament nu numai mesa"ul iș ș

misiunea 'omnului 3sus nsu i, ci i pe cea a apostolilor, pe care El i!a ales i le!a datș ș ș

misiunea să vestească Evang#elia i să administreze simbolurile legământului )actele deș

cult, sacramentele*.5?

?D 8ra ian,ț 2ecretum 333.50 Epifanie )=(5!?(=*, Panarion sive arcula adversus #aereses xlii. ?5( n secolul 39 a fost răspândită o doctrină austeră a peniten ei formulată de 4ertulian prin care se sus ineaț ț

amânarea botezului, ca măsură de prevedere, ca nu cumva păcatul făptuit după botez să distrugă binefacerile botezului.56 8rigore de $azianz, 2espre sf-ntul bote(, oratio x(. 8rigore de $isa, mpotri!a celor care am-nă bote(ul G ;P8 ?@. ?(5!?=6. &onciliul de la Cloren a )(?=D* a calificat aceasta drept un abuz i l!a combătut prinț ș "0ultate 2eo.5= erviciul de botez oficiat de &alvin, corespunzând prin simplitate celor spuse mai sus, este descris în cartea sa

4a 5orme des prieres et chants ecclesiasti6ues )(5=D, (5?6* )&- 93. (15!(D6G tr.&alvin, 4racte 33. ((=!((1*.

5? 8eoffrei Bromilei, Copii ai Promisiunii, 6001.

(5



9ec#iul legământ este legământul făgăduin ei, iar egământul cel nou esteț

legământul făgăduin ei împlinite. n esen ă, totu i, acest legământ este unul singur, tot a aț ț ș ș

cum scopul, &uvântul i lucrarea lui 'umnezeu sunt una.ș

rice formă de analiză fragmentară a Bibliei este în dezacord cu 'u#ul unitar alcripturilor 55. nvă a i de 'omnul 3sus i de autorii $oului 4estament, biserica a men inutț ț ș ț

de!a!lungul secolelor mărturisirea unită ii cripturiiț [email protected] ;uilenburg, în cartea $iblical Authorit1 for Toda1 vorbe te despre treiș

dimensiuni care scot în eviden ă unitatea Bibliei, i anume+ unitatea dată de scopul divin,ț ș

rela ia de legământ ca o temă dominantă în criptură i continuitatea revela iei divineț ș ț

prezentată în Biblie.5

Pozi ia sus inută de teologii paedobapti ti )adep ii botezului copiilor* este strânsț ț ș ț

legată de conceptul de legământ. Ei consideră actele de cult, dintre care face parte iș

botezul, drept semne i pece i ale #arului lui 'umnezeu. Acestea sunt, cum spuneș ț

%;ărturisirea Belgiană%,51 %semne i pece i vizibile ale unui lucru lăuntric i invizibil, cuș ț ș

a"utorul cărora 'umnezeu lucrează în noi prin puterea 'u#ului fânt%. ;ai concret, elesunt semne i pece i care atestă că 'umnezeu î i desăvâr e te legământul pe care l!aș ț ș ș ș

înc#eiat i asemenea circumciziei din 9ec#iul 4estament, botezul ne dă siguran ă cuș ț privire la promisiunile lui 'umnezeu. Botezul este actul de credin ă prin care suntemț

adu i în legământ i astfel avem parte de beneficiile lui.ș ș

55 ;ărturia 9ec#iului 4estament poate fi negli"ată sau diminuată în mai multe feluri. 7n tip de critică a Bibliei

elimină sau relativizează învă ătura i practica 9ec#iului 4estament ca o formă de evolu ie religioasă demodatăț ș ț

i de categorie inferioară.ș

5@

unt două relatări în legătură cu botezul, care sunt selectiv amintite de cei mai de seamă doi apostoli+ corabiamen ionată de Petru )( Petru =. 60,6(* i norul cu ;area -o ie men ionate de Pavel )( &orinteni (0.(,6*.ț ș ș ț

Amândouă aceste modele dezvăluie rela ia foarte strânsă între 9ec#iul i $oul 4estament. Amândouă, ca tipuriț ș

de botez, sunt foarte semnificative prin paralelele principale i evidente. ubiectul este peste tot, marea temăș

biblică a salvării, în ciuda desfă urării sau eminentei "udecă i divine, ca i când i!ar fi opusă. &eea ce este descrisș ț ș

este eliberarea unei familii alese sau popor ales. ;otivul legământului este izbitor în amândouă cazurile. n primul apare legământul lui 'umnezeu cu $oe. Camilia lui este inclusă, făcându!l capabil să dea na tere uneiș

rase noi. n al doilea, eliberarea duce la o nouă rela ie de legământ între 'umnezeu i 3srael, dar este bazată peț ș

legământul dinainte cu Avraam. Acesta se împline te cu răscumpărarea i c#emarea descenden ilor lui Avraamș ș ț

de către 3saac i 3acov pentru crearea semin iei promise, prin care toate na iunile vor fi binecuvântate. nș ț ț

amândouă cazurile, de asemenea, se constată că lucrarea de salvare a lui 'umnezeu este înso ită de "ertfa deț

sacrificiu, arderea de tot oferita de $oe când a ie it din corabie i sacrificiul de Pa te )în original Passover*ș ș ș

înainte de Exod i traversarea ;arii -o ii )8eneza 1.60G Exodul (6*. Este evident faptul secundar, dar ș șsubstan ial, ca în ambele împre"urări legământul este făcut nu numai cu individul, cu $oe sau cu ;oise, ci cuț

familia sau cu poporul. $u numai $oe, dar i nevasta lui, fiii i nevestele fiilor lui au fost îmbarca i pe corabie iș ș ț ș

salva i acolo )8eneza .*. $u numai ;oise, nu doar 3sraeli ii de sex bărbătesc, ci to i copiii lui 3srael, barba ii,ț ț ț ț

nevestele lor, copiii lor au ie it din Egipt i au traversat marea mergând pe uscat )Exodul (?.(=*. Este de notatș ș

nu atât că în aceste evenimente, care sunt 2tipuri% de botez, copiii împărtă esc experien a cu parin ii lor, cât maiș ț ț

degrabă că ac iunile lui 'umnezeu din cadrul legământului nu sunt cu indivizii izola i, ci cu familiile sau cuț ț

persoanele din familie, a a încât cei ce apar in %titularilor% legământului ocupă de asemenea o pozi ie aparte iș ț ț ș

într!un sens foarte special sunt inclu i în sfera legământului divin.ș

5 B.. &#ilds, $iblical Theolog1 in Crisis, P#iladelp#ia (D0, p.=1.

51 ;ărturisirea belgiană, ==.

(@



%Botezul este semnul extern, colectiv al 2noului 3srael%, adică Biserica% spuneaut#er.

Botezul este în primul rând un semn sau o pecete a lucrării proprii a lui'umnezeu. ucrarea lui 'umnezeu de împăcare i creare a unei făpturi noi constituieș

împlinirea făgăduin ei care stă în miezul legământului i a tot ce are 'umnezeu de!a!faceț ș

cu poporul legământului. 'e la bun început, legământul a fost înso it de crea ia unuiț ț

popor răscumpărat i înnoit, la început limitat în principal la o singură na iune, iar apoiș ț

lărgit, incluzând toate na iunile.ț

Prin însă i natura lui, botezul este făcut să transmită aplica ia personală a lucrăriiș ț

divine.mplinirea legământului în i cu moartea i învierea 'omnului 3susș ș

Fristos înseamnă că, cuvântul făgăduin ei a fost urmat de cuvântul împlinirii, iar semneleț

)actele de cult, ritualurile* anticipatorii ale 9ec#iului 4estament au fost urmate de semnelede aducere aminte ale $oului 4estament5D.

Actul botezului este atât mi"locul de includere în legământ, cât i un semn alș

mântuirii. &#arles Fodge exprimă acest lucru în felul următor+ %'umnezeu, la rândul ui,

promite să acorde beneficiile arătate prin botez tuturor adul ilor care primesc această tainățîn exerci iul credin ei i tuturor copila ilor care, când a"ung la maturitate, rămânț ț ș ș

credincio i "urămintelor facute în numele lor atunci când au fost boteza i%.ș ț @0 n cazuladul ilor, aceste beneficii sunt absolute, în timp ce mântuirea copila ilor este condi ionatăț ș ț

de stăruin a în făgăduin ele legământului făcut.ț ț

;ul i cercetători ai $oului 4estament sus in că este normal ca botezarea uneiț ț

familii întregi să!i fi inclus i pe copii. Printre sus inătorii acestei teze este i 3oac#imș ț ș

3eremias, care a remarcat că e mai mult ca sigur că au existat copii în familiile care au fost botezate. -eferitor la Capte ((.(?G (@.(5, =(,=?G (1.1G (0.?1 i ( &or. (.(@, el afirmă+ %înș

toate cele cinci cazuri dovezile lingvistice ne interzic să restrângem conceptul de casă lamembrii adul i ai familiei. 'impotrivă, ele ne arată limpede că familia completă cu to iț ț

membrii ei a primit botezul%.Argumentul în favoarea botezului copiilor este strâns legat de legământul

promisiunii, al cărui act de cult în 9ec#iul 4estament a fost circumcizia.@( -ela ia dintreț

circumcizie i botez în gândirea Bisericii nou!testamentale a fost atent examinată de .ș

&ullmann.@6 &alvin prive te circumcizia ca o anticipare a botezului. Pannier citează oș

afirma ie a lui Crancis ambert înț Somme Chretienne )(56D*, a ezând botezul înș

succesiune clară după circumcizie.@= %&ircumcizia printre oamenii din vec#ime a fost ca

botezul la noi% spunea /ingli.@?

altă perspectivă asupra simbolisticii botezului ne este oferită de ;ic#ael8reen. %Botezul copiilor mici accentuează obiectivitatea Evang#eliei. El inte te spreț ș

5D 8eoffrei Bromilei, Copii ai Promisiunii, 6001.@0 &#arles Fodge, Sistemtic Theolog1, p. 556!555.@( 4oma dKALuino, Summa 4#el. 333. (xx.(.=.@6 . &ullmann, $aptism in the *e Testament , cap. iv.@= Pannier, Insttution 333. =6(.

@? /ingli, &espingerea trucurilor bapti tilor ș , pera, ed. c#uler i c#ult#ess, 333.=@@.ș

(



realizarea solidă a Fristosului crucificat i înviat, c#iar dacă răspundem sau nu acesteiaXș

nu că am câ tiga ceva de pe urma lui dacă nu răspundem i credem. 'ar aceasta esteș ș

demonstra ia clară că mântuirea noastră nu depinde de credin a noastră failibilăG eaț ț

depinde de ce a făcut 'umnezeu pentru noi.@5 Botezul copiilor accentuează ini iativa lui 'umnezeu în mântuireXsă fie oareț

legat în primul rând de răspunsul omului sau de ini iativa lui 'umnezeu> Aceasta esteț

întrebarea de bazăXpentru baptist, botezul mărturise te în primul rândș ce facem ca

răspuns la #arul lui 'umnezeu. Pentru cei ce botează copiii mici )paedobapti ti, gr.ș

paedo!copil* botezul mărturise te în primul rândș ce a făcut 'umnezeu pentru ca toate sădevină posibile%.

