UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA ȘTIINȚA MEDIULUI

București - “Micul Paris”

PESAMOSCA SABINA – STELLA

GRUPA 123

BUCUREȘTI, 2014

Scurt istoric

Istoria Bucureștiului acoperă evenimentele importante petrecute în acest ținut, din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană.

Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV.

Asezare geografica Bucurestiul se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile raului

Dambovita, în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100–115 m, în partea nord-vestică, și 50–60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80–100 m, iar pantele nu depășesc valoarea de 20. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relief Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu

terase și lunci) care se succed de la nord către sud.Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului și sunt în număr de

patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave și maluri abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) și popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare).

Clima Clima în capitală este temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri, iarnă,

primăvară, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 35 grade Celsius) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 50 de grade.

HidrologieBucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al

Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădina Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer.

Flora și faunaBucureştiul este un oraş de câmpie cu flora şi fauna specifică climatului temperat

continental, stepă ierboasă. Astfel flora este alcătuită în principal de iarbori din categoria foioaselor, pomi fructiferi şi arbuşti , flori viu colorate şi bogate.

Însă fauna din cauza teritoriului puternic antropizat suprafeṭele destinate sistemelor naturale sunt limitate. Ritmul intens al antropizării ṣi mai ales construcṭiile necontrolate au dus la reducerea drastică a spaṭiului verde în Bucureṣti.

Demografia Populatia in anul 2011 in urma ultimului recensamant - Municipiu 1,883,425 locuitori - Densitate 8,518.6 loc./km2 - Urbană 2.192.372 locuitori - Metropolitană 3.400.000 locuitori

Populatia municipiului Bucuresti reprezinta cea mai mare aglomerare urbana din Romania si reprezinta circa 85% din populatia regiunii 8 Bucuresti - Ilfov.

Strucutura pe sexe a populatiei evidentiaza o repartizare aproape echilibrata a populatiei, in care ~47% barbati iar ~54% reprezentat de femei.

In cazul impartirii pe grupe de varsta, la nivelul Bucurestiului populatia incadrata in grupa de varsta 0 - 14 ani creste cu 14% intre 2005 - 2011. Cei cuprinsi intre 15 - 64 cresc cu 1% iar cei cu varsta peste 64 scade cu 1,2%.

In ceea ce priveste structura etnica, in conformitate cu recensamantul din 2011, 86,3% este reprezentat de romani, urmati de 1,74% rromi si alte etnii cu o pondere mai mica de 1%.

Sporul natural a fost unul preponderent negativ pe toata perioada analizata, insa perioada aferenta debutului crizei economice surprinde o evolutie pozitiva a acestuia.

Industrie

Primul traseu industrial a plecat din nordul capitalei, din Straulesti, si a coborat pe Grivita pana la Dambovita, apoi la lacul Morii.

1. Laromet S.A., abia se mai vede in spatele unor garduri de tabla, e inconjurat de o zona cam pre-oraseneasca, urata si prafuita. A fost privatizata in '98, iar povestea vinderii si cumpararii ei continua inca, destul de obscur.

 2. Fabrica Zarea, a fost fondata de Wilhelm Mott in 1912, care lucrase la fabrica de sampanie nemteasca Rhein. In 1948 a fost nationalizata, dar si-a pastrat numele, in 2004 a fost privatizata (grupul Schloss Wachenheim), iar in 2008 era sa fie cumparata de Realia. 

3. Fabrica Textila Dacia S.A., infiintata prin anii '40, nu are o istorie prea activa, cu exceptia poate a ultimilor ani, cand a inceput sa ajute parohia din Pajura, contribuind si la restaurarea bisericii Podeanu careia i se mai zice"biserica textilistilor".

4. Fabrica Marmura S.A., fondata in 1883, o cladire care se recunoaste usor dupa gardul facut din bucati neregulate de marmura.