Botezul se concentrează pe lucrarea lui 'umnezeu indispensabilă, primară iș

creativă, lucrarea divină de reconciliere i reînnoire. Botezul afirmă, înseamnă iș ș

pecetluie te nu ce face omul, ci ce a făcut, face i va face 'umnezeu pentru credincios.ș ș

&ând studiem mărturia 9ec#iului 4estament a a cum este explicit i implicitș ș

expusă în $oul 4estament, găsim o sus inere puternică a concluziilor la care s!a a"uns înț

studierea practicii $oului 4estament. n evenimentele care prefigurează botezul i înș

semnul pe care el îl înlocuie te, scopul i lucrarea lui 'umnezeu nu sunt cu indiviziiș șsinguri, ci cu familiile i cu grupurile de oameni care trăiesc cu ei. n fiecare situa ieș ț

copiii sunt inclu i în făgăduin ele lui 'umnezeu alături de părin ii lor, a a încât i ei să fieș ț ț ș ș

număra i ca parte din poporul legământului. Atunci este firesc ca i ei să fie inclu i, fărăț ș ș

discu ie, în semnul legământului, a a cum ei sunt părta i la evenimente care ilustreazăț ș ș

împlinirea lui.emnul profetic sau anticipator nu mai este aplicabil din cauză că legământul a

fost împlinit i nu pentru că a fost anulat. ocul lui a fost luat de un semn nou, alș

legământului împlinit, botezul cre tin. egământul însu i rămâne îndeplinit, extins, dar ș ș

nealterat în caracterul lui existen ial i, desigur, nedesfiin atț ș ț @@.Prezbiterianul amuel ;iller, pe lângă o bogată argumenta ie în favoareaț

botezului casei cre tine, a copiilor cu precădere, subliniază caracterul incluziv alș

făgăduin ei luiț 'umnezeu dată la &inzecime, ziua de na tere a Bisericii, că %este pentruș

voi, pentru copiii vo tri i pentru to i cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îiș ș ț

va c#ema 'omnul, 'umnezeul nostru% )Capt. 6.=D*.egătura strânsă i de durată dintre părin i i copii )descenden i* este unș ț ș ț

argument puternic, un considerent cu greutate, este o voce a naturii care strigă i invocă înș

a nu exclude pe copii din inuturile binecuvântărilor părin ilor. -uperea părin ilor deț ț ț

copiii lor, excluderea copiilor din legămintele date părin ilor este incompatibilă cuțsentimentul cre tin i dreptul natural. ucrul acesta ni!l sugerează c#iar i orice societateș ș ș

civilă, cu guvernare morală, din istorie. &opiii sunt cetă enii statului în care au locuitț

părin ii lor la momentul na terii. n virtutea na terii lor ei sunt cetă eni deplini, au drept laț ș ș ț

toate privilegiile oferite de stat, pe care au capacitatea de a le exercita. $umai comitereaunei infrac iuni îi lipse te de drepturile lor depline. Acest principiu ce guverneazăț ș

societatea civilă, cu atât mai mult se regăse te în poporul lui 'umnezeu. n mod sigur, înș

@5 ;ic#ael 8reen, $aptism% Its Purpose, Practice, and Poer , ondon (D1.

@@ 8eoffrei Bromilei, Copii ai Promisiunii, 6001.

(1



Biserică trebuie să func ioneze structurile #arului mai mult i mai bine decât în natură sauț ș

societate. Avocatul botezului copiilor n!are motive de temere, ci de încredere.@

Botezul este semnul credin ei credinciosului. %Acesta este un simbol al asigurăriiț

părin ilor credincio i de includerea copiilor lor în legământ%.ț ș @1 Captul că în vremea apostolică au fost botezate familii cre tine i există o lungăș ș

istorie a practicării botezului copiilor, men ionată cel pu in din sec. al 33!lea d.F., avem unț ț

precedent puternic pentru această practică.

n elegând atitudinea lui 'umnezeu fa ă de copiii i sugarii neboteza i, esteț ț ș ț

recomandabil ca cre tinii să! i boteze copila ii. N...ar trebui să ne temem foarte mult deș ș ș

acea amenin are că 'umnezeu e va răzbuna pe oricine refuză să! i însemneze copilul cuț ș

simbolul legământuluiG căci printr!un asemenea dispre se refuză #arul oferit deț

'umnezeu i, cum ar veni, omul se leapădă de El.%ș @D

V. E4PLICA II DIN SCRIPTUR CU PRIVIRE LA BOTEZULȚ

COPIILOR DIN PERSPECTIVA UNOR TEOLOGI RO!"NI.

1. Te(%(& P('e)#u5 $e6tu&a %int&e #i&#u*#i-ie i ,(te-ș 78.2ă cercetăm lucrurile împreună. n cartea Cacerii (.D!(? citim că Avraam a

primit de la 'umnezeu porunca tăierii împre"ur )circumciziei*, iar în versetele 6=!6 searată cum să facă această tăiere. 4ăierea împre"ur este semnul văzut al legământului pecare l!a făcut 'umnezeu cu Avraam, căci în versetul (= se spune+ 2Ui astfel legământul;eu să fie întărit în carnea voastră, ca un legământ veTnic%. 'umnezeu c#emase peAvraam Ti înc#eiase cu el un legământG Avraam intrase în acest legământ, credea în'omnul Ti era bucuros să umble în poruncile legământului lui 'umnezeu. E deci uTor deînSeles că i s!a dat tăierea împre"ur ca semn văzut, ca o întărire în afară a legământului

de"a înc#eiat. Este însă foarte vrednic de observat că acest semn al legământului trebuiafăcut la urmaTii lui, când aceia erau de opt zile. Acest lucru îl citim în versetul (6+ 2avârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împre"ur, neamdupă neam.% ucrul devine Ti mai interesant, dacă citim Ti ce spune apostolul Paveldespre însemnătatea tăierii împre"ur la -omani ?.((+ 2Apoi a primit )Avraam* ca semntăierea împre"ur, ca o pecete a acelei stări după voia lui 'umnezeu, pe care o căpătase

prin credinSă%. Pentru Avraam deci tăierea împre"ur era pecetea, întărirea văzută a stăriidupă voia lui 'umnezeu, pe care o căpătase prin credinSă, )Cacere (5.@* înainte de a primisemnul văzut care o întărea. ATadar la Avraam a venit întâi credinSa Ti apoi tăierea

împre"ur. Ei bine, acelaTi semn cu aceeaTi însemnătate R căci nu era nici o deosebire R au primit Ti urmaTii lui, când erau numai de opt zile, deci cu totul neînstare să!Ti dea seamade ceea ce se făcea asupra lor.

a &oloseni 6.((,(6 citim+ 2n El aSi fost tăiaSi împre"ur nu cu o tăiere împre"ur făcută de o mână, ci cu tăierea împre"ur a lui Fristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor

@ amuel ;iller, Infant $aptism% Scriptural and &easonable, Princeton, IulH (1=?.@1 Paul Ens, Manual Teologic, Teologia &eformei, cap. =0, &#icago, 3llinois, (D1D.@D I. &alvin, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol.33, cap. 9.60.

0 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară> )prelucrare*, p. !D.

(D



firii noastre pământeTti, fiind îngropaSi împreună cu El, prin botez%. Pe scurt, înSelesulacestor cuvinte e următorul+ voi aSi fost tăiaSi împre"ur când aSi fost botezaSiG ceea ce eratăierea împre"ur în 9ec#iul 4estament, e botezul în $oul 4estament. ATadar botezul din

$oul 4estament corespunde tăierii împre"ur din 9ec#iul 4estament.&redinSa mea este că 'umnezeu a călăuzit Biserica ui în această c#estiune a

botezului. $u era nevoie de noi descoperiri, întrucât cum Ti când are să se facă semnullegământului e lămurit arătat în 9ec#iul 4estament, când a fost vorba de tăierea împre"ur.

$u ne depărtăm cu nimic de fânta criptură când Sinem semnul $oului egământ, aTacum a vrut 'umnezeu să fie Sinut semnul 9ec#iului egământ. nouă rânduială era de

prisos. &apitolul ( din cartea Cacerii e de a"uns ca să ne facă să cunoaTtem care este înaceastă privinSă voia lui 'umnezeu. 'in această pricină, nici n!avem nevoie în $oul4estament de o nouă descoperire cu privire la botezul copiilor.

'acă cineva spune că copilul nu Ttie nimic despre botez Ti nu!Ti dă seama deînsemnătatea lui, atunci Ti eu întreb+ ce Ttia Ti ce înSelegea un copil abia de opt zile despretăierea împre"ur ce se săvârTea asupra lui> &ine socoteTte botezul copiilor ca un lucru fără

preS Ti fără noimă, e împotriva lui 'umnezeu, care a poruncit ca semnul legământului să

se dea Ti copiilor.n 9ec#iul ca Ti în $oul 4estament, trebuie să facem o deosebire însemnată. n

poporul 3srael, era un 3srael după trup Ti un 3srael după du#. emnul legământului îl aveauînsă deopotrivă Ti unii Ti alSii. &âSi dintre ei au trăit însă în păcate Ti au mers la pierzareY3uda care a vândut pe ;ântuitorul, mai marii preoSilor care !au osândit, au fost toSi tăiaSiîmpre"ur după porunca lui 'umnezeu. emnul văzut îi punea în legătură, în afară, cu

poporul lui 'umnezeuG dar acest semn nu i!a mântuit. a 3sraelul după du# însă, la micaceată din sânul marelui popor, domnea credinSa, supunerea, umblarea în poruncile lui'umnezeuG iar cei ce făceau parte din acest 3srael, gustau foloasele du#ovniceTti ale

tăierii împre"ur ca Ti Avraam.ntocmai aTa stă lucrul Ti în $oul 4estament cu semnul din afară al legământului,

adică cu botezul. ;ilioane de oameni primesc acest semn Ti cu aceasta intră încreTtinătate, adică în legătură cu biserica văzută Ti se bucură de unele foloase pământeTtiGdar acest semn al legământului nu!i mântuieTte. nsă în mi"locul acestei mari mulSimi detăiaSi împre"ur, este un popor al lui 'umnezeu, o Biserică nevăzută, în care se intră prin

pocăinSă Ti prin credinSă Ti a cărei fericire este ca din recunoTtinSă să umble făcând voia'omnului Ti are parte de astfel de foloase du#ovniceTti ale semnului legământului. 'upăcum însă nu citim că un israelit, când se alipea de 3sraelul după du#, de adevăratul popor

al lui 'umnezeu, se tăia împre"ur a doua oară, tot aTa nu este voia lui 'umnezeu ca acelacare s!a întors la 'umnezeu Ti este născut din nou Ti prin aceasta s!a alipit la poporuladevărat al lui 'umnezeu, să se boteze a doua oară. emnul legământului odată primit, ede a"uns pentru totdeauna.

'acă în 9ec#iul 4estament copiii primesc semnul legământului, atunci în $oul4estament nu le putem opri copiilor semnul legământului, adică botezul. Am citit odată cea spus un israelit creTtin despre acest lucru. 3ată ce scrie el+ 2unt încredinSat de un lucru+dacă se vor întoarce odată iubiSii mei fraSi din casa lui 3uda Ti din casa lui 3srael la ;esiaTi vor fi aduTi în sânul Bisericii ui, nu vor îngădui ca copiii lor să nu fie Ti ei aduTi în

sânul Bisericii ui. 'e pe vremea lui Avraam, copiii lor au alcătuit un trup cu ei Ti au avut60



asupra lor pecetea legământului ca Ti ei. 2&eY% vor striga ei, 2este Biserica ;esiei maimică Ti este slăvita ui rânduială mai mică decât vec#ea noastră biserică mozaică> $u,aceasta nu se poateY% Acest cuvânt are mare însemnătate pentru mine. El ne face să

pătrundem puSin în felul de a "udeca Ti a simSi al poporului evreu. 9eacuri multe, copiii lor au fost mădulare ale legământului ca Ti părinSii lor. are acuma, când părinSii lor au intrat

prin credinSa în ;esia într!un nou legământ, ei, copiii, să nu facă parte din acestlegământ> Acest gând nu putea să intre în mintea Ti în simSirea unui evreu. PărinSii evrei,

care veneau la credinSa în ;esia, printr!o obiTnuinSă de veacuri, socoteau ca lucru de sineînSeles ca Ti copiii lor să aibă parte de legământul în care au intrat părinSii lor.

'acă ne adâncim cu gândul în timpul în care s!a ivit creTtinismul, în care s!aîntemeiat Biserica creTtină, care era alcătuită la început din iudei a"unTi credincioTi,vedem că nu se putea să fie altfel decât ca părinSii să aibă dorinSa ca Ti copiii lor să fievăzuSi ca făcând parte din $oul egământ, aTa cum înainte Ti ei făceau parte din 9ec#iulegământ. 'acă 'umnezeu spune despre Avraam, tatăl celor credincioTi+ 2Utiu că el va

porunci copiilor lui Ti casei lui după el, ca să Sină căile 'omnului Ti să facă ce este bun Tidrept%, apoi aceste porunci au început cu aceea că Avraam Ti!a tăiat copiii împre"ur, ca să

facă din ei niTte mădulare ale legământului. 4ot aTa Ti noi avem dreptul Ti datoria să poruncim copiilor noTtri să trăiască în $oul egământ, dându!le semnul legământului.

'acă întrebăm+ ce dă 'umnezeu copilului în 9ec#iul Ti în $oul 4estament,răspunsul nu poate să fie decât+ starea unui fiu al legământului.%

2. E*i$ C(n)tantine)#u5 în)e*ntatea ,(te-u$ui #&e tinș 71.%Botezul cre tin este botezul făcut 2în numele 'omnului Fristos% sau 2în numeleș

4atălui, al Ciului i al fântului 'u#.% Acest botez este arătat în criptură în mai multeș

locuri+ ;atei 61.(DG ;arcu (@.(5,(@G Capte 6.=1 i ?(G D.1aG (0.?,?1G (@.(5 i ==ș ș

etc.Botezul cre tin, făcut în apă prin scufundare are o dublă însemnătate i anume+ș ș

! a* n primul rând, înseamnă trecerea de pe tărâmul iudaic sau păgân pe tărâmulcre tinG cu alte cuvinte, cel botezat părăse te terenul iudaic sau păgân ce se află subș ș

amenin area "udecă ii lui 'umnezeu R pentru că pe aceste terenuri 'omnul Fristos nu esteț ț

recunoscut ca ;ântuitor i 'omn, nici &uvântul lui 'umnezeu ca autoritate R i trece peș ș

un tărâm binecuvântat i anume+ în ceata celor ce recunosc în 'omnul Fristos peș

;ântuitorul i 'omnul lor i în acela i timp recunosc în &uvântul ui autoritatea de careș ș ș

au să asculte.

Prin botezul cre tin, omul capătă dreptul să poarte numele de cre tin, î i faceș ș șadică intrarea în cre tinătate R nu în 2trupul lui Fristos%, în care se intră prin na terea dinș ș

nou R unde se bucură de anumite privilegii, între care i acela de a cunoa te pe 'omnulș ș

Fristos i &uvântul ui, deci unde are posibilitatea să primească o educa ie cre tină.ș ț ș

&re tinătatea e asemănată în criptură cu o casă mare, în care sunt vase de cinsteș

i vase de ocară )6 4im. 6.60*G totu i cre tinătatea are $umele 'omnului Fristos i areș ș ș ș

&uvântul uiG tocmai de aceea are i răspundere pentru ceea ce are i pentru ceea ceș ș

pretinde ca are.

( Emil &onstantinescu, *ote.

6(



E de la sine în eles că cel trecut prin botez de pe un teren condamnat pe un terenț

binecuvântat scapă de influen e nefaste pentru sufletul său nemuritor i se stabile teț ș ș

într!un mediu spiritual prielnic, salvator c#iar pentru sufletul său. n felul acesta seîn elege rostul botezului despre care se vorbe te la ( Petru =.60,6( i de unde rezultă căț ș ș

apele potopului )icoana botezului cre tin* a despăr it două lumi+ cea de sub "udecata luiș ț

'umnezeu i cea salvată )adică $oe i casa lui*.ș ș

! b* A doua însemnătate a botezului este arătată la -omani @.= R unde se spune+

2$oi, deci, prin botezul pentru moartea ui, am fost îngropa i împreună cu El, pentru ca,ț

după cum Fristos a înviat din mor i, tot a a i noi să trăim o via a nouă.%ț ș ș ț

&el ce se botează este scufundat în apă. Această scufundare înseamnă îngropareaîmpreună cu 'omnul 3sus, deci scufundarea în moartea uiG arată apoi, starea de 2mortfa ă de păcat% R bineîn eles în 'omnul Fristos R a celui ce se botează. Pe de altă parte,ț ț

ie irea din apă arată învierea la o via ă nouă, la o via ă după voia lui 'umnezeu, negre itș ț ț ș

tot în 'omnul Fristos.'ar simpla scufundare în apă i apoi ie irea din apa botezului nu fac pe nimeniș ș

2mort fa ă de păcat% i 2înviat pentru 'umnezeu%, pentru voia ui. 'ovada sunt atâ iaț ș ț

oameni boteza i R i unii nu numai o dată R care trăiesc totu i în păcat. $umai credin a înț ș ș țmoartea i învierea 'omnului 3sus a celui ce se botează aduce pe om în starea aceea de aș

putea trăi ca mort fa ă de păcat i viu pentru 'umnezeu.ț ș

A#, de n!am rămâne numai la formă, socotind că, dacă ne!am botezat, am făcuttot ce trebuia făcutY E nevoie să mergem mai departe i, prin credin ă, să trăimș ț

însemnătatea botezului, adică îngroparea cu 'omnul Fristos i apoi învierea cu El.ș

A adar, botezul cre tin arată că pe crucea 'omnului Fristos a luat sfâr it tot ceș ș ș

putea să facă omul firesc pentru mântuirea lui i s!a pus începutul unei noi zidiri, în careș

totul se bazează pe #arul lui 'umnezeu, arătat în moartea 'omnului Fristos pentru

mântuirea noastră.%

3. G9e(&69e C(&ni$e)#u5 ,(te-u&i$e în S#&i'tu&72.%Ciindcă i botezul, ca i alte c#estiuni de doctrină, este o problemă deș ș

învă ătură, să nu uităm că 'umnezeul nostru, este un 'umnezeu al rânduielii, nu alț

dezordinii.i noi a a am primit de la început+ că acei care nu s!au botezat niciodată trebuie să seȘ ș

botezeG iar noi care ne!am botezat odată, nu mai avem nevoie să ne botezăm. -ămânem laaceastă încredin are. $umai a a avem să tratăm c#estiunea botezului, ca i orice altăț ș ș

c#estiune de doctrină.i dacă ne vom opri pu in mai mult asupra botezului acum, nu este pentru ca,Ș ț

înarma i cu felul cum privim noi botezul, să ne repezim la lupta împotriva celor care vădț

altfel botezul..., ci o facem pentru noi în ine, ca să tim de ce noi botezăm copiii iș ș ș

eventual Nsă fim gata să răspundem oricui ne cere socoteală de năde"dea care este în noiGdar cu blânde e i teamă.% )( Petru =.(5*ț ș

nainte de a vedea ce este botezul, este interesant să tim că în &uvântul luiș

'umnezeu sunt mai multe feluri de botez+

6 8#eorg#e &ornilescu, $ote(urile în Scriptură.

66



(* B(te-u$ 'ent&u !(i)e din ( &orinteni (0.6. El a avut loc într!o formăspecială+ sub conducerea lui 'umnezeu a trecut poporul prin ;area -o ie i prin norul deș ș

foc. ;area -o ie i norul de foc erau prăpastia i zidul de despăr ire între Egipt, araș ș ș ț ț

robiei i &anaan, ara libertă ii i a fericirii pământe ti, destinată poporului 3srael.ș ț ț ș ș

6* B(te-u$ $ui I(an. 3oan a fost însărcinat să predice pocăin a i să boteze cu apăț ș

pe cei ce se #otărau la fapte vrednice de pocăin ă. Predicile lui 3oan aveau ca scop săț

pregătească inimile pentru a primi pe ;ântuitorul, care se afla în mi"locul lor, dar care nu!

i începuse încă lucrarea a în public.ș

ufletele veneau la 3oan i mărturiseau păcatele, dar nu primeau iertareaș

păcatelorG 3oan le impunea dreptatea, dar nu le putea da 'u# fânt. 'e aceea botezul luicu apă nu era de a"uns pentru mântuire.

=* B(te-u$ Du9u$ui S+ânt sau primirea 'u#ului fânt, este un fapt deosebit de botezul făcut cu apă, în numele 'omnului. 'u#ul fânt a fost trimis în urma făgăduin eiț

;ântuitorului în ziua -usaliilor )3oan (?.6@ i Capte 6.(!?*. ricine crede în 'omnul 3susș

prime te 'u#ul fânt, potrivit &uvântului lui 'umnezeu din )Efeseni (.(=*.ș

?* B(te-u$ #u +(# anun at de 3oan );atei =.((* i confirmat de 'omnul 3susț ș

);arcu D.?D*, este destinat a săra pe orice om. Pentru credincio i el este spre cură ire, iar ș ț pentru necredincio i va fi spre pedepsire.ș

5* B(te-u$ *(& iiț );arcu (0.=1, uca (6.50* este trecerea prin umbra i durerileș

mor ii. Ciecare om trebuie să treacă prin acest botez. Prin el sufletul se desparte de corp,ț

în c#inuri adesea foarte grele, atât pentru corp, cât i pentru suflet. ;oartea este una dinș

încercările cele mai grele pentru om. 4otu i puterea mor ii a fost zdrobită prin moarteaș ț

'omnului 3sus care a desc#is credincio ilor calea spre o năde"de vie. 'e atunci moarteaș

credincio ilor a devenit u oară. Pentru necredincio i însă, ea păstrează toate grozăviile deș ș ș

la început.

@* B(te-u$ #&e tinș i e:'$i#a ia ve&)etu$ui %in R(*ani. ./.ș ț

Botezul cre tin, a a cum ni se arată în -om. @.=!((, i mai ales în versetele = iș ș ș ș

?, are cu totul alt caracter.mul arătase ce este în stare să facăG a lepădat pe 'omnul Fristos, răstignindu!

pe cruce. $u mai era cu putin ă nici un fel de legătură între 'umnezeu i om, decât prinț ș

moartea 'omnului 3sus pe cruce, moarte care a pus capăt la tot ce suntem ca urma i ai luiș

Adam i care e temelia oricărei binecuvântări pentru noi. $umai prin moartea ui peș

cruce putem avea tot ce se dă i tot ce se poate gusta în cre tinism. 'e aceea apostolulș ș

spune+ %$oi deci prin botezul pentru moartea ui am fost îngropa i împreună cu El%.ț'eci, noi nu suntem boteza i pentru un Fristos viu, ci pentru Fristos mort. )ă seț

observe că expresia din greacă eis se traduce nu cu în, ci pentru, în !edereaG pentru înavem cuvântul e!*.