5. Atelierele CFR Grivita si Grivita Rosie (Griro). Atelierele au fost fondate in 1897, in apropiere de Groapa de gunoi Grivita. Acolo au avut loc intre 1929 si 1933 multe greve ale ceferistilor, in timpul carora s-au afirmatGheorghe Gheorghiu Dej, Ilie Pintilie si alti viitori actori ai inceputurilor comuniste, rasariti din muncitorimea feroviara.

6. (*) Fabrica de bere Grivita/ Luther - construita in 1869 de Erhard Luther, fabrica de la capatul Podului de pamant (Calea Plevnei), furnizorul Casei Regale si prima in topul industriei de profil romanesti, alaturi de ea se afla gradina de vara Eliseul Luther. Fabrica a fost nationalizata in '48, de cand a luat si denumirea Grivita.

7. (*) Fabrica de tigarete Belvedere, de ea se leaga inceputurile istoriei manufacturii tutunului in Bucuresti, și aceasta intreprindere a contribuit la constructia unei biserici, Belvedere.

8. Fabrica de paine Spicul S.A., fondata in 1848, mai intai s-a numit Moara de apa Ciurel, functionand pe directia moraritului pana in 1931, cand s-a reprofilat pe panificatie. A fost si ea nationalizata in '48.

9. (*) Fabrica de paine Plevnei, de traditie 1882, se afla acolo unde era Manutanta Centrala a Armatei sau "Manutentiunea de paine din Bucuresti". 10. CET Grozavesti, inceputa ca uzina hidraulica, ridicata in cursul anilor 1880, folosindu-se o cadere mica de apa de 7 metri a Dambovitei. Dupa proiectul de dezvoltare al inginerului Elie Radu si mai apoi al lui Dimitrie Leonida, uzina a ajuns cea mai marte uzina termoelectrica din tara.

11. Semanatoarea, "singura intreprindere constructoare de combine autopropulsate de recoltat din Romania" e cea mai tanara din zonele industriale, s-a nascut in 1949.   (*) locurile notate cu steluta se afla pe lista de monumente istorice a Ministerului Culturii

Economie si infrastructura

Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. În anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din PIB-ul României și împreună cu județul Ilfov 25,3% conform datelor instituțiilor de specialitate, iar PIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media națională.

Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei, populaţia activă a regiunii fiind legată de unităţile care îşi desfăşoară activitatea aici. Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de după '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de muncă, iar închiderea accelerată a multor întreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea forţei de muncă din industrie şi migrarea ei către sectorul terţiar.

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în vedere funcţia de capitală pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajaţi.Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv datorită structurii instituţionale existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării.

Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: agricultura are oprezenţă dominantă în economia judeţului Ilfov (29,1% ), iar economia capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (79,3%) şi industrie (19,6%).

Municipiul Bucureşti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situată pe cele două coridoare multi-modale europene:

Axa Prioritară Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanţa) Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa Axa PrioritarăEuropeană Nr. 18.

În București se regăsește cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice României excluzând agricultura. Începând cu domeniul serviciilor și terminând cu construcțiile. Întreprinderile constructoare de mașini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, mașini și utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane și elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnică, electronică, mecanică fină, optică. Întreprinderi chimice, de materiale de construcșie, de prelucrare a lemnului. Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian.

Bucureștiul are un statut special în țară, fiind singurul oraș care nu aparține nici unui județ. Totuși, populația sa este mai numeroasă decât a oricărui județ.

Primăria administrează orașul și este condusă de un Primar General (actualmente Sorin Oprescu). Orașul are o suprafață totală de 228 km2, pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (și

numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administrație o parte a centrului Bucureștiului.

Administrarea teritoriului

Sectorul 1 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 227.717 locuitori și include cartierele: Aviatorilor, Aviației, Băneasa, Bucureștii Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanți, Gara de Nord, Grivița, Victoriei, Pajura, Pipera, Primăverii, Chitila, și o mică parte din Giulești. În urma alegerilor din 2012, în funcția de primar de sector a fost reales Andrei Ioan Chiliman (USL).

Sectorul 2 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 357.338 locuitori și include cartierele: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni, Floreasca. În urma alegerilor din 2012, în funcția de primar de sector a fost reales Neculai Onțanu (UNPR).