&e este omul, ca fiu al lui Adam, a luat sfâr it înaintea lui 'umnezeu prinș

moartea 'omnului Fristos pe cruce, cu toate că, de fapt, noi trăim în trup. 'ar noi nusuntem în legătură cu 'umnezeu prin simplul fapt că trăim în trup, ci ca oameni pu i peș

un nou tărâm, prin moartea 'omnului 3sus.Botezul cre tin arată, deci, că tot ce ine de întâiul Adam, de omul în trup, a luatș ț

sfâr it înaintea lui 'umnezeu prin moartea 'omnului 3sus Fristos. Acolo la 8olgota,ș

6=



'omnul 3sus a murit pentru păcatele noastre, dar nu numai atât, în acela i timp i noi amș ș

fost făcu i una )identifica i* cu moartea ui. 'e aceea, cum am văzut în -om. @.?, %$oiț ț

deci, prin botezul pentru moartea ui am fost îngropa i împreună cu El%.ț

'eci, încă odată, botezul cre tin este îngropare pentru moarte, adică în vedereaș

mor ii.ț

$iciunul din aceste botezuri nu poate fi înlocuit cu altulG fiecare î i are rostul luiș

bine determinat, de aceea gre esc fra ii no tri care, nefiind lămuri i asupra rostuluiș ț ș ț

botezului cre tin socotesc că botezul cu apă poate fi înlocuit cu botezul 'u#ului fânt.ș

Ciecare din aceste botezuri î i are rostul lui bine determinat.%ș

/. Te(%(& P('e)#u5 ,(te-u$ $ui I(an i ,(te-u$ #&e tinș ș 73.2Botezul pe care l!a primit 'omnul 3sus din partea lui 3oan, n!are deloc a face cu

botezul nostru cre tin. Botezul 'omnului 3sus din partea lui 3oan a avut loc la începutulș

lucrării ui, iar aTezarea botezului creTtin a avut loc după înviere Ti înainte de înălSarea lui3sus la cer. 'in această pricină, botezul lui 3sus ne e ceva ce ne priveTte pe noi.

'upă cum fiinSa 'omnului 3sus Ti c#emarea ui aveau în ele ceva cu totuldeosebit, tot aTa Ti botezul ui e ceva cu totul deosebit. 3oan a botezat cu botezul

pocăinSei spre iertarea păcatelor. 'e aceea nici n!a cutezat să boteze pe 'omnul 3sus cânda venit la 3ordan Ti a cerut să fie botezat. 3oan n!a primit să! boteze Ti a zis+ 2Eu amtrebuinSă să fiu botezat de 4ine Ti 4u vii la mine>% Ui avea dreptate.

'omnul 3sus n!avea nevoie de botezul pe care!l săvârTea 3oan. Botezul acestaavea în vedere spălarea de păcateG iar Acela care sta înaintea lui, era fără păcat. 3sus n!avea nevoie să se boteze pentru păcatele ui, căci n!avea păcat. !a făcut însă asemeneaoamenilor păcătoTi. &#iar în botez a luat asupră!Ui urmările păcatelor, adică urmările

păcatelor noastre, iar cuvântul+ 2!a smerit Ti !a făcut ascultător% se poate spune Tidespre botezul ui. ta deci în rândul oamenilor păcătoTi, după înfăSiTare pare că ar fi

unul din ei. n supunerea ui, împlineTte tot ce trebuia împlinit ca însărcinare din partea4atălui ău. ntreaga ui viaSă este împlinirea a tot ce trebuia împlinit, viaSa ui e oascultare faSă de 'umnezeu până la moartea pe cruce. 9reSi să TtiSi ce !a costat pe El săîmplinească tot ce trebuia împlinit> PriviSi! cum stă în 8#etsimani culcat cu faSa la

pământ Ti soarbe pa#arul suferinSei, sau cum atârnă pe cruce Ti strigă 2'umnezeul ;eu,'umnezeul ;eu, de ce ;!ai părăsit>% 'upă aceea însă a putut să strige+ 2!a isprăvitY%Atunci a fost împlinit tot ce trebuia împlinit, atunci calea ascultării s!a isprăvit.

Ui acum să luăm noi acel cuvânt al 'omnului ca spus pentru noi> $u se cade,când ne gândim la ascultarea Ti la suferinSele 'omnului 3sus.

n Biblie sunt multe porunci. &itiSi numai predica de pe munte Ti epistoleleapostolilor Ti uitaSi!vă cum se vorbeTte acolo despre dragostea lui 'umnezeu, care trebuiesă ne umple toată inima încât să iubim pe aproapele nostru ca pe noi înTine, despreadevărata smerenie, despre îngăduială, blândeSe, răbdare Ti multe alte virtuSi. 'rept ar fisă lăsăm toate la o parte Ti să socotim că botezându!ne, lucrul cel mai uTor din câte se potînc#ipui, am împlinit tot ce trebuia împlinit> 3acov zice+ 2&ine păzeTte toată egea TigreTeTte într!o singură poruncă, se face vinovat de toate% )6.(0*. mplinirea numai a uneisingure porunci, nu a"ută la nimic, dacă călcarea unei singure porunci face zadarnică

= 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară> )prelucrare*, p. (0,((.

6?



Sinerea celorlalte. 'acă ne apucăm să Sinem o poruncă, trebuie să le Sinem pe toate. &utoată seriozitatea trebuie să vă spun+ cine se apucă să se Sină de ascultare, trebuie să Ttiede ce se apucă. Acela trebuie să ducă o viaSă de ascultare. Abia atunci a"unge să înSeleagăîn adevăr Evang#elia.

UtiSi că lucrul e foarte serios, căci cine s!ar apuca să împlinească el tot ce trebuieîmplinit, cade sub ege ca adventiTtii Ti nu înSelege Evang#elia. 'acă citim epistoleleapostolilor către -omani, Efeseni, întâia a lui Petru, găsim că starea omului după voia lui

'umnezeu se capătă prin credinSăG acolo se învaSă lămurit că 'umnezeu singur pune peomul care crede într!o stare după voia ui fără nici un merit din partea omului, ci numai

prin meritele 'omnului 3sus Fristos. &ând un om este în această stare, când adică a primitdarul stării omului după voia lui 'umnezeu, se trezeTte în el recunoTtinSa Ti dorinSafierbinte ca să trăiască potrivit voii lui 'umnezeu. Atunci Ti numai atunci îTi găsescîndrumările cripturii adevăratul lor rost. Atunci nu mai este vorba să împlineTti tu tot cetrebuie împlinit, a împlinit 'omnul Fristos în locul tăuG iar bucuria de a urma voia lui'umnezeu nu are deloc înSelesul că prin aceasta vrei să împlineTti tu tot ce trebuiaîmplinit. Pentru cel ce vrea să împlinească el tot ce trebuie împlinit, pentru acela degeaba

a murit 'omnul FristosY &u câtă seriozitate vorbeTte Pavel către aceia care socot cătrebuie să mai adauge ceva la crucea 'omnului FristosY a 8alateni 5.=,? el zice+ 2Uimărturisesc iarăTi încă o dată oricărui om care primeTte tăierea împre"ur, că este dator săîmplinească toată egea. 9oi care voiSi să fiSi într!o stare după voia lui 'umnezeu )să văsocoti i nepri#ăni i* prin ege, v!aSi despărSit de Fristos, aSi căzut din #ar%.ț ț

3ată cel mai adânc Ti mai prime"dios punct de care e vorba. 'e aceea trebuie săvă atrag serioasă luare aminte asupra acestui lucru, pentru că văd în el prime"dii pentrusufletul Ti mântuirea dv., căci în locul 'omnului 3sus puneSi altceva Ti cădeSi astfel înege, pierzând pe 'omnul 3sus. ri acest lucru ar fi îngrozitorY 'umnezeu să vă fereascăY

$u, nu. $!avem nevoie ca noi să împlinim tot ce trebuia împlinitY A fostîmplinitY Eu nu pot pricepe cum din acest cuvânt oamenii socot că pot să scoată o dovadă

pentru al doilea botez, sub cuvânt că se botează Ti ei cum s!a botezat 3sus.Putem noi să împlinim tot ce trebuie împlinit> Putem noi să împlinim măcar o

parte> $iciodată. ă ne lăsăm de acest gând pentru totdeauna, căci noi nu putem săîmplinim tot ce trebuie împlinit. Ui slavă 'omnului pentru aceastaY $!avem nevoie săîmplinim noi, căci a împlinit 'omnul 3sus. 3ar noi, fără niciun merit din partea noastră,suntem puTi de 'umnezeu în starea după voia ui prin credinSa în 'omnulFristos 3sus Tiîn mântuirea pe care El a săvârTit!o pentru noi. &ine vrea să se boteze Ti el cum !a

botezat 'omnul 3sus, trebuie să moară Ti el cum a murit 'omnul 3sus, adică pentrumântuirea lumii. e poate una ca asta> 9edeSi deci că e cu totul greTit să pretindem săîmplinim tot ce trebuie împlinit Ti deci să ne botezăm cum !a botezat 'omnul 3sus.

Ui încă e vorba despre aTa zisa faptă de ascultare pe care 'omnul 3sus o cere dela noi. 'a, prietene, dacă ascultarea ar sta în aceea ca noi să ne afundăm în apă, ar fifoarte uTor. 'ar aTa de ieftină nu este ascultarea, căci de ea Sine o viaSă de zilnică lepădarede sine Ti predare, de ea Sine să zici clipă de clipă 2nu% la atâtea Ti atâtea cerinSe ale lumiiTi ale eului tău, cum Ti să zici 2da% din toată inima lui 'umnezeu Ti &uvântul ui.

, prietene, dacă ar fi adevărat că botezul al doilea ar fi o faptă de ascultare, apoi

nu odată ar trebui să mă botez, ci de nenumărate ori. 3ată unde duce o înSelegere greTităY65



!a mulSumit vreodată 'omnul 3sus cu împlinirea unui lucru din afară, a unei forme> Elîntruna căuta la inimă, la voinSă. El este cel mai mare vră"maT al formelor Ti al slovei. $u,nu. 'omnul cere cu totul altceva. El cere cu mult mai mult decât această aTa zisă faptă deascultare. El cere o viaSă de necurmată ascultare, de umblare neîntreruptă pe urmele ui.3ar aceasta este cu totul altceva decât afundarea în apă%.

. Te(%(& P('e)#u5 e:'$i#a ia ve&)etu$ui %in !a&#u 1.1ț 7/.2Acest verset este unul locurile de căpetenie ce se spun împotriva botezului

copiilor. ă vedem cum stă lucrul. a ;arcu (@.(@ citim+ 2&ine va crede Ti se va boteza,va fi mântuit%. ATadar întâi vine credinSa Ti după aceea botezul. 'ar mă întreb+ 'e ce>Această întrebare nu e deloc de prisos sau fără rost. 7n om s!a botezat Ti după botezîncepe iarăTi viaSa de toate zilele cu greutăSile ei, cu necazurile ei, cu truda Ti cu luptele eidinlăuntru Ti din afară. 'in ce trăieTte el atunci> 'in ce se #răneTte el du#ovniceTte> 'in

botez> &u ce năde"de e în faSa morSii> &u năde"dea că e botezat> 'e aceea am întrebat+ 'ece> are după botez nu trebuie să vină iarăTi credinSa> $u trebuie ca ea să fie totul> 'upă

botez trece un an, trec doi, trec zece. Amintirea botezului se Tterge încet!încetG ceea ce a

simSit atunci omul, s!a dus. &ine însă are viaSă du#ovnicească, trebuie să trăiască dincredinSă. Amintirea botezului, de la care se aTteaptă aTa de mari lucruri se Tterge cuvremea, pe când credinSa trebuie să crească mereu. Aceasta este creTterea sănătoasă.

&redinSa este totul în viaSă Ti în moarte. 'e aceea 'omnul 3sus, tot în acest loc,urmează aTa+ 2dar cine nu va crede, va fi osândit%. 3ată pricina pentru care încă odatăîntreb+ 'e ce> 9!aT povăSui să nu puneSi prea mare preS pe botez, ca să nu cădeSi îngreTeli.

Ui aT vrea să vă mai spun că pentru înSelegerea fintei cripturi este o regulălămurită Ti anume+ criptura trebuie înSeleasă punând locurile din ea în legătură unele cu

altele. ă punem deci alături locul de la ;arcu (@.(@ cu ce a spus mai sus. &u un versetmai sus citim că 'omnul 3sus a zis ucenicilor ăi+ 2'uceSi!vă în toată lumea Ti

propovăduiSi Evang#elia la orice făptură%. e!a dat cu aceasta porunca de a fi misionari+le!a arătat ce trebuie să facă pentru întemeierea Bisericii ui. 'acă ne uităm la vremea defaSă, găsim că pretutindeni unde e vorba să se întemeieze între păgâni o Biserică a'omnului Fristos, se lucrează după acest cuvânt al ui+ predica, credinSa, botezul. nsădespre cazul când e o Biserică, nu ni se spune nimic. &ine nu înSelege locul din ;arcu(@.(@ ca fiind cu privire la întemeierea Bisericii 'omnului Fristos, ci îl înSelege pentrutimpul Ti împre"urările când există de"a o biserică, acela rupe cuvântul din legătura lui Ti!l

înSelege greTit.;ai departe. altă regulă pentru înSelegerea fintei cripturi este aceea+criptura se explică prin criptură. Ei bine, 'omnul 3sus a vorbit despre botez nu numaila ;arcu (@.(@, ci Ti la ;atei 61, cum am mai spus. Acolo, în versetul (D se spune+2'uceSi!vă Ti faceSi ucenici din toate neamurile botezându!i în $umele 4atălui Ti al CiuluiTi al fântului 'u# Ti învăSaSi!i să păzească tot ce v!am poruncit%. 'upă aceste cuvinte,omul întâi se botează Ti după aceea e învăSat să păzească ce a poruncit 'omnul 3susG câtdespre credinSă, nici o vorbăY Acum, cine se botează a doua oară este întâi învăSat Ti după

? 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară> )prelucrare*, p. @,.

6@



aceea botezatG a sucit deci Tirul spuselor din acest loc. 'acă cineva crede că trebuie să seSină neapărat de slova de la ;arcu (@, cu tot atâta dreptate ar putea pretinde altcineva căse Sine de slova de la ;atei 61. &u aceasta nu vreau să spun că după ;atei 61 trebuieneapărat Ti totdeauna ca întâi să te botezi Ti după aceea să fii învăSat, căci acest loc este tot

pentru misiune, adică pentru întemeierea de comunităSi, de biserici ale 'omnului Fristos.9reau numai să arăt că dacă se Sine cineva de slovă, poate să a"ungă să pună un

loc împotriva altuia Ti storcând în c#ipul acesta slovele, nu va a"unge decât la lucruri

sucite, care se bat cap în cap.Porunca privitoare la botez de la ;arcu (@ spune+ întâi credinSă Ti apoi botezG

cea de la ;atei 61 pune întâi botezul Ti după aceea învăSătura. Ar fi deci o mare greTealădacă cineva s!ar agăSa numai de slova unui loc sau a altuia. &u toate că aceste două locuri

par a suna în c#ip felurit, eu însă găsesc în amândouă gândul meu Ti anume că Ti cei mariTi cei mici erau botezaSi în acelaTi timp. Cără îndoială că întâi venea botezul celor mari. nc#ip firesc erau botezaSi mai întâi oamenii care veneau la credinSă, aTa cum se arată la;arcu (@. 'ar tot aTa de firesc era ca părinSii a"unTi credincioTi să!Ti boteze Ti copiii lor,aTa cum sună locul de la ;atei 61. Amândouă botezurile erau în întrebuinSare, aTa cum se

vede Ti astăzi în câmpul misionar.&ând misionarii merg la păgâni, n!o să se gândească ei în întâiul rând să boteze

pe copii, ci să predice Evang#elia, pentru ca să aducă pe oameni la credinSa în &el-ăstignit. Abia după ce s!au alcătuit comunităSi )biserici* creTtine, vine Ti botezul copiilor.Acest lucru a fost încă de la început aTa. Botezul copiilor era deci o urmare de la sineînSeleasă a botezului celor mari.%

. E*i$ C(n)tantine)#u5 e:'$i#a ia ve&)etu$ui 1 Pet&u 3.21ț 7.%7n loc din criptură în eles gre it de unii în ceea ce prive te rostul botezuluiț ș ș

cre tin se află la ( Petru =.6(. &itind acest loc în spri"inul botezului, s!ar părea că botezulș

aduce mântuire, adică iertarea păcatelor, iar pe de altă parte că botezul ar fi o mărturiecare se dă înaintea oamenilor. Este la mi"loc o în elegere gre ită. &a să în elegem cumț ș ț

trebuie acest loc, e neapărat nevoie să inem seama de faptul că apostolul Petru scrieț

evreilor împră tia i prin Pont, 8alatia, Asia i Bitinia, evrei care crezuseră în 'omnulș ț ș

Fristos. 'in această cauză ei aveau de suferit din partea celor de un neam cu ei, care nucrezuseră încă în 'omnul 3sus. Ciind nelini ti i oarecum, fiindcă nu în elegeau cum deș ț ț

îngăduie 'umnezeu să vină i asupra lor suferin e care a teaptă pe cei necredincio i,ș ț ș ș

Petru caută să!i lămurească. Pentru aceasta, în versetul men ionat, el face o asemănareț

între apa botezului i apele potopului lui $oe. Cără îndoială, apele potopului au despăr itș ț

lumea necredincioasă R care a pierit sub "udecata lui 'umnezeu R de sufletele salvate încorabie.4ot a a, prin apa botezului, credincio ii dintre evrei s!au despăr it de poporul lor,ș ș ț

care lepădase pe 'omnul 3sus. 'acă ace tia ar fi rămas pe terenul opozi iei fa ă deș ț ț

'omnul Fristos, i deci în ceata evreilor împotrivitori, s!ar fi găsit sub influen e nefaste.ș ț

Botezându!se însă, ei au trecut în ceata celor ce purtau numele de cre tini i au a"unsș ș

astfel pe un teren binecuvântat. 'e aceea, Petru le scrie+ 23coana aceasta înc#ipuitoare)adică botezul* vă mântuie te.%ș

5 Emil &onstantinescu, *ote.

6



&uvintele 2vă mântuie te% nu au aici în eles de iertarea păcatelor, ci în eles deș ț ț

izbăvire de acea influen ă ucigătoare de suflet, care e partea dureroasă a celor ce rămân înț

ceata celor ce resping pe 'omnul Fristos.&ât prive te sus inerea că botezul este o mărturie înaintea oamenilor, ea provineș ț

dintr!o în elegere superficială, gre ită, a cuvântului biblic arătat mai sus. &itirea atentă aț ș

locului men ionat ne arată că acolo e vorba de 2mărturia% R traducerea mai exactă aț

cuvântului respectiv e 2cererea% R unui cuget curat înaintea lui 'umnezeu, 2cuget curat%

la care se a"unge nu prin botez, ci 2prin învierea lui 3sus Fristos%, adică prin credin a înț

'omnul Fristos, care a murit, dar care apoi a înviat. E de la sine în eles că numai cineț

trăie te în această credin ă dă o mărturie bună i înaintea oamenilor. Astfel dar, botezulș ț ș

arată doar 2cererea% unui astfel de cuget, năzuin a spre un cuget curat.%ț

7. Te(%(& P('e)#u5 ,(te-u$ a %(ua (a&7.%e vorbeTte atâta de mult de al doilea botez Ti în felul acesta oamenii cad într!o

înSelegere strâmtă Ti greTită a cripturii, încât nu mai văd altceva, decât al doilea botez.&ând stă însă să "udece în ti#nă, atunci văd că a fost o greTeală. Ui apoi vă rog să SineSi

seama Ti de acest lucru+ dacă ar fi adevărat că botezându!te a doua oară, faci o faptă desupunere, urmarea firească ar fi ca 'umnezeu să binecuvinteze în c#ip deosebit pe cei ceau făcut această faptă. Acesta e un lucru la mintea oricui. 'oar ascultarea e totdeauna unlucru plăcut lui 'umnezeu.

&ând s!a botezat 'omnul 3sus Ti cu aceasta s!a declarat gata să meargă pe caleade ;ântuitor ca ;iel al lui 'umnezeu, atunci s!a desc#is cerul Ti s!a auzit de acolo unglas+ 2Acesta este Ciul ;eu prea iubit, în care mi!am pus toată dragostea ;ea%. Atunci ar fi să ne aTteptăm ca cei botezaSi a doua oară să fie mai binecuvântaSi decât cei2nebotezaSi%, cum ne zic nouă aceia. Acest lucru nu se vede însă. $!o să spun eu că fraSii

care s!au botezat a doua oară n!ar fi binecuvântaSi, aceasta e departe de mine. nsă binecuvântarea vine nu atunci când s!au botezat a doua oară, ci dacă în purtarea lor defiecare zi sunt credincioTi în urmarea 'omnului, atunci îi binecuvintează.

Binecuvântarea 'omnului nu atârnă de aceea ca cineva să se boteze a doua oară,sau nu. 'eci botezul al doilea nu e în adevăr o faptă de deosebită ascultare Ti acest lucruse vede lămurit din lucrul de răspândire a mpărăSiei lui 'umnezeu. 'a, am auzit pecredincio i din alte fră ietă i plângându!se că în comunităSile lor este atâta moarte, pentruș ț ț

că atâSia se culcă pe urec#ea aceea că sunt botezaSi Ti nu mai înaintează în viaSa lăuntrică.'e aici se arată că botezându!se cineva a doua oară, n!a făcut o faptă de deosebită de

supunere peste care să vină binecuvântarea lui 'umnezeu.'acă aSi fost botezat ca iș copil, iar mai târziu aSi venit la credinSă, încredinSareamea este că nu e nevoie să vă mai botezaSi a doua oară.

AT fi dorit să vă pot încredinSa că vă găsiSi pe o cale greTită, dacă v!aSi boteza adoua oară. Această cale este calea egii )nu a Farului* Ti a îngustimii de inimă, cale încare din nefericire cad atâSia.%

@ 4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară> )prelucrare*, p.(6,(=.

61



VI. CONCLUZII. Te(%(& P('e)#u77. %Prin obiceiul acesta de a se boteza odată toată familia, ne găsim pe linia pe care

'omnul nsuTi a tras!o când a poruncit apostolilor să boteze. Porunca ui sună aTa+2'uceSi!vă Ti faceSi ucenici din toate neamurile, botezându!i în $umele 4atălui Ti al CiuluiTi al fântului 'u#%. ATadar 2faceSi ucenici din toate neamurile, botezându!i%.

Aceasta însemnează că 3sus n!a avut în vedere numai pe oameni aparte, ci s!agândit Ti la popoare.