Sectorul 3 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 399.231 locuitori și include cartierele: Vitan, Dudești, Titan, Balta Albă, Centrul Civic. În urma alegerilor din 2012, în funcția de primar de sector a fost ales Robert Negoiță (USL).

Sectorul 4 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 300.331 locuitori și include cartierele: Berceni, Olteniței, Giurgiului, Văcărești, Timpuri Noi, Tineretului. În urma alegerilor din 2012, în funcția de primar de sector a fost reales Cristian Popescu-Piedone (USL).

Sectorul 5 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 288.690 locuitori și include cartierele: Rahova, Ferentari, Giurgiului, Cotroceni. În urma alegerilor din 2012, în funcția de primar de sector a fost reales Daniel Marian Vanghelie (USL).

Sectorul 6 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 371.060 locuitori și include cartierele: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crângași, Giulești. În urma alegerilor din 2012, în funcția de primar de sector a fost ales Rareș Mănescu (USL)

Zona metropolitană București (pe scurt ZMB) cuprinde actualmente aproximativ 2,4 milioane de locuitori (neoficial 3,4 milioane). Conform proiectelor Primăriei București, ZMB urmează să fie mărită astfel încât să cuprindă 94 de unită?i administrativ - teritoriale, întinse pe circa 5.000 Km2.

Turism

Inca dinainte de ``nasterea`` oficiala a Bucurestiului (20 septembrie, 1459), Lipscani era cea mai circulata zona a orasului. Odata cu instaurarea centrului politic si economic la Curtea Veche, in jurul acestora s-au strans numeroase bresle blanari, pantofari, caldarari, selari, bacani.Numeroase strazi din apropiere inca le mai poarta numele. Strada Lipscani este locul unde pulsa (si inca mai pulseaza) inima Bucurestiului. Numele sau vine de la Lipsca (Leipzig), ceea ce aminteste de viata comerciala extrem de dinamica a Valahiei.

Alaturi de romani, aceasta zona a reunit si comunitati de comercianti greci, bulgari, sarbi, armeni, evrei, albanezi si austrieci. Mozaicul de civilizatii s-a rasfrant inclusiv asupra arhitecturii locului. Se mai pot vedea inca locuinte construite in stiluri absolut diferite: Renastere, Baroc, Neoclasic sau imbinari ale tuturor acestora.Mai exact este vorba de un amestec de lux si saracie, stralucire si mizerie. Strada Lipscani vorbeste si astazi despre felul in care s-au intalnit pe pamant romanesc lumea occidentala cu cea orientala.

În București își au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul și Președinția României. De asemenea, își au sediul numeroase instituții de cultură, precum sunt: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învățământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Națională, fondată în 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revoluției din 1989).Parcurile mai importante din oraș sunt Parcul Herăstrău (187 he), Parcul Cișmigiu (13 he), inaugurat în anul 1860, Parcul Tineretului (200 he) și Parcul Carol (36 he), inaugurat în 1906.

Calitatea mediului

Conform studiilor despre calitatea vieții în orașele lumii, emise anual de firma de consultanță Mercer, București se afla pe locul 94 în topul mondial al calității vieții, în anul 2001, și a coborât pe locul 108 în anul 2009. București sunt astfel pe penultimul loc în topul calității vieții, între capitalele Uniunii Europene, pe ultimul loc fiind capitala bulgară, Sofia.

Bucureştiul este primul oraş din România care a fost dotat cu echipamente automate de monitorizare a calităţii aerului.

Bibliografie:

1. http://www.insse.ro/2. http://www.adrbi.ro/media/8530/2.4%20Structura%20socio%20demografica%20a

%20populatiei.pdf3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti4. http://www.oiposdrubi.ro/prai/Cap.Profil%20demografic.pdf5. http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/8.BI_ro.pdf6. http://www.adrbi.ro/media/8578/2.7%20Economia%20regiunii.pdf7. http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Bucuresti-industrial-1-art7800330289/