Este foarte lămurit că în întâiul rând erau botezaSi cei în vârstă, pentru că predicaEvang#eliei se îndrepta spre cei în vârstă. 'e aceea e mai presus de orice îndoială călocurile din criptură unde se vorbeTte despre botez, au în vedere botezul celor în vârstăGcu aceasta nu s!a spus însă nicidecum că numai cei în vârstă au fost botezaSi. &ea dintâiBiserică a fost o Biserică misionară. Ea se îndrepta cu predica Evang#eliei spre cei învârstăG aTa cum fac Ti astăzi misionarii între păgâni. &ei câTtigaSi prin cuvânt erau

botezaSi. ATa fac Ti astăzi misionarii.&ei dintâi botezaSi sunt în c#ip firesc cei în vârstă. 'espre aceste botezuri s!a

scris ce s!a scris. 'e ele se bucurau în c#ip deosebit, pentru că aceste botezuri ale celor în

vârstă dovedeau lucrarea puterii &uvântului Ti a 'u#ului fânt. &ând însă cei în vârstăveneau la credinSă, era de sine înSeles că ei îTi puneau întreaga lor casă, pe copii Ti pemembrii familiei lor, sub stăpânirea mpăratului 3sus. n felul acesta, lucrau în totul

potrivit &uvântului lui 3sus cu privire la botez, atunci când se botezau 2cu toată casa lor%.Pentru că temelia popoarelor e casa, e familia. 'e aceea pentru ei era lucru de la sineînSeles să se boteze cu toată familia lor spre a desc#ide drum Ti a pregăti împlinireacuvântului+ 2CaceSi ucenici din toate popoarele, botezându!i%.

7n lucru aSi văzut bine+ că nu suntem fără niciun temei dacă socotim Ti botezulcopiilor ca fiind după Biblie. Ui dacă este aTa, atunci nu văd nici o pricină pentru care ne!

am boteza a doua oară. ;!am ocupat mult cu această c#estiune R doar cu ea te lovescatâSiaY ! Ti am a"uns la deplina încredinSare că dacă m!aT boteza a doua oară, n!aT facedecât o formă.

&el ce este botezat o dată are datoria să trăiască botezul lui, fie că s!a botezatcând era copil mic, fie că s!a botezat ca om mare, când a a"uns la credinSă. Aceasta estedatoria noastră a tuturor, să dovedim că am murit Ti am fost înmormântaSi împreună cuFristos Ti că trăim acum cu El Ti pentru El, o viaSă nouă.

&u cât mai mult vom trăi această viaSă, cu atât mai mult ne vom respecta Ti nevom iubi unii pe alSii Ti se va arăta cu adevărat cuvântul apostolului+ 27n trup Ti un 'u#,

după cum Ti voi aSi fost c#emaSi la o năde"de a c#emării voastre% )Efeseni ?.?*.%

VII. BIBLIOGRA;IE

4eodor Popescu, Trebuie să mă bote( a doua oară> )prelucrare*, p. ?,(?.

6D



(. Bart, Warl, The Teaching of the Church &egarding $aptism, ondra, (D?1.

6. BerJ#of, ouis, S1stematic Theologi, Grand &apids, Eerdmans, (D56, p. @=(!@=6.

=. Bromilei, 8eoffrei, Copii ai Promisiunii, ;.'. P#' P#iladelp#ia, PA, 6D ;ai, 6001.

?. &alvin, Iean, Instruire în credin ăț , (5=.

5. &alvin, Iean, n!ă ătura religiei cre tineț ș , vol. 33.

@. &onstantinescu, Emil, *ote.

. &ornilescu, 8#eorg#e, $ote(urile în Scriptură.

1. 3că, 3oan, Canonul ortodo0iei, vol. (, ibiu, 6001.

D. Ens, Paul, Manual Teologic, Teologia &eformei, cap. =0, &#icago, 3llinois, (D1D.

(0. EricJson, ;illard I., Teologie cre tinăș vol. 333, cap. 56.

((. 8ibson, Iean, Antrenament în cre tinismș .

(6. 8reen, ;ic#ael, $aptism% Its Purpose, Practice, and Poer , ondon (D1.

(=. 8rudem, MaHne, Teologie sistematică, Introducere în doctrinele biblice, (DD?.

(?. FalleH, FenrH F., Manual biblic, edi ia 39, a 333!a apari ie.ț ț

(5. Fill, Ionat#an, Istoria g-ndirii cre tineș , 600.

(@. ;ac'onald, Milliam, Comentar la *oul Testament .(. ;iller, amuel, Infant $aptism% Scriptural and &easonable, Princeton, IulH (1=?.

(1. Pieper, Cranz, Christian Gogmatics, t. ouis, &oncordia, (D5=, vol.=, p.6@?. (D. Popescu, 4eodor, Trebuie să mă bote( a doua oară) )prelucrare*.

BOTEZUL CASEI CRE<TINE=0



Pentru că botezul în apă este o rînduială a 'omnului cu caracter de simbol pentruAdunăre, vom începe prin a ne reaminti câte ceva despre acest tip de rînduieli sfinte.) Aceste rînduieli sfinte sunt deseori prezentate ca acte de cult sau taine sau sacramente *'umnezeu l!a creat pe om în aTa fel încât să priceapă Ti să înSeleagă adevărurilespirituale în primul rând prin urec#i, prin auzire Ti în al doilea rând prin oc#i, prin

vedere.'umnezeu '&in Cuvântu$ Su se adresează urec#ii noastre G #&e%in=a vine în u&*aau-i&ii ia& au-i&ea '&in Cuvântu$ $ui >&i)t() R(*ani 18.17 ? @i... #ine a&e u&e#9i )a)#u$te #e -i#e Bi)e&i#i$(& Du9u$ A'(#a$i')a 2.7.P&in &în%uie$i$e #u #a&a#te& %e )i*,($ 'umnezeu se adresează oc#iului nostru.Pentru că unele aspecte ale adevărului le înSelegem mai bine cu oc#iul decât cu urec#ea,

putem spune că prin rînduielile Adunării cu caracter de simbol, 4atăl nostru ceresc, care neiubeTte, vine în a"utorul nostru, al copiilor ăi.4rebuie reSinut Ti subliniat faptul că, în timp ce &uvântul lui 'umnezeu este absolut

necesar Ti valabil Ti suficient c#iar în absenSa simbolurilor materiale, simbolurile nu suntniciodată întregi Ti valabile Ti suficiente în absenSa &uvântului.n esenSa lor, rînduielile cu caracter de simbol sunt instituite de 'umnezeu pentru a nea"uta să înSelegem Ti mai bine Evang#elia Ti anume că 'umnezeu, pentru "ertfa 'omnului3sus, dăruieTte prin #ar, fiecăruia dintre cei care cred, iertarea păcatelor Ti viaSa veTnică.Atât Evang#elia, adică &uvîntul scris, cât Ti rînduielile cu caracter de simbol au rostul săîndrepte privirile noastre spre "ertfa 'omnului 3sus ca unică temelie Ti unic izvor almântuirii noastre.Botezul în apă Ti cina 'omnului, cele două rînduieli practicate în adunările 'omnului

3sus, sunt simboluri ale răscumpărării făcută de 'omnul 3sus Ti ale unei credinSe vii în El.Puterea sau eficacitatea botezului Ti a cinei 'omnului nu stă în elementele fizice folositeGapa, pâinea Ti vinul.Puterea, eficienSa, binecuvântarea nu stă nici în felul în care aceste elemente materialese dau sau se primesc+'âinea se taie sau se rupe, se trasmite din mână în mână sau pe o tavă de argint sau intr!un mic coTuleSGvinu$ se bea din pa#ar, cană, cupă de argint sau pă#ărel de plasticG ,(te-u$ se face înrâu, în mare, în cadă sau într!un vas special, prin scufundare, sau ....c#iar prin turnare

sau prin stropire.Puterea, eficienSa, binecuvântarea rînduielilor simbolice nu le dă nici persoana care leadministreazăG poziSia, rangul sau slu"ba acelei persoane.

$u există nici un om, indiferent de darurile, funcSiile sau virtuSiile sale care să poată facerînduiala valabilă.9alabilitatea Ti validitatea rînduielii cu caracter de simbol, în faSa lui 'umnezeu, nudepind nici de caracterul celui ce o administrează, nici de cunoTtinSele lui biblice, nici degândurile lui Ti nici de îmbrăcămintea lui.Eficacitatea, valabilitatea Ti binecuvântarea rînduielilor sfinte se datorează numai

binecuvântării 'omnului 3sus Ti lucrării 'u#ului fănt.=(



Persoana 'omnului 3sus, &e#un(a@te&ea '&e-en=ei D(*nu$ui I)u) în a%*ini)t&a&ea&în%uie$i$(& )+inte este totul.'easemenea, trebuie să Ttim bine+ Botezul Ti cina 'omnului nu sunt necesare pentrumântuire, dar sunt obligatorii dacă vrem să împlinim voia lui 'umnezeu.

$esocotirea conTtientă a botezului în apă sau a cinei 'omnului duce la sărăcie spirituală.n timpul 9.4estament, în principal existau două rînduieli obligatorii+4ăierea împre"ur Ti PaTtele.

Tie&ea î*'&eu& consta în tăierea "ur!împre"ur a prepuSului băieSelului evreu când acestaîmplinea 1 zile.Pentru bărbaSii evrei născuSi înainte de instituirea acestei rînduieli, sau pentru bărbaSiiicare aderau la iudaism, tăierea împre"ur se realiza la vârste diferite, de ex. Avraam pe cândavea DD ani, 3smael (= ani etc...n 94 tie&ea î*'&eu& era un act exterior cu sânge simbolizând atât îndepărtarea vineiTi a murdăriei păcatului cât Ti obligaSia evreului de a asculta de 'umnezeu.Pa@te$e era cea de a doua rînduială tot cu sânge.Evreii au scăpat din robia Egiptului, prin "ertfirea unui miel care era un simbol al

'omnului 3sus, aTa cum citim5 Iat !ie$u$ $ui Du*ne-eu #a&e &i%i# '#atu$ $u*ii.I(an 1.203. 1 C(&..7.Evreul cu toată familia sa, mânca mielul, care fusese "ung#iat, simbolizând actul credinSeifoarte asemănător cu mâncarea pâinii la &ina 'omnului.Pentru evrei, până la 'omnul 3sus, au fost deci două rînduieli principale+Tie&ea î*'&eu& R semnul, simbolul intrării în poporul pământesc al lui 'umnezeu.Pa@te$e R simbolul eliberării Ti izbăvirii din robie prin sângele mielului pascal.n $oul 4estament, Adunarea lui 'umnezeu are tot numai două rînduieli simboliceobligatorii+ B(te-u$ @i Cina D(*nu$ui.

Potrivit cripturii, în Far, aceste două rînduieli, deTi fără sânge, totuTi ele semnifică binecuvântări spirituale asemănătoare, în esenSă, cu cele simbolizate de tăierea împre"ur Tide paTte din 94.B(te-u$ simbolizează int&a&ea pe terenul #arului, intrarea în casa lui 'umnezeuG&e#un(a@te&ea autorităSii lui 'umnezeu Ti i%enti+i#a&e identificarea cu mesa"ulEvang#eliei, identificarea cu persoana 'omnului 3sus în moarte Ti învierea ui Tiidentificarea cu grupul credincioTilor.Cina D(*nu$ui reprezintă preSul mare dat pentru mântuire, amintirea morSii 'omnului3sus.

&ina simbolizează+4rupul frânt Ti sângele vărsat al 'omnului 3sus, mulSumirea, înc#inareaTi adorarea Aceluia care ne!a mântuit. $u există deosebiri esenSiale între rînduielile simbolistice ale 94 Ti rînduielile simbolisticeale $4+n 1 C(&inteni 18.1/ #iti*5... '&in=ii n(@t&i t(=i au +()t )u, n(& t(=i au t&e#ut '&in*a&e t(=i au +()t ,(te-a=i în n(& @i în *a&e 'ent&u !(i)e t(=i au *în#at a#eea@*în#a&e %u9(vni#ea)# @i t(=i au ,ut a#eea@ ,utu& %u9(vni#ea)# 'ent&u# ,eau%int&( )tîn# %u9(vni#ea)# #e venea %u' ei @i )tîn#a e&a >&i)t().n 1 C(&inteni .7 #iti*5 ...##i >&i)t() Pa@te$e n()t&u a +()t e&t+it.

=6



Ia& în C($()eni 2.11 #iti*5 n E$ a=i +()t tia=i î*'&eu& nu #u ( tie&e î*'&eu&+#ut %e *în #i #u ( tie&e î*'&eu& a $ui >&i)t() în %e),&#a&ea %e t&u'u$'(+te$(& +i&ii n(a)t&e '*înte@ti.'eoarece, reprezintă aceleaTi realităSi spirituale, numele rînduielilor din 94 sunt uneorifolosite pentru rînduielile din $4, iar botezul Ti cina 'omnului din $4 sunt folosite pentrucredincioTii 94.Sunt în) %e()e,i&i %e +(&*.1.n poporul evreu pe lîngă semnificaSia spirituală, cele două rînduieli, aveau Ti un caracter naSional+ erau specifice strict poporului evreu.2.-înduielile 94 arătau înainte către 'omnul 3sus Ti vesteau #arul care urma să vină, întimp ce rînduielile din $4 arată înapoi la 'omnul 3sus Ti la "ertfa răscumpărătoare ce afost adusă de El.3. -înduielile 94 erau porunci ale egii, rînduielile $4 sunt privilegii ale #arului.'in punct de vedere biblic botezul este asociat cu cîteva lucruri foarte importante ale vieSiicreTtine+1. Botezul este asociat cu iertarea păcatelor+

Citi* în ;a'te$e 22.15 <i a#u* #e -,(ve@ti S#(a$te '&i*e@te ,(te-u$ @i +ii )'$at%e '#ate$e ta$e #9e*în% Nu*e$e D(*nu$ui. ATa îi spune Anania lui aul din 4ars.2. Botezul este asociat cu unirea cu 'omnul 3sus.Citi* în R(*ani .35 Nu @ti=i # t(=i #î=i a* +()t ,(te-a=i în I)u) >&i)t() a* +()t,(te-a=i în *(a&tea Lui 3. Botezul este asociat cu facerea de ucenici.n !atei 2F.10 #iti*5 Du#e=iv @i +a#e=i u#eni#i %in t(ate nea*u&i$e ,(te-în%ui înNu*e$e Tat$ui @i a$ ;iu$ui @i a$ S+întu$ui Du9.

/. Botezul este asociat cu pocăinSa.n ;a'te$e 2.3F #iti*5 P(#i=iv $ea -i) Pet&u @i +ie#a&e %in v(i ) +ie ,(te-at înNu*e$e $ui I)u) >&i)t() )'&e ie&ta&ea '#ate$(& v(a)t&eAsta nu înseamnă că botezul în apă produce iertarea păcatelor, sau că botezul în apărealizează unirea cu 'omnul 3sus, sau că prin botez a"ungi ucenic, sau că botezul produce

pocăinSa, ci că botezul este asociat îndeaproape cu aceste lucruri ce privesc începutul Tiintrarea în viaSa creTtină.E de remarcat că asocierea aceasta a produs uneori confuzi grave.n lumina cripturii, putem defini botezul Ti ca un act de asociere sau ca un act de

identificare cu o persoană, cu un grup de persoane, cu un mesa" sau cu un eveniment.Z Botezul prozelitului iudeu îl asocia pe prozelit cu iudaismul,Z Botezul lui 3oan Botezătorul îi asocia pe cei care îl urmau pe 3oan Botezătorul cumesa"ul său despre nepri#ănire R 3oan nu avea un grup la care să!i asocieze,Z Pentru 3acov Ti 3oan, a fi botezaSi cu botezul 'omnului 3sus a însemnat a fi asociaSi TiidentificaSi cu suferinSele 'omnului 3sus ;arcu (0.=1,=D,Z Botezul cu 'u#ul fînt îl asociază pe cel botezat cu 4rupul 'omnului 3sus 5 N(i t(=i îna%ev& a* +()t ,(te-a=i %e un )in6u& Du9 #a ) a$#tui* un )in6u& t&u'..1C(&inteni 12.13 Ti cu viaSa nouă în 'omnul 3sus5 N(i %e#i '&in ,(te-u$ în *(a&tea

==



Lui a* +()t în6&('a=i î*'&eun #u E$ 'ent&u#a %u' #u* >&i)t() a înviat %in*(&=i '&in )$ava Tat$ui t(t a@a @i n(i ) t&i* ( via= n(u. R(*ani ./.&ufundarea în apă exprimă identificarea persoanei cu moartea 'omnului 3sus, scoatereadin apă exprimă identificarea persoanei cu învierea 'omnului 3sus. ;ort faSă de păcat Tiviu pentru 'omnul 3sus.Botezul creTtin este botezul făcut în a' în Nu*e$e D(*nu$ui I)u) )au în Nu*e$eTat$ui @i a$ ;iu$ui @i a$ S+întu$ui Du9 Ti este, din nou, simbolul identificării cu 'omnul

3sus în moarte Ti în înviere dar este Ti simbolul trecerii de pe tărîmul iudaic sau păgîn petărîmul creTtin.&el botezat exprimă prin botezul lui că se desparte de lume, de păcat Ti de cel rău Ti seidentifică, se alipeTte de 'omnul 3sus, de răscumpăraSii ui, de &uvîntul lui 'umnezeu, de4atăl ceresc.Prin botezul creTtin, omul capătă dreptul să poarte numele de creTtin Ti îTi face intrarea încreTtinătate.&ei care trec de pe terenul lumii pe terenul &asei lui 'umnezeu, prin botez, nu aparSin toSifamiliei lui 'umnezeu, nu sunt toSi copii lui 'umnezeu.

&a să faci parte din familia lui 'umnezeu trebuie întoarcere la 'umnezeu Ti primirea'u#ului fînt.Ga$ateni 3.2.T(=i )unte=i +ii ai $ui Du*ne-eu '&in #&e%in în >&i)t()I)u)&a să faci parte din &asa lui 'umnezeu este de a"uns botezul creTtin. Ga$ateni 3.27. T(=i#a&e a=i +()t ,(te-a=i 'ent&u >&i)t() va=i î*,&#at #u >&i)t().&uvântul lui 'umnezeu arată clar că, la începutul creTtinismului, cel ce credea în 'omnul3sus, cap de familie, evreu sau persoană din afara poporului evreu, era botezat el dar era

botezată Ti casa lui, adică soSia, copii, slugile, erau botezaSi toSi cei care făceau parte dincasa lui, indiferent de starea sufletească a acestora, adică c#iar dacă cei din casă nu îl

primiseră pe 'omnul 3sus ca ;ântuitor.Aceasta este practica cripturii, aceasta era practica apostolică.Ui cunoaTtem cazurile din Captele .Apostolilor (@G idia Ti casa ei, temnicerul Ti casa lui.e poate spune Ti se spune că nu este nici o dovadă, că în cele două case erau copii sau cel

puSin copii mici.'ar acest lucru nu interesează, căci este foarte vizibil Ti foarte lămurit faptul că toSi aicasei sunt botezaSi împreună cu cel ce era capul casei, nu pentru că aceTtia erau credincioTici pentru că era credincios cel ce era capul casei.Botezul casei creTtinului era Ti este, pe de o parte, expresia punerii casei sub autoritatea

'omnului Ti a &uvântului ău, iar pe de altă parte, era expresia despărSirii acelei case denecredinSă, de lume, de păcat. casă, împreună cu cel ce o conduce, este introdusă prin botez în cercul privilegilor

pământeTti ale creTtinismului. $u era important dacă în casă erau adulSi sau copii, ci important era ca toSi aceTtia să facă parte din casă Ti să fie supuTi Ti dependenSi de capul familiei.a întrebarea temnicerului+ Ce t&e,ue ) +a# #a ) +iu *întuit Pavel i!a răspuns imediat

punîndu!l în legătură cu casa lui+ C&e%e în D(*nu$ I)u) @i vei +i *întuit tu @i #a)a ta;a'te$e 1.31.

=?



bservăm tu @i #a)a ta aTa cum îi spusese mai înainte îngerul lui &orneliu+ T&i*ite $aI('e @i #9ea* 'e Si*(n -i) @i Pet&u #a&e=i va )'une #uvinte '&in #a&e vei +i *întuittu @i t(at #a)a ta. ;a'te$e 11.131/.....@i a +()t ,(te-at în%at e$ @i t(=i ai $ui. ;a'te$e 1.33. se continuă istorisirea lucrăriilui 'umnezeu cu temnicerul.4emnicerul era răspunzător pentru botezul casei lui, pentru toSi ai lui, pentru că erau ai lui,

pentru că făceau parte din familia lui, între aceTtia era Ti cel mai mic copilaT.

4oSi ai lui sunt botezaSi nu pentru că erau credincioTi ci pentru că era credincios temnicerulTi pentru că aceTtia sunt legaSi cu el în ce priveTte binecuvîntarea Ti privilegile de pe

pămînt.ameni care ascultau atunci Evang#elia Ti nu credeau, nu se botezau.'ar dacă o persoană primea Evang#elia, dacă îl primea pe 'omnul 3sus în inimă, atuncilucrul acesta se arăta în afară prin botezul acelei persoane Ti prin botezul casei acelei

persoane.ATa spune criptura Y Acesta e cuvîntul cripturii. $u!i tradiSie aici..teagul nostru este 'omnul 3sus, "ertfa ui minunată de la 8olgota Ti din acest motiv,

nimeni dintre noi nu apără botezul copiilor numai pentru că ei sunt copii sau pentru căacesta este un ritual al bisericilor tradiSionale.untem încredinSaSi că sunt copii care trebuiesc botezaSi Ti pe care îi botezăm, nu pentrucă sunt copii ci pentru că sunt copiii unor părinSi credincioiTi Ti pentru că ei sunt partedintr!o casă creTtină.7n adevăr pe care 'umnezeu l!a făcut cunoscut omului de la început este+ Tu @i #a)ata care înseamnă identificarea capului casei cu cei din casa lui fie că este vorba de

păcat fie că este vorba de nepri#ănire.Du*ne-eu a )'u) $ui N(e5 Int& în #(&a,ie tu @i t(at #a)a ta ##i tea* v-ut +&

'&i9an înaintea !ea în nea*u$ a#e)ta %e (a*eni Gene-a 7.1Prin credinSă $oe a făcut corabia pentru a!Ti mîntui casa Ti aceasta ne spune că, un tatănepri#ănit primeTte binecuvîntare nu numai pentru el însuTi ci Ti pentru copii lui aTacum este rezumat despre el în $4 a +#ut un #9iv(t #a ) î@i )#a'e #a)a Ev&ei 11.7&#iar Ti Fam, unul din cei = fii ai lui $oe care din pricină că era stricat ar fi meritat să

piară înnecat de potop împreună cu lumea nelegiuită, din pricina tatălui său $oe Ti princredinSa tatălui său $oe, a fost scăpat Ti el de potop.Acest lucru dovedeTte că 'umnezeu priveTte familia ca un tot.'umnezeu priveTte pe tatăl ca reprezentant al familiei Ti principiul după care 'umnezeu

are de a face cu familia poporului ău este acelaT fie că este vorba de bunăvoinSa#arului, fie că este vorba de condamnarea păcătosului.A#an '#tuie@te @i Du*ne-eu î$ ni*i#e@te 'e e$ 'e )(=ia $ui 'e t(=i #('ii $ui t(at#a)a iau u#i) #u 'iet&e iau a&) în +(# I()ua 7.2/. La +e$ #u C(&e Datan @i A,i&a* Nu*e&i 1.2732. Sa %e)#9i) '*întu$ @i ia

în69i=it %e vii 'e ei neve)te$e $(& @i '&un#ii $(&.PărinSii credincioTi trebue să înSeleagă că 'umnezeu se poartă cu un om nepri#ănit nunumai cum se poartă cu o persoană singuratică ci 'umnezeu are în vedere Ti situaSia luide tată sau de mamă.

=5



&înd binecuvintează, 'umnezeu binecuvintează cu nespusă bogăSie Ti binecuvîntareaui se revarsă asupra întregi case a credinciosului ău.4atăl credincios, este înaintea lui 'umnezeu, nu numai purtătorul de gri"ă pentru viaSatemporară a copiilor săi ci Ti mi"locitorul binecuvîntărilor dumnezeieTti necesarecopiilor săi.&opii unor părinSi credincioTi trebue deosebiSi Ti despărSiSi de lume ca să fie crescuSi înmustrarea Ti învăSătura 'omnului.

&opii alcătuiesc o parte a casei creTtine Ti botezul este aducerea copiilor pe terenul binecuvîntărilor de afară a creTtinismului. cercetare atentă a cripturii Ti a istoriei Adunării ne dezvăluie argumente covîrTitoareîn favoarea botezului pruncilor.[ a o citire superficială expresii ca '(#ie@ete @i ,(tea-te sau #&e%e @i ,(tea-te ;arcu(@.(@, Captele 6.=1, expresiile acestea pot da impresia că numai adulSii trebuiesc

botezaSi.8reTeala stă nu în faptul că un adult trebue să creadă înainte de a se boteza ci greTealăeste să aplici pruncilor o poruncă adresată adulSilor.

&uvîntul lui 'umnezeu nu a fost scris pentru prunci ci pentru părinSii pruncilor, pentru persoane care pot auzi, pot înSelege Ti pot crede.igur, adultul trebue să se pocăiască înainte de a fi botezat, în timp ce pruncul neavîndgreTeli personale, nu are păcate pentru care să se pocăiască.'upă aceiaTi gîndire după ce citim la 2 Te)a$(ni#eni 3.185 ...Cine nu v&ea ) $u#&e-eni#i ) nu *nîn#e ar trebui să ne înfometăm pruncii, pentru că nu vor să lucreze Yigur, copii primesc #rană c#iar dacă nu lucrează Ti asta nu înseamnă nicidecum că senesocoteTte criptura.9erbele a )e '(#i a #&e%e a *un#i se referă la cei care sunt capabili să facă aceste

lucruri.[ $u este credibilă nici obiecSia că nu avem nici o dovadă că apostolii ar fi botezatmăcar un singur copil.'acă ar fi valabil un asemenea argument, femeile credincioase ar trebui să fie exclusede la &ina 'omnului, deoarece nu citim în criptură nicăieri că femeile au fost admisela cină în perioada apostolică.'ar aici se acceptă regula credinSei cînd se înSelege ce implică &ina 'omnului Ti cuitrebue să i se permită participarea.AcelaT lucru e Ti în cazul botezului.

&înd înSelegem scopul pentru care botezul a fost instituit vedem clar că se potriveTte lafel de bine copiilor ca Ti adulSilor.'in acest motiv, avem această încredinSare+copii credincioTilor nu pot fi lipsiSi de botezfără încălcarea făSiTă a voii lui 'umnezeu.[ egătura strânsă, legătura organică, legătira intimă între părinSi Ti copii este un altargument puternic, este o voce a naturii care strigă Ti invocă acceptarea copiilor la

binecuvântările părinSilor.epararea părinSilor de copiii lor, excluderea copiilor de la binecuvîntările date părinSilor este incompatibilă cu sentimentul creTtin Ti dreptul naturalG este coborîrea #arului la o

treaptă inferioară egii.=@



ucrul acesta ni!l sugerează c#iar Ti legile societăSii în care trăim.4oSi copiii sunt cetăSenii statului în care au locuit părinSii lor la momentul naTterii Ti nu

prin alegere personală la vîrsta maturităSii.n virtutea naTterii, copii sunt cetăSeni deplini Ti au drept la toate privilegiile oferite delegile Sării.Acest principiu ce guvernează pe plan social, cu atât mai mult se regăseTte în poporul lui'umnezeu.

[ Captul că în vremea apostolică au fost botezate familii creTtine Ti există o lungă istorie a practicării botezului copiilor, este un precedent puternic pentru această practică.Pavel, rigen, Augustin, Fus, &alvin, ut#er, 'arbH, ;urraH, 3onat#an Ed/ards, MesleH,M#itefield, pietiTtii, puritanii, au fost elemente care au determinat pe părinSii noTtriispirituali să păstreze botezul casei creTtine.are nu este un mare semn de întrebare faptul că invăSătura cu al doilea botez a apăruttîrziu, pe la anul (5(0!(560 >[ &u siguranSă, pentru un botez totdeauna este nevoie de credinSă Ti credinSa trebuie săexiste.

&redinSa este prezentă Ti trebuie să fie neapărat exprimată în momentul în care un prunceste botezat. Este foarte clar însă că nu este vorba de credinSa copilului ci de credinSa

părintelui.&opilul este botezat, aTa cum spuneam, nu pentru că este copil ci pentru că este copilulunor sfinSi Ti pentru că si acest prunc este sfânt.ATa spune clar &uvântul în 1 C(&inteni 7. v. 1/5 C#i ,&,atu$ ne#&e%in#i() e)te )+in=it'&in neva)ta #&e%in#i(a) @i neva)ta ne#&e%in#i(a) e)te )+in=it '&in +&ate$ea$*inte&e$ea #('iii v(@t&i a& +i ne#u&a=i 'e #ân% a#u* )unt )+in=i.ATa cum părintele evreu era obligat să îTi taie împre"ur pruncul de 1 zile care nu Ttia nimic

din ce i se intâmpla, la fel părintele din #ar îsi botează copilul exprimându!Ti astfel bucuriaTi mulSumirea pentru acest cadou ceresc, pentru acest prunc pe care 'umnezeu i l!aîncredinSat pentru a!l creTte Ti educa pentru cer.[ Există în fintele cripturi multe situaSii care prezintă adevărul că datorită credinSei

părinSilor, copii lor sunt binecuvântaSi de 'umnezeu.n 9ec#iul 4estament+&redinSa lui $oe a lucrat pentru salvarea fiilor săi. n Gene-a .F Ev&ei 11.7#iti*5 ... N(e e&a un (* ne'&i9nit @i +& 'at înt&e #ei %inv&e*ea $ui5 N(e u*,$a #u 'umnezeu.

$umai datorită credinSei lui $oe au fost salvaSi Ti ceilalSi membri ai familiei lui.Avraam a avut credină pentru copii săi n Gene-a 17.71/.#iti5 Eu v(i +i Du*ne-eu$ tu @i a$ )e*in=ei ta$e %u' tine v.7.Pentru că Amram Ti 3oc#ebed, părinSii lui ;oise au crezut, ;oise, copilul lor a fost salvatde legea sângeroasă a lui Caraon. E:(% 2.n $oul 4estament+Iai& a #&e-ut @i +i#a $ui a +()t înviat %in *(&=i Lu#a F./0.Tat$ #('i$u$ui e'i$e'ti# a #&e-ut @i +iu$ $ui a +()t vin%e#at !atei 17.1/1F.;e*eia #ananean# a #&e-ut @i +i#a ei a +()t vin%e#at !atei 1.212F.

n aceste cazuri Ti în altele, copii sunt binecuvântaSi din cauza credinSei părinSilor.=



n botezul copiilor, părinSii au credinSa Ti îTi însuTesc făgăduinSa mântuirii copiilor Tiastfel copiii sunt botezaSi, adică primesc semnul intrării în &asa lui 'umnezeu.Botezul copilului este un act al credinSei părinSilor.S &e=ine* a#e)t $u#&u5Prin botezul în apă al copilului, părintele credincios îTi exprimă credinSa lui vie în'omnul 3sus care si va revărsa binecuvântările peste el, peste casa lui si peste copilullui Ti în acelaT timp îTi asumă sfânta responsabilitate de al creTte pe copil cu teamă de

'umnezeu Ti în dragoste pentru 'omnul 3sus, ;ântuitorul lui.&and cresc, copiii sunt responsabili, fiecare in parte, sa accepte sau sa respinga pe'omnul Fristos si, in fiecare caz, este obligatorie naTterea din nou prin pocăinSă TicredinSă personală în 'omnul 3sus, pentru că, botezul nu are nimic a face nici cumantuirea, nici cu cerul.e poate merge in cer fără a fi botezat, ca tal#arul de pe cruce.'ar nu poti fii recunoscut ca Ti crestin pe pamant fara sa fii botezat.Botezul oferă statutul de creTtin pe pamant si nu paTaporte de intrare în cer.

n actul botezului unui prunc, sunt binecuvântări pentru părinSi, sunt binecuvântări pentrucopil Ti sunt binecuvîntări pentru adunareG dar despre acestea am vorbit cu ceva timp înurmă.

;ai multe detalii Ti mai multe argumente biblice Ti istorice găsim în materialulredactat de fratele Adrian tan, material care s!a dat fiecărei adunări.4ot în acest material avem Ti ce au gîndit Ti ce au spus fraSii noTtri despre botez Ti cumtrebue să facem deosebire între diferitele botezuri despre care vorbeTte criptura Ti

botezul creTtin.

!en=iune5&el care nu mai are încredere în valabilitatea biblică a botezului casei creTtine Ti îl

priveTte ca pe o tradiSie păstrată de un preot ortodox în primul rînd nu realizează cine Tice a făcut 'umnezeu prin acest preot ortodox Ti în al doilea rînd păTeTte pe un terenfoarte alunecos Ti mai devreme sau mai tîrziu se va reboteza, dar nu numai atît, ci va

produce valuri Ti tensiuni Ti tulburare între fraSi în adunarea locală Ti în frăSietate'e aceea C\ a luat #otărîrea redactării unei scrisori către adunări.

'eTi acum numele nostru, ca frăSietate, este Biserica Evang#elică -omână, în esenSă,noi am fost Ti în ce mă priveTte consider că încă suntem &reTtini după criptură.Este adevărat, în 6 ianuarie (DD0, imediat după căderea regimului totalitar s!a #otărîtsc#imbare numelui.'ar foarte semnificativ este numele &reTtini după criptură.

$u, nu suntem nici Biserica reformată, nici Biserica uterană, nici Biserică &alvină,nici Biserica 'arbistă, nici Biserică Baptistă, nici Biserică &reTtină după Evang#elie, nusuntem nici astea 'omnului ci suntem &reTtini după criptură.

=1



&e nume inspirat Ti potrivit cu crezul Ti modul de înc#inare specific au adoptat fraSiinoTtriYuntem o familie, una din familiile ce alcătuiesc marea Camilie a lui 'umnezeu, ofamilie care se numeTte C&e@tini %u' S#&i'tu&.

$u disptreSuim însă pe nimeni Ti nu obligăm pe nimeni să rămînă în familia noastră. $e doare, suferim, cînd cineva pleacă dintre noi în altă frăSietate dar afară de dragoste Ticel mult de lacrimii nu putem face nimic.

i iubim pe toSi cei ce c#eamă $umele 'omnului dintr!o inimă curată dar conTtienSi despiritualitatea scăzută din mai toate mediile creTtine, pentru evitarea tensiunilor Ti acerturilor între fraSi, rămînem fiecare în frăSietatea în care ne!am născut.

P$(ie@tiS 31 *a&tie 2812.

Documents

Broșură botez